Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
PRECOMPRIMAT
2.1 Fundamentarea din perspectiv istoric
Problema instabilitii elastice a capatat incepnd cu secolul XX o
importanta deosebita datorita folosirii otelului si aliajelor de inalta rezistenta in
structurile ingineresti, navigatie si aviatie. Primele probleme de instabilitate
elastica au fost rezolvate de L. Euler, care a studiat flambajul barelor
comprimate acum mai bine de 200 de ani. Deoarece materialele folosite atunci
aveau rezistenta relativ mica (lemnul si piatra), elementele construite erau
relativ groase, iar astfel problema stabilitatii nu era de prima importanta.
Construirea de poduri metalice la sfarsitul sec. XIX a facut ca problema
flambajului sa capete o importanta deosebita.
Lateral stability of the beams is a concern since the end of the XIX
century, when Prandtl and Michell performed theoretical studies upon long
beams with a narrow rectangular cross-section [1]. In his early scientific
activity, Timoshenko derived the fundamental differential equations of torsion
for I-beams and studied the lateral buckling of the transversely loaded I-beam
[2]. Since than, many other investigators (e.g., Vlasov, Winter, Hill and
Galambos) studied both elastic and inelastic lateral-torsional stability of beams
with various shapes [3]. The elastic stability of the thin-walled beams subjected
to a midspan concentrated load, equal end moments and uniform distributed
load, was solved by Thimoshenko and Gere [4].
Prin folosirea otelului s-au realizat elemente zvelte comprimate, placi
subtiri si invelitori subiri, care pot ceda nu numai din cauza eforturilor mari
care pot depasi rezistenta materialului, ci si datorita insuficientei stabilitatii
elastice a elemenetelor sale zvelte sau cu pereti subiri. In acest sens, au inceput
sa fie realizate cercetari intense teoretice si experimentale, stabilinduse-se
- curba prezinta doua ramuri, din care una dreapta si alta carecterizata printr-o
crestere brusca a deformatiilor. (Figura 3.c))
- in Figura 3.b) este indicata ramificarea care apare in punctul P=Pcr.
-momentul n care ncrcrile exterioare ating valorile critice, bara iese din
poziia de echilibru i tinde s ocupe o nou poziie de echilibru
- ex: flambajul barelor drepte, comprimate centric , flambajul arcelor, flambajul
lateral la incovoiere al grinzilor, flambajul prin rasucire, flambajul placilor
plane etc
Figura3.c) bare din materiale care asculta de legea lui Hooke
Figura 2: Bare din materiale ideal elastice ce asculta de legea lui Hooke si
calculate conform teoriei de ordinul III
Figura 3 a), b)
Figura 5 c)
disparitia formelor stabile de echilibru- in cazul din Figura 6.a) , forta are
tot timpul directie tangentiala la bara si nu exista alte forte transversale.
- relatia v=v(P) are forma din Figura b), dupa P=P cr neexistand decat situatia de
instabilitate
Figura 4
pierderea de stabilitate prin curgere lenta- in cazul barelor solicitate transversal si
cu materiale cu proprietati de curgere lenta, deformatiile transversale cresc in timp,
tinzand la un moment dat la infinit.
Figura 5 a), b)
Sunt considerate imperefectiuni gemoetrice: abateri de la forma teoretica axei,
aplicarea sarciniilor cu excentricitate, abateri geometrice in forma sectiunii
transvesale sau existenta unor slabiri locale etc. iar imperfectiuni structurale cele care
se refera la material ca de exemplu neomogenitatea materialului caracterizat aprin
vibratii ale curbei caracteristice, zone plastice ale unei parti din structura, prezenta
eforturilor reziduale etc). Aceste imperfectiuni sunt cauza dezvoltarii continue a
deformatiilor inca de la inceputul aplicarii sarcinilor. In acest caz, sarcinile critice se
determina prin considerarea formei deformate a structurii, folosind calculul de ordinul
II sau III.
In continuare, se va face o caracterizare succinta a tipurilor de flambaj care pot
aparea la elementele de tip bara.
In literatura de specialitate, in functie de modul de ncrcare, elementul de tip
bar se clasific in: (20) , (21), (10)
1. Element de tip column sau stalp ( figura a )- bara solicitata doar la
compresiune axial sau bara verticala solicitata la compresiune
2. Element de tip beam sau grinda ( figura b ) - bara solicitata la ncovoiere
3. Elemente de tip beam-column sau grinda comprimata ( figura b )- bara
solicitat ncovoiere i compresiune n acelai timp.
