4 ‘Sciderea clorurorahiei apare in meningite, in special in cea tuberculoasi, cfnd |) poate ajunge la 6,1 - 5,2 g/l si in sifilis. d) Lipidele, rar determinate, se gisesc in concentratie de 1/700 fath de cele serice, Dozarea lipidelor totale, a Col esterifcat, a fosfolipidelor sunt necesare pentru diagnosticul sclerozei in plici (cresterea fosfolipidelor si a colesterolului) sau a sclerozei multiple (cresterea Col. estrificat). 2) Enzimele au fost identificate in numir de peste 20 in LCR normal sau patologic. Dintre acestea, cel mai bine studiate sunt proteinazele; activitatea ‘proteinazelor neutre este net crescutl in procesul acut de sclerozi multipis. 5. ALTE DETERMINARI ) Examenul bacteriologic al sedimentului LCR, dup’ concentrarea prin centrfugate sterilé 15 minute la 3000 ture. Se fac examene pe lami, culturi pe medii, inoculati la animale si antibiograme. b) Reactii serologice pentru sifilis Se efectueaz& reactia BW Ia cald, dar si la rece la +4°C. Rezultatele se noteaza cu negativ, sau cu un +, +4, +H, +++, precizind astfel absenja sau prezenta infectiei luetice tn situatia in care serologia sanguin nu este certi. \ Tabel If Modificdri ale LCR in unele afectiuni meningiene Tapect Caloarea Tncolor | ef 3 Elements | 1-S/mme | pleiocitel,| pleiocitoail pleicitar’ | pleiostaz’ | pletocitork figurative graoulo- | limfocitard variabill, | ‘variabill, | macrofagicd citar Timfocitars | timfoctars Prowsmoraie [OTS] Tt F_ [fF moderati| f modersti| Giicorahie —_[OAS75ei| —_T T W W r Clonarorahie | 7-738 | —_N T N x © 1, Electroencefalograma (EEG) EEG consti in culegerea, amplificarea si tnregistrarea grafich « actvititi bioelectrice a neuronilor cerebral, transmis& transcranian. Sursa electric a EEG 0 constituie poteutialele dendritic si postsinaptice; potentialele de actiune se anuleazi reciproc in masa celular. Ritmnicitatea bioelectrick fiziologicd este explicati prin sincronizarea (descircarea de impulsuri - FIZIOPATOLOGIE - Zatat aunatian is a cS A NS ATR LN jin acelagi timp, faz si sens) gi sumarea potentialelor unei populajii neuronale dintr-o regiune, prin circulajia influxului nervos pe circuite reverberante intracorticale, sub influenta antagonisté a sistemului activator ascendent reticulat gi ‘a sistemului talamic nespecific difuz. Aceste sisteme antagoniste de control moduleazi electrogeneza, in functie de influenjele factorilor hormonali, ale imediatorilor chimici gi a influentelor nervoase extero- i interoceptive. ‘Culegerea reactiilor de potential dintre doud puncte se face cu electrozi impolarizabili de Ag; Inregistrarea in derivajii monopolare i bipolare (derivajie - grup de doi electrozi legati In acelagi canal de amplificare ce culeg un curent clectric foarte slab care se poste spoi amplifies). Derivatiile cu distangs micd tntre clectrozi exploreaz& mai bine suprafaia (OR, PF, TP) in timp ce, cele eu distant mare inte electrozi (OF) exploreazi zonele profinde sle scosrei (O ~ occipital P “Traseul de repaus se inregistreazA asezind bolnavul complet relaxat, Ie adipost de stimuli senzorial, cu ochii tnchisi. Electrozii sunt in prealabil famuiahi {in solutie clorurath (NaCl 1%) si apoi fixafi in pozitii simetrice fath de linia mediand, avand in vedere asigurarea unui contact bun intre electrod $i picles ‘capultui, degresath in prealabil cu alcool sanitar. Slander SARL ‘Anailza traseului EEG ‘Traseul EEG este format dintr-o succesiune de unde cu sspecte diferite. Fiecare und& trebuie examinati fn ceea ce priveste forma, durata, amplitudines gi ee " «Ca forma, unda poate fi: ¢ monofazicd - adicé intr-un singur sens; © bifazicd - cu. deflexiune negativi urmati de una pozitivi, sau + polifazicd - cu mai multe deflexiuni pozitive gi negative. Durata unci unde se misoari in milisecunde (ms) din momentul efind pliriseste linia izoelectric& gi pan revine Ia acelasi nivel. Amplitudinea sau voltajul se mAsoari in microvolji (,V), in raport ou ‘etalonul inseris (50 1V), de la un varf la celilalt al undei. Ritmul reprezint& periodicitatea cu care survine acelasi clemnt grafic pe ‘unitatea de timp (1 secunda). Pe traseu se tuscriu mii de unde diferite,astfel of ste imposibil de analizat fiecare