Plantarea ciresilor

Fisa tehnologica: CIRES.

Plantarea ciresului, intretinerea plantatiilor de cires, calcul tehnologic
rentabilitate cires.
Cultivarea ciresului, subventii la cires, calcul economic livezi cu ciresi.
Amplasarea culturii de cires
Alegerea terenului:
-se poate infiinta acolo unde se realizeaza un minim de 1500 de ore de stralucire a
soarelui,36 grade temperatura globala,9-11,5 grade temperatura medie si peste 600
mm precipitatii;
-permeabil,pentru a se svita baltirea apei;
-excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj,cat si cele cu
nivelul freatic sub 1,5m;
-solurile sa aiba reactie neutra,slab acida sau slab alcalina;
-terenurile sa fie expuse la soare,cu expozitie sudica,S-E sau S-V,evitandu-se
expozitiile nordice;
Fertilizarea solului
-gunoi de grajd 30-40 t/ha;
-azotat de amoniu 120 kg/ha;
-superfosfat 240 kg/ha;
-sare potasica 120 kg/ha.
Lucrarile solului
Pregatirea pentru plantare
-defrisarea arboretului si a pomilor existenti;
-nivelarea terenului;
-desfundatul sau scarificarea terenului;
-drenarea excesului de umiditate;
-corectarea reactiei chimice a solului;
-fertilizarea de baza;
-asigurarea sursei de apa pentru irigatii si stropit.

Distanta de plantare
-6,5-7 / 4,5-5 m pentru soiuri viguroase;
-6-6,5 / 3,5-4,5 m pentru soiuri cu vigoare mijlocie;
-5-5,6 / 3-3,5 m pentru soiuri cu vigoare mica.
Formele de coroana
-vasul ameliorat;
-vasul ameliorat usor aplatizat;
-coroana Leader;
-palmeta libera.
Pichetarea
-consta in fixarea de tarusi pe locul fiecarui pom care urmeaza a fi plantat,in functie
de distantele cerute de port altoi.
Plantarea pomilor
Epoca de plantare
-15 octombrie-pana la primul inghet sau primavara devreme pana la inmugurire sau
in ferestrele mai calduroase din timpul iernii;
-fasonarea radacinilor;
-radacinile principale se scurteaza la 30cm,prin taieri oblice;
-mocirlirea radacinilor.
Sapatul gropilor
-pe terenuri nedesfundate,manual:
1,25 / 1,25 / 1 m pe terenuri grele;
1 / 1 / 0,8 m pe terenuri mijlocii si usoare.
-pe terenuri desfundate,mecanizat:
0,6 / 0,6 / 0,4 m.
Plantarea propriu-zisa
-stabilirea pozitiei pomului fata de tutore;
-stbilirea adancimii de plantare;
-tasarea pamantului prin calcare;
-coletul cu punctul de altoire trebuie sa fie la 3-4 cm deasupra solului;

-la plantarile de toamna,punctul de altoire se protejeaza peste iarna cu un musuroi

de 25-30 cm inaltime.
Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor din plantatie si inlocuirea impuritatilor;
-pomii se conduc sub forma de vas ameliorat usor aplatizat,coroana Leader,palmeta
libera cu brate oblice;
-taierea de formare a coroanei contribuie la ramificarea elementelor de schelet;
-taierea de rodire consta in: rarirea buchetelor de mai la 10-12cm;inlaturarea
ramurilor mijlocii formate in numar mare spre varful sarpantelor;scurtarea celor
ramase cu 1/4-1/3 din lungimea lor.
Irigarea
-se recomanda 2-4 udari cu norma de 400-600 metri cubi apa/ha.
Combaterea bolilor si daunatorilor
-pentru combaterea eficienta este necesar sa se efectueze aproximativ 10
tratamente,utilizand insecticide,acaricide si fungicide.
Recoltarea si pastrarea
-ciresels destinate valorificarii in stare proaspata se vor recolta la maturitatea deplina
sau cu 2-3 zile mai devreme;
-pastrarea cireselor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata.
Calcule economice estimate pentru anul 2008
Pentru o productie de 7000 kg/ha
pentru 1 ha:
-Cheltuieli (c)/an:_______________________11080
-materiale__________________________3120
-forta de munca_____________________3190
-lucrari mecanice____________________4770
-Venituri (v)/an:_________________________17500
-vanzarea productiei principale________17500
-subventii europene si nationale_______conform legislatiei in vigoare
-Rezultat financiar (r=v-c)________________6420+subventii
Modul de acordare a subventiilor
-pentru a beneficia de subventii,solicitantul trebuie sa fie inscris in Registrul
Fermelor,iar suprafata pe care o poseda sa nu fie mai mica de 1 ha,formata din
parcele de cel putin 0,3 ha;

-subventiile se acorda in urma completarii unei cereri care se depune la sediul APIA
unde isi are domiciliu solicitantul;
-depunerea se face la inceputul fiecarui an;
-se acorda plati directe pe hectar din fondurile Uniunii Europene si plati nationale
complementare din bugetul Ministerului Agriculturii.

