Вы находитесь на странице: 1из 40

2 STABILITATEA GEOMETRIC GRINZILOR DE BETON

PRECOMPRIMAT
2.1 Fundamentarea din perspectiv istoric
Problema instabilitii elastice a capatat incepnd cu secolul XX o
importanta deosebita datorita folosirii otelului si aliajelor de inalta rezistenta in
structurile ingineresti, navigatie si aviatie. Primele probleme de instabilitate
elastica au fost rezolvate de L. Euler, care a studiat flambajul barelor
comprimate acum mai bine de 200 de ani. Deoarece materialele folosite atunci
aveau rezistenta relativ mica (lemnul si piatra), elementele construite erau
relativ groase, iar astfel problema stabilitatii nu era de prima importanta.
Construirea de poduri metalice la sfarsitul sec. XIX a facut ca problema
flambajului sa capete o importanta deosebita.
Lateral stability of the beams is a concern since the end of the XIX
century, when Prandtl and Michell performed theoretical studies upon long
beams with a narrow rectangular cross-section [1]. In his early scientific
activity, Timoshenko derived the fundamental differential equations of torsion
for I-beams and studied the lateral buckling of the transversely loaded I-beam
[2]. Since than, many other investigators (e.g., Vlasov, Winter, Hill and
Galambos) studied both elastic and inelastic lateral-torsional stability of beams
with various shapes [3]. The elastic stability of the thin-walled beams subjected
to a midspan concentrated load, equal end moments and uniform distributed
load, was solved by Thimoshenko and Gere [4].
Prin folosirea otelului s-au realizat elemente zvelte comprimate, placi
subtiri si invelitori subiri, care pot ceda nu numai din cauza eforturilor mari
care pot depasi rezistenta materialului, ci si datorita insuficientei stabilitatii
elastice a elemenetelor sale zvelte sau cu pereti subiri. In acest sens, au inceput
sa fie realizate cercetari intense teoretice si experimentale, stabilinduse-se

limitele in care pot fi aplicate formulele teoretice. De asemenea s-a stabilit ca


flambajul elementelor comprimate este doar un caz particular al instabilitatii
elastice, viitoare cercetari fiind facute asupra comportarii stalpiilor cu sectiune
plina, compusa sau si cu elemente tubulare, table cu inima plina, placi
cilindrice subtiri etc, cu ajutorul carora s-au stabilit mai multe tipuri de cedare a
elementelor (Timoshenko & Gere, 1963).

2.2 Tipuri de instabilitate


In general, the structural stability of a prestressed concrete girder is a
very complex problem. It is related to the distance between the lateral supports
to the compression flange, boundary conditions, type and position of the loads,
moment gradient along the unsupported length, type of the crosss-section, nonprismatic nature of the member, material properties, magnitude and distribution
of residual stresses, initial imperfections, eccentricity of loading, prestressing
force, position of stiffening elements [5]. Also depends of some others
fenomena like shear-lag; interaction of shear-bending-compression, creep and
shrinkage of concrete, thermal effects etc. When dealing with concrete, long
term stability becomes a primary issue to be surpassed in order to meet the
goals of a performance based design.
Modalitile de pieredere a stablitii a unui element ncovoiat se pot
descrie n cel mai adecvat mod prin relaia dintre deplasri i ncrcri. Pentru
domeniul de comportare liniar-elastic se disting urmtoarele tipuri:
pierderea stabilitatii prin bifurcarea echilibrului
- trecerea brusca a barei din pozitie rectilinie in pozitie deformata ca pozitie de
echilibru stabil la limita, dupa care pentru orice crestere a fortei axiale aplicate,
bara isi pierde stabilitatea
- dupa o anumita valoare a fortei Pcr, exista mai multe forme de echilibru:
stabile si instabile
- pentru o bara comprimata fara incarcari transversale Figura 3.a), in diagrama
v=f(P) la atingerea sarcinii critice P=Pcr, poate sa para o discontinuitate brusca a
pantei curbe

- curba prezinta doua ramuri, din care una dreapta si alta carecterizata printr-o
crestere brusca a deformatiilor. (Figura 3.c))
- in Figura 3.b) este indicata ramificarea care apare in punctul P=Pcr.
-momentul n care ncrcrile exterioare ating valorile critice, bara iese din
poziia de echilibru i tinde s ocupe o nou poziie de echilibru
- ex: flambajul barelor drepte, comprimate centric , flambajul arcelor, flambajul
lateral la incovoiere al grinzilor, flambajul prin rasucire, flambajul placilor
plane etc
Figura3.c) bare din materiale care asculta de legea lui Hooke

Figura 1:Bifurcarea echilibrului

pierderea stabilitatii prin deformare contiunu, divergenta echilibrului


este caracterizata prin faptul ca diagrama v=f(P) este de la inceput o curba continua
care in apropierea valorii critice a sarcinii, prezinta cresteri mari ale sagetiilor.
- calculul se face luand in considerare imperfectiuniile geometrice si structutrale

- daca in cazul precedent se adauga si efectele transversale initiale (momente


incovoietoare), curba v=v(P) nu mai prezinta ramificarea din Figura 3.b,
corespunzatoare fortei transversale
- pe masura cresterii incarcarii exterioare, ca urmare a descresterii progresive a
rigiditatii structurii, deformatiile structurii se accentueaza contiunuu
- sarcina limita de echilibru corespunzatoare momentului anularii rigiditatii
structrii, cand deformatiile structurii se pot dezvolta fara o crestere a incarcarii
exterioare

