You are on page 1of 4

Ciuma bubonica in destramarea feudalismului

Stog Ivona Georgiana, Diplomatie si negocieri, anul I


Ciuma bubonica a fost cea mai cumplita catastrofa demografica din istoria omenirii pentru ca au
murit aproximativ 25 de milioane de suflete. Moartea Neagra a pornit din Asia, mai exact din
orasul Caffa, acum Feodosia, Ucraina, dupa ce mongolii, purtatorii bolii, au catapultat cadavre
infestate cu ciuma in oras. Boala s-a intins in Europa foarte repede, intre 1347-1351 si a dus la
disparitia unor comunitati intregi.
Philip Ziegler a argumentat in lucrarea The Black Death ca "nimic n-ar fi putut oferi un mediu
mai bun pentru ca pesta sa se raspandeasca". Pe continentul european mai multe recolte la rand
nu au reusit sa se faca, ceea ce a condus la malnutritie. Astfel, ciuma bubonica a gasit o populatie
slabita si saraca ce nu a putut face fata molimei.
Medicul lui papa Clement VI, Guy de Chauliac, argumenta ca Europa a fost invadata de doua
tipuri de pesta: pesta pneumonica i pesta bubonica. Acesta a descris aceste doua boli intr-un
mod foarte concret: Prima a inut doua luni; bolnavii aveau febra, care nu scadea, i scuipau
sange; se murea in trei zile. A doua a inut tot restul perioadei; i aceti bolnavi aveau febra care
nu scadea, insa aveau buboaie [abcese] pe piele, mai ales la subsuori i pe burta. De aceasta pesta
se murea in cinci zile.
In plus, multi oameni disperati si-au parasit casele, lasand in urma persoane infestate. Tot acestia
au contribuit la raspandirea bolii in toate partile Europei pe unde au fugit. Nobilii bogati si cei
care practicau diferite meserii au fost primii care au plecat. Parasirea caselor a condus la ruinarea
acestora din cauza ca nu mai erau intretinute. Mai mult, campurile care odata erau cultivate au
fost lasate in paragina. Pe masura ce numarul deceselor crestea, cei ramasi in viata si-au indreptat
rugaciunile spre Dumnezeu. Acestia au oferit Bisericii toata averea lor, in speranta ca asa isi vor
gasi salvarea.
Sistemul medieval se afla puternic ierarhizat, precum o piramida. In varf se aflau nobilimea si
clerul, iar la baza piramidei era cea de-a treia stare, mai exact majoritatea populatiei, formata din

cersetori, tarani, negustori. In spatele acestei ierarhizari se afla o logica puternica. Fiecare stare
avea rolul ei bine definit in societate, precum membrele unui corp.
Pentru ca agricultura reprezenta cel mai important factor economic din aceasta societate
medievala, ordinea sociala a avut stranse legaturi cu detinerea de terenuri si cultivarea acestora.
Cei care aveau pamant erau puternici si aveau influenta. Cei saraci lucrau pamantul celor bogati
in schimbul produselor si a protectiei oferite de cei instariti.
Feudalismul este un sistem politic, economic si social bazat pe doua tipuri de proprietati. O
proprietate imobiliara sau corporala formata din castelul sau conacul seniorului, din ograzile
aferente si pamanturile inconjuratoare. Cel de-al doilea tip de proprietate este proprietatea
mobiliara, incorporala si este reprezentata de servicii: servicii militare, munca campului, corvezi,
dijme sau impozite.
Termenul de feudalism provine din cuvantul latinesc "feudum" care inseamna fief/feuda. Fierul
respectiv era inchiriat de catre senior vasalului. Astfel, pamantul era impartit in mosii mari
oferite vasalilor. Cu toate acestea, cultivarea terenurilor era problematica din doua motive.
Nobilii nu puteau apela la sclavi, pentru ca nu mai existau, dar nici nu puteau plati mana de
lucru, din simplul fapt ca nu aveau banii necesari. Singura solutie? Vasalii au fost nevoiti sa
imparta mosiile in loturi pe care sa le dea in folosinta taranilor. La randul lor, taranii dadeau
proprietarilor o parte semnificativa din recolta si beneficiau de protectie din partea seniorului.
Am mentionat anterior ca intreg sistemul feudal semana cu un organism uman in care fiecare
oragn are rolul sau bine definit. Dar ce se intampla in cazul in care un organ isi reduce activitatea
sau necesita o cantitate mai mare de energie pentru a functiona in parametri optimi? Intregul
sistem se destabilizeaza si este in pericol de a disparea.
In aceeasi situatie a ajuns si feudalismul, atunci cand Moartea Neagra a devenit de neoprit. O
mare parte a populatiei a murit, lasand in urma lipsa fortei de munca si campuri imense pline de
cadavre aflate in imposibilitatea de a fi cultivate.
Ca rezultat al pierderii populatiei, productia agriculturii dar si cea a industriei s-a imputinat. In
plus, dupa ce cererea internationala de marfuri a scazut, pentru ca erau mai putini produatori dar

