Tema 5.

Sistemul autoritilor competente s soluioneze cauzele contravenionale

Snt competente s soluioneze cauzele contravenionale:
a) instana de judecat;
b) procurorul;
c) comisia administrativ;
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 4004235 ).
Agentul constatator este reprezentantul autoritii publice a statului care, n limitele competenei
sale, are menirea de a constata fapta contravenional, iar n cazurile i condiiile prevzute de
lege, i de a soluiona cauza.
Reieind din caracteristica competenei, agenii constatatori pot fi divizai n dougrupe:
a)agenii mputernicii s constate fapte contravenionale, s examineze cauza contravenional i
s aplice sanciuni contravenionale;
b)agenii mputernicii numai s constate fapte contravenionale.
La primul grup se refer: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al RM);
Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM);
organele de control financiar i fiscal ale Ministerului Finanelor (art. 402 din CC al RM);
Serviciul Vamal (art. 403 din CC al RM);
Comisia Naional a Pieei Financiare (art. 404 din CC al RM);
organele pentru proteciamediului i Agenia pentru Silvicultur Moldsilva" (art. 405 din CC al
RM);
organelesupravegherii sanitarepidemiologice de stat (art. 406 din CC al RM);
organele de specialitaten domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).
La al doilea grup de ageni constatatori se refer:
Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieei, Metrologie i Protecia
Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecia Muncii (art. 409 din CC al RM);

Primul grup de ageni constatatori desfoar o activitate procesual larg privind:

depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea ampl a cauzei, emiterea deciziei
asupra cazului, aducerea ei la cunotina persoanelor interesate, organizarea executrii deciziei
etc. Practic, ele efectueaz toate etapele procedurii contravenionale (aa-numita procedur
accelerat").
Al doilea grup de ageni constatatori desfoar numai activitatea procesual privind constatarea
faptei contravenionale i ncheierea proceselor-verbale cu privire la contravenii,care se remit
spre examinare n instana competent.
Procurorul particip la procesul contravenional n limitele competenei stabilite prin lege, care
este destul de larg.
Procurorul este n drept:
s porneasc procesul contravenional;
s aplice n cazurile prevzute de lege o sanciune contravenional;
s solicite aplicarea de ctre instana de judecat a unei sanciuni contravenionale;
s particip le la examinarea cauzei n instana de judecat atunci cnd procesul contravenional a
fost pornit de el;
s verifice legalitatea aciunilor agentului constatator;
s atace decizia agentului constatator sau a instanei de judecat;
s exercite alte drepturi prevzute de lege.353Contestaia procurorului asupra deciziei agentului
constatator emise n cazul contravenional poate fi declarat n instana de judecat n termen de
15 zile.354 12
Comisia administrativ se instituie de ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc,
municipal) pe lng autoritatea public local executiv.
Dincomponenacomisiei administrative fac parte preedintele, vicepreedintele, secretarul
responsabil i 47 membri. n funcia de preedinte al comisiei administrative se alege un
viceprimar sau un alt membru al comisiei, n cazul autoritilor publice locale n care nu este
prevzut funcia de viceprimar, sau un vicepretor, n cazul comisiilor administrative care
activeaz n municipiul Chiinu. n calitatea de membru al comisiei administrative pot fi alei
i reprezentani ai societii civile. Comisia administrativ examineaz cazurile de contravenie