Figura 2: Bare din materiale ideal elastice ce asculta de legea lui Hooke si
calculate conform teoriei de ordinul III

pierderea stabilitatii prin traversare


- este caracteristica membranelor pocnitoare, arce cu sageti foarte mici, arce pleostite
subtiri, invelitori subtiri cu curbura foarte mica si sistemelor care pot fi reduse la
schema din Figura 5.a)
- diagrama v=f(P) poate avea una din formele Figura 5.b), 5.c) iar deformatiile cresc
continuu de la inceput, pana la o valoare a sarcinii P=P cr la care structura isi pierde
brusc stabilitatea , prezentand o noua forma stabila de echilibru coresponzand unor
deformatii foarte mari fata de pozitia initiala.
- deformatiile care apar sunt foarte mari, problemele de pierdere a stabiliitatii in acest
caz se pot rezolva doar operand cu deplasari finite
- la determinarea sarcinilor critice, se folosesc formule stabilite pe cale experimentala
Figura 5 b) : Pierderea stabilitatii in tot domeniul pentru diagrama v=f(P)
Figura 5 c) : Pierderea stabilitatii intr-un anumit domeniu al diagramei v=f(P)

Figura 3 a), b)

Figura 5 c)

disparitia formelor stabile de echilibru- in cazul din Figura 6.a) , forta are
tot timpul directie tangentiala la bara si nu exista alte forte transversale.
- relatia v=v(P) are forma din Figura b), dupa P=P cr neexistand decat situatia de
instabilitate

Figura 4
pierderea de stabilitate prin curgere lenta- in cazul barelor solicitate transversal si
cu materiale cu proprietati de curgere lenta, deformatiile transversale cresc in timp,
tinzand la un moment dat la infinit.

- variatia deplasarii in timp e data in Figura 7.


- cresterea are loc pentru pentru un timp denumit critic. La doua forte axiale P 1>P2,
corespund doua curbe caraceristice pentru care t1,cr< t2,cr (Figura f).

Figura 5 a), b)
Sunt considerate imperefectiuni gemoetrice: abateri de la forma teoretica axei,
aplicarea sarciniilor cu excentricitate, abateri geometrice in forma sectiunii
transvesale sau existenta unor slabiri locale etc. iar imperfectiuni structurale cele care
se refera la material ca de exemplu neomogenitatea materialului caracterizat aprin
vibratii ale curbei caracteristice, zone plastice ale unei parti din structura, prezenta
eforturilor reziduale etc). Aceste imperfectiuni sunt cauza dezvoltarii continue a
deformatiilor inca de la inceputul aplicarii sarcinilor. In acest caz, sarcinile critice se
determina prin considerarea formei deformate a structurii, folosind calculul de ordinul
II sau III.
In continuare, se va face o caracterizare succinta a tipurilor de flambaj care pot
aparea la elementele de tip bara.
In literatura de specialitate, in functie de modul de ncrcare, elementul de tip
bar se clasific in: (20) , (21), (10)
1. Element de tip column sau stalp ( figura a )- bara solicitata doar la
compresiune axial sau bara verticala solicitata la compresiune
2. Element de tip beam sau grinda ( figura b ) - bara solicitata la ncovoiere
3. Elemente de tip beam-column sau grinda comprimata ( figura b )- bara
solicitat ncovoiere i compresiune n acelai timp.

Figura Clasificarea elementelor de tip bara

2.2 Moduri de pierdere a stabilitii grinzilor


precomprimate i factorii de influen
Factori care influeneaz flambajul:

distana dintre reazemele tlpii comprimate


condiiile de contur
tipul i forma seciunii
tipul, poziia i nivelul ncrcriilor (de stabilizare sau destabilizare)
propietiile materialului
fortele de prcomprimare
pozitia si modul de rigidizare si fixare al talpii sau al inimii
imperfeciunile iniiale ale geometriei seciunii i excentricitatea ncrcrii
momentul gradient de lungul lugimii nerezemate
magnitudinea i distribuia tensiuniilor reziduale

2.3 Stabilitatea elastic a elementelor ncovoiate


2.3.1 Flambajul torsional
2.3.2 Flambajul general
2.4.2 Tipurile de flambaj(de pierdere a stabilitatii) caracteristice elementelor de
tip bara

Din teoria elementara a incovoierii stim ca eforturile si deformatiile grinzilor


sunt proportionale cu sarcinile incarcate iar momentele si fortele taietoare sunt
nesemnificativ influentate. Deformatia finala a grinzii se va obtine prin insumarea
deformatiilor produse de fiecare solicitare in parte. Cand grinda este actionata
simultan de sarcini axiale si transverale, momentele incovoietoare, eforturile si
deformatiile din grinda nu mai sunt proportionale cu marimea sarcinii axiale. Grinzile
supuse la solicitari axiale de compresiune si sarcini transversale se numesc grinzi
comprimate. Cel mai detaliat si reperezentativ studiu de flambaj elastic si neelastic ale
elementelor de tip bara este realizat de Timoshenko&Gere in (21), pentru diferite
tipuri de sectiuni, conditii de rezemare si incarcare.
Incarcarea critica a unei grinzi comprimate se poate determina utilizand doua
cai conform (21):
- considerand actiunea simultana a solicitarilor de compresiune si incovoiere sau
admintinad ca grinda are o curbura initiala. Sarcina critica se determina considerand
ca forta axiala produce deformatii mari ale grinzii, chiar daca sarcinile transversale
sunt relativ mici
- studiind comportarea unei bare ideale, considerata a fi initial perfect dreapta si
comprimata de o forta perfect centrata (Formula lui Euler, cazul unei bare zvelte
ideale) .
Pentru determinarea incarcarilor critice, se pleaca de la ecuatiile fibrei
deformate a barei, scriindu-se ecuatiile de echilibru pe element si luand in considerare
conditiile de rezemare si de incarcare.
Bara de sectiune zvelta (dechidere/inaltime>20) este bara la care in sectiune o
lungime este mult mai mare cealalta. Grinzile n care distana dintre talpa comprimata
si lateral suport este de 50 de ori mai mare decat latimea talpii se numeste grinda
zvelta, adica grinda care flambeaza prin cedare talpii comprimate. Sau bara la care
dimensiunile sectiunii transversale sunt mici in raport cu deschiderea grinzii.
Bara cu perei subiri este un corp a crui lungime este mare i a crui
grosime este mic n comparaie cu dimensiunile generale ale seciunii transversale.
Pericolul pierderii stabilitatii formei de echilibru este posil la elementele,
piesele zvelte(de tip bara, placa plana sau placa curba subtire), in care se dezvolta
tensiuni de compresiune. Se disting astfel (22):
- flambajul simplu, pentru barele comprimate axial

