Miscarea antisovietica si anticomunista din RSSM

In anii 1944-1990, Basarabia s-a aflat sub dezastruoasa ocupatie a URSS, care si-a impus
modelul sovietic in plan politic,economic si cultural. Dupa 1985, in contextul creat de
conceptiile gorbacioviste, s-au intensificat formele de afirmare a identitatii nationale.
In perioada stanilista s-au format initial grupuri mici si isolate, apoi s-au marit formind
organizatii cu scopuri bine definite. In a doua jumatate a anilor 40 si inceputul anilor 50, in
RSSM au activat circa 20 de formatiuni de rezistenta antisovietica. Revoltele au cuprins toate
paturile sociale: taranii, muncitorii, intelectualii, micii negustori si functionarii. La Soroca a
activat in 1946-1947, Organizatia Nationala din Basarabia Arcasii lui Stefan, iar la Balti in
1948, stundentii Petru Lungu si Ion Moraru formeaza organizatia Sabia Dreptatii, opunind
rezistenta antisovietica pe cale pasnica. O data cu inasprirea politicii promovate de regim (50_,
apar formatiuni care opuneau rezistenta armata, dintre care Armata Neagra in frunte cu
Filimon Bodiu.
In perioada hrusciovista (1953-1964) aspiratiile nationale ale basarabenilor au fost incurajate
de unele masuri de a asa zisului dezghet hrusciovist: amnistierea a 8000 de familii,
condamnarea cultului personalitatii, introducerea treptata a normelor ortografice firesti limbii
romane, editarea operelor scriitorilor clasici. In perioada respective, confruntarea dintre partid si
opozitie a purtat un character ideologic. Manifestarile de opozitie fata de regimul communist
erau infaptuite de intelectuali si stundenti, pentru limitarea lor, KGB-ul a mentinut sentimentul
fricii. Statul sovietic a intensificat persecutiile impotriva cultelor, in special a Bisericii ortodoxe,
constiinta religioasa fiind incompatibila cu ideologia comunista. Consiliul de Ministri al RSSM
din 5 iunie 1959 preconiza includerea a 9 biserici. Credinciosii si comunitatile monastic s-au
opus vehement in special la manastirea Raciula unde a avut loc o adevarata rascoala: taranii au
pus mina pe furci si coase. Dupa 8 zile si 8 nopti de calvar maicele parasesc manastirea, revolta
avind un final tragic 3 morti, 8 oameni judecati si citiva raniti. Intelectualii moldoveni
respingeau politica de vulgarizare a limbii moldovenesti, dorind revenirea la alfabetul latin,
stundentii pronuntindu-se impotriva uitarii istoriei si culturii nationale: impedicind stramutarea
mon. lui Stefan cel Mare. In epoca brejnevista s-a revenit la politica de izolare a cetatenilor
dintre Prut si Nistru de Romania. Dar procesul de renastere nationala nu a disparut, fiind sustinut
de Romania indirect: vizita presedintelui, sustinerea ideii ca Basarabia este teritoriu rominesc,
publicarea in revistele din Romania operelor autorilor basarabeni. Romanii basarabeni si-au
afirmat aspiratiile nationale si antisovietice, starea de nemultumire dominind in mediul
scriitorilor, cadrelor didactice, stundentilor ,cetatenilor. La Chisinau si in alte localitati activau
grupuri de patrioti care doreau sa mentina Treaza constiinta nationala si sa scoata la iveala
politica de deznationalizare. La sfirsitul anilor 60, la Chisinau activa Frontul National Patriotic,
organizatiile care militau pentru renasterea spiritual si nationala a moldovenilor. Ei doreau sa
duca lupta contra jugului rusesc pentru a scapa romanii din Basarabia si Bucovina de
deznationalizare pentru a realize dorinta de secole a tuturor romanilor de a se uni intr-un singur
stat. Chiar si Vasile Viscu, vicepresedintele Consiliului de Ministri al RSSM, lanseaza un
manisfest adresat moldovenilor si moldovencelor, patriotii neamului nostrum pronuntindu-se
impotriva deznationalizarii, folosirea limbii materne in institutii, reintoarcerea paminturilor
stramosesti.
Concluzia: Ideea romanismului se mentine si pe ea se sprijina speranta renasterii nationale.