Academia de Studii Economice Bucuresti

Master Economia si Administrarea Afacerilor

Agroalimentare, anul II

Proiect la disciplina: Comertul cu produse agroalimentare

PIATA CARNII DE
VITA

Profesor coordonator: Raluca Ladaru

Proiect realizat de: Hodarnescu Vlad

Olteanu Cristian Iulian Eugen
Oprea Mihaela Gabriela

INTRODUCERE

Din totdeauna, asigurarea alimentaiei a fost una din problemele vitale ale
omenirii. Despre mncare se spune c reprezint o necesitate ce d natere la toate
celelalte. Dezvoltarea industrializrii crnii cunoate, n prezent, o amploare
deosebit att prin diversificarea posibilitilor tehnologice alimentare de valorificare a
crnii provenite din diferite surse animale, ct i prin progresul tehnic care contribuie
decisiv la calitatea produselor alimentare oferite consumului. Carnea este o sur
important de fier uor asimilabil, de asemenea, mai conine fosfor i potasiu, dar
aceasta este sarac n calciu i magneziu. n carne se con ine complexul de vitamine B.
Spre exemplu, carnea de porc este deosebit de bogata n vitamina B1.
In alimentaia noastr este bine sa fie prezente mai multe tipuri de carne, cele mai
apreciate sunt:
- carne de vit, viel
- carne de porc
- carne de mnzat
- carne de miel
- carne de pui
- carne de curcan etc.
Creterea bovinelor este o activitate tradiional a populaiei din zona rural i n
special din zona montan i deluroas. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz,
consumul redus de energie i natura furajelor pe care le valorific, confer creterii i
exploatrii bovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv.
Tot mai muli fermieri se orienteaz ctre creterea i exploatarea taurinelor de
carne avnd n vedere posibilitile oferite de structura efectivelor, de condiiile geoclimatice, precum i de cererea tot mai crescut a crnii de bovine pe piaa european.
n Romnia se impune implementarea raselor de carne, n condiiile n care rasele de
vaci de carne aduc profit mai mare n zonele de munte, dect vacile de lapte.
Un motiv important este cel legat de un deficit de carne vit de peste 200.000 de
tone/an, n Uniunea European, n perioada 2011-2014. n momentul de fa acest tip
de vac nu este foarte rspndit n Romnia. Vorbim de un efectiv de 29 de mii de
exemplare, adic nu mai mult de 2,3% din numrul total de exemplare.
Daca ne obisnuisem ca, atunci cand vine vorba de economie, sa nu mai fim in
top, anul acesta ne putem mandri cu un loc fruntas la exporturile extracomunitare de
carne de oaie si cu un surprinzator loc 7 in ceea ce priveste exporturile de carne de vita
catre piete din afara UE.

Cu 2,9% mai multa carne romaneasca de vita la export in primul semestru al lui
2014.Industria crnii de vit din Uniunea European se afl ntr-un impas economic,
fr precedent n istoria comunitar.
Resimit puternic n Europa, scderea efectivelor de vite las loc nesiguranei
n refacerea eptelurilor persistnd, n rndul productorilor, incertitudini referitoare la
perspectiva profitului realizat din noua politic agricol comun, pies important n
acest segment al industriei alimentare, ncepnd cu anul 2014.
Europa este responsabil pentru 12% din producia mondial de carne de vit, 8
milioane de tone reprezentnd 19% din producia total de carne a Uniunii Europene.

CAPITOLUL 1:

PIATA INTERNATIONALA A CARNII DE VITA

1.1.

Oferta internationala de carne de vita

In studiul curent s-au folosit ca referinta cele mai representative 6 tari la nivel mondial
grupate pe cotinente: Argentina , USA, Australia , Africa de Sud, China, UK.

Categoriile de comparatie sunt: Production (Livestock primary, ) si Food balance (Food

balance sheets)

Figure 1.1

Figure 1.2

Primele 2 grafice reprezinta cantitatea bruta de carne de vita, existenta in tara cea mai
reprezentativa din fiecare continent.
Tendinta generala,in grafic,ne arata ca cea mai mare pondere de carne produsa,o are USA
intre anii 2010-2011,iar cea mai mica pondere o reprezinta South Africa si UK.A doua tara ca
pondere,o reprezinta China cu peste 6 milioane de tone,intre anii 2010-2014.
Facand o comparatie pe ani,observam ca productia in 2010-2011 a avut cea mai ridicata
cota,in schimb cea mai mica fiind perioada 2013-2014,in USA.In Argentina,cota cea mai
mare s-a inregistrat in perioada 2009-2010,iar cea mai mica in 2011-2012.

UK si-a pastrat conditia de echilibru ,comparativ cu Argentina.

1.2.

Cererea internationala de carne de vita

1.3.

Comertul international cu carne de vita

FOOD BALANCE - FOOD BALANCE SHEETS / COUNTRY

CATTLE MEET

Figure 2.1

In graficul de mai sus se prezinta balanta alimentara de carne de vita.