Plantarea ciresilor si infiintarea plantatiilor de cires- Aspecte generale si particulare.

Sub aspectul insusirilor generale ale solurilor, ciresul are pretentii mai mari decat
marul, parul, gutuiul si prunul, iar fata de unele insusiri particulare, ca starea de
gleizare si excesul de apa, sunt mai pretentioase chiar decat caisul si piersicul.
Ciresul nu se va amplasa la baza versantilor lungi, mai ales pe vaile inguste, fara un
bun drenaj aerian. Situatiile de plantare a bazei pantelor cu cires se accepta numai
acolo unde pericolul stagnarii aerului rece sau frecventa ridicata a gerurilor puternice
de iarna, ca si a ingheturilor si brumelor tarzii de primavara este evitat.
1.

Pregatirea si fertilizarea terenului pentru plantarea ciresilor

Pentru conservarea si imbunatatirea insusirilor solurilor, pregatirea terenului se va

face, de la caz la caz, prin desfundare si fertilizare pe toata suprafata sau desfundare
pe directia randului a unei benzi late de 1,5 2 m, pe care se vor aplica si
ingrasamintele stabilite.
Inainte de desfundare se va face o fertilizare de fond cu 60 80 t/ha gunoi de grajd,
la care se adauga 800 1000 kg/ha superfosfat in 500 600 kg/ha sare potasica, iar
pe terenurile acide, in functie de valoarea pH-ului, se vor aplica amendamente cu
carbonat de calciu in doze 5-8 t/ha. De asemenea se pot administra ingrasaminte la
groapa de plantare, in urmatoarele cantitati orientative: 10 15 kg gunoi de grajd
bine putrezit, 50 100 g superfosfat si 50 100 g sare potasica (Amzar Gh. si colab.,
1989).
Dupa desfundare se fac discuiri si lucrari de nivelare (daca este cazul) pentru a
realiza o suprafata cat mai uniforma si cu o panta generala care sa permita scurgerea
apei in exces.
2.

Plantarea ciresilor

Nu vom insista asupra amanuntelor privitoare la pichetarea terenului, executarea

gropilor, pregatirea pomului pentru plantat si tehnica plantarii propriu-zise, ci vom
arata cateva din lucrarile de care depinde reusita infiintarii unei plantatii.
Neasigurarea soiurilor polenizatoare este una din principalele cauze ale productiilor
mici in plantatiile de cires, avand in vedere ca majoritatea soiurilor sunt autosterile se
planteaza 2-3 soiuri intr-o parcela, care sa aiba aceeasi epoca de inflorit si sa se
poata poleniza reciproc. Raportul intre soiuri se stabileste in functie de valoarea lor
economica. Daca aceasta este aproximativ egala, atunci si numarul randurilor din
fiecare soi va fi egal (frecvent cate 6 randuri). Cand avem un soi de calitate scazuta,
dar care este un bun polenizator, se recomanda un rand din acest soi, la 6-8 randuri
din soiul ce trebuie polenizat.

Cea mai importanta operatie in plantarea ciresilor este stabilirea distantelor de

plantare. Avand in vedere orientarea spre folosirea in mai mare masura a portaltoilor
noi creati in tara sau introdusi din strainatate, care au vigoare scazuta, ca si intentia
de proiectare si mentinere a inaltimii limitate a pomilor si utilizarea unor forme de
coroana care sa realizeze un volum cat mai mare de coroana utila la unitatea de
suprafata se recomanda urmatoarele distante de plantare (tabelul 1), in functie de
vigoarea combinatiei soi-portaltoi (tabelul 2)
Tabelul 1
Distantele pentru plantarea ciresilor
Vigoarea
combinatiei

Distantele de plantare (m)

Densitatea pomi/ha

soi-portaltoi

Intre randuri

Pe rand

Mare Mijlocie

6 74 4,5

4,5 53,5 4

286 370555 714

Mica

3,5 4

2,5 3

833 1143

Tabelul 2
Vigoarea unor soiuri si portaltoi de cires
Soiuri

Vigoarea
Mare

Mijlocie

Biggareau Moreau

Negre de Bistrita

Rosii de Bistrita

Bing

Mica

Cerna
Jubileu

*
*

Sam

Stella

Van

Boambe de Cotnari
Germesdorf

*
*

Lambert Compact

Pietroase Donnisen

Ulster

Hedelfinger

Roz de Marculesti

Amara

PORTALTOI
Salbatic

F12-1

Franc

Mahaleb

Colt

IPC-1

Taierile la cires dupa plantarea ciresilor

In perioada de tinerete scopul taierilor consta in formarea unor coroane
corespunzatoare specificului de crestere si fructificare a soiurilor, coroane cu
dimensiuni reduse, dar cu volum util mai mare la unitatea de suprafata, nedegarnisite la baza, in interiorul carora patrunde o cantitate de lumina mare.
Cand pomii au ajuns in perioada de rodire, sunt necesare taieri pentru evitarea
indesirii coroanelor si pastrarea unui echilibru intre crestere si rodire.
In practica ciresul se taie mai putin sau deloc, pomicultorii avand retineri datorita
cicatrizarii greoaie a ranilor produse prin scurtarea unor ramuri groase si a aparitiei
de scurgeri gomoase, care uneori provoaca uscarea ramurilor atunci cand aceste
operatiuni se executa cu mult inainte de pornirea sevei. In plus, in urma taierilor de
formare executate prea sever, la unele soiuri viguroase apar cresteri puternice ale
lastarilor in detrimentul grabirii intrarii pe rod si a reducerii vigorii, iar prin taierea
nerationala a unor soiuri care nu ramifica, se pot obtine sarpante degarnisite, cu zona
de fructificare departata mult de zona centrala a coroanei.