Caracteristici
- comportamentul la flambaj al unei plci zvelte de tip
inim este similar cu flambajul unui element de tip
plac
- in timpul construciei se recomand limitarea
deformrilor din ncovoiere i deplasri transversale
ale inimii.
- flambajul local al unui element nu nseamn cedarea
total a seciuni
Global
Lateral
Lateral- Torsional
(flambaj
In
general
apare
dac
rigiditatea
seciunii
Flexural-Torsional
simetrice
cruciforms etc)
(flambaj - rsucirea se
prin ncovoierersucire)
I,
anti-symmetrical
produce
prin
rotirea
Z-shapes,
seciunii
transversale n
jurul axei longitudinale, concomitent cu ncovoierea
elementului n lungul axei, insa fara schimbarea
formei sectiunii
- este modul critic de flambaj al stalpilor de sectiune
nesimetrica, la care centrul de greutate si de taiere nu
coincid
- rigiditatea la ncovoiere n raport cu axa de simetrie
are valori apropiate de rigiditatea la ncovoiere n
raport cu axa perpendicular cu axa de simetrie.
- apare n general la seciunile care nu au dou axe de
simetrie, de sectiune transversal deschis monosimetric sau cu seciune oarecare (U, C, T, L..), la
Distorsional
va inclina intr-o parte si roti datorita instabilitatii talpii comprimate pe directia axei
longitudinale (Figura 16.b).
grinda, sub incarcari transversale, este comprimata si intinsa in acelasi timp. Partea
comprimata devine instabila in timp ce tensiunile de intindere vor incerca sa
stabilizeze grinda. Incarcarea aplicata in planul inimii, la o anumiita valoare va duce
la cedarea prin rotire si translatie a sectiunii transversale. (Figura17).
Problema
flambajului la grinda este mult mai complexa decat cea a flambajului la stalp, fiind o
problema 3-dimensionala (forma de pierdere a stabilitatii este mult mai complexa).
Rasucirea este produsa de momentul aplicat iar momentul care produce rasucirea se
numeste moment critic. Incarcarea critica a unei grinzi pe domeniul elastic, provides a
close upper limit to the load carrying capacity of the beam.
Astfel, la stalp apare flamabul cu o incovoiere iar in cazul flamabjului lateral,
acesta este asimilat cu o incovoiere in doua plane, insotita de torsiunea grinzii. Este
cert ca pierderea prin instabilitate laterala apare daca urmatoarele conditii sunt
sadisfacute:
- sectiunea are rigiditati diferite dupa cele doua planuri principale (two principal planes
)
- incarcarile aplicate produc incovoirea in planul stiffer plane (about the major axis).
2.4.5 Influenta formei sectiunii asupra flambajului lateral-torsional
Sectiunile pot fi de forma inchisa sau deschisa.
In general, se recomanda utilizarea sectiunilor de forma deschisa , la realizarea
stalpilor si grinziilor , deoarece acestea ofera o mai buna rezistenta la tensiunile de
incovoiere, (to in-plane bending stresses ), prin distribuirea materialului in talpi, la
distante mari fata de centrul de greutate al sectiunii. Acest tip de sectiune este
recomandat si pentru conectarea grinzilor cu elementele adiacente. In cazul ideal, in
care grinzile sunt fixate lateral, bending strength about the major axis forms the
principal design consideration. Cu cat au mai mare high major axis bending strength,
they are relatively weak in their minor axis bending and twisting.
In sectiunile de forma deschisa, resistenta la torsiune este mica, dar au rigiditatela
incovoire mare in planul vertical (EI x), astfel deformarea mica sub incarcari verticale.
Daca grinda este solicitatata lateral, deormarea grinzii este mult mai pronuntata , deoarece
EIx este mai mic. Grinda este vazuta astfel ca un element care care are tendinta de a ceda
dupa directia axei weak(secundara.)
(a) Deschiderea i solicitrile, (b) Deplasri ale tlpii superioare, (c) Deplasri ale
seciunii
Figura 13 Flambajul lateral al unei grinzi I dublu simetrice
Ecuaiile difereniale de ncovoiere a grinzii sunt:
d 2v
M x'
dz 2
d 2u
EI y ' 2 M y '
dz
EI x '
I x ' momentul principal de inerie al seciunii transversale dup axa x' ; I y '
momentul principal de inerie al seciunii transversale dup axa y'; M x ' momentul
d
d 3
C1 3 M z '
dz
dz
Aceasta ecuatie este valabila in cazul unei grinzicu pereti subtiri, de sectiune deschisa.