Putem observa ca Argentina practica cea mai mica rata a importului in timp ce exportul de
carne este in continua scadere din 2009 spre 2014.

Figure 2.2

Austrata in schimb expor ta jumatate din totalul de carne de vita anual,in timp ce importul este
aproape nul.

Figure 2.3

Graficul de mai sus reprezinta balanta pentru Africa de Sud.Putem observa o rata infima a
importului,dar cea mai mare cota a exportului de carne de vita,relativ constanta din 2009 pana
in 2014 .

Figure 2.4

In China,rata importului este mai ridicata fata de export insa aceste cote reprezinta o valoare
nesemnificativa in comparative cu totalul de carne de vita.

Figure 2.5

In Anglia sesizam o tendinta ridicata a importului in 2009 care este in scadere spre perioada
lui 2014,in timp ce exportul inregistreaza o crestere continua din 2009 pana in present.

Figure 2.6

America isi pastreaza o rata de echilibru si pentru export si pentru import,o pondere oricum
redusa in comparatie cu totalul.

Figure 3.1
Graficul de mai sus prezinta cota importului pe ani pentru fiecare tara din cele alese.Putem
observa ca Statele Unite sunt lider detasat importul de carne de vita.

Figure 3.2
Mai sus avem graficul exportului pe ani unde Statele Unite si Australia sunt lideri detasati.

CAPITOLUL 2: Piata carnii de vita in Europa

2.1. Oferta de carne de vita pe piata din Europa
Structura din sectorul crnii de vit de calitate dintr-o bucat de carne de vit n
supermarket este, desigur, nu doar dependenta de modul n care carnea a fost tiat i
tratat n supermarket. Este, de asemenea, dependent de modul n care bovinele au fost
manipulate la abator i modul n care au fost hrnite i crescute de agricultor. Unii dintre
factorii care afecteaz calitatea unei bucti de carne de vit sunt vrsta bovinelor, rasa
acestora, hrana vitelor, istoria veterinar, transportul de la agricultor la abator, refrigerare,
timpul de maturare, modul n care a fost tiat carnea la abator, modul n care a fost tiat
i rcit n supermarket etc. Fiecare verig din lanul de distribuie de la agricultor prin
intermediul abatorului pana la comerciant este important pentru a oferi consumatorului o
bucat de carne de vit care deine calitatea solicitat. Se poate, probabil, spune c fiecare
trei legaturi: agricultor, abator i retailer sunt responsabile pentru o treime de calitate.
Din 2006 pn n 2014, numrul de vite n Europa a rmas stabil n jur de 80 de
milioane de animale. Producia de carne de vit este destul de stabil la aproximativ 8
milioane de tone n carcas aa cum se arat n figura 1. Vrful produciei de carne de vit
n 2010 este rezultatul unei reduceri ascuite n cotele de lapte, ducnd la o cretere
temporar a sacrificrii bovinelor.
Figura 1. Europe gross production of beef (2006-2014: EU-15)

9000
tonnes carcass weight

8000

70001000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2014
and March 2012, Eurostat, MLC

Figura 2. Numarul de vite in Europa 2012

France
Germany
United Kingdom
Ireland
Italy
Spain
The Netherlands
Belgium/Luxembourg
Austria
Denmark
Sweden
Portugal
Finland
Greece
0

10

15

20

25

million heads of cattle

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2014, Eurostat
Figura 3. Ponderea bruta a tarilor europene in 2012
S
FIN
1.9% P 1.2% GR
DK
0.8%
1.2%
A 2.2%
2.8%
B/L
4.2%

F
24.3%

NL
6.5%

E
7.4%

I
11.5%

D
19.0%
IRL
7.9%
UK
9.1%

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2014

Figura 4. Numarul mediu de vite pe exploatatie

Portugal
Greece
SpainItaly
Ireland
EU-12/15
France
Belgium
Germany
Denmark
Austria 90
The Netherlands
UnitedLuxembourg
Kingdom Finland

80
70
60
50
40
30
20
10
0

Sursa: Eurostat, Beef Situation and Outlook, CAP, 2014.

Producia de carne de vit n Europa este n mare msur un produs secundar al
produciei de lapte. Un productor de lapte este automat si un productor de carne de vit,
dar producia de carne de vit este de mult mai mic valoare. Importana lactatelor este
reflectat n distribuia de produse lactate fa de vaci de alptare. Vaci care sunt folosite
doar n producia de carne de vit, adica nu sunt mulse. n 2010, 36.3% din toate vacile au
fost vaci de alptare, 63.7% au vaci de lapte. n 2008, mai puin de un sfert (24%) de toate
vacile au fost vaci de alptare. Astfel, n ultimii ani a existat o tendin spre producia de
carne de vit pur, mai degrab dect de produc ia de lapte.