- flambajul prin incovoiere-torsiune(flexural-torsional), la barele drepte de sectiune


dublu simetrica dechisa
- flambajul barelor curbe(arce si inele)
- flambajul lateral, al grinzilor supuse la incovoiere
- voalarea placilor plane
- voalarea generala sau locala a placilor curbe subtiri
Elementele cu pereti subtiri si elementele zvelte, pot fi supuse la unul dintre
modurile generice de flambaj: local, distorsional sau global, i la interaciunea
acestora . Flambajul local sau voalarea pereilor seciunii transversale reprezint
distorsiunea sau strmbarea seciunii. Termenul de "flambaj global" desemneaz
flambajul prin ncovoiere (Euler) precum i flambajul prin ncovoiere-rsucire sau
flambajul lateral, prin ncovoiere i rsucire, al grinzilor.
Modurile de flambaj pentru un element de tip bara sunt: (23)

flambaj flexural al stlpiilor (columns)


flambaj prin rasucire al stlpiilor (columns)
flambaj lateral torsional al grinziilor(beam)
flambaj local- flambajul partii considerata cu pereti subtiri a sectiunii
transversale (flambajul inimii sau al talpii

Figura 6 Modurile de flambaj general pentru o grind I solicitat


axial
Moduri de flambaj: Modul care corespunde incarcarii critice se numeste mod critic
de flambaj. [Figura 12,13,14]
Tabel 1 Caracterizarea modurilor de flambaj
Tipul de flambaj
Local
Flambajul inimii
Flambajul talpii

Caracteristici
- comportamentul la flambaj al unei plci zvelte de tip
inim este similar cu flambajul unui element de tip
plac
- in timpul construciei se recomand limitarea
deformrilor din ncovoiere i deplasri transversale
ale inimii.
- flambajul local al unui element nu nseamn cedarea
total a seciuni

Global
Lateral
Lateral- Torsional

- deplasarea laterala a talpii superioare


- deplasare lateral i rsucire dar fr incovoiere

(incovoiere si torsiune in acelasi timp), talpa


comprimat flambeaz n direcie lateral, urmat de
rotirea grinzii
- bara este incovoiata pe directia axei strong si
nefixata la incovoiere pe directia axei weak, astfel
aceasat se poate rasuci.
-nu exist rezerve post-critice n cazul acestui tip de
flambaj, deci fenomenul de instabilitate va duce la
colapsul general al grinzii.
Torsional

(flambaj

rasucire sau torsiune)

In

general

apare

dac

rigiditatea

seciunii

transversale este mic.


prin - se produce prin rotirea seciunii transversale n jurul
axei longitudinale, care ramane dreapta
- elementul va flamba, prin flambajul talpilor
- caracterizeaza stalpii scurti de sectiune deschisa, la
care centrul de greutate corespunde cu centrul de
taiere si la care rigiditile la ncovoiere n raport cu
axele principale sunt apropiate ca valoare (sectiuni
dublu

Flexural-Torsional

simetrice

cruciforms etc)
(flambaj - rsucirea se

prin ncovoierersucire)

I,

anti-symmetrical

produce

prin

rotirea

Z-shapes,
seciunii

transversale n
jurul axei longitudinale, concomitent cu ncovoierea
elementului n lungul axei, insa fara schimbarea
formei sectiunii
- este modul critic de flambaj al stalpilor de sectiune
nesimetrica, la care centrul de greutate si de taiere nu
coincid
- rigiditatea la ncovoiere n raport cu axa de simetrie
are valori apropiate de rigiditatea la ncovoiere n
raport cu axa perpendicular cu axa de simetrie.
- apare n general la seciunile care nu au dou axe de
simetrie, de sectiune transversal deschis monosimetric sau cu seciune oarecare (U, C, T, L..), la

care rigiditatea la torsiune este redusa


-trebuie luat n considerare deoarece seciunea
Flexural

transversal este critic.


- incovoiere pe direcia weak axis
- este critic la stalpii zvelti si de sectiune dublu
simetrica sau stalpiilor or one which is not susceptible
to, sau care sunt fixati pentru a preveni rasucirea

Distorsional

- flambaj lateral cu distorsiunea sectiunii


- const n deformarea inimii sau a tlpii
- cel mai comun este flambajul distorsional al tlpii n
care talpa se rotete vertical fa de axa orizontal.
Este un mod n care se schimb forma seciunii
transversale excluznd flambajul local ( Definiie
dat in Standardul
Standard,

Australian/New Zealand CFS

North American CFS Spec i recent

acceptat i de terminologia de specialitate)

Figura 7 Moduri de flambaj caracteristice seciunii transversale

Figura 3. 1 Tipuri de flambaj

2.4.3 Similitudinea intre flambajul unui stalp si pierderea stabilitaii laterale a


unei grinzi
Cand elementele structurale zvelte sunt sunt incarcate pe directia strong axis, ,
acestea au tendinta de a ceda prin flambaj in their weak plane, astfel pot sa isi piarda
stabilitatea. Stalpul solicitat axial si grinzile incarcate transversal se comporta
asemanator la flambaj.
Daca consideram o grinda fixata doar la capete si nu pe si lungime, de
deschidere mica, supusa incremental la o incarcare transversala la mijlocul sectiunii
Figur 15 aceasta se va deplasa pe directia incarcarii.

Figura 8 a) Grinzi scurte b) Deplasarea verticala a grinzii


Directia de aplicare a incarcari si directia deplasarii sunt aceeleasi. Acest lucru
este similar cu cazul unui stalp scurt solicitat de compresiune. In cazul unei grinzi
lungi (Figura 16), cand incarcarea este aplicata incremental, va produce o deplasare a
sectiunii pe directia de aplicare, iar dupa o anumita valoare citica, sectiunea grinzii se

va inclina intr-o parte si roti datorita instabilitatii talpii comprimate pe directia axei
longitudinale (Figura 16.b).