C=GJ reprezint rigiditate la rasucire; C1=ECw reprezint rigiditatea warping sau la
deplanare (torsiune neuniform) ,G-modul de elaticitate transversal; E-modul de
elasticitate longitudinal ; J-constanta de rasucire, Cw-constanta de flambaj
lateral(warping contstant)
Aceste trei ecuaii reprezint ecuaiile de echilibru a grinzii din care se pot
determina valorice sarcinii critice. In continuare, se vor prezenta incarcarile critice
pentru diferite cazuri de incarcare si rezemare.
n Tabelul 3 se prezint expresiile sarcinii critice de flambaj lateral, pentru
cteva cazuri de ncrcare
Tabel 2 Sarcini critice de flambaj
Sarcina critic deflambaj
Sarcina critic de
Modul de ncrcare i
flambaj
rezemare
(j=It)
Grinzi rectangulare
inguste
Sectiune I
-rigiditatea la deplanare
ECw =0
Bara
simplu
rezemat
la
M cr
EC w
EI y GJ (1 2
)
L
L GJ
2
Sau
M cr 1 EI y GJ
L
M cr
EI y GJ
Bara
simplu
capete,
rezemat
cu
concentrata
deschiderii,
la
in
la
sarcin
mijlocul
centrul
de
Pcr 2
EI y GJ
2
L
4.013
(1 EC w / L2 GJ ) 2
EI y GJ
Pcr 16.94
L2
M cr 4.236
EI y GJ
L
greutate al sectiunii
centrul sectiunii
EI y GJ
Pcr 16.94
(1
1.74a
L
EI y
GJ
Bara
simplu
rezemat
la
p,
aplicat
( qL) cr 4
EI j GJ
2
EI y GJ
L2
la
M cr 3.586
ncrcat cu o sarcin
concentrata in centrul de
greutate al sectiunii de capat
EI Y GJ
L2
( pL) cr 28.30
Pcr 2
EI y GJ
2
L
4.013
(1 EC w / L2 GJ ) 2
M cr 4.013
EI y GJ
L
EI y GJ
L2
EI y GJ
L
EI y GJ
2
(1
a
L
EI y
C
( pL) cr 12.85
aplicat
la
nlimea
M cr 6.430
fibrei medii
M cr GJ Pcr
2
EI y GJ
L2
L2 C
, de pozitia aplicarii sarcinii, de-a lungul talpii superioare, de-a lungul
C1
1 1
EI Y GJ
L2
4.013
C1 2 2
;
;
(1 ECw / L2GJ ) 2
C L2
EI y GJ
L
tw
0.68 E
Fyf ( Fyf Fr )
Aw
Af
curgere
Flambajul lateral torsional nu influeneaz n totalitate proiectarea tlpii
comprimate. Tlpile rigidizate i nerigidizate pot fi tratate ca elemente de tip plac
ncastrate pe contur i supuse la compresiune uniaxial.(AASHTO). (28)
In cazul elementelor de metal, analiza se face considerand ca elementul este
format din placi interconectate. Flambajul local al talpii comprimate se anlizeaza
considerand o flambajul unei placi.
2.5.3.2 Caracteristici
Flambajul local al tlpii comprimate: talpa comprimat flambeaz local
Flambaj local al:
tlpii comprimate
inimii datorit forfecrii
inimii comprimate datorit ncrcriilor concentrate
cr
x
12
tf
q (2 ( E x ) f ( E y ) f ) p (( E y ) f ( xy ) f 2(G xy ) f )
Pentru grinzi I:
2bw ( E y ) f
0.004
0.065
;b bf / 2
; q 0.025
;
b f (E y )w
0.5
0.4
p 0.3
p 2.0
8D xcr
( E x )bw L
t-grosimea tlpii comprimate ; b-limea tlpii comprimate ; bw-inlimea seciunii ;ftalpa ;q-constanta definit de coeficientul ; w-inima ; -coeficient care ine seama
de condiiile de rezemare a tlpii comprimate
D-silmilar cu EI in cazul materialelor izotropice;Ey=1/(t22), t=grosimea panelului,[]matrice de compilanta, care e inversa matricei de rigiditate
Flambajul lateral al grinziilor la care d/b <=6 nu reprezinta o problema.
Un element de plac acionat de tensiuni de compresiune, incovoiere,si
combinaia acestora poate flamba in plan sau distorsional la un anumit nivel al
incarcarii(tensiune critica locala.