Figura 5. Proportia de vaci de lapte versus vaci de alaptare (2010-2014)

1987 1988 1989 1990 1991 19921993 1994 199519961997 1998100%

80%

60%

40%

20%

0%

Sursa: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2012
and March 2014, Eurostat

1999

2.1.1. Industria crnii de vit in Europa

n Uniunea European a existat o tendin general ctre o industrie de
mcelrie mai concentrat, att n ceea ce privete dreptul de proprietate, de exemplu
companiile de mcelrie, precum i n ceea ce privete fermele de producie. Dintr-o
situaie n care fiecare ora avea propriul su abator (public sau privat), care a fost
cazul n multe ri europene n urm cu 50 de ani, a existat o dezvoltare spre
nchidere a abatoarelor mici i deplasarea ctre abatoare mari, mai aproape de zonele
de producie.
Dezvoltarea a accelerat n ultimii ani, ca urmare a cerinelor lanurilor de
retail mai mari i cerinelor de igien. Marile lanuri de retail se folosesc de puterea
lor de cumprare pentru a cere produse i servicii care ndeplinesc standardele lor
pre-specificate, adic descrieri ale diferitelor produse i servicii furnizate de
companii de sacrificare (greutate, ambalaje, metode de producie etc.) i ei cer aceste
produse standardizate, n cantiti mari pentru care se ateapt reduceri i mai presus
de toate doresc regularitate n aprovizionare.
Doar companiile mari de mcelrie sunt n msur s ndeplineasc aceste
cerine ale marilor comerciani cu amnuntul. Prin urmare, pe msur ce crete
concentraia la nivelul comerului cu amnuntul i marile lanuri de retail devin mai
importante, concentraia la nivelul companiilor de sacrificare avand o tendin de
cretere cu ea.
Un indicator al gradului de concentrare n industria de sacrificare a bovinelor
europene este prezentat n figura 6, care arat ponderea sacrificrilor de bovine ntreprinse
de cele mai mari cinci companii din fiecare ar.
Din cele opt ri incluse n figur, Danemarca are industria de sacrificare cea mai
concentrat, cu cele mai mari cinci companii pentru mai mult de 90% din abatorizare.
Industria de sacrificare mai fragmentat se gsete n Regatul Unit, unde cele mai mari cinci
companii reprezint doar 21% din sacrificri.
Concentraia la nivel european este, desigur, mult mai mic, unde compania de
sacrificari cu cel mai mare numr de bovine din Europa sacrific doar 4% din bovinele
sacrificate n UE n ansamblu.
Figura 6. 5 mari companii de sacrificare din fiecare tara in 2012

Denmark Ireland France Germany

Belgium
The Netherlands

Italy

100%

ot
5

80%

60%

40%

20%

0%
United Kingdom

Sursa: PVV, 2014

Companiile de sacrificare nu doar variaz n dimensiune, dar, de asemenea, n
gama de activiti pe care le efectueaz. Unele companii (mai mici) sunt implicate n
sacrificare care include doar uciderea animalului i eliminarea ceea ce este cunoscut
sub numele de "a cincea parte" (piele, ficat, rinichi, intestine etc.). Carcasele sunt
vndute direct comercianilor cu amnuntul sau cu ridicata prin intermediul sau sunt
vndute in industria produselor din carne.
2.1.2. Proprietate privat sau public
Abatoare publice sunt, n general, mai mici dect abatoarele private / co-operative i
cota lor de sacrificrile este n scdere. Clienii lor principali sunt de multe ori mcelari. n
unele ri, cum ar fi Marea Britanie i Danemarca, abatoarele publice sunt aproape nonexistente, cu mai puin de 1% din sacrificri. n Germania au 10% din pia i n Frana 3040%, conform unor estimri.

2.1.3. Cumprarea bovinelor vii

Tabel 1. Cota de livrare a cooperativelor de lapte si vita in %, 2012
Lapte
Vite
Marea Britanie

..

