Вы находитесь на странице: 1из 3

Berea fara alcool este o varianta de bere ce contine apa, malt si hamei.

Desi cantitatea de alcool


in acest tip de bautura ar trebui sa fie zero, in general berile fara alcool au 0.1 0.5% alcool.
Anumite tari dispun de legi foarte precise care reglementeaza denumirea berii in functie de
cantitatea de alcool (ABV Alcohol By Volume). Astfel, in Marea Britanie, termenul Bere fara
alcool (alcohol free sau no alcohol se aplica doar pentru o concentratie de alcool sub
0.05%. Alte variante de beri cu continut redus de alcool cuprind : berea dezalcoolizata (ABV :
0.05-0.5%), sau berea cu continut redus de alcool (berea Low alcohol : ABV : 0.5-1.2%).
Fabricarea berii fara alcool cuprinde etape similare fabricarii berii obisnuite (cu alcool) :
descompunerea amidonului din malt la temperaturi inalte, amestecarea cu hamei, si fermentarea
cu ajutorul drojdiei de bere. Din acest proces rezulta, prin fermentarea glucidelor, alcoolul din
produsul final. In obtinerea berii fara alcool, exista o etapa suplimentara, de eliminare a alcoolului,
care este extras prin evaporare, la o temperatura inferioara apei (78 grade Celsius).
Caloriile din bere provin din carbohidrati si din alcool, procentele variabile de alcool si glucide
explicand si variatia numarului de calorii din bere (glucidele aducand ~4 kcal/gram, iar alcoolul ~7
kcal/gram). Astfel, 100 de grame de bere obisnuita, cu un continut de 4 grame glucide si 5 grame
alcool, contin 4*4 + 5*7 = 51 kcal (51 calorii, in limbaj uzual). Majoritatea tipurilor de bere din
tabele de calorii sunt prezentate generic, cu o densitate calorica de 43 kcal/100 ml.
Berea fara alcool se caracterizeaza prin absenta alcoolului. Variabilitatea continutului in glucide
explica, in acest caz, variabilitatea continutului in calorii. Exista beri fara alcool care au un
continut mai ridicat in glucide, precum exista si beri fara alcool varianta light, cu mai putine calorii.
Cele mai multe sortimente de bere fara alcool aduc 14-17 kcalorii la 100 ml.

Efectele berii asupra sanatatii sunt adesea discutate doar prin prisma aportului de calorii,
concretizat adesea prin populara burta de bere . In realitate, problema nu trebuie privita in
absolut, problema principala nefiind prezenta berii, ci cantitatea prea mare, in anumite cazuri. O
bere de 500 ml (250 kcal) consumata in cadrul unei alimentatii de 2500 de kcal inseamna 10%
din aportul de calorii, iar cantitatea de alcool se incadreaza la consum moderat ., asadar, o
bere intr-un ansamblu echilibrat nu pune nicio problema particulara. Dimpotriva, exista si un aport
de micronutrienti furnizati in proportii adecvate inclusiv prin acest tip de bautura (vitamine de grup
B, magneziu, seleniu etc.). Dealtfel, berea impartaseste caracteristici comune cu painea, atat din
punct de vedere istoric, cat si nutritional, detinand, nu intamplator, titlul de paine lichida .
In schimb, alcoolul din bere, consumat in mod excesiv, prezinta aceleasi riscuri si beneficii pentru
sanatate ca alcoolul din orice sursa. Dealtfel, ca o particularitate putin cunoscuta, berea fara
alcool este interzisa alcoolicilor, tocmai datorita cantitatilor (chiar sub 0.5%) de alcool prezente in
acest tip particular de bautura.
Referinte:
Bauturile alcoolice: riscuri si beneficii pentru sanatate, Nutritionist Cluj .ro
Alcohol and Calorie Content of About 200 Popular Beers
Top 5 Nonalcoholic Low Calorie Beers from Germany and the US
Wikipedia: low-alcohol beer
Index alimentar: berea (Bioterapii.ro)
Descoperita cu mii de ani in urma, berea a devenit in ziua de astazi un aliment foarte des
consumat pentru gustul sau placut si racoritor, dar mai ales ca motiv de interactiune sociala, de
intalnire cu prietenii, deconectare, relaxare.
Tot mai multe studii medicale releva insa faptul ca un consum moderat aduce un beneficiu
concret pentru mentinerea starii de sanatate a fiecaruia dintre noi.

