Вы находитесь на странице: 1из 10

Ion Creang

(1837-1889)
Viata i activitatea.

nchinat lui

Creaga...

Pierdut n lume de mistere,


Scaldat n boabe de fantasm,
Rmas acum, din vremi
prospere,
Prezent e-n fiecare basm.

Mret Luceafarul cel viu


Ce-a rsrit n zri departe,
E condamnat la venicii
Ai fi prieten bun i frate.

Timpul a zburat ncet


Din amintiri cu lume sfnt,
Dar mustciosul din portret
i astzi ne zmbete nc.

Creang umbr de mister


Izvort din amintire
Cci i stelele din cer
i ofer azi iubire.

Copiii veseli i istei


Privirile ncet coboar
i i atribuie un pre
n clipa cnd se las sear.

Au i ele o plcere
Pentru ce ai fost i eti,
Cci ascult n tcere
Cum citim n seri poveti.

,,este unul dintre clasicii literaturii romane. Recunoscut datorita


maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a
intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei
autobiografice Amintiri din copilarie

Date biografice
Ion Creang n. 1 martie 1837, Humuleti, jud.
Neamtului. Data naterii lui Creang este
incert. El nsui afirm n Fragment de
biografie c s-ar fi nscut la 1 martie
1837.T inereea lui Creang este bine
cunoscut publicului larg prin prisma
operei sale capitale Amintiri din copilrie.

1846-09-01 Ion Creanga incepe cursul


primar in satul natal, la scoala infiintata de
preotul Ion Humulescu (Nemteanu) cu
dascalul Vasile a Ilioaei (Vasilicai) . Primul
sau invatator a fost dascalul Vasile " Intai
si-ntai am inceput a invata cruce-ajuta,
dupa moda veche, la scoala din
Humulesti, o chilie facuta cu cheltuiala
satenilor, prin indemnul si osardia
parintelui Ioan Humulescu ".

1847 primavara. Dascalul Vasile fiind luat


la oaste cu arcanul, Nica a lui Stefan a
Petrii trece in grija batranului dascal
Iordache farnaitul.

Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredin eaz bunicului
matern David Creang, care-l duce pe valea Bistriei, la Broteni, unde continu coala. n 1853 este
nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor
pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).
1854-03-01 Ion Creanga implinea 17 ani si din toamna se va inscrie la Scoala catiherica din Falticeni ,
dup dorina mamei, care voia s-l fac preot.
1854-09-15 In catalogul de la Scoala catiherica din Falticeni, la nr.25, apare cu numele schimbat in
Creanga Ioan, supunandu-se astfel regulii potrivit careia doar fiii din familii de preoti, diaconi si dascali
puteau urma aceasta scoala. Faptul ca unchiul sau Gheorghe Creanga era preot l-a ajutat si i-a
usurat drumul Preotiei.
1855-06-29 Are loc Examenul public la Scoala cateherica din Falticeni. Ion Creanga se califica " cel
dintai". Seminarul de la Socola din Iasi solicita scolii 10 clirici " pregatiti si cu talent" . Intre cei 10,
clasificandu-se si " cel dintai" se va afla si Ion Creanga.
Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului
teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.[2]
S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturise te n Amintiri:
Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bie ii satului, tovar ii mei de copilrie, cu cari, iarna, n
zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu , iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i
chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele
dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinere ii! Asemenea, dragi mi-erau
eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufle ire
Din 1855 pn n 1859 urmeaz cursurile seminarului, iar apoi, lundu- i atestatul, revine n satul natal.
Notele obtinute si in aceasta perioada stau marturie ca Ion Creanga era un elev de exceptie , ca
studia cu mare seriozitate si isi cumpara carti , reusind sa-si creeze propria biblioteca.
1859-01-25 Ion Creanga se afla la Iasi. Impreuna cu fostii colegi de Seminar si cu profesorii sai unionisti
vor sarbatori dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza si infaptuirea Marii Uniri.
1859-03-01 Ion Creanga implinea 22 de ani. In acest an se va casatori, va intra in randul clericilor , fiind
hirotonit diacon si va primi slujba de cantaret, apoi de diacon. Evenimentele sociale si politice ,
precum si cele familiale il vor maturiza rapid si isi vor pune amprenta , marcand personalitatea
scriitorului fara insa a- i stirbi umorul .