7%

Franta

49%

35%

Italia

68%

18%

Germania

77%

26%

Olanda

84%

16%

Irlanda

96%

65%

Danemarca
Sursa: Eurostat, 2014

92%

48%

n Regatul Unit, unde rolul cooperativelor este mic n special n sectorul crnii de vit
(numai 7% din bovine este furnizat la cooperative), abatoarele nc pot achiziiona 55% din
vitele lor de pe pieele de licitaie unde bovinele au pretul in pence pe kilogram greutate vie,
i alti 45% sunt obinuti direct de la fermieri sau grupuri de productori i la preuri n pence
pe kilogram balast. Abatoarele mai mari au tendina de a cumpra mai mult carne de vit
dect cele mici. n Danemarca pieele de bovine sunt aprovizionate cu vite egale cu 23,4% din
totalul sacrificrilor (The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2012).
n majoritatea rilor, bovinele de carne sunt ngrate n fermele n care se
nasc. n Spania ns, practica este diferit. Cnd vieii din mici ferme extinse n sudul
i centrul Spaniei sunt n vrst de 4-6 luni, sunt transferai la fermele de ngrare
speciale n provinciile nordice Catalonia i Castilla-Len, unde agricultura este mai
intensiv (aproximativ 40% din ngrare are loc n Catalonia). La aceste ferme de
ngrare a animalelor rmn n grajduri pn la vrsta de 9-12 luni cand sunt gata
pentru sacrificare.
2.1.4. Angrositii din Europa
Rolul angrositilor independeni din industrie este n scdere deoarece funciile angro
i de distribuie sunt integrate n companiile mai mari, care pot fi fie companii de sacrificare
sau lanuri mari de retail prin intermediul unitilor de cumparare centrale. Vnzrile n
scdere de carne de vit prin mcelari, care sunt principalii clieni ai multor companii cu
ridicata, pun presiuni suplimentare asupra angrositilor. Angrosistii ncearc s evite a fi pusi
pe marginea pieei introducand o gam mai larg de produse i prin a prelua activitile de
prelucrare cum ar fi tierea i ambalarea i, astfel, creterea valorii pe care acestia o adaug
produsului.

2.2. Cererea de carne de vita pe piata din Europa

2.2.1. Profilul sectorului carnii de vita
Europa e al doilea mare producator de carne de vita dupa SUA. In 2012,
Europa detinea aproximativ 18% din productia mondiala a carnii de vita. O mare
parte a exportului carnii de vita in afara Europei este realizat de Irlanda (fig.1).
(Eurostat-Comtext, , The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2014 (USDA),
International Meat Market Review, June 2014).
Tabelul 1. Productia ca procent din consum
Carne de vita
Irlanda
1025
Olanda
159
Danemarca
147
Belgia/Luxemburg
146
Austria
135
Franta
119
Germania
108
Spania
100
Finlanda
94
Suedia
82
Marea Britanie
73
Portugalia
69
Italia
61
Grecia
28
Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics 2014, Eurostat, ZMP
2.2.2. Consumul de pe piaa crnii de vit
Carnea de vita este parte importanta in regimul alimentar al tarilor europene.
O scurta investigatie in Germania, Regatul Unit, Spania sau Franta arata carnea
tocata, friptura de vita, maruntaiele sunt elemente commune in bucataria acestor tari.
Frecventa cu care europenii consuma diferite tipuri ale carnii de vita difera de
la o tara la alta. Friptura de vita este consumata cu preponderenta in Spania si
Franta, spre deosebire de Germania si Regatul Unit unde predomina carnea tocata. In
general carnea tocata si friptura de vita sunt consummate mai des decat maruntaiele.
Carnea de vita mai este folosita si ca ingredient in productia preparatelor de
tip pizza, burger etc. si o mica parte in productia carnatilor. Cantitatea de carne de
vita procesata si vanduta in Regatul Unit este intr-o usoara crestere. Conform MLC,
carnea de vita procesata de pe piata Regatului Unit a crescut din 2008, de la 18%, la
un total de 22% in 2012. In Germania, distributia vanzarii carnii de vita este
asemanatoare cu cea din Regatul Unit, in timp ce in Franta, cantitatea carnii
procesate se situeaza la aproximativ 6%

2.2.3. Cererea
Toate companiile din lantul alimentar, de la producator pana la retailer depind
de perceptia consumatorului asupra produsului finit.
Chiar daca fermierul nu vinde direct consumatorului, el depinde de produsul
finit al carnii de vita, in acest mod creand valoare pentru consummator, ceea ce il va
face pe acesta sa plateasca un anumit pret, destul incat sa acopere costurile si, de
preferat un pic mai mult
Figura 2. Model al perceptiei valorii
Factorii consumatorului
Cultura
Valori personale
Venit
Varsta
Clasa sociala
Cunostinte in bucatarie
Altele

Perceptia
consumatorului
Asupra valorii si
Costului

Consum
de carne
de vita

Factori de marketing
Produs
Pret
Comunicare
Distributie

Figura 2 arata caracteristicile consumatorului si ale marketingului

influentand impreuna consumul de carne prin perceptia consumatorului
asupra valorii si costul consumului de carne.
2.2.4. Modele de consum de carne de vit i carne
Stabilitatea consumului mediu pe cap de locuitor in Europa este situata in jur de 20
kg/an inca din 2000 si ascunde mari fluctuatii in anumite tari. Grecia, Portugalia, Spania si
Italia au crescut consumul de carne de vita in timp ce in alte tari precum Belgia, Germania
sau Franta a scazut drastic. Inca din anii 2008 a fost o tendinta usor descrescatoare a
consumului pe cap de locuitor in Europa, ca un intreg.
Carnea de vita consumata, din totalul de carne de vita a scazut drastic din 2012, cand
se situa la 38%. In 2014 era de numai 22%. Decaderea a avut loc in favoarea carnii de porc si
a celei de pui care au crescut semnificativ.