2E t
12(1 ) 2 b
(
N
2
N
N
)
x
xy
y
x 4
x 2 y 2 y 4
D
x 2
xy
y 2
N x , N y , N xy -forele constante prin placa
Caracteristici
Formula
1. Flambaj de compresiune
Simplu rezemat si uniform - placa este comprimat in planul
2D
1 a2 2
( N x ) cr 2 (m
)
a
m b2
comprimat dupa o direce:
sau median de fore uniform
distribute de-a lungul laturilor(x=0; D-rigiditatea flexural
x=a).
a
D
plcii(
Eh 2
(1 2 )
12
m-reprezint numarul
de
jumti
unda,in
care
de
placa
flambeaz
Simplu rezemat si comprimat - fie o grinda simplu rezemat, - dac se consider m
pe doua direcii perpendiculare
mx
ny
sin
a
b
m 2 2
n 2 2
m 2 2 n 2 2 - pentru y y
D
(
2 )
y
a2
b2
a2
a tensiunea critic e
m,n- reprezint numrul de dat de expresia:
Nx
- unde
e
Uniform comprimate, simplu - ecuaia de la care se pleac este:
rezemata de-a lungul a doua
laturi perpediculare directiei de
2D
a 2h
N y 2 w simplu rezemata ;
4w
4w
4w
x 4
x 2 y 2 y 4
D x 2 latura y=libera
( N y ) cr k
2D
b2
- in rezolvarea acestor
cazuri, valoarea
critice a fortelor de
compresiune se
grinda elastica
determina egaland cu
0 ecuatiile transcente
caracteristice fiecarui
ca
Simplu rezemat de-a lungul a - daca placa este simplu rezemata - valoarea sarcinii
doua laturi opuse si uniform de-a lungul laturilor x-0 si x=a si critice pentru cele
comprimate
dupa
paralele cu acestea
compresiune
uniform
distribuite
( N y ) cr k
2D
a2
D y 2
x 4
x 2 y 2
y 4
combinata
- prima aproximatie
y
)
b
-factor numeric
2D b a 2
1
( )
2
b h a b 1 / 2
- cazul =0 , expresia
coincide cu cea pentru
o placa uniform
comprimata
( N x ) cr
2D
1 a2 2
(
m
)
a2
m b2
-efortul critic in a
treia aproximatie,
suficient de buna
pentru cazul
incovoierii simple
cr k
2D
b2h
2. Flambaj de forfecare(lunecare)
3. Flambaj la incovoiere
k
( )2
2
2
b
12(1 ) b
pcr k
cr
pcr
h
doi
axei
2w
M
2
x
EI y
deformate
Ecuatia diferentiala de
ordinul patru a axei
relatii
intre
moment
deformate:
incarcare,
) p
y
x 2
x 2
rotire si M/EI
sageata
- rigiditate la incovoiere
M
T
x
2M
p
x 2
2w
M
2
x
EI y
4w
p
4
x
EI y
3w
x 3
w
x 2
2
EI y
4w
p
4
x
EI y
Ecuatia
diferentiala
wT-sageata de alunecare
a
de
incovoietor
momentul
si
wT
kT
x
GA
forta
2w
M
kT
(
)
2
x
EI y GA
M
Sageata totala=w +w
taietoare
Pentru stabilirea ecuatiilor diferentiale ale grinzilor comprimate,se considera grinda
din Figura :
Figura 22
Grinda este supusa la sarcina axiala de compresiune si la sarcina transversala
continua . Realtile sarcina,forta taietoare si moment incovoietor se obtin din echilibrul
elemetului din Figura 29.b. Vom avea urmatoarele relatii:
V qdx (V dV ) 0 q
dV
dx
dx
dy
(V dV ) ( M dM ) P
0
2
dx
dM
dy
V
P
dx
dx
M qdx
Daca efectul deformatiilor de forfecare cat si scurtarea grinzii sunt neglijate, expresia
curburii axei grinzii este de forma:
EI
d2y
M
dx 2
Qc
Q ( l c)( l x )
x Py , M
Py
l
l
- ecuatii de echilibru
d2y
Qc
x Py
2
dx
l
d2y
Q (l c )(l x )
EI
Py
2
dx
l
EI
d 2 y1
Qc
EI
1 1 x Py 1
2
l
dx
2
d y2
Q (l c 2 )(l x )
EI
2
Py 2
2
l
dx