Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Ideea de maia pentru paine nu mi-a dat pace in ultima vreme, in special pentru
ca am vazut cat de mult a inceput sa se foloseasca maiaua naturala de catre
gospodine. Iar asta este un lucru imbucurator din mai multe motive. In primul
rand, am inceput si noi sa ne dam seama cat de nesanatoasa este painea din
comert (ii spun paine, dar numai asa ceva nu este). Apoi, deoarece stim sigur
ce contine painea noastra de casa si in ce cantitati. Si nu in ultimul rand,
incepem sa inlaturam drojdia industriala, cumparata de la magazin.
Si acum incepe povestea maialei mele natutale: desi aveam posibilitatea sa cer/cumpar
maia
pentru
paine
gata
preparata,
am
preferat,
totusi,
varianta
cea
mai
dificila. Incapatanata cum sunt, mi-am pus in minte sa incerc sa-mi cresc singura maiaua
pentru paine. M-am inarmat cu rabdare si mi-am stabilit o saptamana cand aveam sa fiu
mai pe langa casa si, deci, gata pentru a ma ocupa de maiaua mea.
Dar inainte de a purcede la treaba, sa ne lamurim intai ce este maiaua naturala si de ce
este ea atat de apreciata.
Ce este
paine?
maiaua
pentru
Dupa cum spuneam, m-am inarmat cu multa rabdare si incredere si m-am apucat de lucru.
Am citit eu in mare ce si cum se face, dar pana la urma am facut o combinatie de metode
de crestere a maialei naturale, pe care le-am gasit aici si aici. Mi-a iesit din prima
incercare, asa ca daca incercati si voi, nu vad de ce n-ati reusi.
Ingrediente:
apa plata
faina integrala de grau
faina alba de grau
Nu dau acum cantitati, deoarece nu am calculat cata faina si cata apa mi-au intrat in acest
proces de crestere a maialei (7 zile in cazul meu). Mai jos va redau felul in care am
procedat eu (nu am urmat un program orar foarte riguros, dar in principiu dimineata m-am
ocupat de maia). Nu am framantat nimic (nici nu aveam cum, deoarece lucram cu un aluat
foarte hidratat, deci moale. Pe masura ce fermenta, aluatul devenea ceva mai lichid)
Ziua 1:
Am amestecat 250 grame faina integrala de grau cu 150 ml apa si am obtinut un aluat
moale, pe care l-am asezat intr-un vas de sticla, pe care l-am acoperit partial cu folie
alimentara si l-am lasat la temperatura camerei.
Ziua 2:
Nu am umblat la aluat deloc, dar am observat ca deja incepeau sa se formeze bule (deci
fermentatia incepea sa se formeze).
Ziua 3:
Am descoperit castronul si am constatat ca fermentatia era mai puternica, iar cultura mea
de grau incepuse sa miroase destul de puternic a vopsea lavabila (nu va speriati daca
mirosul sau este destul de urat, este normal sa fie asa, acest lucru se datoreaza
fermentilor; in timp se va stabiliza si mirosul puternic va disparea, lasand loc unui alt miros
mai placut)
Am aruncat jumatate din cultura, iar jumatatea ramasa am amestecat-o cu 125 grame
faina integrala si 75 ml apa plata.
Am pus din nou folia de aluminiu peste vasul de sticla, dar am acoperit doar 3/4 din
intregul castron, lasand loc gazelor ce se formeaza sa se elibereze, si am lasat cultura la
temperatura camerei.
Ziua 4:
Cultura mea deja era fermentata bine, mirosind la fel de puternic a vopsea lavabila.
Am aruncat jumatate din continut si am adaugat 75 grame apa. Am amestecat bine cu o
lingura, apoi am incorporat 75 garme faina alba de grau.
Am schimbat vasul (de data aceasta am ales un vas de plastic gradat). Am marcat cu
markerul verde nivelul maialei, ca sa pot evalua cresterea culturii.
Am acoperit din nou vasul cu folie alimentara (la fel ca in zilele precedente) si l-am lasat la
temperatura camerei.