Figura 3. Consumul carnii de vita pe cap de locuitor

Sursa: Bansback, 2008 and The European Commission, 2010

Figura 4. Tipuri de carne, privind consumul acestora in Europa
1,0

Poultry meat
Mutton and lamb
Pork

0,8

Beef and veal

0,6

0,4

0,2

0,0

1961

1971

1981

1991

1998

Sursa: Bansback, 2010 and The European Commission 2012

2.2.5. Puncte de achizitii

n ultimii ani am vzut schimbri n obiceiurile de cumprturi, care duc la creterea
dominaiei in hipermarketuri i supermarketuri (Economist Intelligence Unit, Retail Business,

2008). Dei sectorul crnii este diferit de alte sectoare alimentare n care cota de supermarket
a fost relativ sczut, tendina afecteaz cota mcelarilor tradiionali de vnzre a carnii de
vit. n Regatul Unit, cota mcelriilor de vnzare cu amnuntul de carne de vit a fost de
61% n 2012
Pana in 2012 ponderea a sczut la 39%, iar n 2014 ponderea a fost de numai
35%. Un studiu din Marea Britanie a artat c consumatorii consider
supermarketurile mai convenabile i mai igienice, in schimb mcelarii sunt
considerati a da sfaturi mai bine, a fi mai prietenosi i a vinde carne proaspata.
Figura 5. Cota de vanzare a macelariilor pentru carnea de vita
Butchers

Greece '2012

Other
Italy '2012
Spain '2012
Ireland '2012
Belgium 2012
United Kingdom 2012
The Netherlands 2012
France 2012
Germany 2012
Denmark 2012
0%

20%

40%

60%

80%

100%

Sursa: Euromonitor, 2012

2.2.6. Influenta varstei si sexului

Ca studiu realizat de Taylor Nelson n Regatul Unit n 2010 comparativ cota diferitelor
grupe de vrst "din consumul total de carne de vit comparative cu cota lor de consum de
alimente, n general. S-a dovedit c tinerii sub 16 ani si persoanele cu varsta de peste 65 de
ani tind s consume mai puina carne de vit n raport cu alte alimente i consumatorii care
mananca mai multa carne de vit n comparaie cu alte alimente ar trebui s fie gsit n
grupele de vrst: 17 i 34 de ani i 35 - 64 de ani. Potrivit unui studiu NFS n Regatul Unit
din 2010 tinerii sub 25 de ani mananca cu 40% mai puina carne de vit dect media
naional, i n funcie de acest studiu, consumatorii mari sunt gsiti n rndul persoanelor n
grupa de vrst de 45 - 64. Conform ambelor studii femeile tind sa consume mai puina carne
de vit dect brbaii.

2.2.7. Influenta preferintelor consumatorului

Aprovizionarea: Structura sectorului carnii de vita

Calitatea carnii de vit n supermarket este, desigur, dependenta nu doar de modul n

care carnea a fost tiata i tratata n supermarket. Depinde de asemenea de modul n care
vitele au fost manipulate la abator i modul n care au fost hrnite i crescute de ctre
producator.
Unii dintre factorii care afecteaz calitatea carnii de vit sunt vrsta bovinelor, rasa
bovinelor hrana acestora, istoricul lor veterinar, transportul de la fermier la abator, timpul
maturarii, modul n care carnea a fost tiata la abator, modul n care a fost tiata i rcita n
supermarket etc.
Fiecare verig din lanul de distribuie de la fermier prin abator pana la retailer este
important pentru a oferi consumatorului o bucat de carne de vit care posed calitatea
cerut. Se poate spune ca fiecare dintre cele 3 verigi: fermier, abator i retailer sunt
responsabile pentru o treime din calitate.
Figura 6. Numarul de vite in Europa 2011

Franta
Germania
Marea Britanie
Irlanda
Italia
Spania
Olanda
Belgia/Luxemburg
Austria
Danemarca
Suedia
Portugalia
Finlanda
Grecia
0

10

15

20

25

Milioane capete bovine

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2012, Eurostat
Producia de carne de vit n UE este ntr-o mare msur un produs secundar al
produciei de lapte. Un productor de lapte este, de asemenea n mod automat un productor
de carne de vit, dar producia de carne de vit este de valoare mult mai mica. Importana
produselor lactate este reflectat n distribuia de produse lactate fa de vaci care alpteaz.