Figura 9 a) Grinzi lungi b) Deplasarea si rotirea grinzii


Prin cele doua pozitii ale sectiunii transverasle (Figura 16.b), apare flambajul
lateral prin deplasarea si rotirea sectiunii. Comportarea este asemanatoare cu cea a
unui stalp lung comprimat axial, la care intreaga sectiune se roteste ca un disc rigid
fara distorsiunea sectiunii. Asemanarea este data mai jos.

Figura 10 Similitudinea dintre flamabjul grinzii si flambajul stalpului


Un stalp solicitat axial se va deforma printr-o translatie pe directia
perpendiculara aplicarii punctului si va flamba intr-un mod de incovoire pura. O

grinda, sub incarcari transversale, este comprimata si intinsa in acelasi timp. Partea
comprimata devine instabila in timp ce tensiunile de intindere vor incerca sa
stabilizeze grinda. Incarcarea aplicata in planul inimii, la o anumiita valoare va duce
la cedarea prin rotire si translatie a sectiunii transversale. (Figura17).

Problema

flambajului la grinda este mult mai complexa decat cea a flambajului la stalp, fiind o
problema 3-dimensionala (forma de pierdere a stabilitatii este mult mai complexa).
Rasucirea este produsa de momentul aplicat iar momentul care produce rasucirea se
numeste moment critic. Incarcarea critica a unei grinzi pe domeniul elastic, provides a
close upper limit to the load carrying capacity of the beam.
Astfel, la stalp apare flamabul cu o incovoiere iar in cazul flamabjului lateral,
acesta este asimilat cu o incovoiere in doua plane, insotita de torsiunea grinzii. Este
cert ca pierderea prin instabilitate laterala apare daca urmatoarele conditii sunt
sadisfacute:
- sectiunea are rigiditati diferite dupa cele doua planuri principale (two principal planes
)
- incarcarile aplicate produc incovoirea in planul stiffer plane (about the major axis).
2.4.5 Influenta formei sectiunii asupra flambajului lateral-torsional
Sectiunile pot fi de forma inchisa sau deschisa.
In general, se recomanda utilizarea sectiunilor de forma deschisa , la realizarea
stalpilor si grinziilor , deoarece acestea ofera o mai buna rezistenta la tensiunile de
incovoiere, (to in-plane bending stresses ), prin distribuirea materialului in talpi, la
distante mari fata de centrul de greutate al sectiunii. Acest tip de sectiune este
recomandat si pentru conectarea grinzilor cu elementele adiacente. In cazul ideal, in
care grinzile sunt fixate lateral, bending strength about the major axis forms the
principal design consideration. Cu cat au mai mare high major axis bending strength,
they are relatively weak in their minor axis bending and twisting.
In sectiunile de forma deschisa, resistenta la torsiune este mica, dar au rigiditatela
incovoire mare in planul vertical (EI x), astfel deformarea mica sub incarcari verticale.
Daca grinda este solicitatata lateral, deormarea grinzii este mult mai pronuntata , deoarece
EIx este mai mic. Grinda este vazuta astfel ca un element care care are tendinta de a ceda
dupa directia axei weak(secundara.)

In contrast cu sectiunile deschise , rigiditatea torsionala a sectiunilor inchise poate fi si


de 100 de ori mai mare. Sectiunea cu cea mai ridicata rigiditate la torsiune este tubul
circular gol, dar rar folosita din cauza dificultatilor de conectare a acestei sectiuni cu
alte elemente si are o rigiditate scazuta la incovoiere. (24)

Figura 11 Sectiuni inchise si sectiuni deschise

2.5 Pierderea stabilitatii talpii comprimate: flambajul lateral torsional si


flambajul local
2.5.1 Generaliti
Grinda este elementul de constructie solicitat de incarcari transversale.
Dimensionarea unei grinzi la moment incovoierdor conduce la conduce la seciuni cu
rigiditate mare la ncovoiere mare n planul de aciune al momentului ncovoietor i
mult mai redus n plan
perpendicular. In analiza la flambaj, comportarea grinzii se considera ideala daca:
- talpa comprimata grinzii este fixata pentru nu se deplasa lateral
- orice forma de flambaj este prevenita.
Talpa comprimata a unei grinzi poate ceda lateral,

prin flambaj lateral-

torsional sau local, prin cedarea locala, la nivel de sectiune.


Exist dou tipuri de tlpi comprimate. Un tip este cel al tlpiilor comprimate
rigidizate (fixate) de-a dungul ambelor margini longitudinale. Astfel de tlpi se

numesc elemente rigidizate comprimate i

sunt tlpile comprimate din cazul

grinziilor de seciune C. n cazul elementelor de tip I, acestea se numesc elemente


