rI

REVISTA A COLEGIULUI NATIOINAL TEHNOLOGIC MATAsARI · GORJ

'~ ' ~

Anul IX

•

•

16 PAGINI

•

FEBRUAKIE2006

Nevaia de educalie i

•

socielalea conlempo ana

• • ...

• • • • • • •

...

$Goala ,"' re.orma

"Omul nu poate ajung~- om deca: prin eltucai{ev\1:!'"if"'f.' '~. (Immanuel Kant)

a comcis CAl 0 reuniune fnarte irnportantd a cond ucc ril L S.,. Gorj .::u d i rectorii de ~c()li din. j ud l' \. La acest eve nirnent au fa,s l pn.·zcnti ~i dol ofuc;~li al Mindsterulul Edncaliei ~l Cercersrii, prof.univ.dr.Adrlan Corun - secrerar general ~i prof.Liliana Prcoteasa - director gen eral,

Cum em de astcprat, eel 'Il')<\i dtscutat suo bic c I <11 zi 1 ei a fest ce] al de s c ent nlliz~ rii ,. ce re bate I a u~a ~colli rom.'1nc~U ~i care, intpreum'i cu aplicarca Lcgii calili'lfii, reprezlnta piatra de hotar pcnrrn pozlrionarea imitamanllilui roltl!lTIe~c pe directia lndeplinlrti, in eel rna; scurt Limp poslbll, a standardelor ell TO pene de eficien t.ll. ~i per form a n~ ;1. In a cest do m en lu,

La sfiir~itul anului 2005, Guvernul Romimiei II aduplal strategta de descentrallzare a :Lr1'''~I,~mAlltlllui rnrndnesc, Accst doc umc nt ~i urm a.rile sal e CDIIstH uic ~'1r~orit~\-i din perspecttva lntegrarii 4jUI open e. Descentrallznrea a ajuns tn scol], lS_J_Gorj a adresat deja M,Ed,C, 0 li~Hi ell propuneri de comasan de ~coli, deocamdata la nivclu] giJfwa7inll.1i, proces care se va aphca inca din tcarnna acestui nn, Tocmai de aceea, prof, T. Hi all a Preoteasa a ecru t foarte multa seriozit ate din p ar l ca d irecto r i 1 01' de scoli, pentru ca de accstla deplnde trallspunerea In fapte ~I aocstor realrratt. Se preconizeaza cit, i ntr L1t1 orlzont de rimp n [ci fcarte aprupiat, dar ndci fmtrl,C iildep~rtat, lncadrarea ell personal d 1 d a c ~j c sase fad la n lvc lul ~ colu . Prof.dr,Adri:m GOrL1n le-u vorbit direcrorflor [a aceas:ta reunlune de hicru, ell 5.COp pedagogic ~i de managBm~Ill ,eel UCi1~iOI1 ai, despl'e ode trd kgl ·a flate pc agendm publid, Do(.cpand en :I dcma deeada ~l hmli feb rtI.ar i e 20ll6_ M_Ed.C. a. prcgMit trt'i proiecte de legl org:mice:

• Lcg(~a inv~liiln.anwlui superior; - Ll'gea Inv!tam~ntuILli inferiur;

- StatutLIl persm:m]u~.ui d id~!c lic.

Ma, ce ~pl.lJn~a til.Addllll Goru f1, 1n I egarud. ell. j ncer·can::a tic rcglen! entare lef(ala a eadruhli im[atamantului romt'mesc ,;._ .. n[~ p!~. d~ eli prhl aoWe reglemt!I'IMri Sf l'or rezLI/va toatB pwbfemele ~c()liI, DtlCQ am ramane la Hcbwfa l(~ge ri [~ Ll ct!d1:riul ,t,j r tU, ele srml depr~~ile ftl ~mumite p I~!l cte~, P~chctulleguslativ dIn edllca~ie ar trebui sa rue gala tn aceasta v,ni ~i ~e raporlei.lza 1<1 tai pdncipii fUl'ldl.lmel1lale: (ksccnu:aliz.area, a~iguTarca calHJ\ii ~ i ~~I b~ idiaT H ate,a, (s prlj i n pentm uni Uitile ycohrc· dd~.,'Ori7,a~e).

Pc tCl"fl1enluTlg, pel1lru ~wli vor veni vfemuri de incercar-c. '[O~ lc" vo r trece printr. un pmces de a.C('cdi'tarc, cele care ilL! 'lor indepl i n i Crller.iil(' de ciasilic.a·re IU!1l and s~ fic desfi:intal(\ Insrecto ratde ~co.la[€ VOl' dm~ne, dar lllLr-o stl'uctura luu.lt cl.ihWi. dec ~t cc~ de asti7:i.p entru di, p~ hl.nga unsreclorii ~cfll ari, vor aparca ~i rcviwr~i ~co]ari_ In viitor, salari.zar,ca cadrelof qidacl.ice sc \'a' face in functic de rezultatel e ob,imrtc p cn'lr 1I col, in afirmli~la ofidalilm M,Ed,C. 1>'" Sldllt ~~If~rU pt'ea P1'JIl! ri plfntru nml-ff ~f prea mid pCfltru ttUi1ri, este nevoie de ,[1' rt.vi4-~im __ .'··_

(cofltinuare in: p'flgitul J)

"No; nmsidenllll fl' respc(.'tm'et'l fopilului este un .hUTli cSl'u(id/~ ~tdf mal ~tim ~i r" edm:a(ia lUI ex is ttl fi'jrd 0 il~flucllf(l ,f.iin'fttl s,rw imlirecirl dsupm ,mpiilor. Capilul ilUttl(tl Umba sa nWlt'fIUl fJ{,~JtfU ,·a an' in Jllru! siiu oumeni ""r{' ~'o,.l,~>sc limba rl'silCt'th'.t lar d i'm'uftl fU aM.' mal IH>,fect. ,:Ilt",l;' sfmt mui jJn:/t'dl' mm,tdde", (Fr~'llH.;t)

AJlal.':i tntr-o perloada a. evnlutlei, cand asistarn din ce in. ce mai mult Ia situatii de impact lntre culturi ~i ci~,j]i1':a~ii, Iumea conternpornna l~i urmcaz 1I1cetDnc-ct vittorul. tnfrunrand cnnfrunt ar] ~i paradoxuri care vin mereu din acel docot al schimbarf ~i dlezvehiiri! continue, ell ioare c~. strabatem acele timpuri tn care migrarca ~pro!: spatiu! cosmic esie posi bila, iar zcul comuaicarii ,~i-a g;t .. H sediul undcve, pl~ tronsoanele nebanuite ale [jrnbajulni electronic; nevcla cit'! cducutie va ril.m~lne una perpetua, chiar daca aceasta activitatc suclala nu V8 mal fi. in exclusivitatc :.lpa.n:ljul ~coli.i._ ln procesul educational VOl' fi antrenari rnai mul~i f<lc'lori ai cilm,pullJi social, oar scoala va r am a 11 e i nstituti a lide r in accas t a In i siuI) e, c a;ta we me va db pund i.:' com c nzii sodale prin purformanla, calitate ~j npMIunitate.

De crgsnizarea ~l managementul ~colii, GI (actor dol: promovare institupcnald a cd ucatici, d epi nde as ce n S i u n ea. acestei a, spre pli'rr,ile cerlntelor ,~odfti.itii, ale calitatli ,~i civil i7,a.rii spectrului social, Concxata la pmgresele ~tiintd iii tehnicii aclualc, al1al-e fntr·l1n ritm L11lLilol' de r,~pid <II sC:h.imMrilOf, 11,0,\1 a art: f1 ei''Oi e de resurse (mane ~:i mOl:terl~IJe. care sa - i ~~.s..igLl.n.; ace~ ~l~, dillflW ieli t"t:Geclnli'i. in c~p,acit<1ltea d~ <lrmolli7.are eLI sbletrllll social, ell cerin~le CO'llllm]tatH ~i cvolutia pier,ei mundi, Di.sponibililalea w'llti nlla I a noi aculllulari, ilcx.ibililaka urgani7.iirii interne ~i managefllcnlLll.pcrforma.nt, bazat pc dgOMl: ~li.in\Lfictl ~j p,nere de adapLarc, pOl Ii:ll"]'~lne ~C:(1ab tn uma de incrcdere ~i .-tLllori.l<llc a illStitlltiilo pllblice furniwarc de edllcalic-·

OricM de muh aJ' e\·oluil., sodetatea C(1 n temp (1 rana. 'tw are emn so. rem_mtc I", t;cJuc~tie_ Pentru ca ,e-du.(atia in;sLilLl~.uonaHzata e~l:e ~I va. ra:mtin~ sinl!:Llra SlI.rstl de lind l' socitllul $i cconn m ic:lll 11.10.1 fOr civil i:l.a'li ilm !'~i YOf culege elemente.ie profesionale de car·e sa ~~e :foloseasca,l.ll dcz\'ohan:a pmpr:iilm pmgram.e ~i. ob:icclivc,