Vacile de alptare sunt folosite numai n producia de carne de vit, adic nu sunt
mulse. n 2010, 36,3% din toate vacile au fost vaci de alptare, 63,7% au fost vaci de lapte. n
2008, mai putin de un sfert (24%) din toate vacile au fost vaci de alptare. Astfel, n ultimii
ani, a existat o tendin de producie de carne de vit, mai degrab dect pur producie de
lapte
Figura 7. Ponderea lactatelor in comparatie cu bovinele de alaptare in the Europa

2001 2002 2003 2004 2005 20062007 2008 200920102011 100%

2013

80%

60%

40%

20%

0%

Source: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics,
2014 and March 2014, Eurostat

2012

2.3. Comertul cu carne de vita pe piata din Europa

Figura 1. Comertul carnii de vita intre statele europene in 2012 (1000 tone)

Marea Britanie

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics 2014, EurostatComtext
Dezvoltarea consumului carnii de vita in Europa in ultimele decenii a fost extreme de
lenta. Media consumului pe cap de locuitor a fost stagnanta in jurul cantitatii de 20
kg/consummator/an. Cresterea accentuata a carnii de porc si pui a dus la o scadere drastica a
consumului de carne de vita, de la 38% in 2000, la 21% in 2012.
In Europa, carnea de vita reprezinta un produs adiacent productiei de lapte. Cea mai
mare parte a bovinelor livrate pentru sacrificare isi au originea in fermele de lactate. Doua
treimi din bovinele din Europa sunt bovine de lapte.

Portugalia

CAPITOLUL 3: PIATA CARNII DE VITA IN ROMANIA

3.1. Oferta de carne de vita pe piata din Romania

Numrul total de bovine sacrificate a sczut n 2014 cu 2,1%, pn la 713.000 capete,

iar greutatea lor n carcas s-a majorat cu 17,1%, totaliznd 113.241 tone. Sacrificrile de
bovine n unitile industriale specializateOlanda
au crescut, att din punct de vedere al numrului de
capete sacrificate, cu 3%, ct i al greutii n carcas cu 2%.
In tabelul de mai jos putem observa o crestere a productiei de carne ,in anul 2014
comparativ cu anul 2011.

Italia

Irlanda

DINAMICA EFECTIVELOR I A PRODUCIEI DE CARNE

N PERIOADA 2002-2014
SPECIFICARE UM 2002 2003 2004 2005 200 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
6
Efective totale de mii 2.800 2.878 2.897 2801 286 2934 2819 2684 2512 1.98 2.13 2164 2197
bovine
cap.
2
5
0
Producia totala
de carne de vit
n viu

mii
tone

Franta
295 319 378 391 383
318 333 306 264 205 289, 198,5 232,6
3

Greutatea medie kg/cap 208 258 321 328 333 275 280 285 287 264 333 332 327
la sacrificare

3.1.1. Oferta de carne de vita din Romania structurata pe judete

Spania

RAPORT TEHNIC - OPERATIV privind efectivele de bovine la data de 31 iulie 2015

din care :

N.r
crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

JUDETUL

TOTAL
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR
BISTRITA N.
BOTOSANI
BRASOV
BRAILA
BUZAU
CARAS S.
CALARASI

TOTAL
SECTOAR
E

908
17
75
0
0
92
16
0
11
0
0
0
10

SECTOR DE
STAT
din
care :
TOTA Unit.c
L
u
flux
ind.
0
0

SECTOR PRIVAT
din care :
TOTA
L
Grecia

908
17
75
0
0
92
16
0
11
0
0
0
10

Unit.c
u
flux
ind.
0

Soc.si
as.

Ferm
e

private

fam.

18

890
17
75
0
0
92
16
0
0
0
0
0
10

Germania

11

Denmarca

Finlanda

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

CLUJ
CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SATU MARE
SALAJ
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VASLUI
VALCEA
VRANCEA
M.BUCUREST
I

145
0
0
0
10
0
10
0
0
7
0
0
0
180
0
6
4
25
0
17
100
33
0
150
0
0
0
0
0

145
0
0
0
10
0
10
0
0
7
0
0
0
180
0
6
4
25
0
17
100
33
0
150
0
0
0
0
0

3.1.2. Pretul carnii de vita in carcasa in ianuarie 2015

145
0
0
0
3
0
10
0
0
7
0
0
0
180
0
6
4
25
0
17
100
33
0
150
0
0
0
0
0
0

Suedia

3.2. CEREREA DE CARNE DE VITA PE PIATA DIN ROMANIA

Romnia deine efective importante de bovine potrivite pentru producia de

carne:

n buctria romneasc, carnea de vit i mnzat nu reprezint chiar un produs

tradiional i de aceea doar 15% din totalul cantitii de carne consumat n Romnia face
parte din aceast categorie, creterea bovinelor fiind legat mai ales de obinerea laptelui i a
produselor lactate. Totui, avnd n vedere c circa 35% din efectivele de bovine din Romnia
sunt de tip Simmental -foarte potrivite pentru producia de carne viitorul sectorului crnii de
bovin pare a avea bune perspective.

Importurile (inclusiv animale vii) contabilizeaz circa 10% din vnzrile de carne din
Romnia i provin din ri precum Austria, Germania, Italia, Ungaria i Frana. Exporturile se
cifreaz la jumtate fa de nivelul importurilor i au ca principal destinaie Austria (circa 2/3
din total).