si mai putini consumatori, imbogatirea prin comert a decazut corspunzator. Toata aceasta situatie
se afla in zona Marii Mediterane.
Principalele efecte economice erau ca moartea violenta facea cat mai multe victime si in randul
celor multi, ceea ce conducea la micsorarea mainii de lucru. Daca ciuma facea ravagii intr-o
regiune vara, nu mai erau destui tarani care sa culeaga roadele toamna.. daca moartea neagra isi
facea aparitia iarna, nu mai existau destui oameni sa planteze primavera. Iar cele cateva persoane
care reuseau sa ramana in viata, se mutau in alta parte.
In timp ce pesta se extindea in intreaga Europa, proiecte de diferite feluri, in special cladiri,
ramaneau nefinalizate. Bisericile nu mai aveau preoti care sa le conduca, nobilii nu mai aveau
destui tarani sau cavaleri care sa le indeplineasca necesitatile, iar multe alte loturi sau mosii
ramasesera parasite. Nimeni nu a ramas pentru a inmormanta mortii.
Penuria pe scara larga a muncii a condus la o crestere a preturilor in ceea ce priveste mana de
lucru, evidenta mai ales in regiunea agricola. Iobagii, care timp de secole au lucrat pamantul
pentru sume infime au inceput dintr-o data sa ceara salarii mai mari. Spre final acestia s-au
revoltat impotriva unei nobilimi care sperea ca taranii sa munceasca pentru salariile din trecut
Rezultatul? Seniorii si vasalii au dat faliment iar intregul sistem feudal s-a prabusit.
Taranii care lucrau pamanturile vasalilor erau cei mai numerosi, astfel clasa sociala a avut cel
mai mult de suferit de pe urma ciumei bubonice. Pentru ca acestia furnizau produse regilor,
cavalerilor, vasalii erau dispusi sa plateasca salarii mai mari si sa ofere beneficii mai multe. Toata
viata, nobilii au trait pe spinarea taranilor si erau dispusi sa plateasca bine pentru ca acestia sa
ramana pe teritoriul lor. Atunci cand clasa sociala a lucratorilor de pamant a murit, fundatia pe
care se baza feudalismul s-a rupt. Astfel, piramida s-a destramat si totul a devenit haos.
Taranii erau liberi sa plece de pe terenurile nobililor pentru a cauta salarii mai mari pentru ca
mana de lucru se imputinea si aveau posibilitatea sa ceara bani mai multi. Pamantul care era
sursa primara de bogatie era acum lipst de valoare. Intregi regiuni erau parasite dup ace familiile
fie au murit, fie au plecat pentru a cauta o zona fara ciuma. In timp ce Europa se indeparta de un

system in care sursa primara de prosperitate era pamantul, o alta clasa mijlocie isi facea aparitia
si isi cerea bogatia si prestigiul castigat, spre deosebire de nobilii care le pierdeau pe amandoua.
Toate schimbarile sociale ulterioare au dat frau liber individualismului, dar si spiritului de
initiativa. Acestea, combinate cu mobilitatea sociala si economica au condus la formarea
capitalismului.
.
Lucrari de specialitate
M. Ormrod and P. Lindley, The Black Death in England, 1996
Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III, Institutul European, 1997
Jonathan Riley-Smith The Oxford History of the Crusades
Surse web
http://www.historyonthenet.com/Medieval_Life/feudalism.htm