Al~hi.cuno~Gultdtli afodsm "0 1.tmoa?t~ frm!'(ilnlld a putca,~. care se· ive~te tncii de .1<1 Incepnrmile epocH nmderne j civiliza· ~ ia ere i ernl n i el e,c t'I'on i c a I 111m i i de aRtiiz.i ii .rii.~pnnde ,m .aspir;l'~ia s'pre personalila~ea a.rmm.l.inasa ~i c orn.plex.a, GI.pabHa dt:· perform .. ntJ.\ ~i t1 d ap l art; ra pi d i1 1 a cui nte Hoi de eVQ!utie sociahi ~i ~tiiIltmco-teh- 11idi, (onsHtuindu se In omLl] modern, carabi I de ac~iune ~i p~'rticipaIe [a~ionaItt, de valnare ?i uppunt' n;~pumabiHi, ~k forp~. de anticipare 9 i i mpheare pc tcrmen lung. neren:~~e Llmani~t.-active ~i ~reati\'e ale hlmii noi sunt stralxltute (le un pro-

Vrern nu vrern, sccala are n,e\'oie de re-

• forma, o reforms reala care sa r;lsplJlldil in

• primul rtuld comcnzii SOC ia le, adich benefi-

• ciarilor dlrccti ai servtciulul public de edu-

• caf1 e: e 1 evu I ~ i societates ckv ~l ~, In ulti In a vreme se consrsta 0 U ~nar3 crestere 11 de zvolral'ii so c [,,1- econom ice, realltate fa tii de care

• ,~c(,i'I!.1 a, Col institll~i,~ de im'atilm1 ~ nl p u hll ic a ces rapid de transforrnare lucida ~i efici : r:1ima~ .L1'I urrna 5,l1U anumtte aspecte, unul cnta, ref! ectat j 1'1 co 11 t mu t u rile cull lIr a ~e, • d lntrc acestca fund acel a a I n ecnrelarli spe?t;;n~Hke, morale ~i tclurolcgice adresatc • claliz.arii profesinnale eu evclutia ~i cerintele eel mai adesea scolli, ,uli(:,~ im'i\I, mantu- • piel:ei muncii, Pe de alUlI parte, in inrcrlorul lu] ~Irlll.lcabei, pentru a n trnplernentate • ~i~t!::mului educaticna] ~t (l"'I1lSlata. (l ramtmeprintr- un efnrt social. care contine un • rr in urma i.I kg9slatiei scolare ,~i a mmtalil~-

•

concept fundamental ~i lntegratlv: 111\,0. tilm fll.\~ de dtuaeuca reata a prcceselor In-

tilrea ~qi, speclllce 'llv~t~ ii, 0 confruntare a men-

li1C;i, del a apal'itia viet,i D [Ie pill1namt 1n for * rulila~il()f?[ slrah:giilof dt' pre(lare- inva~~:re,

•

ma hli homo sa.pien~, da.r mat ale.~ tilJ timpu •• pc [Olld.ld llIllli cllfricnlun'11 Il·efleyibilizat ~i

rile modeme.lliNa~area a fost ~i l'Stc 0 m.isiu- • inopcr!lllt III pla.nul cnmpollentei vocalionane de rd.lcqiqi de mare illl'eres perrtfll elevi. : le a ~colii - iatii dimcn~iLmi care impull reo paroIl~i, penl'ru osmellii ,din Wale domeniHe • formarea sistcmu.lui. l\'u m~1i vorbim de ef:L· SOCi~l]ull.1.i, per1tru 1ntre~ CI.'l'1l111nii:ate. • denti.zarea siskmu.lui, sub ~SpeCll]l·illcadrii.

Putel1l1 spune, mra a n acm:ati de ex,:;,. : .rH re-s,UTselor ll.m~,nc de blinii rraet:ie~ ~i geral"e, ca. invalarea d.\.m~lne ]nca un spa- • pctformallt~i infnrmatizari.l ~i. unmnJlarii ~iu n£t!xplorat ]n ir.llrrgimc, Estc lin uni- : ,ambientului ,~colar, dezmltarea campllsurivers pe ClIrt uflcori H des coper im ell grc- .1 or ~c:o!ar·e, a~i!lurarjj egali liiFu de ~il.llSC intre u.t.:llC. Ajlmgem aici IlUIl:Hll dupa, ce am • rllra~ ~i urban, reduQ:)wa c.oSHlrilor de tntre· parcms mnhe expei"iente POlil'ive, d.ar ~j :~~]]er~ ~~i. efici€mizaIT'li sistCLllll.tul Sllb aspec· negative, dupa ce am1 I.egat 0 experienp ... wI rcorg~nizar~i rete·lei ~CI1l~.re, reQrienlllrii indelungata de li.mp cu nmlte din cori- : cheltuielilol' rnateriale, regandi.rii .stmlegiilor dotlrck lrH'i'i.~:1irui ~i n~-aJ'II apmpiat cu Sii- • de hwatare, perfec~i(jnJ!rea corpuh.li plofesolisfac~ie, ~i uneori chlar nelilli~te, de me- • ral, de7Noilarea ~.i impkmtillarca luwr pm· ca n~s mele 11 i par tile en mai pu~i n cuno s- : gm.me de partmcri~ l 10 cal / rc-gional l tnti 0- cute ,. pentm a gasi in fi md cl irec~i He de .. n~l ~i. e L1ro pean,

dezvoharc pcrs.QnaI~ pen~ni ffj·ccarc, • bUt de ce ultima zi din VaCaIiJ~l~ iilt,er-se'•

(cmrHnuare tn pagin'1 2') ... mes:trial5. a elevilor, din luna fcbwarje 2H06,

m

ca proprie, generand rdlcclii inci U.UI te, P e care 1(;,'-<.\111 puteu pun c sub semnul a. ceea ce Urnbcrto 0('0 numea in cartea sa «Numek: tl'a n d '\ fi rulu i»: "lr.:bir i ntu! m~lre, senul at IIl.nirimului lrunii, iabirint a.t f1Jilf{ii $i rm labirint P{~m (7 n resc fn C{l re 1n!]@.S/ rul l~'i ciifiJ.uzeue dfsdpo!tl/ pe .r.ar'arilr! I'IMftocheate tll~ U Ii f1ltt:rsr~lui wrwa.:;terii fi exigem(~i, spr.ltulndu-i: tot Hmpui. drurnulLli, h~ !IJVfl.1f~ Will Sf) IU WUJ.~ti 1.1 n'twle nl! care lurl'uw m~ ~'orbe:jtt!, ca 0 Imm~ carte, # uncle, c(" fn I()ute fuiJir"ilrt!.lrfte, t~i nevoie de uri Jj'r al .Mindnef CI1 sa rm te Pfl?rzi",

Cine poure fi rnui pou-ivlt PCl] tru un as tfel de rol deci\ l 1I]] educator competent, care .~il determlne fiecar imlivldualitate sa 1i defin e asc6 11f1 ~ j ur al lecll.lrii. c['iclt:nk. t L1 ~Hi nta deRp re ed uCa~i.a acl["iiI, wnek ilplk:ari. ctL mare func~ion ahtate didJctiCt~ sc i n~ru" dlle intr 0 COll11.lI1iCiW;; uf<lhi ~i ~cd~ii dki€nta, In ,dialog, dcpit~ind'll-~'l' "oJ/w,1f simr~, a;l.lngiln(j phn:1. Itl a dckrmin.,\ ~llhiectul care conmnidi Sa cunlroJeze di~mntinuiL"fI~ile, sill WlIls[urme ~i ~.li puna 1n ]umin~ prog.rcsde- ct: plu!.l'~(" "in aer'~, ca recm·s.1a (I rdu.r]d de DllwlL ui.tat~.

Din momctlllil in. care s:lii.pafilm problemde wmllnid.rli, clmpul na~iuni.lor de innllen~" OUIlvi ng'C rl" per~u~;si.Ll.l'l e, argum f iI1tlrc .~lW cnntrfl-ilrgumenl<l.te, c()n~ta U'\:m impefteqit]l1e<"l ~i dC/ ... lcordl1I mc~udelor r-eA"tricth'e \li flIMri~la ~es(l!mii tl.!mpmale a. argum.l'I1,ldClr ce ~e In'tud~e~zll i.n tot atMea prJle'uri de dismn"li Iluiltllt:, {ar care l..il'tdlui.1.! LlIl fel aparte de apdH pentru pwblcmde dHlciie,

F,ste vo-ron. de chibzLl~nw rela:tii.I.m: GLl al~i i, de eforllll. unml Lri penlru a-~l oJganiza mai bjfle pl'opriik gemdur:i, d(~~llnale exprim ~ ri i ~a l.nuilflil''l proVOL<llt.: sponum !\''1tl amidpa~e, ell un allul. ~alL CLl al.~[i.