comprimate nerigidizate , care sunt rigidizate doar de-a lungul uneia dintre cele dou
margini longitudinale. Celalate margini ramn libere. Comportamentul acestor dou
tipuri de elemente este similar ,dar nu identic. (24)
Rezolvarea ecuaiilor de stabilitate permite determinarea exact a forelor
critice i a lungimilor de flambaj. Astfel se poate exploata la maximum capacitatea de
rezisten a materialelor i alegerea unor seciuni economice optime, concomitent cu
asigurarea condiiilor de rezisten i stabilitate. Ecuatile de stabilitate se scriu pe baza
relatilor dintre ecuatile axei formate, modul de rezemare si de incarcare.
2.5.2 Flambajul lateral torsional LTB
Grinzile solicitate la ncovoiere simpl au rigiditi mult diferite dup cele
dou axe principale (Iz>>Iy ), ca urmare sunt expuse pericolului flambajului lateral al
tlpii comprimate (pierderea stabilitii generale sau flambaj prin ncovoiere),
fenomen asemntor cu flambajul prin ncovoiere - rsucire al barelor comprimate.
n cazul n care talpa comprimat a grinzii nu este fixat mpotriva flambajului
lateral, prin elemente ale structurii din care acesta face parte, se impune verificarea
grinzii la pierderea
stabilitii generale, chiar i n situaia n care eforturile unitare din ncovoiere sunt
mult inferioare celor limit. Studiul se poate face pri metoda statica sau energetica.
Modelul matematic de calcul la flambaj lateral are la baz urmtoarele ipoteze:
deformaiile grinzii n planul de rigiditate minim nu sunt nsoite de deformarea
seciunii
transversale a barei (seciunea se rotete ca un disc rigid n jurul centrului de rsucire
C, respectiv S dup notaia EC);
se admite c n starea deformat a grinzii, ncrcrile rmn paralele cu direcia
iniial.
n studiul flambajului lateral al grinzilor cu inim plin intervin urmtorii
parametri (Figura 19):
- schema de ncrcare a grinzii, caracterizat prin coeficienii C1, C2 i C3;
- nivelul de aplicare al sarcinilor pe nlimea seciunii transversale a barei, precizat
prin

coordonata za, a punctului A n care se aplic ncrcarea;


- forma seciunii transversale a barei (prin curba de flambaj) i caracteristicile de
rezistent
ale seciunii (A, Iy, Iz, I, IT);
- condiiile de rezemare fa de cele dou plane principale de inerie, prin coeficienii
k; kw;
- marca oelului caracterizat prin limita de curgere fy.

Figura 12 Sistemul de axe si de notare a caracteristicilor de calcul


n cazul acestui tip de flambaj, geometria seciunii transversale nu se schimb.
Cnd o grind chesonat simpl este solicitat la ncovoiere, talpa superioar
este comprimat iar cea inferioar este ntins. Dac un element zvelt este acionat de
o for axial, elementul va ceda datorit ncovoierii sau torsiunii i nu datorit
compresiunii. Dac grinda nu este fixata pe direcie lateral (adic nu prezint
rigidizri care s actioneze perpendicular pe planul ncovoierii), iar ncrcarea
flexural crete pna la o valoare limit, grinda va ceda datorit flambajului lateral al
tlpii comprimate. n seciunile cu tlpi late, dac talpa comprimat flambeaz lateral,
seciunea se va rsuci n torsiune, rezultnd modul de flambaj numit flambaj lateraltorsiona(LTB) (25), (26), (27). Altfel spus, stim ca rezistena unei grinzi este cu att
mai mare, cu ctgrinda are un moment de inerie mai mare. Exist atunci tendina de a

realiza grinzi cu seciuni ct mai nalte i nguste. Astfel de elemente de rezisten


devin instabile, producndu-se un flambaj lateral atunci cnd sunt solicitate chiar
numai de un moment ncovoietor.
La un anumit nivel de incarcare, sectiunea sufera o deplasare si rotire iar
ultimate moment capcity se reduce datorita deformarii si curgerii. Parametrul cel mai
important care afecteza stabilitatea laterala a grinzilor este distanta dintre elementele
de fixare laterala.

(a) Deschiderea i solicitrile, (b) Deplasri ale tlpii superioare, (c) Deplasri ale
seciunii
Figura 13 Flambajul lateral al unei grinzi I dublu simetrice
Ecuaiile difereniale de ncovoiere a grinzii sunt:
d 2v
M x'
dz 2
d 2u
EI y ' 2 M y '
dz
EI x '

I x ' momentul principal de inerie al seciunii transversale dup axa x' ; I y '

momentul principal de inerie al seciunii transversale dup axa y'; M x ' momentul

de ncovoiere dup axa x', avnd direcie pozitiv ca n figura y; M y momentul de


ncovoiere dup axa j,avnd direcie pozitiv ca n figura y
Iar ecuatia de rasucire a barei flambate este:
C

d
d 3
C1 3 M z '
dz
dz

Aceasta ecuatie este valabila in cazul unei grinzicu pereti subtiri, de sectiune deschisa.
C=GJ reprezint rigiditate la rasucire; C1=ECw reprezint rigiditatea warping sau la
deplanare (torsiune neuniform) ,G-modul de elaticitate transversal; E-modul de
elasticitate longitudinal ; J-constanta de rasucire, Cw-constanta de flambaj
lateral(warping contstant)
Aceste trei ecuaii reprezint ecuaiile de echilibru a grinzii din care se pot
determina valorice sarcinii critice. In continuare, se vor prezenta incarcarile critice
pentru diferite cazuri de incarcare si rezemare.
n Tabelul 3 se prezint expresiile sarcinii critice de flambaj lateral, pentru
cteva cazuri de ncrcare
Tabel 2 Sarcini critice de flambaj
Sarcina critic deflambaj
Sarcina critic de

Modul de ncrcare i

flambaj

rezemare

(j=It)
Grinzi rectangulare
inguste

Sectiune I

-rigiditatea la deplanare
ECw =0

Bara

simplu

rezemat

la

capete, supus la ncovoiere


pur

M cr

EC w
EI y GJ (1 2
)
L
L GJ
2

Sau

M cr 1 EI y GJ
L

M cr

EI y GJ

Bara

simplu

capete,

rezemat

cu

concentrata
deschiderii,

la
in

la

sarcin
mijlocul

centrul

de

Pcr 2

EI y GJ
2

L
4.013

(1 EC w / L2 GJ ) 2

EI y GJ

Pcr 16.94

L2

M cr 4.236

EI y GJ
L

- P aplicat la distanta a fata

greutate al sectiunii

centrul sectiunii
EI y GJ

Pcr 16.94

(1

1.74a
L

EI y
GJ

- P aplicat la distanta c fata de


reazeme
Pcr 5

Bara

simplu

rezemat

la

capete, cu o sarcin uniform


distribuit

p,

aplicat

( qL) cr 4

EI j GJ
2

EI y GJ
L2

la

nlimea fibrei medii

M cr 3.586

Bara ncastrat la un capt,


Pcr 4.013

ncrcat cu o sarcin
concentrata in centrul de
greutate al sectiunii de capat

EI Y GJ
L2

( pL) cr 28.30

Pcr 2

EI y GJ
2

L
4.013

(1 EC w / L2 GJ ) 2

M cr 4.013

EI y GJ
L

EI y GJ
L2
EI y GJ
L

- P aplicat la distanta a fata


centrul sectiunii
Pcr 4.013

EI y GJ
2

(1

a
L

EI y
C

Bara ncastrat la un capt,

( pL) cr 12.85

ncrcat cu o sarcin uniform


distribuit,

aplicat

la

nlimea

M cr 6.430

fibrei medii

M cr GJ Pcr

2
EI y GJ
L2

Pentru simplificarea calculelor, valorile factorilor 1 , 2 , 4 , sunt date tabelat, in