1. Taierile de formare a coroanelor dupa plantarea ciresilor

Prin lucrarile de formare a coroanelor se urmareste realizarea elementelor de baza:
sarpante si subsarpante, scurtarea la maximum a duratei de timp pana la intrarea pe
rod si obtinerea unor coroane care sa permita executarea cu usurinta, in conditii
economice, a lucrarilor de taiere, tratamente fitosanitare, lucrarea solului si
recoltarea fructelor (Gepoiu N., Monica Murvai, 1992 b).
Tinand cont de particularitatile de crestere si fructificare ale ciresului, in tehnica
formarii coroanelor s-au stabilit urmatoarele norme constructive:
Deschiderea unghiului de ramificare a sarpantelor sa fie de pana la 40-500,
deoarece unghiurile mici determina o sudura defectuoasa a ramurilor, dau nastere la
dezbinari si provoaca aparitia de gome;
Punctele de insertie ale sarpantelor din acelasi etaj sa fie distantate la 7-12 cm, in
caz contrar se produc dezbinari;
Distanta intre doua sarpante suprapuse in plan vertical nu trebuie sa fie mai mica
de 60 cm la pomii de vigoare mica si mijlocie si de 80 cm la pomii de vigoare mare;
Indiferent de forma de coroana, se face echilibrarea cresterii principalelor elemente
constructive ale coroanei: sarpante si subsarpante de aceeasi varsta se echilibreaza
intre ele, subsarpantele se subordoneaza ca lungime si dezvoltare in ordinea varstei;
se executa echilibru intre etaje, iar axul coroanei sau prelungirile sarpantelor cu o
crestere excesiva se substituie cu o alta ramura laterala, cu o directie de crestere
exterioara;
La formarea coroanelor trebuie sa se acorde o importanta deosebita echilibrarii
cresterii intre partea din varf si cea bazala, stiut fiind faptul ca la cires exista tendinta
naturala ca elementele cu pozitie superioara sa creasca mai puternic, in detrimentul
celor inferioare, pe care le umbresc si care se degarnisesc.

2.

Forme de coroana dupa plantarea ciresilor

Rezultatele cercetarilor au relevat ca cele mai adecvate forme de coroana pentru

cires sunt:
-forme globuloase (vas ameliorat, piramida neetajata, tufa libera), care urmaresc sa
realizeze o iluminare mai buna a interiorului coroanei si o reducere a inaltimii
pomilor, dar necesita distante de plantare mai mari.
-forme piramidale (fusul tufa, cordon vertical) care se extind pe verticala si permit
distante de plantare mai mici.
Deci, in sistemele de cultura cu distante marite se va merge pe coroane care sa se
dezvolte mai mult in plan orizontal (vasul, tufa) sau aplatizate (palmeta), in timp ce
in livezile de mare densitate coroanele se vor extinde mai mult pe verticala.

A. Forme de coroana practicate dupa plantarea ciresilor

Piramida neetajata (Leader) forma de coroana veche, care se preteaza pentru
soiurile de cires de vigoare mare. Are un trunchi de 60 cm si ax de 120 -160 cm pe
care se prind 5-6 sarpante solitare dispuse in spirala la 35-40 cm una de alta. Primele
doua sarpante au cate 3 subsarpante; sarpantele 3-4 au cate doua subsarpante, iar a
5-a si a 6-a cate o singura subsarpanta (fig. 1). Acest tip de coroana poate fi
imbunatatit pe masura posibilitatilor prin suprimarea axului la 2,5-3,0 m inaltime,
cand coroana este complet formata.
Piramida mixta are 3 sarpante dispuse in etaj, plus inca doua sarpante distantate si
dispuse in spirala. Prima sarpanta neetajata se insereaza pe ax la distanta de 80-120
cm fata de etajul I, iar urmatoarele la 45 50 cm una fata de alta. Ramificarea
sarpantelor in subsarpante se face dupa principiul bilateral altern -intern.
La cires, formarea coroanelor dupa principiile piramidei mixte este inca valabila la
soiurile viguroase (Germersdorf, Van, Bing, Sam, Boambe de Cotnari, Negre de
Bistrita, s.a.) in sistem semiintensiv.
Soiurile de vigoare mijlocie (Rubin, Jubilen, s.a.) se pot conduce sub forma de
piramida cu aplatizarea sarpantelor pe directia randurilor.
La dimensionarea coroanei si evitarea formarii unor pomi exagerat de inalti, ne ajuta
soiurile care au unghi de ramificare a sarpantelor peste 40o. Soiurile de vigoare mica,
cum sunt Lambert compact, Stella compact, Gerna, nu se preteaza la conducerea sub
forma de piramida.
Vasul ameliorat are coroana formata din 3 sarpante distantate la 8-10 cm una de
alta, pe un ax foarte scurt, repartizate uniform in plan orizontal. Fiecare sarpanta are
3-5 subsarpante dispuse dupa sistemul bilateral altern. Formarea dureaza 4-5 ani si
se foloseste la soiurile de vigoare mijlocie.
Tufa trunchi este forma de coroana cea mai apropiata de cresterea naturala a
soiurilor cu tendinta de crestere sub forma de tufa, la care dominatia axului lipseste
aproape total, cum este cazul soiului de cires Cerna. Este o forma de coroana cu
structura neregulata. La plantare, varga se scurteaza la 60 cm inaltime. Lastarii care
cresc pe ax se ciupesc in luna mai, la 5-6 frunze, pentru a forta aparitia de noi
cresteri in cursul aceluiasi an, astfel va creste numarul viitoarelor ramuri de
semischelet. Taierea de formare se realizeaza numai prin suprimarea ramurilor sau a
lastarilor care cresc spre interior, care indesesc coroana. Dupa intrarea pe rod, este
necesara rarirea subsarpantelor pentru a imbunatati regimul de lumina in interiorul
coroanei.