Tn ~peci.dH"al{!a IluasLrtl, ~Upll~a mereu ~chimbiu"ii. il1i.f-LU!1 pllrClLr~ fUrLLlD"lOS spre v@lorlle cD ~'ilizilIl'ici curopene, trecer.ea p rogresi\'a de l~ eli uta~ia prin ~i pe 111 HI tnva~are dil'ijalA hI Ct~a hazala. pe aulodi.ri,ial'e, pe autoforffiilre, ~e batcti:l.a pe unitatea de SCIlS ~i semJ1i(iert~ii eu noi fn ~in e ~i Ctl nl~ii, dar ~i pe jocul coll§tiill~el.OT tn aq.iuni comllne', pozilivc,

Accstea toate .I ann ~oc VOl' g{'nera ,l(;d lip de cLlnoa.~tcre, cafC va. da llaftCte ~hiar obiectulu i ei: tnv5tm'ea. l\c,eashl poale ~a in~em[Ie ceea ce G. Bachelard nUlTI()a ~o ~co-nais.sance'· .~i care semniflca u par tic.ip~re priT! Clllmr.L,~tel'e la n<1~tel'ea a et"Ca cc sc c;mma~te, 0 partkipm:e prin care subiectul insll~i r('na~te necontenir:

Pcnlm di evolutia ~ocieU\'ii contemporan(: prcsupune d.e7.voltarea Ilnei edllCtlfi.i end~'lTte int.r-o qCUIiIa moderna ~idc:~chha targ cel(lrl,aJ~i pllrteneri edU(;3~iomdi pentnl a uh~iOl.! JlJoi dete1'lllill<llti.1 c~1 itativ,e.

Aceillsta in.se-aml"ta denpOlriv'.1 rigoa.re ~j respe~r .pc.nlnu 8Jutorita. lea nlucatoHllui, dar ~i ol'cn:ptare sensibil.l.i a cllno.~tintelor, 1ntr- 0 manic.r~. stimulaware, reciprod, desch is}.., copnrUd pativa.

prof. dl:l.'I. Vasile I' Jvjti ANDREI, Itnspe(;t.ol" !i'mlar ll:enlen.] a] LS.T" Gorj

Nevoi,a de educal,ie in seetetatea co,nlempo,rana

" '

iurmare din p'lgiml 1)

Edll.('a\ Jtl nu pnate sa cxisle Hid inv~\an:. fl'lr5. acumularca acelnr iuforrnatii operattonah-, care sa se tran s It)rIl1t~ in com pelcnlr ~i abilitdti practice, aUH de ncccsnre i ntegrar i i S()Ci4)- p.mksi o n a I <1 in tli ..,.fd'lliu 1. lnvti.tart:a insearnna ~ im!, ~i clort, iar apropiert'~.1 de stapaJlJirea ucestet deprtn fled sc realizeazd m a i I.;).r .. du sau mctndata. Eslc absurd sacred c m c5 m: mai nvem nlmir de. in\'-"tal, ci1 ~t i m to II II, lrn portant este s,~ stlm .~Ji; tmoatam cfide-.I1t, co. folo~.

L'nivennt tov£iVirii urnane este lcgat de atributul supcnorluilui, Superiortratea omului este data de actiunca concomitenta ill mai multo]" fegit;i,ti, Iur cscnta InWi~arli ~ e ~pri j i n ~i chi ill' pc valor i C~ ~iH I.:k psihologia ~i .s(h:io-gl.!- 11~7.fi OHllllui. Cum aflrmil ili ~odologul J.S.Rr"ull,er: ~ .. ,sIHgumt !uP'I.o1 ft./ lotu! cama,~rf.~1ic CCJ,C S'~ pllllt~ spune rlcspre fiinfde omen i~ ~ti (!ste c~ ere fnv·(l;fi.i. 11) va ~mul este atat de: I'tlrikuidrmf in om, (11- eM {[ deverlit aproope im'olrlrHar; spcdallzflrea noa.~tra W ~pede este 3pcci(C~lizareo in illvJ/rm:»,

I )im~'ns1tlnik, fmntie"l't'lc ]JJV~I;,1rt' ri i ~,lllll 111 pl.!rmanel11; l'Xpan,~iun~, sdlimbarca ln educ,W~ c~11.! l.a tel pentru ca ~i nIL'Ll i ut SCi cial l~slc in continua. ~chimbarc. IiflPflL:1lI1 d~f.~'uharii telmolllgiHor in fllilCl1 ~ca7 ~ co 111 pur l.amcnl.l11 de tMtLt<m..:, su.prafet,ele de I,;on~act depii~ind ,,:u InuIt a~t.eptarilc ~pecia!i~tilnl', ~coala nu mai poate ignora mesajlrl ~~IU ;provo cii1riIe pt: (aTI.! ~yolLl~ia .;;ompon~[]~t'i. tell nologicc a spa~iL.l.lui ·ecmlOHlk k im pUlle sislefILului de comunicArl.! educat,io IlaU, (on~ tIl uLuri lor, fin ewdoIH!;,oi,ei ~i fin3[ili1\llor inva~;i,Inlm l LI.lu i, R Hmu I fQarte alert a I influelltelor Jdermina nOd opliun! in ct'ea ce prjyqte demersuriIe pel1h II ~i stem atica 0 bi.ective lor ?i. Sl.raL~giilnr m~ rldii.rli per;;ona.~ i hi! ii dl.!vHor axate pfea In ult pe C]J no a ~I.(·rc ~i mal. pll~ i il pi.: ceca ce rtne de cdLJ("J~~e, sen~ihiljX:Hc, ~sktk, pc atitudinl.!, pe piH'ten(,fial. ~i. irnp.ticQ.rta in CU up e rare.

Noi t'xperienre ~j i£luviiri ped.a.gogi ce, cunduite di d a ,: licc ticsdll~ e se ce r ~ Se circum ~c.ri e asL~li lmei ~tl'alegii g]uba.le adaptarive ~:i .anticipative, inten.lepenclenle .~i i,nl,cgral.i~'e la nivel sodal ~i i.ndi vidua 1., aceilSlti. lHnd! :;;tl'8,tegia Invlladi continue, formArii ~i pe rfeq.ionilrrii. pern,ancnlc.

Cre~ten.'t~ ~:i diyer~ifi.Cflfca '11.1 lLlmull.li de infOl~ma.tii.. chiai' aptlri~ht u nei agre~ i vi l ~\.i ~l med i u 1"u i informational asupra Gil1\ci LtIDane, snnt fcnome-Ile ca.r~ deln.m.Ln5. modni noslm de a gal1di uniltika ~j dinarnica sl.mtegiilor de p.roieclilrc in dOlll,eniul cunoa~te

rii ~tijl1tifi('c ~i activitatij didacH· ~. Apar astfel P.roOIitali fll qtiin ~a inv:i~5.rii ~ i, a ed uea~iei, in .:1i re,,; \ i- ' OHarea. wm:petentelor pro.fcsiona. le, Se eer a n rt:gandite logk<J ~i ritmul cercel'~rii, a practicari.u ~i jnovi1r~i illln'i,'~~tlrc. prndll,,:eren ~i repro d.llcer~a. eoonpete[ltelor, ""tra.tegi,L ~i <Irta de a ~wdla ~fident. Explozia jl~f()rma~iollala de azi refJect~ 0 m.adre a dist~.ilt,;lo.r tlintre n9veltd du~coperiri,lor ~i puterea de riispl.l!18 wmpmramenter.1 f'ldec\'at ~i mlt1pe~cnt la aCc~k prnduCfii. An'asla realitate

dererminn pe- nmul mediu infor m ar de ~8r~ zl sa -~i reze rve aproupe 2(1% dill timpu] san de muncti pentru documentare ~i lnformarc curcnla. lata de ce la o logicrt a deZ',iolLarii trebuie s~ g~.sim un ri\splILh comportame mal adecvat pentrn ,1 fat"C ra!~. prohlemclor care apal'.

Aparc nccesttaren l;'trgirii cornpetenlclor In orizonturile hWli.~ rii pentru ,\. lacl' fattl unor provocad ~i juxlapuneri de prohlcmc. in consectnra, VOl' suferi noi abor d~ri auu in~'jpl'ea, studlul, inform area, cornun icarea, pel's Uil~ lunen, ,~t ~i aile sl raftegi i ~i con structi i prnc lice in sol uri nnurca problemelor aparutc. In spri,ii nul 8 ,e~h'i sil uu \ it de i.m pact se d es ch ide pcrspccti va ill terd iscipli nnrita~ii, ale ~lLoJiLllui. i.nregr;ltor 1i mUlldi intekcllmll' l1ex3hHe inlr'l: granildc univel'sllitii lrwiil~'irii efi ciente.

structlc pmgresiva .:I cunoasterit, prin 1Ll trcparrunderea individualuhn cu socialul, acestea urmand a deveniopcretionale tn conslilnta ~i condu ita eQ11C<i torilor ~i educat 1I or,

A ~li cum 6tt iny'r::~i s~llkHij orlentarea educaucl cfu rnai devreme poslbil ~pre nWlutlologii. active ale mW1CLi lnrelecruale cflclerue, de natura S(l stimuleze reS1..i rscle in divi clu ~I c si social e de aurodczvoharc, prin autoinstrulre, prin autocducatie,

Aceste drJLI.l concepre cheie reflu n in dlscutic rolul cunoast e r ii tn vregMirea ~i perfectionarea fartOl'1I11li urnan ca factor declsiv 1n co nstruc ~ia unei soci ct ~ li rno de r ne ~i demorratice. 0 asrfel de per~p.cCliy5 include r:I~pUIlSUJ 121. proh lernc L'COIl om icc, 1'1 lil ice .. soci a I e ~i cnhllmk care il!lplill lul mab mull onwlu.i de ar..i ~i C{lUC1~id IllUllnne tOl'marca lmOl" cap:J.cit;)l.i m~i de gilmli r~ ,~i L:O rnp or L.unellt,

Arl ~l ;oi ldm ica de a i1}v-a ~a (tIrespull7.;atnl'. cUUGlk ~l practil.":3tl', indta la noi confrllulJri pentru mice- om, ind ifercnl tk \'nr.~La, jJmk~1e, 'fA"periC"nFI 5tHI ~iLuatie de \'i~ta, tm'atarea, C~ ii(ti\'i!atc individllaN.\ ~i sociala, (Ire ,;:a 1ll1- mitol' ,;onmn pc.r:sonalitatea nman.a CI.t 0 bu 11~ parle din trilf,alurile d pozirive: i Inel.iscn~<l, creativjta.lea, ;Kliunea, sem;ibilllalt'u, lonu sul de vitl~~, lnze~tmt8 ~i fMIlLalfi de ti mp~l riU, pcrwnalHatea auterllid! devine capfLhila numai '7; nuItHii pri.n va~orific~rc'a io:nmsulLli sau p()Fen\ial. o?l aCLlm, la 1llceplILui. fI1jlel:li![llu~ lrd, ,~ucictatea qi oame-nIi l.llvestesc ~i dldlllie~c pre'a IDuh timp, l'esu<s1,; malniale ~g urn mc pe.l1tru nhtin,eren rompetent~rm de naLLlfa inform,Ltj\l~ ~;i mun prea pl!~iri pelllnl a~imjlarea ~Lnor met.odoJogii ~i ldmologii. de ~j lHLgcr~ La ace.~te co III pdt:l1t.e, Ia perfecfionarca lor prng;I'c-sivi'i.

Invento ri ina pragmatic pre7.entll1 ¥ antidpand cu prudcnla "iimwi tnregislram 111 inventarul prio" ritiitflor explo<:..ia informa~i onal~. ~j competi,~iile,,;c n:'tuIla de aiei Pl'Ilt rll, ~wala, pentru edlH,::a\ ~t; pt:T!trn nm, ConslaLo1:m .:01 lllOdeJlil1nforrn a~iol1ald iLhl C Lie e.~te mai 1.IlLfd ~denrist deeM formativ, dnd tlU in luaU~ caznrilc c.sle wlectiv, asndattv, ('scn~ializat ~i np~ioI1t1L

P~nltLi a reali7:a ,~i nuanta unitat~a ,J r mre a ~ti de Ce s~ 111 Vt:ta ~j a ~ti cum sa. ill"L'~i este pntr~"\i'l :.[i 10 lu~qti mncep l U 1 i.ntt::gratm {i e com p e~enl ~ ]n formaf i onlll- meto· Jologidt., adic~. ideea de rcwn-

t ntr~· act'~tea ~~ (k l"af~:a:.:.a prtn importantA:

• cap.leita tea tic a 111 vat.a· p t'tIII [lncnl;

• c<1paci 1-~11'C"~ de <l gesti0l1t1 eficil'nl n'sUirsele nHhl.rali2, convent i n Iltj Ie ~i. 11 econve Il\iullalL';

• capac it atea de a d ¢swp ~ ri lume,l valorilor in ai'lcelilsiUlle;

• .capacil~lle,", Jc a patmllde III nccunu,scut.ele micnmniversull.li. Un1:111 1i inl.~ruman, diullr-u per ~pectiva llmanista;

• capacit.i.lka de a opHmiza pm gram.de .5 0 cialc, pr.in parti dpare, prin n:ali.zareil obicctivdoI la care ~\l b i e-.r.: lu.1 en~ Wi i a ad er~l:

'. capadwtca tie a aplica prill tramfer dlmpuri d.l nui active de Cl.IWj~Lill~e, d!:"prindtTL pri.ceperi, co rnpdente ~i atH lH.l iui.

Educa·tia p entru viUtQ( implicit slilpanirea fundamenlelol' tll~iltjrii eHdente, Opltrne, ca neccsit ate a practkii sncialc. Prin in va~area cominll.a pr,ezentul c~paLti. s~mnifica~i i d,;: prCL,mt al vHtomIll], iar al1ticipar~a viilorului dnM'Indqte (ali~jti de viiLor al pre7.enrullli. De pe 0 f.l!>lfl,l de po~i~k reaHtate(l Sl' rn€t8morr07.e'lz,a ('onHmm prin for~a inva~irii ,de a ,rca ~i a ~e fl'(n',", mrii tncetare, de a a.~i11lila ~i nrmoniza vaJnrile ~tiin~d ~i politrcuhd. c~Mi· cuini ~i morillci. de a proh~\ Oplimism ~i illcrederc-in perfeqjollilbilllatea condllHcl umane, 'fotod:it~ sc deschid expeden\e noi pledll d d~' la deca la j ele ~I conflic'lde dintre cllllU~ti11~e ~i in~eI epc!tLlle-. di nlre p IJ krca ~aCJ'i.fi-

ci III ui .~i dragostea d e vLal~J, dintre sucres ~:i insucces, dmtrc nccesitutc ~i libertate responsabila, d.i 11 tre obligatii y._i drepturi, dill tre ldmologklll oferls.iv ~i umanls rnulIonic.

Educajia vn fi acea comooncntti a ~ eli \']1 ~~li sociale care VII investiga III a ri nuclce eplsternelogice ili pragmatl ce peorru a gd:si. altern alive dt' cunvertite a Wl~o['ilol' ~ lilnliRc~ ln cxp~rkni,a !fi vnint<l de personaltzare, In angajament valorlzato r, care s.~ 010 billzeze energii ~ i opjiuni cu ecour i adanci in construcria uficarei perscnalnsu,

Dupa cum .~.e ~I ie, In sistcmul ~dllultLl1.11a.l romanesc exislt'i 0 mare varietau. de tcerii ale 1Ilyi~· \ ~ ri u pe care totJ cei cc imb" uiesc g~nera~ia ~colarii. t~i construicsc ~tmtcgjik de lucrLl., dm' tn foarl.l.!" put i 11 e C;1 L 1I Ii, tlc€stea r,e Ll~esc ~lI idcnlifice ~i ~i'b aplicc d'ident () an II inl.! ko.ri:E:.

"Uarc(ll"i, afirma C[1 jl]stificfl.i temei pro[csoIul Mircea ,\"1aTita, In oS tLld i III s~ 1I ·(I).cd area ..:i !·n.su~i.rea ~tiin~eJnr).o, Wl proji!sor va p rm'rl I!xpli [(l teo r i .'J tnv'f~ f (lrii pe mrt' il' blluazCi pl'edarea, De .elc mai Hwlte od CQH'L-'rrlg~rile ~'(~[,e aI!lpra m(:c~mLmeior ,de rn1l!1lfm~ mm de fumm:1 pr'a.!lrl·w,tfc~~, lunate pr; apenfli{a pmprie de ilJllf'I~rre, pe irn'\iKCoIrf>U W1W model a"epUH, pe fxpetif:Hla {{t' predlJre fi pe con!rwl'fl)rf:O aceslor exp~ri~l1te 0,.1 rile Cllt,f)n~1. De ~n'el~a vorbirn mai frervt'rlt despre Milr~! prediirii 1.m14i profem r dedIt dr:..~PJ'f: dOd rinil h'l.1'fltrii '(I, (l:r.re (1derJ mai t:/r!$, despre tal{!11tt~1 s.1u d~('iU de~pm 1II~Ii)dq m. Once stil .s.UJ P,I1E~wda aspir<l hl 4i:nt'~*j" Cntcridlt' di}!((I de !n W~ raz J'a aitld. S[mt aiterii (it' brma ntelrlo'rm ~"" de inteII~gerft",. r.k aplicarL .. Ipota« awprll prootsrllu.i de illviifl<re (,'0- loreaza mr1t Slilul pmdilrii, cat ?i vaific.area irJSl1$irii wnu~tjlltelol' hI eurw I ;1C(?SU. i pnxcs, Da r dadi ipMez.u ampm fUIJCfiOlHlrii (~Ce.s· t(Jr rIH~(nnisme de In de sftifiirarr:Nl lor rr.-f~1il _~j' tw.lumhi, f.twarar,"d ciel'in{! gt'(~{lllie ~i eji'dwta SI! mic~oreaZtl~.

In mul~imea ,ef()t'turilo[ de- a oprimlza, clif~un~ia ~i coordO'll<l per~pectivelc ~i prugramele de recon~lTUqi e ment31~ Stul practjcatiOf! ~h'i ale co n d.u ite i .:e lor carc inYfll;i\, il1lalnim "borda!"i teofetic~., scheme expHcmive, nnudu:d de ,e'Xprimare, dialogUE! ~ird]cc\ii, preell m ~i proiede de ~ lJ1?e~ lii. ~meliomtiw, fil ace~t context lerna gandirii estc prlvi.Lll ca un Inc geometric 31 metamorfot.d.or inva1;iirii ca ~C(}aUi a strategiilor rationale. Este Hllg~J nt ~.~ sta~utu 1 me r)todd, va.r.ut, (<I model. arhitectonic C\I multe re.s,or l ur.i de- nein~ocu it;. dar ~ cu valem;e IH:1,)' .mille dac~. ~tap iinim uperatmi i m nemolchn ki, apli~<.bili UllO[ Jar!:!i eatego.ril ck sitlla,W ~i ..;unlexte.

l'dunca i ate 1 cc(ualii. va fL 1'11- lcrnic obiectivil<llA, pLlnilJDdu~se Jnll re accent pe e~ilfoda;lll ~i Ino· dL"Trll:l.area lectLlrii, in deHimcnluJ T ntemcl- ului ch:iar Tn sistcm j(:~. larga a clll,{urii, ~Liill~dor mnderne. SllI"li ~uPlJse prubdor CUt1(1~lcrii, ~ti i Iltifi(;o - elIdac Lice, capattlml u din;)mid. flpat~C, ptln provo care~ unor c.x.peri.etT~ critice,

Recl.lren~a problcmatidi leeell rii ~i a bi h I i nte,i; are (1 dialccti-

FEa,RDARI

2008

"'. " >. ·~~ywar~.~in paxf~~' I) concurs II. Uf,lor pnsturl ~au. cjJt~d:r~ , • trrtrevede un crizont al pilclizilrii

. 0 al,tA p(O~ 1 emii eu care se va ~i uneori Otvan.saree. iii i c rtlrhl~ ~i in. ~n tre s i IHi icatc ~i ad III i Jllstf~iie ~i

e(jnr.r~nta ~({)aliil 'e'st£ legatil de t~· sisteml,ll ~4iVDnaJ. al ~mlil. Se con- un all orizonr all'~dl depline intre

nOl"eD'~, sca~f.fii spomlui 4't-mo- tureilzk, 'im,il, de pc acum, 0 hlpHi. tineri ~j batrli.ni.

l )lra.fic1 c,u :,o[lseciI1W d lrocre aSll prn . P e pali ere de sis lc m. pe dell! r i; ::;li dcsch idem centre J«: perfec

p~pll[il~IC\ de v,ll.n.ta ~co!ar~, pentru purcre, inlre catedre ~i inrre ,tiunan.: continud 0 pcrsonaluku ill

, ' I¥ (l.nu~ 2.16, dllPl.nnele previ- . W:lnm~ile vech' qi flUj dcprofcsori dartlc si ~il motivam profcsorii!;a

7.h.l~I S9'Ci[)]ogilic, VOJ; ratn~l)e do'tt .~i in'l'~tat.wL. Ttnerii sunt Inca Irus- su~tina confrrintc, sa partlctpe l~

Ml~,~\n efecneelc de clevi fie carel!- tJr~1li la p rom 0 V:lT£' a , in (ullctH de d~~~leri, l;J, rraiuingcrt, elahnrare

le ~vi!;tf{9m.aT\la in 1900, A.cr:M lu co~'ooceru iii. ~c(Jati ~i chiar la cea W[mplem~lltare de prelccte. Avem

~.crLll~ca.rn'l.na c<'i Iii pOSh.H'jl_e-Wd~c .rnai putlu scmnifiGathl pDzi~ie tTl ncvoic de structurt de cercctare la

~i~; :~V1ll, r~u~: inv-ci proportle fe~~~je, aCfe~ dcrc:spoRsa~IJ al "" 'nih'l judctean ~i altele tie cercctare

tIF,f(i{l)I;U'ltLV' i?"gilJ.a.. • ~ '~.. ~lI.l.slel metodl~, ~il fMI mai vorbhn ~i activitatc didectidi, deopoldy[i,

'. COllsidHaTJl di tngT~orarea IlU de C:1H~~t.Ra de membTll al consillu- AvallS-afea pc LLn post ds predil~ b~

trelnile s~ atiLlgfL (Ole a'l;,Irrnante de-' lui de ~drn'jni~tra~gf, sau alle res- &. rnndirtGi'lald dl' 0 tormare spe-

• oarece-dm dafidtul de' 40%, ~~,1ide- [}OL1Sabilit.'i~i ce adue mulre puncta dahl pslho-pedagogtcs, de un por-

rea este deja Inal mare de [umatate, intr-o fi*~. de evaluare pentru &Jlla- tofoliu de lucrari *i absolvirca unui

inprezent, dLferenp. de d('(;U ... e ne- rjul tle;.mcfil san ~adliVa de merit. curs dl.: formure pmftsjol1~li:\ po~l·

~fl~~~I~!jd prca mult numarul PO~I]l- fudsUi semne de Intrebarc, c~l'~ ne universitar .. t Pcntru tlexibili:ureH

rilar, ~i. cal~drel[)I d~;a existente, fae ~i:\ I1~ intl.!}im totu~i de nepotism sisternuilli ~i Incfldnrea eu p~o-

sing]] rul p~dwl \'ellil'ld din&pre en fiind (] ctlu1li a lipsei de {:aUtak nill didactic cflfcspum,lI.tor, trebuie

mentineJea sporliltlL n~l.mal nBgath' tl'l iri .. jt~m~ntLll pm.lll.iver~it~f. Inli'it!JJate harierel~ (lJulre cklurile

111 cre~tl.:rea pnpuliiti~i ~i rnlg:rar!;;a Exista fI ~um~dcI';de de fDpte marun- ~ul]arl' ~i crearea posibilitd~ii mi~

COl'l~d J~. roundi ~pT~ lOJle ell 00 pj'L~a t~ d~· l:i!Je se izbe,~c 1 i neriL in dorinta ' carii in SptClat i late, pe tmreg pi.lH~-

~ mUJ1cilla-.ute dezvoltat~, M illdS- lur de anrmare; dar lupta e~lC' indi ru! h1V!'i\~mallllJlui J1reUni~,t'r5it~r.

tenll.f::dllw\lt'i \>! CeTcetarii intel\~lo- \·ldua.l;l ~i se reia mereu de l<1 capll. [~ Ilivelul acel~ia~i UnLt,iti ~cola{(~ ~i

nei\7.9 Cii pana atund, resped~.nd Ilcfilnd aproape de vktnrie CMli al aceleia~i unHJ.!i 3drninistTiltiv-re-

telldin~ elirorli'~"Ili\, :coil se ajullga .la Yreille Cd M: dLJG~ pe di n.ecunm'Cll- rltonale.

12 dl1..~e obligatofii, Ie: de ~adrul gCllaal de organil.are ~'krilul per~nll;)1 IILL aJllce io-

ExisUi actll;;l.illlente unele £lInl' al si~tenmhli, Acesl( lliliti riibllfnln totdeauna ~i mi,1loa~eh: s~li.lria!e

in sbLl'1TIul de lnvat,al1lil.nt romil- ~unt door J;etlHle de sut moml pen pentru rcnmoa~terea lui. ':>l) avcm

nc.sc ~.fl'cLalc de lennmene l'1eg,ltiv,c, tru a ail. libel" ~chifl1bllhli de pLlllT~, curajl.ll s~ ebboram Ll tege a ~-{]ari-

8,curmllatc in hmp, Intre care: ne- elM li·cesla pe.ntru a ti realizat, trc- zarii, rna! e,hi!abLU, prin care pm-

potism'UJ Iii gemflt{lcm~.i8., care in. huie 5~ sc dl'SJ~~oare pI:' t~ramul fesorii sa He retribLlili dUP4 perfor-

f1ue[J~eaz~ negatrr ohtincn:;lI clllih'i· ullei legislafli nOD, Gue ~a: ~1Il;t ~u~ maIl[a. Jar nu ;ltit de di~pf[)pl)ftio-

Iii ~i un rnanagemel1t cm~d Iii dl- stindardul c9.lit~lii ,,,~'J~:'rii .~i rna nat rap d~ alti Salafm{i ~u ~cda~l

C!t,:[ll. Acw:litar~a ideii ea n parre n,LI;lL:melltului ill~rinlfion~ll ~("(llar, nivel de ~tI,l(1ii pcntru ca, Jl3Lnt~ dr

din Illvatal"an! <Ii ~u('eri de nepo lism, de gru("'uri de Inlcn;~!.: centra le pI:' ram ilii. l1L1 cstc tU{:lItal poLri· "ilr~ pemru ~. cticheta intreglll sistr:m. Nu trc buk ~~ recurge'n~ p~ntru ace@s,ra ]a (kzbatcri. confuze, fjr~ con C]UI.L I praCl i c..e ~l pr<lgmati(~. pen±ru ':,1 '\'0 rl1 Jj u ng(' l ~ con· diLnUtari ',agl dar \fehf.~l1cTLlc, ClL ecOL! ri negilUw iIl con~tii 1l~P.I. pub lieli. Cu to ale 'lcestell, [aptul ca harbattd ~i nevali;ta, <1itcorlql Hul sal! fii ca, p redan acecfl?l d.iscipHn ~ sau dlM.ipltne cmnplemenrarc, csk perc,;:puJ de C(}lJ!!ullitatea ll()as.ru, L<I a~pec!. r(~p[ub~bll Este 0 chestiunc earelillC de simHiLud in i eli alte domenU de- acn~'irat~,

. DBf; a:rM~ J;llrLp c~.'I.·profe~ori i prt'dau infli v i dua 1, fic.;;a rc l~. da~a I ui.lar dad in ~~h veci I1li se afl~ 11:i-

• COl, so~i'~, rwm ~~ u :nul, 1m ill fJuen'~~1~1 ~U1 s.c[e CiI dedi ~a 1nvete hi ne, pIAOJ,l. ~i repede, nri 'f;ji.Ir~\~~( din ()~llgatje. lnnt piacere, Nu ,e!>te hjne cun1.''S·· l11ai uil~mpim p~ma a(l,.In1, dar ociala ell introuLlccn:':3 concUy~llhli lla~ioml. de tirula.ril;H~ ~i rep ~r liurt' compll.teriz~t~, co 615 [dei.im C<I ~ i l"el(]lva:t con flktl!J de inlercse cc vin~ Jin lOll:!. in mdr6ri i, r~III an~ n d solu~il {.l~ dat pe!fl:m. rei ~tjHe iernrl'Lict', o[glu:d~:mele de COnd\l· ,"ere ~j dec i.Ii e, i\chizi tiil£. d~ bunllIi ~i ~I.!'r\'i.ci.i pentJ'u inV~l~m.tnl,

Cc ·este rall in imratihnftnlf l-Ui.ll e,~te d fiLL wti pmfe,mrii pl'ed<1111a cote ridicarc de p~[rOIman~a, IHI wp S~ ridid lo ex;gell~clc gradullLl pc (.at~ -I au. dar raul Ill! stil. in Captu 1 c~ Se c~s!itoreK tntre e i, Scoala trebuic s.~ r~.lTI~na ~i p e TrI;'l ide-parle i m1:i Wtra. Inc ilr~, Ii! disdpli ml cu 1- tU[~ dvkj, se poal(;' lnv5ta rnere~l ca "JrmrWa I~gitima c.st~ 0 institr·~Fe moral~ a societd(ii, medild s.f}ciocultum! prhl ,[£Ire ar~astr4 spore~!e Ilm'netic Iii se dez~'DIt(f'.

ell ce ,~lani ene sc fllmiliile di 11

~ oalii.? '

lrl'btdc sa r~cunoa~tem c~ ek po t i 11 i1l1cn ~<I nq~all"" scoate-rea la

,I

-,Co

"

, .

Ce trebu it: ~a fll ct'rn 'P enLrLJ ·a lwca un i.n ... ·J.fa.rn;\!l1 n!nl~tiv, per forlllanl, care sa pmdl.1c:i elemellle c').pabile de schimbare ~i gef1l'nlloi.l~ re de prospcrllall'?

E~re mallILtM nl'\"Oiede ~c 11 j r'llba:ri s tru, ttl fa ie, s~\ l.ntil.ri m ac e I e institutii, ace 1 e fol'u ri de gf.looire ~i d ~dzie care per mit libcf<1 ~xprimaI"~, aUU a elevi I [If, a profe~oril[)f, c:it ~.~ " pari.il~i.la r ~ i rep re7,em(ln~HUI societiiti1 'Lvl]~, A~ifel de foru ri c.xi~ta deJa tn ~coli §i de nu pot ti dedit comisiile <Ie calilalc, rom isHIe de disdplina, cansilil.ll profcsol'al, cCll1siliul devilar ~cnlji., cOI}siliul l'epre7.enlan~ilur parin~ilnr; COL1~iliul de adminislralie, lln{le dt'vi i ~unt reprel~IllaU. mIlsiJ tel'uj· psihopedagog al ~c('ll i i can' (oIlsili· az.~ ~i preg~tqte pel1t m ges~io[1.arl'a adeC\'atii ,1 unor frustari! ;;:a til llilllte tari europl'nc, Prill functil1tl<!rea cmecta; r~gandiHi, a acestor ol'ganisme, vor fi deri~l.tle bUmp mulIe: conflicte, Avern nevoic d(' (ormal'ea ullei culwri a wl1i]icl111ui deschi~ spl'e ncgocil're, OJJ nelnte1e· g!Jrllor die tnt felnl, pcmru di llU .~e

a fi motivatl, all n(>\'oic de crcdibHiCote ~i .autoritate In cUrI1unitate. Trebuie Sa J.e.!:vlllUm cultl1nl com· peti¢iei prin C'''''~duare, care ntL imparte fTa~e~te, ti da ficdruia dl.lpil d.l J.5., dnpa d l csk de IoJ 0 ~ pri n Cl' C<l. c~ face, N1ci tj m:r Ii Ill[ ~u nt to;~.i Ia [<:1 de val Ol'(),~ i: 1mll comring prin crCa Ce reu~e~l:, a I ~il r~mJn dnar cu 'promhiunea, altli 1m fae nimie.

Se cer a fi st'a bllit l' rccom an darl de: bum; prac tic i penlru pr~dare, ex.ist~n~a ~i acHvitatea m~nl()film este un pa~ in aceJsti\ dirl'(\le, Cllrsurile (Ie pcrfl'ql(ln~re ~il CLIpr[llJa l) multimc dl' c..x~rnpJe, pmbltmaHci diferite ~i ~tlldli de C07., iar t~oria sa nuAe pm:i3t!i, d tnva· ¢atJ. tm'pr,~ulls .• pri 11 nH"'lotr~~ in· teractive ~i ~C'lSJ., dupa n1.anuale ~l bmbliografii him eLaborale. Orcle de pr~zen~a a p ro[tsunuui ~ii tl e fnlosile p!tnlru Iucful Lll ~{hi.pli, pe cenlre de interes, pentru inlrebari ~i ra.~pun~lLd, In aceste cond1lii, proft~orii care JlU pol ~ii riispllnd~ Iii irUrlMli Hbere, vor Ii pu~i in ~Lttla· lia de a se rregiH i 1m! mull pentm

]t~ii la clasa, Elevii s~ ~iha de iurru aca Sa, :.~p l~nl,l'ml, p e ntru tleca re ill ~cirHnJ. Al11fd, ~'tlr cre~t{' impli("aJ~:1 ~i avan tajelc clevilo r ~l IlU va mui ~TE~ numaru) de ore. dincare Sf exJind nerrnele de cumul, ~i 5~ a,iungc 1:1 supratncsrcarea .~i supras.i)lici(ar~a elevilur,

, Lvaluarea ~~ $C fad la fiecare le.;:\ie sub Ionnc simple, limp de dteYi n1iTmte;prln t~sle ~l fi~~ user de corectar ~i nu prin memurarea ~I'i()[" t~li.l(_' sau l.orm1fk Consider

,ctI ~adi inviitiim,mtul preu fl lversitar art 0 pro bl e rna. de m flf~.l~. aceasta CSli;'·O problema de rnorala prqfesion.aia" care tc J l~C~ cu gdn. dul la a face mal rnult cu clc v li, a produce la valoarea compeuricl, a Iace activitatea didilctk~ mai Iunction~lili, rnai competiti\'ii I;U costuri rnasurahile, ClI instltutii scclare in Legrnte actlv tn vin! ~ corn II nita ~ii, unde Jorin~a de ~ ajunge iII var[ Sa nu mai fi~ un ,..j c 1 e~lig p~'-I.1ilgogk b~nC' orcnJf'strnl pdn t11 ijl n ace J1 edemrH;:r<lti~l' pcntm cd ob!~nujV ClL put~ea, fie l'i llll!;'ri ~u biitrii l'Ii; puterea itl ~cQah\ lr~bu[c ~3. aparti n a de-acunl nUJn~i profc~ioni~liJcir tmentivi, dinam lei ~l.activi, da.t>(:i1Ii ull'e au .solu~ii pentrll to ate pwblemck ell care se cnnfru nta ~CO(lh rOJl"i.1ncliscL:I acntor vremllrt .

SOMta InvaFilmiL'ltlJlui nostru ~e dis rlll~ t nca Inlre s 1 a rea d€ s.chirn hare ~ i ~tareQ. de sl ~grJiLfe, de am()r~eaM, di L'l care c u gre~l se j ~S~. dar ~l' hl~a pa.na la Llrml1. De an i buni, ~mal<l" r[)rn~l1eas(a :.e tot reformea7.;l nhlil5,ll,\ 5~ fJdi fa~:i unel lumi atlilta in wn irHl,i ~(hirnbar~. Esll' t:ddent ca. ill fala a(csl[)r translurm3Ii, ani la rind rdonnatorii Jin mva\.o1mant nu all re\l~it sfl ,~urprir1dl direqi:.t mi~carii ~i nici ri lrnu~ de me I a 1L1 0 r fO.ll\rc al mcielatiL, In lip~a unui ~iste1l1 Cocrl'nt dl' orimlart, pmgre~ele inreg.i~tr'Ul' d~ ~("'l.,I~ ntl 3U lo~t dilltre cde J1f1- ~abLk 0;; a prerdul multii ,'Ierne cla. mandu ~e valll.LJ'C" i'm'iitiima.nLuiui antt:bdtc care, ndClu[i, JIll mal pu lCol fi prduat in intr,;g.imc &1I11 amptltJ.I1du-~c cite ceva din modelcle ,i alternJ.livcle pedagngice din principaldr si~lcme educa~j()nale europene.

~·~U tot ~xpcrlmentat multe ~ sol up i ()figi IliL:~"~ StlU au lost ruse In :pnctid ~rorme tlexlbllc" can;. tn final, nc au al'aM deznmi'igirc~ ~ t :ltd l d{: prefiiCLtta f i girl ita t e, Caulflr1d Wkll .spre deschiderea ellrop~'lI.na, neputand tl ilu minaUi nid de ~o tumin.ip de Ja c.apiUul n.lLidl.llui", ~,o;lla a ri:imal> bl.ocala fntr-o ~tare d~ a~'H~isa ~chimbi:lre, f.i,d. lmnsto rm6ri rad icale in ~Lru (l uri, conlinuluri ~i ~trategic manllgL'IiaU, P utt':m Sl.Hs~ine ca vi 11 a r111 8 par\ Lne Jllll11ai .~pedal i.~til n I' respon sabili ,tJ aplicart'a rcfmn1 ei t11 educat ie, Multi dinlte ~c.qt.ia au incercat ~a arate ce at I rl:bui liicllt. dar uu ~i mID b:e buie faCl.JI, Ai ~ii, lIJai mul~i dedil primii, din Ilepricepere, din rea-\'{)in!i.i !>l1U chiaF din jl)con~tlenlil., all rCLl~il ~a blochel.e mecanismele C~t~ tocmai tneepmem a se mi~c~, iar d in ace~ s t~ IlL pt~' a COnlrarHlor ~u rem lt~t co of II zii, conlllele, uzura ,~i mult~ ~uFe[inp,

\: (,';i nl entio n ~ n d sa {;UUti\.r11 vifI m'ap, ~j nev<I lrt'b uie, t(]'ru~i, ~a- ~ i a.sume (fila prclt'nlulul ~l, pI:' cale de conseci n~a, llJl c ~'I'Illualll~~c prL

~'il1d viitoru I ~col i i. -

AJoptam yaria.nta I1plirnlsll, credem d grq;ch s-au facut, gl'e~eH ~l din partea pro[l:~orilor, a ekvi lor> p1irin~ilor, cnmUrlit~lii }i ma~smedia"

D~ca este sa ne refenrn 18 .prb~ fesort, acrstom Ii ~ pot reprCl./i<1.: luertia, reljstt~n~~ 14 ~L:hlmb;Lre; f~. mentarea dnp~ 0 disclplin~ 'a:oo~, am nezia oelor care oev.pit fUrlStii ~. clC'mnil1i~i i 11 stat, controlul ~I!tp ~j Iormalismul inspectlei ~cobl,t'~; l~ tl h'el 0 l de indru marl' ~i c~1f'1 filL

r\enml~luuili lie ccea ~ ~ xe ofent disperati d, nu sunt nemr~l,h . >. tionat In!ele}i, elevu g~sesc ld~tgii " . In preoCl.lp.iri Pfrso,~ali,!', 1Jn~l"i ~\'i-* "., i. ,l, clare ~8U chlar pericujaase .... M"Lltfi.' ' .~ consl.llla di nu di,~pu~ cl~'lef~~~le=~ "1.::~~ .' cesara s& dC'tcrtL1lne ~I .~:l.l"at'ti~~ ~':; ,

ra schtmbarea scolll, CI continuil NJ" , ,

rerro~e7.e cu voce tart' cit nu I(~~t ',:.~ :'. auziti, ca m L.!·I t 1I.~tep~~ till d~Hlr.g Uti '.'1& -,.. se produce, F~,a de acesJe..~.mt;C1. • ajungem [a I) cnncluzle rMthl.li~ ~coilhl uu reu~qle sa se reJalJ'~e. pdn proprtile-I resursc, sa g3se~ .

formula opttma de e\'Qlutil.:: ~LtJ.:i? ': ,'"

, macar sa de ~ (1 repl i di. 1<). aC1JwJa I

sta{t' de der~tj a soc lE~i\tli. :O~ !~i\c . ral(.:' ~i III pnrt~nt Mlc~Mea .igiW.-ri'('

~i mfirgillalizc~IZ-4 i.m~t.-1m.antul, ui'" .

. tal1 (1 dil' petforntarl tell.: J LLi d~.ad ~t' • .'

Vl1 r III lsnndl1 \'iHQr, inl ['-lin ~:t(tru· ~odal mull mai orgsflilal, uo.d~ ~collla \ra' lrimite a.!m)l\'eo~j 1.:1\' lizati ~i pregalili pentru "ia~a.

t:orill.mitaL~1! s·ar pare;]. d se lrczqlr, ~ljc ,ale ceva d e~pte . fOjU I ~cn]jj ~L a~tcAptili de b il,c~a~ la ~1t fad~ totu] in marerie dc ~du.calk. Sintagma ",}CO~ I a sa faca ooHt.atic~ ll' lTli.li ].nc~rd de multe (1fi pliim~I' i.i' pAri il ~ilur (ll acrul huiduielilm ~i re· . J1ro~luilnr 11Cpcrmisc, dnd ap<l;r-caderi til CCimpnrt .. llTlCnlul n~I~".rr~il[)f devi. Rar vine spre ~,;m,1A ,;itt' lm ge~l de in tel t:!geTe •• '\eeast<1 ,,;51l' ('Oil-

[umlaUi de multe ori Cll llr1 personaJ

biblic. dc i~ c.are ~e a~teapU Ware

l'Ilim11l1k' Cl' f,ll: obkdul educa~lei.

,~lmt multe it:l,stituPl comunit~r~ datoare ~il. spri; i n e nlOl'~l ~i eMu m~l~rLal ~("(]~la, dar in locl1J ini{iu- 1 i "dor ~l ,1 q nLn t.l.o r con ~tl'Uct Ive, prefe r~ r~~ t i vj~rnul pro pagaLldh;ti c, am balat in dis ClLr~ll rllcOjn~ ~i ail ~at la ~efh(iri, aJLi"l'rs~ri ~all aIrs tmprejuriiri, LlIre pnt adU(;~ capital

de imagine. .