functie
raportul

L2 C
, de pozitia aplicarii sarcinii, de-a lungul talpii superioare, de-a lungul
C1

axei grinzii sau de-a lungul talpii de jos.


Acesti factori sunt adimensionali si sunt definiti ca:

1 1

EI Y GJ
L2

4.013
C1 2 2
;
;
(1 ECw / L2GJ ) 2
C L2

5 - depinde de raportul c/l

O ncrcare vertical aplicat sub centrul de forfecare al seciunii (care


coincide cu centrul de greutate al seciunii, n cazul seciunilor dublu-simetrice), are

EI y GJ
L

un efect stabilizator si mareste valoarea momentului critic,

n timp ce, aceiai

ncrcare aplicat deasupra centrului de forfecare, are un efect destabilizator si scade


valoarea momentului critic.

Figura 14 Flambajul lateral torsional al unei grinzi supus la moment


unifom
2.5.3 Flambajul local al talpii comprimate
2.5.3.1 Introducere
Flambajul local are o influenta mare asupra rezistentei elementelor, in special
asupra celor care sunt supuse interactiunii flambajului global cu cel local sau
distorsional. Astfel, pe langa comportamentul global,trebuie luat in considerare si
flambaj local si cel distorsional .
Flambaj local :- al talpii comprimate
-al inimii datorita fortei taietoare
- al inimii supusa la compresiune datorita incarcariilor concentrate
Interactiunea modurilor de flambaj are asupra rezitentei grinziilor formate din
elemente de tip placa zvelte.

Flambajul local al talpii comprimate reprezint un caz particular de


instabilitate a unei tlpi inferioare sau superioare sau a inimilor seciunii. Comportarea
lor se poate face sub forma analizei unor plci independente. Bleich(1952) a prezentat
o teorie care a demonstrat legile fundamentale care controleaz comportamnetul
plcilor comprimate sub diferite condiii de contur.
Talpa comprimat supus la ncovoiere poate s cedeze la flambaj lateral, la
flambaj local torsional, sau curgere; dac inima e zvelt talpa comprimat poate ceda
la flambaj vertical (n special la grinzile de metal

Figura 15 Flambajul de compresiune

Figura 16 Talpa comprimata

Flambajul vertical (caracteristic grinziilor de metal): Pentru structurile de


seciune I
, flambajul este controlat de zvelteea inimii.

tw

0.68 E
Fyf ( Fyf Fr )

Aw
Af

Valoarea de limitare este conservativ deoarce flambajul vertical al tlpii


comprimate n inima apare doar dupa curgerea talpii.
Fyf

-tensiunea de curgere a materialului din care e realizat talpa

Fr -tensiunea rezidual ce trebuie atins pentru a obine compresiune uniform la

curgere
Flambajul lateral torsional nu influeneaz n totalitate proiectarea tlpii
comprimate. Tlpile rigidizate i nerigidizate pot fi tratate ca elemente de tip plac
ncastrate pe contur i supuse la compresiune uniaxial.(AASHTO). (28)
In cazul elementelor de metal, analiza se face considerand ca elementul este
format din placi interconectate. Flambajul local al talpii comprimate se anlizeaza
considerand o flambajul unei placi.
2.5.3.2 Caracteristici
Flambajul local al tlpii comprimate: talpa comprimat flambeaz local
Flambaj local al:

tlpii comprimate
inimii datorit forfecrii
inimii comprimate datorit ncrcriilor concentrate

Flambajul local sau voalarea este definit ca un mod de instabilitate cand


geometria seciunii transversale se schimb, insa fr sa fie insotit de deplasare
lateral sau rasucire. Fiecare parte a seciunii transversale(inima sau talp) poate
flamba.
Seciunea transversal se poate considera ca fiind format din elemente de tip
placa.Dac aceste elemente sunt subtiri, pot flamba local (voala) cand sunt supuse la
compresiune. Mai mult,betonul este un material care flambeaz elastic. Exista trei
moduri de cedare a plciilor comprimate: flambaj flexural, torsional si torsionalflexural. Pentru o analiz corect, se neglijeaz orice interaciune intre elemente,
astfel fiecare plac se trateaz independent.
Forma deformata a placilor, sarcinile si rezistentele critice la flamabaj depind
de:
-aspectul de form a elementului, adic raportul inalime-ltime ; conditiile de
solicitare pe contur; rezistena la curgere a materialului; modul de fixare pe cele 4
laturi.Flambajul la structuriile de metal,este influenat de felul seciunii: compacte
,necompacte sau zvelte.
Fiecare ncrcare d un mod de flambaj. Atunci cnd o plac este acionat de
mai multe incrcri,vom avea mai multe tipuri de flambaj, adic are loc interaciunea
modurilor de flambaj. In Figura 23, apar compresiuni transversale care nu schimb
modul de flamaj. Cnd modurile de flambaj sub aciunea diferitelor aciuni este
similar,tensiuniile de flambaj sub aciunea incrcrilor combinate sunt mai mici
dect efectele aciuniilor individuale

Figura 17 Flambajul placilor


O importan deosebit asupra flambajului o reprezinta rigidizariile. La
elementele de metal,incrcariile critice se determina in funcie de modul si pozitia
rigidizariilor. Kristek (5) tratez complex problema stabilittii tlpii comprimate a
unui pod de metal,i ofer solutii atat practice cat si analtice de limitare a flambajului.
Aceasta carte: "Theory of Box Girders" este una dintre cele mai reprezentative
publicaii care trateaz grinziile chesonate.