Aliment natural, obtinut prin procesarea plantelor, cu peste 90% apa, berea pastreaza fibrele
solubile, consumul moderat asigurand intre 5% si 10% din necesarul zilnic.
Continutul de alcool variaza de la 0% la 11 %, cel de carbohidrati de la 0% la 6-7 %, iar numarul
de calorii de la aproximativ 13 la 85 la 100 ml. De exemplu, o bere blonda obisnuita, cu 4.5-5%
alcool, are aproximativ 40 de calorii la 100 ml.
Principalele proprietati nutritive ale berii sunt conturate prin continutul sau bogat in vitamine,
minerale si antioxidanti care provin din materiile prime si care impreuna contribuie la o dieta
sanatoasa.
De asemenea, berea consumata cu moderatie are efecte benefice asupra reducerii riscului de
diabet, osteoporoza si boli cardiovasculare.
Berea contine vitaminele din grupul B, 250-500 ml de bere aducand aproximativ 7% din
necesarul zilnic de riboflavina (B2) si 5% din cel de niacina (B3).
Continutul crescut de acid folic (B9) a fost legat de posibila protectie anti-neoplazica, antiAlzheimer, cardiovasculara (250-500 ml de bere asigura 5%-20% din necesarul zilnic).
Vitamina B6 (piridoxina) este responsabila de mentinerea normala a nivelului homocisteinei
sangvine, substanta cunoscuta pentru efectele benefice in afectiunile cardiovasculare.
Berea previne bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate in lume si numeroase studii incearca
sa gaseasca solutii pentru tratamentul, dar mai ales prevenirea lor.
Beneficiile cardiovasculare ale berii se explica prin cresterea nivelului HDL colesterol (fractiunea
buna, care are roluri multiple, cel mai cunoscut fiind protectia anti-ateroscleroza), prin scaderea
nivelului homocisteinei si prin rolul antiagregant.
Diabet zaharat tip II
Diabetul zaharat de tip II are o incidenta in crestere, in special in tarile dezvoltate economic, fiind
o afectiune complexa, care in timp poate produce infact miocardic, polineuropatie, insuficienta
renala, orbire.
Este cunoscut faptul ca un consum moderat de alcool reduce riscul aparitiei diabetului zaharat de
tip II cu 30%, dar mecanismul de actiune nu este cunoscut si cercetat pe deplin.
Intarirea oaselor
Siliciul din bere are efecte pozitive in mentinerea arhitecturii osoase, alaturi de calciu si fosfor.
Este usor de absorbit de catre organism, berea fiind, alaturi de apa, o sursa importanta de siliciu.
Efect anti aging
Procesul de imbatranire duce la apoptoza si la moarte celulara. Este un proces normal, dar
anumite substante pot grabi sau agrava acest fenomen. Radicalii liberi sunt molecule care
lezeaza celula, ducand la degenerarea si moartea ei.
Antioxidantii, prin cuplarea cu aceste molecule nocive, protejeaza la nivelul celular organismul.
Studii recente au dovedit ca fructele de padure, arme redutabile anti-radicali liberi, potenteaza
efectul antioxidant si anti-aging in combinatie cu alcoolul, in cantitati moderate.

Mituri legate de bere:


1. Berea face burta
Berea nu favorizeaza obezitatea, ci obiceiurile alimentare gresite asociate ei, diversele rontaieli.
Caloriile din 500 ml de bere blonda cu 5% alcool sunt in jur de 200. Asadar, intr-o dieta
normocalorica, cele 200 de calorii reprezinta cam 10%, daca luam in considerare un tanar de
1.80 m si 80 kg care are o activitate fizica moderata.
2. Cu cat berea are culoare mai inchisa, cu atat continutul caloric si de alcool sunt mai mari
Continutul de alcool nu depinde de culoare. Aceasta este o variabila a procesului de fabricare si
depinde de timpul de prajire a cerealelor. De aceea, berea neagra nu are mai multe calorii decat
cea blonda, decat daca variaza alcoolemia.
3. Siliciul din bere este daunator
Sursele importante de siliciu sunt cerealele si apa, acestea avand cea mai buna absorbtie. In
bere, siliciul se gaseste sub forma solubila, benefica organismului.
4. Carbohidratii din bere sunt daunatori
Desi berea contine carbohidrati cu un index glicemic mare, acestia nu trebuie considerati a fi
daunatori, deoarece, luand in calcul incarcarea glicemica (un parametru care tine cont de portia
care se serveste), se constata o valoare redusa.
5. Berea cu arome este artificiala si ingrasa mai tare
Berea cu arome este o bere produsa in mod natural, din ingrediente naturale. Procesul tehnologic
este acelasi cu cel aplicat la fabricarea berilor normale si consta in fermentarea cu drojdie a
mustului de bere obtinut din malt si sirop de zahar, urmata de maturarea si filtrarea berii.
La etapele clasice de fabricare a berii se adauga si o etapa de dozare a aditivilor alimentari,
respectiv a aromelor naturale. Berea cu arome nu difera esential de berea obisnuita in ceea ce
priveste echivalentul caloric.
Pentru a supraveghea aparitia unor eventuale variatii in greutate, se recomanda a se lua aceleasi
masuri ca si in cazul consumului berii fara arome.
Practic, prin simplul calcul al necesarului zilnic de calorii si o impartire corecta a acestora pentru
fiecare masa, ne putem bucura de rolul benefic din punct de vedere nutritional al berii, chiar daca
alegem sa o consumam la pranz sau seara, indiferent daca suntem persoane mai mult sau mai
putin active.