.

Riizboiul de secesiune din

America a fost unnat de un
avant economic, SUA devenind
cea mai mare putere economi-
cii a lumii in relatiile interna-
tionale, itifluenta americanii a
culminat cu o interventie deci-
sivii in primul riizboi mondial

A
I n 14 aprilie 1865, dupa cinci zile de la ter-
minarea razboiului de secesiune din
America, pre~edintele Abraham Lincoln a
fost asasinat. Ramane Insa Indoielnic daca
Lincoln ar R putut evita ciocnirile care au
urmat dupa Infcingerea Confederatiei Sudice.
Dupa ce li s-a dat permisiunea de a se reor-
ganiza, statele din sud au emis imediat legi de
limitare a drepturilor negrilor. Acest lucru i-a
iritat In a~a masura pe republicanii radicali, In
majoritate In Congresul SUA, Incat ace~tia au
impus un nou program -cunoscut sub nu-
mele de "Reconstructie" -asupra sudului.
.Programul de "Reconstructie" implica o
.nducere militara ~i privilegierea temporara
a albilor care sprijineau reconstructia ~i a
negrilor carora li se acordasera recent drepturi
electorale. Acest program a fost Insotit Intr-o
anumita masura de coruptie care a Invrajbit
populatia alba din sud; reactiile lor constand
In intimidari frecvente ale negrilor ~i ale
albilor liberali, cea mai celebra Rind soci-
etatea secreta Ku Klux Klan.
Nevoiti sa accepte drepturile electorale ale
negrilor ~i egalitatea nominala cu ace~tia, sta-
tele din Sud ~i-au reluat libertatea de a actiona
In anii 1870 ~i, In ciuda legilor, au descoperit
cai de reinstalare a suprematiei albilor.

Epoca magna,ilor
intre timp, SUA a intrat Intr-o perioada de
avant e<;:onomic fara precedent. in urmatoa-
rele decenii, zone Intinse ale tarii au fost cul-
tivate, iar bogatiile lor agricole ~i minerale au
fost exploatate.
O mare parte din populatie ocupa Vestul
pana atunci "salbatic", iar In anii 1890 granita
a disparut. in anii 1900 populatia a crescut la
"76 milioane, ~i s-au fondat repede mari ora~e,.
\cum ar R Chicago. Numarul inventiilor a cres-
,cut -americanii au inventat ma~ina de scris,
telefonul, fonograful, ma~ina cu motor ~i
,.aeroplanul. in anii 1880 SUA producea mai
"multe bunuri manufacturate decat orice alta

O Chicago, 1892. in 1833 Chicago era o

a~ezare cu aproximativ 200 de locuitori.
Cre~terea popula,iei a inceput in anii 1840, o
data cu ob,inerea primelor mari recolte de
cereale. pana in 1900, ora~ul Chicago a ajuns
sa ocupe locul 2 dupa New York.