element in parte. in practic& se face numal 0 analizh globalf. Astfel pe baza studiului amplitudinii si frecvenjei, se spreciazl tipurile de unde existente (ritmurile predominante), raportul de incidenys dintre ele (procentual), precum si repartizaree lor pe diferite ari cerebrale (occipital, frontal, ‘temporal, parietal). ee ee TFIZIOPATOLOGIE - Zonas pectinS-au diferenjiat 4 riumuri principale (Gpuri de unde) (Fi ASPECTE Fig. 2~ Particularitajile principalelor ritmuri EEG ~ Ritmul alfa a, cu frecventa de 8-12 c/see gi amplitudinea in jur de 50, HV; 1a copii amplitudinea poate fi mai mare, pind la 120 pV. Ritmul alfa este Sominant in regiunile occipitale posterioare, bilateral simetric, exprimat sub forma de fusuri cu durata de 1=3 secunde, formate din unde sinusoidsle regulate. Procentul pe iraseu esic variabil (20-90%), in raport cu vrsta. Este um ritm de repaus psibosenzorial, foarte variabil, putind si disperé (reactie de blocare) la stimuli Luminosi (simpls deschidere @ ochilor), stimuli auditivi, la efort mintel, ‘emoti, stimuli senzoriali. ~ Ritmnul beta fi cx fecventi de 14 30 o/ace (dublu fath de Hun elfe) yi amplitudines $-30 V. Este un ritm rapid si neregulat intélnit in regiuniie motorii (frontocentrale gi temporele anterioare), asimetric si asincron. Procentul pe traseu este mai mic decit al ritmului alfa (2-30%). Poste fi blocat de stimuli Proprioceptivi (strangerea pumnului) din hemicorpul opus, precum gi la pregitires mintald a unei actiuni motorii seu la impusuri ctl. ~ Ritmul theta @ , cu frecventi de 4-7 c/sec $i amplitudinea 30-50 uV. Procentul in care apare este in funcyie de vArsts,flind dominant intre 2-7 ani. Are o form sinusoidalé (1-4 c/sec). Se integistreazi pe toate derivatile, dar in speciel pe egiunile temporale si fromale. Este generat de formatiunile subcorticale. Nu poate fi blocat de nici un stimul fiz sei psihic; se exacerbeazs la emotii. La adolesc=nji ‘8 admite ca normal un procent de 10-20% unde theta. ‘FLIOPATOLOGE - Zam pence 7 Se - Ritmul detta A , cu frecventi de 0,5-3 c/sec si 0 amplitudine 20-200 iV. iste un ritm fiziologic la sugar, iar la adultul normal se intAlneste mumai tn stare de somn profund. in afara acestor situatii este considerat patologic, Varfafit fiziologice ale traseulul EEG Activitatea bioelectrick spontan prezinth caractere particulare care diferentiaza indivizii normali intre ei gi care se transmit ereditar. 2) Influenya varstel: la copil trascul EEG suferi modificdri corespunzitoare ‘naturirii cerebrale. Astfel, prin fnaintarea in varsti a copilului creste frecvenja ritmurilor, trecindu-se de la 0 frecventf lent& de 1-2 c/sec in primul an, cltre 8-9 c/see la 8-9 ani; rtmurile lente tree de la delta gi theta Ia alfa in regiunea occipitalé si ls aparita de ftecvenfe rapide in regiunes rolandicd. Traseul este defintiv matur In jurul varstei de 17-18 ani ta baiefi iar a fete la 14-15 ani, Traseul normal matur flmine neschimbat pink la SS-60 ani clnd ritmul alfa devine mai lent gi cresc freevengele rapide in regiunea anterioard, iar in regiunile temporale apare 0, sctivitate lent din banda theta. Cunoasterea acestor etape este important pentru interpretarea traseelor. Un lraseu cu disritmie lent, normal pentru 0 varsti mic, este patologic Ia 0 virsth ‘mai mare, sau la adult. in general, traseul copilului este mult mai instabil gi variazd lwor Ia stimuli $i nu reuseste decét incomplet si descaice sincron, cele douk emisfere. b) Influenja somnutui: modifictrile EEG sunt caracteristice, grupiate fa mai ‘multe stadii dup& profunzimea sommului. in faza de sdormire, ritmul alfa este Inlocuit ca sectoare plate, intercalat cu theta difuwz Sommul superficial. se cmracterizeaz& prin unde theta de mic& amplitudine intercalath cu unde sigma de somn (unde rapide de 12-14 c/sec) si delta difuz amplu. fn somnul profuund dispar fusurile de somn si persisti undele lente delta (ritm delta difiz de 1-2 clsec), cu amplitudinea crescuta. Activitatea electricd de somn la copil devine comparabilé cu sommul adultului, dupé varsta de 5 ani. ©) Influenata sexului: procesul de maturizare este mai rapid la fete decit la i. Se citeazi variati unare Ia fete in raport cu ciclul menstrual datoritt Impregnatii cu hormoni ce actioneaza asupra diencefalului. 