B. Alte forme de coroana posibile pentru cultura ciresului

Avand ca obiectiv principal intensificarea culturii ciresulni in cercetare, s-a reusit, cu
rezultate incurajatoare, adaptarea si a altor forme de coroana, cum ar fi:
Palmeta ipsilon este o coroana fara ax, care are doua sarpante inclinate la 30-60
(soiurile viguroase se inclina mai mult). Pentru formarea ei se scurteaza varga la 60
cm pentru a provoca cresteri, dintre care se aleg doua (viitoarele sarpante) care se
orienteaza paralel sau perpendicular pe directia randului in functie de distantele de
plantare pe rand. In anul al II-lea se elimina axul si lastarii care cresc spre interior

Aceasta forma de coroana a dat rezultate bune cand distantele de plantare au fost de
5 m intre randuri si 6 m pe rand (333 pomi/ha), cu bratele orientate pe rand.
Prin amplasarea sarpantelor perpendicular pe rand se micsoreaza distantele intre
pomi pe rand la 2 m (1000 pomi/ha).
Fusul tufa este forma de coroana ce se extinde pe verticala. Axul nu se taie decat
dupa realizarea inaltimii propuse. Se recomanda pentru soiurile de cires de vigoare
mica si mijlocie, altoite pe portaltoi de vigoare mica-mijlocie. Aceasta permite
micsorarea distantelor de plantare pe rand, se obtin densitati de pana la 1040
pomi/ha. Pomii an un trunchi de 60-80 cm si prezinta 10-15 sarpante dispuse pe ax la
15-25 cm, care prin scurtari sau carpiri in verde repetate raman de dimensiuni
reduse, iar rodul se formeaza direct pe ele
Gordonul vertical este o coroana de volum redus pentru plantatii de mare densitate,
caracterizata printr-un trunchi scurt (30-40 cm) si un ax puternic pe care se formeaza
ramuri de rod, direct sau prin intermediul semischeletului . Este recomandata pentru
soiuri de cires de vigoare slaba. Aceasta coroana se obtine plantand varga fara
scurtare si pastrand toate ramurile anticipate. Dupa pornirea in vegetatie, toti
lastarii, cu exceptia celui de prelungire a axului central, se ciupesc foarte devreme
(aprilie mai) la 2-3 frunze. Ciupirea se va repeta asupra lastarilor anticipati care
apar dupa prima operatie. Rezultate bune a dat soiul de cires Lambert compact, la
distantele de plantare 1,5 m pe rand si 4 m intre randuri (1666 pomi/ha).
Pentru toate formele de coroana, in scopul ramificarii si al reducerii vigorii, mai ales
la soiurile viguroase, se recomanda scurtarea sarpentelor si a subsarpantelor cand au
peste 60-80 cm lungime, dupa metoda taierilor duble sectoriale (metoda Brunner),
potrivit careia scurtarea se face deasupra unui mugure cu pozitie interioara. Prin
acesta scurtare se atenueaza tendinta de crestere a lastarilor pe fata superioara a
sarpantelor, obtinandu-se, datorita polaritatii, un lastar viguros, iar pe partea
inferioara si lateral, numerosi lastari care vor constitui viitoare sarpante
Category: Plantarea ciresilor Etichete:infiintare livada cires, plantarea ciresilor,
taierea ciresilor

Taierea ciresului
Prima pagin Info Utile Taierea ciresului
0 Comentarii

Taierea ciresului de intretinere

Taierea ciresului presupune lucrari ce se efectueaza dupa intrarea pomilor pe rod si
urmaresc limitarea inaltimii si a extinderii sarpantelor in plan orizontal, in functie de
spatiul rezervat pomilor si pentru trecerea masinilor si tractoarelor. Atentia se
indreapta catre intretinerea tuturor elementelor de schelet si realizarea unei bune
iluminari si aerisiri a fiecarui sector din coroana.
La ciresii care au tendinta sa-si formeze coroana inalta, in urma dezvoltarii puternice
a sarpantelor dinspre varf, in detrimentul celor de la baza, se impune scurtarea
ramurilor respective deasupra unei ramuri laterale sau chiar scoaterea lor daca
indesesc coroana.