209
 AMERICA DupA RAzBOIUL DE SECESIUNE
Guvemele federale ~i de stat au contribuit
la dezvoltarea economic~ a SUA, subventio-
nand construirea unei retele de c~i ferate
nationale ~i cedand p~manturi pionierilor ,
prin Legea Funciarn din 1862. Ins~ avantul
economic din America se afla in special sub
controlul intreprinderilor private. Aceasta a
fost epoca magnatilor, printre care John D.
Rockefeller, Andrew Camegie ~i J.P. Morgan,
~i giganticele companti industriale, precum
Standard Oil.
Epoca de Aur
De~i magnatti ~i marile companti erau intre-
prinz~toare, uneori erau crude ~i lacome.
Aceasta a dus la o perioa~ denumita adesea
epoca Baronilor Talhari ~i, uneori, cu intentia
de a accentua vulgaritatea nouveau ricbe,
aceasta perioa~ mai era numita Epoca de Aur.
La fel ca in Marea Britanie, industrializarea a
provocat multe probleme (s~rncie, exploatare
~i mahalale), intensificate de rapiditatea proce-
sului, dificultatea de a respecta reglementarile
de stat ~i coruptia administratiilor locale.
In anti 1890 o parte din populatia ameri-
can~ incepuse s~ se revolte. Fermierii nemul-
tumiti au format miezul noului Partid al
210
O Un a!t aspect a!
avantu!ui economic
din America -s3r3-
cie in Chicago, 1910.
O Construirea
Cana!u!ui Panama,
deschis in 1914, a
costat aproape 400
mi!ioane do!ari.
Rooseve!t a ob1inut
cedarea unei zone a
cana!u!ui cu o !31ime
de 16 km (1903),
care a trecut sub
contro!ul permanent
a! guvernu!ui
american.
Poporului, Ins~ pozitia anti-orn~eneasc~ a
populismului a Ingrndit impactul acestuia.
Sindicatele nu luau m~suri Impotriva patroni-
lor care erau preg~titi s~ pun~ cap~t grevelor,
cu ajutorul trupelor de stat. Un alt grup
exploatat era cel al imigrantilor care veniser~
In valuri In SUA. Irlandezti ~i germanti care
venisern In anti 1840, au fost urmati, In 1880,
de evrei, italieni ~i alte nationalit~ti din
Europa de est. Fugind de s~rncie~i persecutti,
ei vedeau In SUA "P~mantul de Aur", dar la
inceput au fost pu~i la munci ieftine pentru
afaceri ~i industrie, fiind uneori supu~i unor
conditti chiar mai rele decat cele pe care le
l~saser~In urm~. Cu toate acestea, in timp,
milioane de oameni, inclusiv imigranti, au
beneficiat de expansiunea ~i productia indus-
trial~, simbolizat~ de Modelul Tal lui Henry
Ford, prima ma~in~ ieftin~, larg accesibil~.
Intre principalele obiective ale reformato-
rilor se aflau trusturile -grupuri de intre-
prinderi -care controlau toate industriile ~i
abuzau de puterea pe care o detineau. Unele
m~suri anti-monopol ~i alte activit:lti reforma-
toare au avut succes, in special de-a lungul
campaniei lui Theodore Roosevelt, pre~edin-
tele american din 1901-1909.
Roosevelt a intensificat rolul crescand al
SUA pe scena international~. inainte s~ devin~
pre~edinte, s-a implicat profund in rnzboiul .
americano-spaniol din 1898, in urma c~ruia
SUA a obtinut dominatia in Cuba ~i controlul
.asuprainsulelor Filipine, Guam ~i Puerto Rica
In acela~i an s-au anexat Insulele Haw...
Totu~i, o parte a populatiei nu era de acord cu
astfel de imperialism de tip european.
Roosevelta adoptat o pozitie ferm~ ca pre-
~edinte. Pretinzand c~ SUA aveau datoria de
"a face ordine" in continentul American,
Roosevelt a intervenit in Santo Domingo in
1905, succesorii s~i procedand la fel in
Nicaragua, Mexic ~i Haiti.
Roosevelt a actionat decisiv ~i asupra
Canalului Panama. cand negocierile cu
Columbia au intrat in impas, el a incurajat o
revolt:l panamez~,a impiedicat Columbia s~ o
in~bu~e, iar apoi a infiintat o zon~ de canal in
Panama controlat~ de SUA. Deschiderea ca-
nalului in 1914 a adus mari beneficii co-
mertului SUA ~i international.
O interven~ie decisivi
Activitatea diplomatic~ insemnat~ a lui
Roosevelta f~cut din SUA o putere respectat:l,
ins~ americanii nu doreau s~ se implice in
conflictele europene, rnmanand neutr~ in
1914, cand a izbucnit primul rnzboi mondial.
Abia in 1917, dup~ ce submarinele germane
scufundaserncateva nave americane in incer-
carea de a-i epuiza pe Aliati, SUA a intrat in
rnzboi. Deoarece aceastainsemna c~ in cele
din urm~ aliatii trebuiau s~ ca~tige, efectul -
mai mult moral decat militar -a fost decisiv.
Pre~edintele SUA, Woodrow Wil~on-
insistat ca pacea ulterioarn s~ fie bazat~.
auto-conducere (oamenii s~-~i hot~rasc~sin-
guri destinele), ins~ multe dintre obiectivele
sale au fost z~d~rnicite. La fel s-a intamplat ~i
cu planul s~u de a integra SUA in Liga
Natiunilor: Congresul l-a respins, iar ameri-
canii au revenit la o politic~ de "izolare".