4) Influenta unor Constante biologic. Trascul EEG prezintd modificiri lopate de temperature corporal, glicemie (hipoglicemie), hipocapnie, hipoxie, pH (0cidoza, alcalozs), electroliti (hipocalcemie, potasiu, sodiu), gradul de hidratare al celulei,‘Traseul EEG poate avea urmitoarele aspecte: ~ traseul plat (Fig, 3) in care amplitudines ritmului alfn sau beta este mai micd de 10 wv; ~ traseul disritmic, in care are loc inlocuirea ritmurilor fiziologice cu ritmmuri theta, delta sau rapide beta; 1AM tll Lig e Aplobicare focalieesd am iii TPs on © Kersincron Traseu plot sincronizat de rep pap bape (TIENT ! Complex virf-unds Site he inten See mm 04 fla Complex pabvirt-undé Fig. 3 - Tipuri de anomalii EEG. FT frouto-temporal; TP = temporo- parietal; FO™ fronto-oecipital; Complene Redermecker OF = occipitonfrontal 1. Varfil 0 deflexiune de amplitudine mare si durati scurti (30 ms). Armplitudinea depageste 50% din cea a traseului de fond si poate ajunge la 500 pV. Poste fi monofazic, bifazic sau polifszic. Vérful ia nastere prin actiunea sincrons a unui grup de neuroni. Este elementul caracteristicirtativ (Fig. 3). 19 2. Varf lent o undi lent cu morfologie particular’; partes ascendentl este brupt, terminatd ascuyi, iar versantul descendent este fie simetric, fie mai lent, Durata este apropiati de a ritmului theta, dar amplitudinea este mare, peste 100 wv. Arati un proces iritativ situat la distanjé de electrodul de culegere (mai profund). 3. Complesul varf undé este format dintr-o und& ascutitf urmats de 0 undi ampli. Apare fi sub form& de complex varf-undi tipic, sincron, generalizat 3 e/sec, fie atipic cu frecvenjd variabilA (1-1,25 ‘c/sec) gi asincron. Se intilneste in diferite forme de epilepsic, mai ales la copil (Fig. 3). - anomalii de tip lezional; 1. Unda theta, ctnd depigeste la adult 30% din traseu gi are amplitudines mai mare de 50 UV sau cind apare focalizat pe anumite regiuni. Ritmul theta patologic constituie un sem de imaturitate cerebralé intnit in tulburiri de comportament gi de personalitate, 2. Unda delta este principalul grafoelement lezional. Unda delta polimorf§ are ‘contur crestat si neregulat; unda delta monomorfé sau ritmul delta sinusoidal este expresia iradierii unei leziuni profunde (Fig. 3). 3. Linistea electrici traseul este redus 1a 0 linie izoclectrick. Se intilneste localizat in zona unei leziuni tumorale a convexitti, sau difiz, in coma depAsiti. Acelasi reper patologic se intélneste in abcese cerebrale, ramolisment, embolic ‘cerebrali, hematom, atrofie corticalA, contuzie. Focanul lezional este reprezentat de anomalii lente (theta sau delta polimorfe). act este mai profund se exprim prin ritm delta sinusoidal simetri (iradiat). Eocaruliritativ consté in desclredti paroxistice de unde ascufite (varfuri) pe luna sau mai multe derivatii apropiate, Traseul cu unde lente si de amplitudine modie (care la adultul normal se giseste numai in somn) este socotit patologic dack se surprinde in stare de veghe; corespunde unei suferinfe difze asistemului nervos ‘central (encefalitf, hipertensiune cranian&, com etc), Metode de activare a EEG eer an Dae meno Senet om NMR ere ‘Traseele inregistrate spontan, in repaus, nu evidentiazi intotdeauna modifickri Patologice in concordanys cu suferin{a clinic8. Anomaliile bioelectrice pot fi ins& relevate prin metode de activare, Mai frecvent se utilizeazi: 1. Hiperpneea timp de 3 minute, insistind asupra expirului, modificd putin ‘raseele adultului. La copil, dupi 30 secunde - 1 minut apare o activitate lent (unde lente ample, sinusoidale), hipersincronismul lent, care mu este patologic ect daca persist mult dupa incetarea probei, sau dacd este asimetric. AnomaliileIHe. —= 20 cu earacier net patologic sunt in special cele de.tip epileptic (varfuri frecvente localizate sau in paroxisme, complexe varf-undi, bufee de unde ascutite sau lente). Metoda este deosebit vc eficient& in petit-mal, cind apar complexe varf-unda 3 clsee hipersincrone generalizate, 2, Stimularea luminoasa intermitentd (SLD, cu frecvente variabile (8-30 c/sec) poate determina