Figura 18 Flambajul tlpii grinzii chesonate


Fie grinda din Figura 26. Punctele A i B se afl n partea comprimat a
grinzii. Din cauza imperfeciuniilor geometrice i a excentricittii accidentale,
tensiuniile din cele dou puncte nu sunt egale. Talpa superioar la fel ca i un stlp, se
va deforma prin ncovoiere pe direcia axei 1-1 , dar inimile ofera suficienta rezisten
pentru a preveni flambajul. ns la o ncrcare mai mare de compresiune, talpa va
tinde s flambeze prin ncovoiere pe direcia axei
2-2. Acest tip de flambaj pe direcia axei principale a grinzii se numete, cum am mai
spus, flambaj lateral. Analogia cu un stlp este valabil doar n cazul reprezentrii
comportamentului general de flambaj lateral.

Figura 19 Cedarea inimii comprimate

Figura 20 Sistem de grinzi nerigidizate si rigidizate


2.5.3.3 Formule de calcule si incarcari critice pentru elementele de tip placa

In cazul talpiilor considerate elemente de tip placa(grinzi FRP) solicitate la


compresiune, o expresie simplificata a rezistentei critice la flambaj (voalare) este
data prin rezolvarea ecuatiei de mai jos(Qiao 1997) (29) ,

cr
x

12

tf

q (2 ( E x ) f ( E y ) f ) p (( E y ) f ( xy ) f 2(G xy ) f )

p,q-coeficieni in funcie de coeficientul


rezemare a placii)

la intersectia dintre placi(modul de

Pentru grinzi I:
2bw ( E y ) f
0.004
0.065
;b bf / 2
; q 0.025
;
b f (E y )w
0.5
0.4

p 0.3

Pentru grinzi de tip box:


bw ( E y ) f
0.002
0.08
; b bf
; q 1.0
;
bf (E y )w
1.3
o.2

p 2.0

Pentru o grinda sub under 3-point bending, incarcarea criticaloacala de flambaj


(Pcrlocal) poate fi obtiunut cu ajutorul tensiunii critice si proprietatiile grinzii:
Pcrlocal

8D xcr
( E x )bw L

t-grosimea tlpii comprimate ; b-limea tlpii comprimate ; bw-inlimea seciunii ;ftalpa ;q-constanta definit de coeficientul ; w-inima ; -coeficient care ine seama
de condiiile de rezemare a tlpii comprimate
D-silmilar cu EI in cazul materialelor izotropice;Ey=1/(t22), t=grosimea panelului,[]matrice de compilanta, care e inversa matricei de rigiditate
Flambajul lateral al grinziilor la care d/b <=6 nu reprezinta o problema.
Un element de plac acionat de tensiuni de compresiune, incovoiere,si
combinaia acestora poate flamba in plan sau distorsional la un anumit nivel al
incarcarii(tensiune critica locala.

Fenomenul de voalare al placilor plane este analog flambajului barelor, insa


spre deosebire de cazul barelor drepte, pierderea stabilitatii prin flambaj a placilor
plane nu coincide cu pierderea capacitatii portante, placa fiind capabila sa preia in
continuare incarcari, curba caracteristica P- fiind de forma celei din Figura 28, fiind
necesara cunoasterea comportarii postcritice a placiilor. Descrierea acestor fenomene
fiind posibila numai in teoria neliniara.

Figura 21 Curba caracteristica P- pentru o placa


Bryan(1891) a fost primul care a studiat flambajul unei plci subiri
rectangulare simplu rezemat si a obinut ecuaia diferenial fundamental a
deformatei acesteia. Ecuatia pentru tensiunea elastic critic la flambaj este dat de
relatia:
f ol k

2E t

12(1 ) 2 b

Unde k este un coeficient care depinde condiiile de contur.


Conform (21), calculul plciilor se face considerand c placa flambeaz iniial
sub aciunea ncrcriilor aplicate in milocul planului sau,fiind astfel necesar s se
calculeze intensitatea acestora pentru a mentine placa in forma deformat:
Ecuaia unei plci care flambeaz este data de expresia:`
4w
4w
4w 1
2w
2w
2w

(
N

2
N

N
)
x
xy
y
x 4
x 2 y 2 y 4
D
x 2
xy
y 2
N x , N y , N xy -forele constante prin placa

Tabel 3 Incarcarile critice caracteristice elementelor de tip placa in functie de


modul de incarcare si rezemare
Tipul de placa

Caracteristici
Formula
1. Flambaj de compresiune
Simplu rezemat si uniform - placa este comprimat in planul
2D
1 a2 2
( N x ) cr 2 (m
)
a
m b2
comprimat dupa o direce:
sau median de fore uniform
distribute de-a lungul laturilor(x=0; D-rigiditatea flexural
x=a).

a
D

plcii(
Eh 2
(1 2 )
12

m-reprezint numarul
de

jumti

unda,in

care

de
placa

flambeaz
Simplu rezemat si comprimat - fie o grinda simplu rezemat, - dac se consider m
pe doua direcii perpendiculare

acionat de fore de compresiune de forma:


unform distribuite Nx,Ny. Ecuia de
la care se pleac este:

wmn amn sin

mx
ny
sin
a
b

m 2 2
n 2 2
m 2 2 n 2 2 - pentru y y

D
(
2 )
y
a2
b2
a2
a tensiunea critic e
m,n- reprezint numrul de dat de expresia:
Nx

jumati de und in care placa


2

flambeaz pe direcia x , respectiv c ( m 2 n 2 a 2 )


b
directia y;
-placa patrata
c 2 e )