care i-au fost atribuite prin Codul contravenional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24
octombrie 2008. Comisia administrativ examineaz cauzele n edin public, verbal,
nemijlocit i n contradictoriu. edina poate fi declarat nchis n interesul respectrii
moralitii, ordinii publice sau securitii naionale, de asemenea n cazul n care interesele
minorilor sau protecia vieii private a prilor n proces o cer. Comisia administrativ
examineaz cauza contravenional n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cauzei de ctre
secretarul responsabil. edina de examinare a cauzei contravenionale se desfoar cu
participarea prilor citate n modul prevzut de Codul contravenional. Hotrrea de aplicare a
sanciunii contravenionale conin: a) data i locul adoptrii hotrrii; b) numele i prenumele
preedintelui edinei, ale secretarului responsabil i ale membrilor comisiei prezeni n edin;
c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele,data i locul naterii, starea
familial, locul de trai, seria i numrul actului de identitate, codul de identificare (IDNP), locul
de munc i funcia; d) locul i data comiterii contraveniei, esena acesteia; e) circumstanele
atenuante i agravante constatate la examinarea cauzei; f) probele pe care se ntemeiaz hotrrea
comisiei i motivele respingerii probelor; 13 g) norma contravenional n al crei temei a fost
intentat procesul contravenional; h) norma contravenional pe care se ntemeiaz hotrrea
comisiei; i) felul i mrimea sanciunii aplicat contravenientului; j) soluia referitoare la
corpurile delicte; k) modul i termenul de atacare a hotrrii. 14 Tema 6. Participanii la procesul
contravenional. Probele i msurile procesuale de constrngere Probele snt elemente de fapt,
dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea existenei sau
inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea
altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei. Probe in procedura
contraventional sunt: procesul-verbal cu privire la contravenie, procesul-verbal de ridicare a
obiectelor i documentelor, procesulverbal de percheziie, explicaiile persoanei n a crei
privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile,
nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i documentele ridicate,
constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz. Snt admisibile doar
probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Nu pot fi administrate ca
probe datele care au fost obinute: a) prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de
constrngere; b) prin metode ce contravin prevederilor tiinifice; c) prin nclcarea esenial a
drepturilor i libertilor constituionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la apraresau a
dreptului la interpret/traductor. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba
in procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in favoarea sau
in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite saconstate cazul contraventional si sal
examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi

considerate drept proba daca sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau
necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea
obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul stability de lege si
din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele 15 pot fi clasificate in initiale si
derivate, directe si indirect, positive si negative, deacuzare si de justificare. Participantii la
procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a.organele statale, participante la procesul
contraventional- agentul constatator sau procurorul b.partile interesate ale procedurii
contravenionale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul,
partea vatamata si reprezentantii lor legalic. c. persoanele care contribuie la desfasurarea
procesului contraventional - aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul.
Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca
modalitate a constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate
dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima desfasurare a procedurii
contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor procesuale fiind prevazute in
capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza
urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la
conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool
sau de alte substante;retinerea vehiculului. Sistemul masurilor de asigurare a
procesului

contraventional

(masurilor

procesuale

de

constringere)

cuprinde:

retinerea contraventionala; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea vehiculului

si examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de
alte substante; retinerea si aducerea vehiculului la parcare; cercetarea la fata
locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perchezitia; perchezitia corporala
siridicarea obiectelor si a documentelor. Temeiul juridic al retinerii autorului unei
fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional,art 433 alin1. retinerea
se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional
prevedesanctiunea arestului contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei
in a carei privinta este pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate
masurile de 16 identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide
siguranta a expulzarii. Aducerea silita Aducerea silita consta in conducerea fortata
in fata instanteide judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la
prezentare. Aducerea silita se efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei
incheieri judecatoresti (unui mandat). Inlaturarea de la conducerea vehiculului si
examenul medical pentru constatarea starii deebrietate art 438. Persoana care
conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca: 1. exista
temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila

produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte substante; 2.nu are
asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi numai acel
vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza art. 438 din CC al
RM si care este retinut. Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau
pe teritoriul organului de politie va fi Intemeiata in cazul in care organul constatator
n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen
tantului lor. Cercetarea ia fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii
contraventionale, de regula, este insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de
constringere:

perchezitia

coporala

si

ridicarea

obiectelor

si

documentelor.Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza

dreptul la inviolabilitatea domiciliului seefectueaza cu autorizatia instantei de
judecata, la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagrantacercetarea
la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului
constatator fara autorizatiainstantei de judecata, urmind ca acesteia sa i se
prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore. Perchezitia corporala si ridicarea
obiectelor

si

documentelor.

17

In

cazul

contraventiilor

aflate

in

competenta,lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal

amplasat in punctul de trecere a frontierei destat, daca exista temeiuri de a efectua
perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documenteleimportante
pentru cauza, care se afla in hainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei.
Perchezitia corporalasi ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara
ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de judecata: 1.in cazul retinerii
persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art. 433 din CC;
2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care
se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte sau
documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze