Curtea Internaional de Justiie

Cazul privind zonele de pescuit anglo-islandeze

(1974)

n 1972, printr-un act normativ intern, Islanda a reglementat o zon

exclusiv de pescuit pentru navele sub pavilionul su, pe o distan de 50 de mile
de la liniile de baz ale rmului. n urma aplicrii acestui act, navelor de pescuit
britanice li s-a interzis activitatea n aceast zon.
Marea Britanie a introdus o aciune n faa Curii Internaionale de Justiie
prin care solicita declararea faptului c actul Islandei reprezint o nclcare a
dreptului internaional.
n argumentaia sa, Marea Britanie arat c, printr-un Acord bilateral,
ncheiat prin schimb de note, n 1961, cele dou state au convenit o zon de pescuit
exclusiv de 12 mile marine s fie acordat Islandei, navele engleze avnd dreptul
de a pescui la o distan superioar de rm. Acordul prevedea c orice modificare
a zonei de pescuit se va face cu acordul prilor, n urma unor negocieri.
Totodat, Marea Britanie a artat c navele engleze au pescuit de secole n
acea zon.
n replic, Islanda a evideniat c activitatea navelor britanice, datorit
volumului acesteia, este de natur s pericliteze existena resurselor piscicole din
zon. Totodat, Islanda a artat c economia sa naional se bazeaz n proporie de
peste 85% pe activitatea de pescuit, i, n acest context, continuarea pescuitului de
ctre navele britanice ar putea aduce Islanda ntr-o situaie catastrofal, motiv
pentru care nu ar fi echitabil s se menin reglementarea Acordului din 1961, care
acorda doar 12 mile marine ca zon de pescuit.
Ce va decide Curtea?
Rezolvare: Curtea considera ca Islanada a incalcat tratatul. De asemenea echitatea
nu poate fi aplicata de Curte decat daca partile la diferend ii solicita acest
lucru( art38 alin2-rezolvarea diferendelor). Curtea a indemnat partile sa
renegocieze acel tratat tinand cont de drepturile UK de a pescui acolo conform
tratatului si de cealalta parte de dreptul preferential al Islandei de a putea pescui in
apele sale de coasta. Esenta din speta este chestiunea referiotare la echitate.