- unde

e
Uniform comprimate, simplu - ecuaia de la care se pleac este:
rezemata de-a lungul a doua
laturi perpediculare directiei de

2D
a 2h

- in cazul in care y=0

N y 2 w simplu rezemata ;
4w
4w
4w

x 4
x 2 y 2 y 4
D x 2 latura y=libera

compresiune si avand diferite - y=0 incastrata, latura y=b libera


conditii de margine de-a lungul - y=0 incastrata elastic, latura y=b
celorlalte doua laturi

( N y ) cr k

2D
b2

libera- ambele laturi y=0 si y=b


sunt incastatre

- in rezolvarea acestor

- ambele laturi y=0 si y=b sunt

cazuri, valoarea

asezate pe grinzi elastice

critice a fortelor de

- latura y-0 iar latura y=b pe o

compresiune se

grinda elastica

determina egaland cu
0 ecuatiile transcente
caracteristice fiecarui

ca
Simplu rezemat de-a lungul a - daca placa este simplu rezemata - valoarea sarcinii
doua laturi opuse si uniform de-a lungul laturilor x-0 si x=a si critice pentru cele
comprimate

dupa

directii supusa la actiunea fortelor de doua cazuri este

paralele cu acestea

compresiune

uniform

distribuite

de-a lungul celorlalte doua laturi

( N y ) cr k

2D
a2

nerezemate, ecuati placii flambate


este:
N y 2w
4w
4w
4w

D y 2
x 4
x 2 y 2
y 4

- sunt posibile doua forme de


flambaj

Simplu rezemata, supusa la - grind simplu rezemata de-a lungul


incovoiere
compresiune

combinata

cu laturilor x=0, x=a cu forte continuu


distribuite actionand in planul ei

- prima aproximatie

median , a caror marime este:


N x N 0 (1

y
)
b

pentru cazul in care


este mic, adica cazul

N -marimea fortei de compresiune


cand eforturile din
de-a lungul laturii y=0

-factor numeric

incovoiere sunt mici


in raport cu eforturile
de compresiune
cr k

2D b a 2
1
( )
2
b h a b 1 / 2

- cazul =0 , expresia
coincide cu cea pentru
o placa uniform
comprimata
( N x ) cr

2D
1 a2 2
(
m

)
a2
m b2

-efortul critic in a
treia aproximatie,
suficient de buna
pentru cazul

incovoierii simple

cr k

2D
b2h

2. Flambaj de forfecare(lunecare)
3. Flambaj la incovoiere

Mai general, in cazul flambajului la compresiune, pentru diferite conditii de rezemare


si de solicitare pe contur, forta critica de voalare este exprimata sub forma: (22)
2D
2 Eh
h

k
( )2
2
2
b
12(1 ) b

pcr k

iar rezistenta critica de voalare este:

cr

pcr
h

b/h reperezentand raportul de zveltete.


De remarcat ca formulele sunt stabilite doar pentru domeniul elatic, in care
cr e

2.6 Ecuatia axei deformate si ecuatiile de echilibru ale unei grinzi


Pe baza ecuatiilor de echilibru se pot scrie ecuatiile de stabiliate, necesare in
calculul la flambaj. In cele ce urmeza, se va face o descriere succinta a acestora.
Tabel 4 Ecuatile diferentiale a axei deformate
Ecuatia diferentiala de
ordinul

doi

axei

2w
M

2
x
EI y

deformate
Ecuatia diferentiala de
ordinul patru a axei

relatii

intre

moment

incovoietor, forta taietoare


- rigiditate la incovoiere
si

deformate:

incarcare,

variabila in lungul grinzii


2
2w
(
EI

) p
y
x 2
x 2

rotire si M/EI

sageata

- rigiditate la incovoiere

M
T
x

constanta in lungul grinzii

2M
p
x 2
2w
M

2
x
EI y

4w
p

4
x
EI y

Relatii intre T, M,p


T EI y
M EI y

3w
x 3

w
x 2
2

-curbura axei deformate


1
M

EI y

4w
p

4
x
EI y

Ecuatia

diferentiala

axei deformate din forta


taietoare
Ecuatia diferentiala

wT-sageata de alunecare
a

axei deformate tinand


seama

de

incovoietor

momentul
si

wT
kT

x
GA

forta

2w
M
kT
(

)
2
x
EI y GA
M

Sageata totala=w +w

taietoare
Pentru stabilirea ecuatiilor diferentiale ale grinzilor comprimate,se considera grinda
din Figura :

Figura 22
Grinda este supusa la sarcina axiala de compresiune si la sarcina transversala
continua . Realtile sarcina,forta taietoare si moment incovoietor se obtin din echilibrul
elemetului din Figura 29.b. Vom avea urmatoarele relatii:
V qdx (V dV ) 0 q

dV
dx

dx
dy
(V dV ) ( M dM ) P
0
2
dx
dM
dy
V
P
dx
dx
M qdx

Daca efectul deformatiilor de forfecare cat si scurtarea grinzii sunt neglijate, expresia
curburii axei grinzii este de forma:
EI

d2y
M
dx 2

Ecuatia diferentiala a axei grinzii se poate scrie sub forma:


d3y
dy
EI
P
V
3
sau
dx
dx
d4y
d2y
EI 4 P 2 q
dx
dx

Tabel 5 Ecuatii diferentiale a barelor comprimate


Grinda simplu rezemata
Ecuatii
Sarcina axiala de compresiune si sarcina - momentele in partea stanga si dreapa sunt:
tranversala concentrata

Qc
Q ( l c)( l x )
x Py , M
Py
l
l

- ecuatii de echilibru
d2y
Qc

x Py
2
dx
l
d2y
Q (l c )(l x )
EI

Py
2
dx
l
EI

Sarcina axiala de compresiune si mai multe forte


concentrate pe grinda

d 2 y1
Qc
EI
1 1 x Py 1
2
l
dx
2
d y2
Q (l c 2 )(l x )
EI
2
Py 2
2
l
dx

Вам также может понравиться