Ziua 5:
Cultura mea deja a inceput sa creasca, deci deja e de bine! In plus de asta, mirosul de
vopsea lavabila nu mai era atat de intens, mirosea mai mult a acru.
Din nou am aruncat jumatate din cultura si am adaugat 75 ml apa plata. Am amestecat
bine, cu lingura, dupa care am incorporat 75 grame faina alba de grau.
Am acoperit vasul cu folie alimentara, ca in zilele precedente si am lasat cultura la
temperatura camerei.
Ziua 6:
Am observat cum cultura mea crescuse foarte mult si incepea sa miroase mai placut.
Am aruncat jumatate din ea si am procedat ca mai sus. Dupa 6 ore deja isi dublase
volumul, semn ca deja aveam maia! Poza de mai jos este facuta dupa cca 3 ore de la
ultima hranire.
Am aruncat jumatate din ea si am continuat hranirea maialei exact ca mai sus, doar ca de
data aceasta am adaugat faina integrala de grau. Am mutat maiaua intr-un vas de sticla si
am acoperit-o cu folie alimentara, ca in zilele precedente. Am lasat maiaua la temperatura
camerei.
Ziua 7:
Fiind deja convinsa pe deplin ca am maia activa (crescuse mai mult decat dublu), am
aruncat jumatate din ea, am amestecat maiaua ramasa cu 75 grame apa plata, apoi am
incorporat 75 grame faina alba de grau. Am lasat maiaua la temperatura camerei 1 ora (cu
folia alimentara asezata partial peste vas), apoi am mutat-o intr-un borcan mai mare, am
pus capacul si am introdus maiaua la frigider.
1. congelarea (maiaua se inchide ermetic intr-un borcan, dupa care se congeleaza max
1 an; pentru reactivare, se scoate din congelator, se lasa sa se decongeleze lent in
frigider, dupa care se hraneste exact ca maiaua pastrata la frigider)
2. deshidratarea (acest procedeu nu este complicat, dar cere timp si rabdare. Maiaua
aflata in maxima expansiune dupa hranire se intinde cu o pensula in strat subtire pe o
tava tapetata cu hartie de copt. Tava se acopera cu un tifon ca sa nu intre praf, gaze,
etc. si lasa la soare, verificand-o din timp in timp. Dupa ce maiaua s-a uscat complet,
se desprinde bucati si se pastreaza in pungi de hartie pastrate intr-un dulap.In acest
mod, maiaua se poate pastra cativa ani fara probleme. Pentru activare se rehidrateaza
si se foloseste ca o maia obisnuita).
2. daca in timpul cresterii maialei vi se pare ca aceasta nu creste, drojdia naturala poate
fi ajutata prin adaugarea unui gram de zahar in compozitie sau a catorva linguri de
drojdie de vin natural
3. exista numeroase variante si retete de crestere a maialei naturale, in care se adauga
mere rase sau suc de struguri pentru a stimula fermentatia; varianta originala din
strabuni nu prevede decat faina si apa
4. daca alegeti sa faceti o maia din secara, atunci aceasta va creste mai bine si mai
frumos, deoarece faina de secara contine mai mult zahar, ceea ce ajuta in procesul de
fermentatie si formare a drojdiilor naturale
5. cu cat temperatura din mediul ambiant este mai ridicata, cu atat maiaua va porni mai
repede (de aceea eu am ales sa cresc maiaua mea in plina saptamana caniculara
totusi, la munte, temperaturile sunt mai blande)
6. am aflat ca exista si maia fara gluten, preparata din faina de quinoa si apa, dar inca nam incercat varianta aceasta
Daca va place aceasta postare despre cum se obtine, pastreaza si hraneste o
maia pentru paine, nu ezitati sa-i acordati 5 stelute in chenarul de mai jos si sami lasati un comentariu pe blog. Va voi raspunde tuturor cu drag. Nu uitati ca
aveti si posibilitatea sa distribuiti reteta pe retelele de socializare, pentru a veni
in ajutorul celor ce au nevoie de ea. Multumesc!