Numrul total de bovine sacrificate a sczut cu circa 39% la un numr de 707 mii capete,
n intervalul 2007-2014, n special ca urmare a scderii efectivelor i al faptului c animalele
tiate nu au mai fost nlocuite de altele. Scderea n ceea ce privete greutatea total a
animalelor sacrificate a fost mai redus (doar 28%), n acelai interval de timp, ajungnd
la nivelul de 114.464 mii tone (n carcas), explicaia fiind aceea c dup aderare, a crescut
greutatea animalelor la sacrificare (situaie valabil mai ales pentru bovinele deinute n
gospodrii, n condiiile n care acest indicator a suferit doar uoare modificri pentru
bovinele din unitile industrial).

3.3. COMERTUL CU CARNE DE VITA IN ROMANIA

Exportatorii de vite din Romnia au livrat n primele nou luni ale anului circa 3.000 de
camioan ncrcate cu cte 60 de viei a 200 de kilograme, ceea ce nseamn ncasri de 95 de
milioane de euro
Aceast sum plaseaz Romnia pe locul doi n Uniunea European n funcie de
exporturile de bovine vii. Liderul blocului comunitar este Frana, economie ce deine i cel
mai mare eptel de bovine.

3.3.1. Exportul de carne de vita al Romaniei

Exporturile de carne de vita ale Romaniei catre piete din afara Uniunii Europene au
totalizat 6.265 tone, in primul semestru din 2013, reprezentand 4,8% din totalul exporturilor
UE-27 catre restul lumii (nu include comertul exterior intracomunitar), conform datelor.
Aceasta cantitate ne asigura un loc 7 intr-o ierarhie a celor mai mari tari din UE-27,
exportatoare de carne de vita catre piete din afara Uniunii, in fata unor tari cu traditie intr-o
astfel de activitate, precum Spania (4.322 t), Irlanda (4.358 t) sau Danemarca (2.809 t).
Inaintea noastra se afla: Germania (29.804 t), Franta (17.338 t), Olanda (13.217 t), Italia
(11.881 t), Polonia (11.881 t) si Austria (10.601 t). Intr-o proportie covarsitoare (99,7%),
exportul de carne de vita al Romaniei pe terte piete este reprezentat de animale in viu,
destinate sacrificarii (6.247 tone in primul semestru din 2011) si doar 0,3% este reprezentat de
produse din carne (maruntaie de vita).
Fata de primul semestru din 2013, in primele sase luni din 2013 se constata o crestere cu
2,9% a exporturilor romanesti de carne de vita pe piete din afara UE. La nivelul UE-27,
exporturile de carne de vita catre tarile din afara Uniunii au scazut cu 6,3% in primul semestru
din 2012, comparativ cu perioada similara a anului 2010, de la 142.876 tone la 129.607 tone,
in special in urma scaderii exporturilor germane pe aceste piete de la 42.037 tone, la 29.804
tone. Scaderi au fost inregistrate si de alte state cu traditie in exportul de bovine precum
Austria (- 32%), Danemarca (-38,4%), Slovenia (-85%), Italia (-4,5%) care au fost
compensate insa de cresteri ale exporturilor in tari precum Polonia (+14,8%), Franta
(+27,6%), Olanda (+58,5%). Pe segmente, la nivelul UE-27, se constata o crestere a
exportului de animale in viu destinate sacrificarii spre tari din afara Uniunii cu 27% in primul
semestru din 2011, comparativ cu perioada similara din 2010, si o scadere cu 31% a
exporturilor de carne in carcasa si produse din carne.

Principalii exportatori ai lumii sunt Statele Unite apoi Auatralia si nu in ultimul rand
Brazilia, conform site-ului olandez , www.pve.nl.

3.3.2. Importul de carne de vita al Romaniei

Importurile de carne de vita ale Romaniei, din tarile din afara Uniunii, au contabilizat
33 tone, in primele sase luni din 2014, in crestere cu 23 tone comparativ cu perioada similara
a anului 2013. Ele au constat in animale vii (14 tone) si in carne si produse din carne de vita
(19 tone). La nivelul UE-27, importurile romanesti de carne de vita din tari terte reprezinta
doar 0,02% din totalul importurilor de carne de vita ale UE, care in primul semestru din 2012
s-au ridicat la 171.636 tone. Brazilia (38,7% din totalul importurilor de carne de vita ale UE),
Argentina (28,2%), Uruguay (20,6%) si Rusia (15,1%) sunt principalii furnizori de carne de
vita pentru UE, in afara productiei interne a acesteia.
In anul 2014, importurile totale ale Romaniei (atat din tarile UE, cat si din state non-UE)
de carne de bovine (inclusiv animale vii) au fost de 13.000 tone, in crestere cu 2.300 tone fata

de 2007, dar in scadere fata de anii 2005 si 2006 cand s-au importat 27.100 tone, respectiv
43.000 tone.
In ceea ce priveste importurile, Statele unite ale americii conduce detasat, urmat de China,
apoi Rusia ocupa locul al treilea.