La pomii cu coroana indesita se inlatura o serie de ramuri de semischelet a caror

varsta depaseste 3-4 ani, precum si cele slabe, umbrite si degarnisite. Pentru a evita
indesirea coroanei, dupa intrarea pomilor pe rod se va evita scurtarea ramurilor de un
an.
De asemenea se vor elimina ramurile de semischelet de vigoare slaba si se vor
pastra cele de vigoare mijlocie.
In partea superioara a coroanei se suprima ramurile de semischelet viguros, iar catre
baza coroanei se scot ramurile slabe.

Taierea ciresului de fructificare

Taierile de fructificare au rolul de a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic intre
crestere, fructificare si diferentiere, timp cat mai indelungat. Acestea privesc in
special ramurile roditoare si pe cele de semischelet, insa nu constituie o grupa izolata
de taieri, ci ele completeaza intotdeauna taierile de formare, iar mai tarziu taierile de
intretinere si regenerare.
In general, timp de 8-10 ani de la intrarea pe rod, taierile de fructificare pot lipsi, fiind
suficiente taierile de intretinere.
In primii ani de rodire se pot executa usoare rariri ale sarpantelor si subsarpantelor,
avand grija sa se mentina rodul cat mai aproape de baza sarpantei.
Ramurile anuale care se formeaza pe sarpante si subsarpante nu se scurteaza daca
au sub 25-30 cm lungime si sunt in numar redus. Ramurile mai lungi se scurteaza, iar
daca sunt prea numeroase sau au pozitie verticala se elimina.
Trebuie evitata pe cat posibil scurtarea ramurilor anuale, mai ales in primii ani de rod,
pentru a se evita indesirea coroanei.
Durata de viata foarte mare a buchetelor de mai (8-10 ani) la soiurile de cires,
asigura un ritm lent de degarnisire a semischeletului. La soiurile care fructifica
predominant pe buchete de mai, taierea de fructificare se rezuma la interventia
asupra formatiunilor de rod imbatranite, prin scurtarea deasupra formatiunilor de rod
situate catre baza ramurii respective
Rezultate bune au fost obtinute si prin scurtarea ramurilor fructifere mijlocii, in urma
caruia apar noi cresteri pe care se diferentiaza mugurii de rod in anul formarii lor,
asigurandu-se astfel regenerarea ramurii
Ramurile de semischelet cu varsta de peste 2-3 ani se pot scurta, daca este necesar,
deasupra unei cresteri din zona bazala, asigurandu-se astfel noi cresteri care vor
constitui noi ramuri de rod si se va evita degarnisirea si migrarea rodului catre
extremitatea coroanelor.
Taierea ciresului de fructificare trebuie sa tina cont de particularitatile de crestere si
fructificare ale fiecarui soi.
De asemenea, este bine de stiut ca taierea trebuie facuta intotdeaunadeasupra unui
mugure vegetativ sau deasupra unui grup de muguri in care sa existe cel putin unul
vegetativ, deoarece in lipsa acestora cresterea in punctul respectiv inceteaza
(situatie intalnita la samburoase).

Taierea ciresului de regenerare

Se executa la pomii asupra carora nu s-au facut la timp taieri, la pomii care au intrat
in declin sau la pomii care au cresteri anuale mai mici de 10 cm. Interventia este cu
atat mai severa cu cat gradul de imbatranire prematura este mai avansat.
Taierea ciresului de regenerare se aplica ramurilor de schelet, prin scurtarea in lemn
de 2-3 ani la prima regenerare si in lemn mai batran (5-6 ani) la pomii prost ingrijiti si
la o varsta mai inaintata. Ciresii regenerati dau cresteri noi in primul an dupa
efectuarea taierii si in al III-lea an reusesc sa-si refaca complet scheletul si sa
fructifice.