1859-08-21 Primeste Marturia din partea Bisericii Sfintii 40 de Mucenici spre a se cununa cu Ileana
Grigoriu, fiica preotului Ioan Grigoriu " Ioan Creanga holtei cliric din Siminarie in vrasta de 23 ani
(sic) ... voieste a se insoti prin legiuita cununie cu Eliana fata mare in vrasta de 15 ani (...) dupa
cercetarea ce am facut intre dansii nu s-au aflat nici un fel de pricina de rudenie sau altceva (...) am
dat aceasta marturie (...) spre a-si putea scoate legiuitul peci de cununie (...) de la protoiereul
capitaliei Esii "
1859-08-23 In aceasta zi are loc cununia religioasa si nunta lui Ion Creanga cu Ileana Grigoriu. Mama sa,
Smaranda , este prezenta la ceremonie si semneaza actul de cununie din condica Bisericii Sfintii 40
de Mucenici.
1859-12-26 La Biserica Sf. Paraschiva din Tg. Frumos, cam la jumatatea drumului dinspre Humulesti si
Iasi, Ion Creanga va fi hirotonit diacon, intrand astfel in randul clerului ortodox. Este de fata si mama
sa care isi implineste visul de a-si vedea "baietul popa". Hirotonirea s-a facut, in numele Mitropolitului,
de catre arhiereul Ghenadie Sendrea de Tripoleos.
1864-11-01 Prin decretul domnesc nr .1501 , semnat de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Ion
Creanga este numit provizoriu institutor.
1868-03-01 Ion Creanga implinea 31 de ani. Este anul cand este acuzat si pedepsit pentru ca mergea la
teatru si pentru tragerea cu pusca asupra bisericii. Sotia il parasise, trebuia sa se descurce singur cu
fiul sau Constantin.
1868-09-22 Publica si semneaza poezia Pasarica in timpul iernei.

Iara ninge si ingeata


Frigul creste tot mereu
Pasarica cea isteata
Nu mai cinta cintul sau
Cind afara viscoleste
Ea sa-scunde tremurind
Intr-un dos unde gaseste
Nu ca vara ciripind

Ci zburlita si-ntristata
Flaminda ca vai de ea
Pe la drum mincarea-si cata
Nimeni nu-ngrjesc de ea
Dumnezeu care a creat-o
Pe dinsa ,ca si pe noi
O hraneste si-oncalzeste
Pe ea o scapa de nevoi!

Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Ia i, este exclus definitiv din rndurile
clerului (10 octombrie 1872), deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu pu ca n ciorile care murdreau
Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993,
el a fost reprimit post-mortem n rndurile clerului.) [4] Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell l
destituie i din postul de institutor, ns venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa
pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale colare .
n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care
s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu (bojdeuca).
n 1875, l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Ia i i Vaslui, cu care se mprietene te.
1877-04-01 - 1877-06-01 In aceasta perioada, Ion Creanga isi va lua concediu medical si incepe sa scrie la
Povestea lui Harap-Alb " In tot timpul de doua luni cat a a scris el pe Arap Alb, nu s-a imbracat macar o
data cu hainele si nici nu a esit din casa. El habar nu avea ca se declarase razboi de romani si ca
trecusera imparatul Rusiei si ostirile lui, ca erau raniti din razboi, ca se ucisesa Kisminski , pretinul favorit
al lui Eminescu si mai cate din aceste. El sedea imbracat in camesoiul lui cel lung si cu ghigilicul pe cap
si scria necontenit la povestea lui Arap Alb.
La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti. Public basmul Ivan Turbinc.
ntre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie . Creang cltorete la Slnicul Moldovei pentru a- i ngriji
sntatea,l viziteaz pe Mihai Eminescu la Mnstirea Neam ului.
1887-03-01 Ion Creanga implinea 50 de ani. Se simtea foarte batran . Comunicarea cu Eminescu ,
neintrerupta din ceasul cand s-au cunoscut, era marea lui dorinta. Statea langa cuptor, cu pisicile lui si
spera si pentru el si pentru prietenul sau sa fie mai bine. De acum inainte ... va avea concedii medicale
pana la sfarsitul vietii. In acest an, va obtine doua certificate si concedii medicale, unul in februarie si altul
in septembrie, ambele pentru 6 luni.
1887-04-10 Ion Creanga este permanent instiintat de soarta lui Eminescu. Inca o dovada, alaturi de cea din 2
februarie : Mihai Eminescu iese vindecat din Ospiciul Manastirii Neamt.
1889-06-18 Ion Creanga afla din ziare despre moartea lui Eminescu, prea tarziu, nu mai are timp sa
ajunga la Bucuresti. Acest eveniment nefericit ii va grabi sfarsitul.
1889-12-31 Moartea lui Ion Creanga in noaptea de ajun, in urma unui atac de epilepsie.
1889-12-31 De inmormantare s-au ocupat tipograful Ioan S.Ionescu, prieten si asociat al lui Creanga , care
va pune si piatra funerara pe mormantul scriitorului .
Inmormantarea lui Ion Creanga la cimitirul Eternitatea din Iasi.

n primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de ctre un
povestitor care nsui crescuse n mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au
expresiuni, construcii i gndiri ciudate care se vor personifica n Ivan Turbinc. n
aceasta din urm regsim tema din Toderic, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici
Dumnezeu blagoslovete turbinca lui Ivan ca s intre ntr-nsa cine o vrea Ivan i fr voia
lui s nu poat iei.
A doua categorie de lucrri a lui Creang o formeaz anecdotele, povestiri cu dezvoltri lungi,
cu o intrig bine condus i cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporan lui. n
"Cinci pini" aflm o satir la adresa judectorilor i avoca ilor, pe care i nume te:
"ciorogari, poreclii i aprtori". n dou din ele aflm o persoan istoric foarte
interesant. Ion Roat, unul dintre deputa ii rani n divanul ad-hoc. Cea intitulat "Ion
Roat i Unirea" este o glum cu mult fine e satiric la adresa stratului conductor al
rii, care nu voiete a recunoate drepturile rnimii.

,,Amintiri din copilarie


sunt scrise cu arta si
mestesug de un mare
scriitor.Vremea va dovedi
ca aceste pagini sunt
inimitabile.Simple ca si
sufletul care le-a scos la
lumina ,ele traiesc in
acele tablouri rustice,de
un umor unic in literatura
nostra ,dar incadrate de
o poezie ce tulbura si
fascineaza pe cititorul lor

Mihai Eminescu

Fragmente din opere


,,Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu
cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile
frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase,
tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau
zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile,
horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire.

,,Ce-i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la ce poate sa le
aduca ziua de maine, sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijire. Copilul, incalecat
pe batul sau, gandeste ca se afla calare pe un cal dintre cei mai strasnici, pe care
alearga cu voie-buna, si-l bate cu biciul, si-l struneste cu tot dinadinsu, si racneste la el
din toata inima, de-ti ie auzul; si de cade jos, crede ca l-a trantit calul, si pe bat isi
descarca mania in toata puterea cuvantului...

,,n Creang triesc


credintele, datinile,
obiceiurile, limba, poezia,
filosofia poporului.
Povestea valoreaz ct
valoreaz talentul celui care
povesteste. Si Creang a
avut asa de mare talent,
nct n toate povestile sale
oamenii triesc cu o
individualitate si cu o putere
de viat extraordinare.
,, Creang este o expresie
monumental a naturii n
ipostaza ei istoric ce se
numete poporul romn
sau, mai simplu, este
poporul romn nsui,
surprins ntr-un moment de
genial expansiune...