accentuarea frecventei ritmului alfa dar si aparitia de snomalii electroencefalografice in special in petit mal. 3. Activarea prin somn provocat (baytinal sau evipan i.v. dup ce in prealabil s-a administrat si atropind im. pentru prevenirea stopului respirator) cevidenjiazi anomaliile predominent in faza de somn superficial. Somnul spontan (Goregistriti noctume) a pus in evident modificiti asemdnStoare somnului indus medicamentos, 4, Activari farmacodinamice. Se indici in diagnosticul epilepsiei, im cazurile incerte cu erize rare, atipice pentru precizarea focarului, sau in expertiza ‘medico-judiciard. Se folosese substanfe capabile si provoace aparitia pe traseu @ ‘nomaliilor specifice si in unele cazuri si reproducf criza clinic. Mai frecvent se utilizeaz Megimide (Ahypnon), Pentetrazol. ae BES eng GEO a tee 2) In toate formele de epilepsie , pentru sustinerea diagnosticului, patognomonic sunt descarcérile in complex virf-undi si anomaliile paroxistice varfuri rapide, ample sau bufee hipersincrone de unde lente, intre crize. In 15-20% din cazuri se pot intfinjtrasee EEG normale. Trebuie ficut diagnosticul diferent! Gx ste manifests parorsice neeeplepice:sincopl, migrend. Ese neceset cexamenul EEG in expertiza medico-legalé si selectia profesionalé. ») In tumori cerebrale, pentru diagnostic (80% din cazuri prezinth anomalii EEG), localizarea proceselor expansive intracraniene gi pentru clucidarea_ ctiologiei unei epilepsii tardive sau a complicajilor postoperatorii. Se fn anomalii focale, uneori linigte electric, alteori focare de unde delta polimorfe (0,5 ~3 c/sec) sau ritm delta sinusoidal (I - 30 c/sec) in tumorile profunde. ©) In meningoencefalite pentru diagnostic si urmArirea efectului tratamentolui; modificdrile sunt difuze, globale, sub forma diminuri frecvemjei_| undelor pin la ritm delta 2 c/sec., difuz nereguiat, polimorf sau sinusoidal, intricat | cu anomaliiiritative. tn panencefalita sclerozanti subacuti Radermercker a descris un aspect ccaracteristic constituit din grupiri de unde lente si ascufite de voltaj mare (200-400 a WWV) sincrone in toate derivapile, cu durata de 1 sec., apirind periodic, aproape filmic, cu 0 frecventi de 8-12/minut - complexul Radermecker, Descaircitile paroxistice coincid cu miocloniile si au origine subcorticall. 4) Leziuni vasculare - tromboza carotidei primitive, ramolisment cortical superficial, malformayii congenitale (anevrisme, angioame, hematoame, hemoragii senigiene). ©) Traumatisme cranio-cerebrale, pentru aprecierea gravititi lninderi gi evolutei leziunitor. Aparitia complexelor varf-und8 indick posibilitatea pilepsiei posttraumatice. ) Psihiatrie - in urmirirea tulburirilor psihice secundare unei tumori. 2) Sindroame endocrine - tircopatii, sindroame hipofizare si ‘corticosuprarenale, b) Tulburdri metabolice: disbet zaharat, coma hipoglicemicé, afectiumi Yonale, cardiace, tulburiri hidro-electrolitice, insuficienyS hepatic8. i) Pediatrie: in crize motorii majore (convulsii Grand Mal), crize motorii ‘ninore (spasmul infantil, mioclonii), in absena Petit Mal, crize psihomotorii, crize Viscerale, convulsi febrile si alte stiri convulsive. Pentru a corecta interpretarea unei EEG, este necesari o permanenti corelare 0 datele clinice. Nu este indicat si se puns diagnosticul sau si se trateze un Holnay numai pe baza examenului EEG, deoarece trebuie s& tinem seama si de faptul ci existé indivizi normali ta care putem intilni modificdri EEG si bolnavi ‘neurologici cu trasee EEG nesemnificative. Alte metode de investigare a S.N.C. sunt: ~ ultrasonografia (echoencefalografia), bazatd pe proprictatea ultrasunctclor de ‘se reflecta la interferenja a dous medii de densititi diferte; = reoencefalografia, ce consti in inregistrarea variajilor canttlfii de singe, » Auxului sanguin cerebral; = stereoelectroencefalografia care studiazi activitatea bioelectricd a unor siructuri de suprafajé sau de profunzime reperate stereotaxic; + termografia pentru diagnosticarea unor procese patologice cercbrale prin lnregistrarea radiaiilor infrarogii emise de diverse regiuni ale creierului; = utilizarea diversilor izotopi radioactivi pentru studierea unor zone at. brale, ay