Taierea ciresului in verde

Desi cunoscuta de foarte multa vreme, aplicarea ei in productie se face pe scara
restransa (Parnia Cornelia si colab., 1979). Taierile in verde asigura controlul asupra
vigorii de crestere a pomilor, fiind o lucrare absolut necesara in livezile de mare
densitate. Reducerea vigorii pomilor are loc, deoarece cresterile noi din anul urmator
sunt mai reduse decat cele care apar dupa taierile in uscat.
Un alt avantaj este acela ca organele eliminate in stare erbacee sau semilemnificate
raman pe sol si se descompun mai repede intrand in circuitul trofic.
La ciresii tineri sunt necesare lucrari in verde pentru a preveni formarea etajelor
naturale si a favoriza garnisirea scheletului. Ciresul formeaza in mod natural pe
fiecare sarpanta etaje naturale, de obicei la distante mari (1,20-1,40 cm), intre care
bratele se garnisesc cu buchete de mai, iar dupa uscarea lor bratele se degarnisesc.
Pentru a evita acest fenomen se recomanda ca ramurile anuale viguroase rezervate
pentru formarea scheletului sa se ciupeasca la 60-80 cm, pentru a ramifica. Din
lastarii care se dezvolta in urma scurtarii se lasa unul de prelungire si 1-2 lastari
laterali, iar restul se elimina.
Dupa momentul cand se executa taierea ciresului si scopul urmarit avem:
a) Taierea ciresului in verde (cunoscuta si sub denumirea de taiere de vara) consta in
ciupitul manual al lastarilor, incepand din mai-iunie, cand lastarii au 20-30 cm, in
scopul grabirii intrarii pe rod si pentru reducerea vigorii de crestere a pomilor. Astfel,
prin ciupirea timpurie (mai-iunie) a lastarilor la 4-5 frunze de la baza s-a stimulat
diferentierea mugurilor de rod. Din datele medii pe doi ani, din tabelul 13, rezulta ca
numarul de muguri pe metru liniar de sarpanta, la pomii taiati in verde, a fost mai
mare la toate soiurile luate in studiu, fata de pomii netaiati, datorita formarii unui
numar mare de buchete de mai si a unor cresteri compacte.
De asemenea, volumul coroanei pomilor s-a redus cu cca. 42-56 % la pomii taiati in
verde, fata de cei netaiati.
Tabelul 1
Taierea ciresului in verde Influenta asupra diferentierii mugurilor florali

ICPP Pitesti Maracineni, 1998 1999

Soiul

Varianta

Total

Muguri floriferi

Muguri vegetativi

buc.

Buc.

Buc.

Taiat in

24419

21513

8868

2964

1232

verdeNetaiat in

Taiat in

24913

21210

8471

3632

1423

verdeNetaiat in

Taiat in

23713

20688

8765

3147

1335

verdeNetaiat in

muguri

Izverna

verde

Ponoare

verde

Colina

verde

b) Taierea ciresului in verde dupa recoltarea fructelor (august) care substituie partial
sau total taierea in uscat si se face dupa aceasi principiu de rarire a coroanei,
indepartand lastarii de prisos si regenerand formatiunile fructifere degarnisite.
In urma experientelor efectuate la l.G.P.P. Maracineni privind taierile in verde, cea mai
buna varianta s-a dovedit cea cu densitatea de 1666 pomi/ha (4 x 1,5 m), cu pomi
condusi sub forma de cordon vertical si la care taierile s-au aplicat numai in verde, la
soiul Stella in anul VI de la plantare (tabelul 2).

Tabelul 2
Influenta taierilor asupra productiei medii de fructe in functie
de densitate, forma de coroana si epoca de taiere la soiul Stella
ICPP Maracineni 1999

Factori

Varianta

Productii

D.L. urile

t/ha

% fata de

Se

0,1

medie

m-

2,

4,

6,1

96

22

1,

1,

1,8

02

39

nifi
c

A.

a1 cordon

10,717,

+3,6

densit

1666

05

6-

atea si

pomi/hame

forma

diaa2 vas

de

833

coroan

pomi/ha

151,9100,0

58,3

4,11

2,94

B.epoc

b1 in

8,287,5

+1,2

117,4100,0

a de

verdemedia

6,15

87,23

taiere

b2 in uscat

0,90

Taierea ciresului in verde dupa recoltarea fructelor se pot executa mecanizat cu masinile cu bare cositoare sau masinile cu discuri. Desi aceasta metoda a dat rezultate
bune in cercetare, ea nu s-a extins in productie. In urma cercetarilor de la I.C.P.P.
Maracineni s-a constatat ca cele mai bune rezultate se obtin prin executarea mecanizata a taierilor de contur in verde, in scopul limitarii in inaltime si largime a
gardurilor fructifere, combinat cu interventiile manuale in verde, efectuate in interiorul coroanei.

Category: Taierea ciresului Etichete:formarea coroanei la cires, taierea ciresilor

primavara, tairea ciresilor

Cires
Valeri Cikalov
Maturitate de consum: Inceputul lunii mai
Soi de vigoare medie,de origine ucraineana,
rezistent la ger , boli si daunatori foarte prductiv.
Este soiul cu fructul cel mai mare dintre toate
cele soiurile timpurii.Perioada de maturare a fructelor
este de 10-15 mai. Fructele sunt zemoase cu gust
deosebit , dulce si aromat, de culoare rosu intens.
Este cu siguranta soiul cel mai potrivit pentru
cei nerbadatori sa manance primele cirese.

Boambe de Cotnari
Maturitate de consum: a II-a jumatate a lunii iunie

Soiul Boambe de Cotnari este considerat cel

mai valoros soi de cires dintre toate soiurile autohtone,
produce abundent si constant. Fructul este mare(10gr) ,
cordiform, rotund cu pielita de culoare galben aurie, cu
pete roz rosietice pe o mare parte din suprafata. Pulpa
pietroasa, galbuie, cu sucul slab colorat, suculenta, dulce
si armonios acidulata, neaderenta la smbure de calitate
foarte buna pentru masa, dulceturi si compoturi.