CONCLUZII

Pentru urmtorii zece ani, prognozele arat o expansiune moderat a preurilor cu

aproximativ 18-20% pentru carnea de vit i cea de pui si de 19-24% pentru carnea de porc,
comparativ cu media ultimului deceniu.
Sectorul crnii de vit continu, la nivel mondial, s creasc cu +1,7% pe an, conform
OECD-FAO; totui ritmul mediu anual este n uoar scdere comparativ cu ultimul deceniu.
China va deveni al doilea mare consumator de carne de vit al lumii, dup SUA. Conform
prognozelor Food and Agricultural Policy Research Institute (FAPRI: Institutul de Cercetri i
Politici Agricole i Alimentare), consumul de carne de vit se va mri, n China, cu circa 55%,
n urmtorii zece ani.
Creterea cererii de carne de vit pe piaa chinez va fi acoperit, n special, din
producia intern. OECD-FAO anticipeaz ca aceast ar va rmne n continuare un
exportator net, n vreme ce FAPRI avanseaz ideea c, n fapt, China va nregistra un mic
deficit pe acest segment, n comerul exterior.
i n urmtorul deceniu, principalii productori de carne de vit vor rmne Brazilia,
China i SUA. FAPRI estimeaz c producia brazilian de carne de vit va crete cu 46% in
urmtorii zece ani. Comerul mondial cu carne de vit va crete cu un ritm mai alert dect
consumul.
rile din Mercosur (Piaa comun a Sudului) i vor consolida poziia de lider n
domeniu, n detrimentul Oceaniei (Australia i Noua Zeeland n special), care va pierde cota
de pia. Brazilia va rmne cel mai mare exportator al lumii cu o cot de pia de 47% n
exportul mondial de carne de vit. n ceea ce privete Australia, opiniile difer, varianta celor
de la FAPRI fiind mai optimist dect a celor de la OECD-FAO. n acelai timp, importurile
nete ale UE vor continua s creasc.
Producia romneasc de carne este mai puin competitiv conform standardelor
internaionale i trebuie avut n vedere c Romnia se confrunt cu o concuren puternica la
carne din 2007 de cnd a intrat pe piaa Europei.

Sistemele de cretere i exploatare a animalelor pentru carne sunt n mare parte

extensive. Acesta conduce la realizarea unor durate de ngrare mari, datorate unei rate
sczute a conversiei furajelor deoarece nu se asigur un raport energetico-proteic, ceea ce
duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare sczuta.
Pentru restructurarea i dezvoltarea sectorului de carne se impun direcii de investiii
n: abatoare; echipamente de taiere; modernizarea i chiar nlocuirea instalaiilor frigorifice n
vederea alinierii depozitelor de stocare a crnii i produselor din carne la normele UE;
ambalaje, etichete, promovare; modernizare i control la recepia animalelor, tiere, procesare,
comercializare. n prezent, n Romnia, exist puine ferme mici si mijlocii viabile de cretere
a animalelor pentru carne i este necesar de a ajuta acele ferme de semisubzisten care au
potenial de a se dezvolta pentru a deveni uniti comerciale. Pentru a mbunti fluxul de

animale pentru carne de la micii productori care sunt majoritari, la pieele organizate este
necesar o infrastructur de pia mbuntit.

BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

www.europa.eu
www.insse.ro
www.wikipedia.com
www.madr.ro
www.pve.nl
http://faostat3.fao.org/
Studiu despre filiera carnii de bovina, Universitatea Babes Bolyai ClujNapoca
8. Dransfield, G. R. et. al. (1984). Beef quality assessed at European research
centres. Meat Science 10, 1-20.
9. EIU Retail Business (1987). Meat market overview. No. 354, 30-41.
10. EIU Retail Business (1991). Beef and veal; meat, part 2. No. 403, 20-30.
11. EIU Retail Business (1995). Meat, part 2: Beef and veal No. 444, 84-105.
12. European Economy (1994). EC Agricultural policy for the 21st century.
Luxembourg, European Commission.
13. European Commission, Directorate Generale for Agriculture (DG VI),
Situation and Outlook Beef Sector, CAP 2000 Working Document
14. EUROSTAT (1996). Panorama of EU-industry 1995-1996. Luxembourg: The
European Commission.
15. EUROSTAT (2000), Eurostat Yearbook: a statistical eye on Europe 1998-1998,
agriculture.
16. Grunert, K. G., Hartvig Larsen, H., Madsen, T. K. & Baadsgaard, A. (1996).
Market orientation in food and agriculture. Boston, MA: Kluwer Academic
Publishers.
17. Grunert, K. G. (1996). Whats in a steak? A cross cultural study on the
quality perceptions of meat. MAPP working paper no 39, Aarhus: The
Aarhus School of Business.