Kordia
Maturitate de consum: 25 iunie 5 iulie

Pom de vigoare mijlocie, rezistent la ger si

seceta, productivitate mare.
Intra timpuriu pe rod, fructele sunt mari 9-11 gr,
culoare rosu inchis, pulpa pietroasa, suculenta,
gust dulce, neaderent la sambure.

Pietroase Dionissen (cirese Albe)

Maturitate de consum: prima jumatate a lunii iulie

Soi de vigoare mijlocie, cu foarte buna rezistenta l

intra pe rod la 4-5 ani de la plantare, produce mult an d
Fructele sunt mari, au forma rotunjita si culoare galben
Se recolteaza in prima jumtate a lunii iulie.

Este soiul dulceturilor si compoturilor, prin exelenta

Margo

Maturitate de consum: inceputul lunii iulie

Soi romanesc, de vigoare medie , rezistent la boli, ger si sec

Fructele de culoare crem, mari(9-10gr), crocante, cu gust bu

destinate consumului in stare proaspata dar si industrializari

Amar de Maxut (cirese negre)

Maturitate de consum: prima jumatate a lunii iulie

Soi de vigoare mijolocie cu coroana globuloasa si f

de culoane neagra ,pulpa intens colorata, cu gust amar
Este ideal pentru dulceata de cirese ..

Amar de Galata (Amar bicolor)

Maturitatea de recoltare, prima si a doua decada a lunii iunie

Soi romanesc de cirese amare, obtinut dintr-o selectie

mijlocie, cu fructificare preponderenta pe buchete de m
timpurie. Fructul este mare (7-8 g), sferic, usor turtit la
roz, pulpa galben-albicioasa, semipietroasa si cu gust in

Negre de Bistrita (cires amar)

Epoca de coacere: in prima jumatate a lunii iulie.

Soi de vigoare mijlocie,productiv, rodeste predominant

ramuri mijlocii avand coroana globuloasa..Fructul este m
precoce, de forma ovoida, de culoare negra, cu pulpa s
pedunculul scurt.

Summit
Maturitate de consum: Mijlocul lunii iunie

Soiul Summit este de vigoare mijlocie, rezistent la s

daunatori.Fructul este de cuoare rosu inchis,cu gust foa
suculent,excelent pentru consum in stare proaspata dar
Marimea fructelor este considerata ,,gigant acestea aju
diametru si greutatea de peste 10-12 gr.In raport cu fru
foarte mic si neaderent de pulpa.Rezista bine la crapare

Stella

Maturitate de consum: se recolteaza in a doua jumatate a lu

Caracteristicile fructului: marime mijlocie sau mare

mm. Forma cordiforma usor alungita. Coaja de culoare
rosie negricioasa, tare, gust bun. In anii cu precipitatii a
predispusa la crapare.

Caracteristicile pomului: vigoare mare. Coroana pi

regulate. Datorita infloririi prelungite se foloseste ca po

Timpuriu de Bistrita
Maturitate de consum: a doua jumatate a lunii Iunie

Caracteristicile fructului: marime mijlocie. Forma o

rosu inchis pana la aproape negru la maturitate deplina
rosie, strabatuta de vinisoare sangerii, suculenta, dulce

Caracteristicile pomului: Vigoare mare. Coroana gl

piramidala. Rodeste pe ramuri de rod lungi si buchete d
Polenizatori indicati: Rosii de Bistrita, Negre de Bistrita.

Van
Maturitate de consum: : se recolteaza in jurul datei de 18 -

Caracteristicile fructului: marime mijlocie (4 - 7 g)

Coaja de culoare rosu-bordo inchisa, rezistenta. Pulpa t
nu devine moale nici la maturitatea completa. Gust dulc
mic.

Caracteristicile pomului: vigoare mijlocie - mica. Fo

piramidala, aerisita, cu ramuri erecte. Nu este predispu
elagare. Fructifica pe ramuri de rod scurte. Polenizatori
Germersdorf, Katalin, Hedelfingen, Bigarreau Burlat, etc
de peste iarna.

Uriasa De Bistrita
Maturitate de consum: se recolteaza la inceput de Iunie

Caracteristicile fructului: de marime mare sau foar

medie de 8,3 g. Pielita destul de groasa, aderenta la pu
lucioasa, la coacerea completa devine uniform negricioa

Pulpa rosie mai inchisa in jurul samburelui, pietroa

colorat in rosu, gustul dulce, armonios acidulat, de calit
la sambure.

Germersdorf
Maturitate de consum: sfarsit de Iunie

Caracteristicile fructului: marime mare sau foarte m

23-26mm.

Forma cordiforma, usor turtita. Coaja de culoare ro

rosie deschisa, crocanta, zemoasa, neaderenta la samb
acrisor.

Caracteristicile pomului: vigoare mare. Coroana co

Lapins
Maturitate de consum: Prima jumatate a lunii Iulie

Soi de vigoare medie, rezistent la ger si seceta, pro

abundenta cu fructe mari (8-10gr) zemoase de culoare
polenizator pentru celelate soiuri de cires.

Regina
Maturitate de consum: 15-25 iulie

Pom de vigoare mijlocie, rezistent la ger si seceta,

mare.

Fructele sunt mari sau foarte mari 8-9 gr, sferice cu par
culoare rosu inchis, pulpa este pietroasa, suculenta, gu
sambure.

In Romania, se cultiva atat soiuri romanesti de cirese, cat si soiuri straine,

adaptate conditiilor climatice si pedologice ale zonei in care se cultiva.
Maturarea incepe din 10 mai pana in 15-20 iulie.
Romania este printre primele tari din Europa la productia de cirese.
Cea mai mare parte din productia de cirese a Romaniei, peste 70%, este
recoltata in judetele din Moldova.
Fruheste der Mark - Cel mai timpuriu soi, de vigoare medie, autosteril cu fructe mici, alungite, cu o depresiune in
zona punctului stilar, de culoare rosie-inchisa, cu insusiri gustative mediocre; se matureaza la mijlocul lunii mai.
Bigarreau Morreau - este un soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg cordiform, de culoare rosu-viu,
lucios, pulpa pietroasa, bine colorata, de calitate buna; se matureaza in a doua jumatate a lunii mai.
Bigarreau Burat - este un soi de vigoare medie, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, cordiform, rosu-viu,
pulpa semipietroasa; se matureaza la sfarsit de mai.
Negre de Bistrita - reprezinta un soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rosu-vinetiu, cu o depresiune in varf, cu
pulpa semipietroasa, colorata, de calitate buna; se matureaza la sfarsit de mai si inceput de iunie.
Soiul Sam - are vigoare medie, formeaza ramuri de schelet groase, are fructe mari, sferice, cu pulpa semipietroasa,
cu gust satisfacator, bun pentru industrializare, rezistent la crapare; se matureaza in prima decada a lunii iunie.
Cerna - este de vigoare medie, este autosteril, bun polenizator, are fructul mare, tronconic, cu pielita rosie
stralucitoare, pulpa rosie semipietroasa si gust echilibrat; se matureaza la mijlocul lunii iunie.
Ponoare - este un soi de vigoare mediu-mare, autosteril, cu o buna capacitate de productie, are fructe mijlocii, de
culoare rosie, cu pulpa semipietroasa si gust dulce-acrisor.
Soiul Van - are vigoare medie, este autosteril, precoce si productiv, are fructul mare, sferic-trunchiat, de culoare
rosie, pulpa pietroasa, rezistent la crapare, de calitate foarte buna; se matureaza in ultima decada din iunie.
Rubin - este un soi de vigoare supramijlocie, autosteril, cu mare capacitate de fructificare, fructul mare, cordiform,
de culoare rosu-rubiniu stralucitor, pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa; se matureaza la sfarsitul lunii iunie.
Soiul Pietroase de Cotnari are vigoare mijlocie-mare, este autosteril, produce foarte mult, fructul este mare,
cordiform-rotunjit, galben-auriu, acoperit cu rosu-corai, pulpa pietroasa, suculenta de calitate foarte buna; se
matureaza la sfarsit de iunie.
Gersmersdorf - este un soi foarte viguros, autosteril, cu fructul foarte mare, larg cordiform, rosu-inchis, cu pulpa
pietroasa de calitate foarte buna; se matureaza in decada a treia a lunii iunie.
Armonia - este un soi viguros, cu fructe mari, cordiform rotunjite, de culoare galbena, marmorate cu rosu-aprins,
cu pulpa pietroasa, dulce si armonios acidulata, foarte bun pentru masa; se matureaza la sfarsit de iunie si inceput
de iulie.
Stella - este soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-alungit, rosu-anilin, cu pulpa
pietroasa, foarte bun pentru masa; se matureaza in decada a treia a lunii iunie.
Stella - compact are vigoare mijlocie-mica, fructifica exclusiv pe buchete, cu fructe mijlocii-mari, cordiformovoidala, asemanator cu Stella, cu peduncul scurt si gros, pulpa este pietroasa, cu gust echilibrat si destul de
rezistent la crapare; se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie.
Hedelfinger - este un soi viguros, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, ovoid-alungit, rosu-violaceu, pulpa
pietroasa, semiaderenta la sambure, de calitate foarte buna pentru masa si industrializare; se matureaza la sfarsit
de iunie si inceput de iulie.
Lambert - compact este un soi de vigoare mijlocie, cu fructul mare, scurt cordiform, de culoare rosie-inchis, pulpa
pietroasa, gust placut; se matureaza in prima jumatate a lunii iulie.

Uriase de Bistrita - este soi de vigoare mare, autosteril, are fructe mari si foarte mari, sferic-trunchiate, pana la
ovosferice, pulpa este rosie, pietroasa, suculenta, cu gust dulce si armonios acidulate; se matureaza in prima
jumatate a lunii iulie.
Silva - este un soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de culoare neagra si gustul amar; se matureaza la
sfarsit de iunie.
Amara - este un soi viguros, cu fructul mijlociu, negru si gust amar; se matureaza in prima decada a lunii iulie.