Dupa Ct' au lrecut ace~te l.ilt de 8iirbMoaIc, ~([)ala ri.imlne tot tn obj~Jlujl~-i linj~l~, con~en1TanJll-'~1! s~. SH porl~' sinj511ra SlI pl kine (;(lJ1- ~rr;1Lllgedlor btlgrlarc, ' ,

Parill~~i se dedm form1tLp~r-' l~n~ri 111 €duca~ie" dar sub p.r(di~.l>

m'a gri}ilor \~ie~ii care i tf.acil.~6m' J .,'

I.jlrlic sllnl mull pr~a absen~t Tn :a:t- . .- ;. "

punil~ de implicare, i<la~Llm(}I1c~ • LLllor responsabil itii{ i, '1 a i I1lpuLltrei.1.' , Ullor prln(;ipii, v<lIDTi ~i norm.e d~ '. COllduitl sm\.inule de ,nstitti~ile:d~~,-' inva·tihn ~ Ill. .

Xe dedararlJ Su.rpriIld.Cf(·a ell mas..~·m ed ia e,ste preneli paUi sa liC;· tcntueze actual.a Crila a wd oriloi IntJralt, pro1TIovand violen1~, ..,exiJ;. alilah'ot, ~u b(;ultlJ ra. p entru ca tooate a.::estea repr'ezinl.a ~cma~!ollatu4'~i , fac .:1udienp. Intr-o lume C~rC ·nu rnai acordii aprollpe delac i!ileu~J1! cU\'!Jnlta sUirii de nmmafitMe, de echilibrll sau bun-simt; a;ung~nfl cu eYBgerJrile rAmi 1]"1 ~patiul mtern al ~col ii, d.e llnde o[aa SU b1L:(te "de senz~tie'; ~ fire d au ntaz.ii lm~ ~ ~

~i.n ii i mtituti ei edu ca~i om 1 t,

A~tfd, ~~ strecoma printre degNe, p ierz ~ml u -~tl in bui mace.al it mtidiilnulll; roruanl'sc apmape loti potel11ialii partencrl imp]ica~i (U numele In edLlcatie, libtmd <lccaSll s~rioasa mishme social;) doar In grlja cxdmlva a ~colii.

PMf.d!rd. Vaslc Livi.u ANDREI> inspector ~w 1 ar gClu:nll <111.8, ,. Gorj

·RDARIE 2006

IP'olssible

The question is: "W1ty dQ RomaH~(lu lcarl1ers of Etlgli.sh tllt1ke m {stakes whell: tltey hJ' to comrnmllcutt! so-met1ling al"out file futnTt!?". And, of course, il is not olll}' about til e future.

Actually; all learners make mistakes.

This is nul confined '[0 F.ng~i~h learners. "\I,te all make m.i~lf~k ';5 even wh en we sp eak our mother tong.ufl. They often cause a cer~<LiB arn ou ut of merriment. Whether we bother 1.0 correct ou rSelyeR or bl m seem to depend on; whether we ~h i 111 k ou r hearers have noticed and how urgently we want to get on with what W~ IU'"C saying. The imporHUlt point for 01:11" pn~~ent purposes is that we know how tn correct them: VI-': can rccognize our own mlstakes for 'what they are. 11lls i s no~ usually the case with mistakes made by a learn er, Not oll~y does he not al way~ recognize his mistakes, but when hds attention is drawn to them, he happens not to he able to corruc t them; he may even commit another error in trying to do ~O. Furthermore. r'he majorit)' uf leartler}; er- 1'01'5 ate lingtlistir::ally quite different from those made br a native speaker,

The nature and quality of rnisrakes a learner makes prnvl de no direct mcas u rc of tis knowledge of the language, H is probably the most ilmpOTUl.llt source of information about th eo nature of h is kn owledge, From the study of his errors we are able to infer the nature of his knowledge at that point in his lcarnmg career and discover what he still h .. I.s. to learn. lly describing !lnd! da.~.~iry'ing his errors in linguistic tertn S, we 1;11 i ld up a picture of the features of the language. which are causing him learning problems. In this respect, the lnformation we ge I i s similar to that provided by contrasti 'Ie an~l ysis, Error analysis thu ~ pmvi des a. check on the prediction of bilingual compcrlsons, and inasrnu ch a s it does thh.~t is an important additional source of information forthe selection of items to be incorporated into the syllabus.

The mistakes made by a native speaker or hy a learner of his. language are lot lhe rn ost. part strikingly differ~~nt. Th€ rn.b lake8 fl. native speaker m "keSl'Ir-.e of ~e-vera] sorts: one is the dwngcs "'.f phm, where he starts an u lremnce. bJ'e~:ks off fH~Ld ~t<l.n£ snother on(_' , ... ith a different str1H::l:U.l'e:

>- It i",' a Nt - U 1u."lsn't - J me{JrI, l1VOtlldnl reClUy CnIT to have (me just-like thut; ...

He may convGrl om: sl rue •. ll [.0:.:- in'lo anotiler without breaking ,off. These mistakes have been called ."i>ynMctic blends".

Then lhem h a dl.ls~ uf mistake-s, which we ca.1I ... sl~ps ,fjf the tOllglle" or "slips of tlJe p.en". TIllie-a] of such sHp~ :I.re~he sl1l-l~tiwt:iQn~, trafl~pDshiofl 01' 'omi,~siml. of 8orne' segment of ,m lJU:erance, such a speech sound. a morph.eme, a word Gil ~vcn. a phHlse.

:~ It dia11't b'other m~ in the sll!o,st ... slightes:t

By :studying :slips, .lingllhts ,ll:e ahl,ew "infer t.he relevant properties of all 1.1tlobservab]e system Oil the ba~ i ~ of H~ output characteristic",': The breakdown of a medl8.ni~m giv{$ insights i nlo ~hc n~t L1r·r of iH normill [u:ncHoni:ng:.

N atl.ve !l"p6ake[s errors are breache's of tileClJ'de.

,,'{hiM learners of i.l language are certainly liable to rapses and m.islakes of Lhc above-mentioned surt, the great maJority of their errors are of a different kind. The)' result ill una.c.ceptahle utt·~rances an d nppeOlI a~ breache,~ of the ,code. The}' a.re not

-

causes

01

physical fallures but the' sign of an imperfect ku owl edge of the co de, The learners have not yet internalized the' formation rules of the second laI1MUI.Ig~.

That's why it is fruitful to regard the ianguage of a learner a.s an idiosyncrattc dialect also just like the language of a. po~t, one which bears as a regular relation to the ~taudard dialect,

N atrve speakers are able to- correct their own errors, bur Iearners cannot hy any means ulwuys do so. a is therefore potentially misleading 10 refer 10 their errors as .. lJrcaclll~"s of all~ code" you cannot break a rule you do not know That's why we can .suLr.c.d~' blame the learner nf a Jan guage for ['1iling to obev a rule be has never learned,

Richards ~dentmed common errurs and categorized them by cause i n to four trve.~:

"O·.fw:glmf!raUZt.I.#r:m. Ignorancc <of rul~ restril:'till'ns, ;l1c!J'mpl~·te ajJPl.lw fi~m ,ol rIdes, lHld trw lmildjng rif Julsl! systeuis (W conc.epts". His two a~.qlmpti m"l~ are:

Frtrrn my experience 8~ a teacher I could mention some of tIn: most frequent misrakes pupils make when coming to ex PI'!:!SS future actions:

:> l/C1")' ofte«, students mix up prcsc:ut wntimious with be going to.

Example:

(61) .J llm gOillg {() med mi' lawyer tomorrow.~ (T haven't wid him yet. He does no I know about it.)

RTB: Inhi1i1 io» ez sil-I i!ltaiue8c ! illlt1l £11 mini pe avo ca I L1l me L! mfii n e. (E~ nu ~tic pe ntru ca nu j -arn ~p II s lllc~)

(62) ,.1 ant meellil:g mJllawyer tDmorruw". (Ill' knows ahout om meeting, I have already '[u.ld him.)

RTE~ illl(p~ j;1fAhd ! am I" (.I stH 'nJill~e-sc pt: a vocalul tnt LI mi'! i n e. (Rl stie dcsprc int:ilnirea neastra pcntru dl deja i-am spus .. )

TItJ i ~ i~~ the rule students very of~en. forger. II.nofber frequent mistake they make is to use goirjg to jlltlm!. with verbs of moYi"11I{~lil, (10 go, to flfrive, to leave, tu come-

iJ th~t if error8 are ~ unil't'r$al" they L~tl- 11(.1[ be .llltcdingual;

~i) tb at the four error types listed excJ LL' de reference to T.1_

The stud.y nfl earner.~' ermr~ i~ part of the methodology of language I.earning. It is by colh~l:ting and analy:ung the utterances of the infant lila! the p~ych()l ingllisl infers Ilomefhing of the "Icquisiliorl pm(;Css. 1:1>' ~Otr'p<'ring SllCC·~·55ivc stales in the dLild's Hnguislic d.c .... dopmcnl he plnls DLs t incrcasing master}, of the sysl~ms of the bnguage_

The ~hldy of ermr~ i~ part of the psychol in gui slit:. search for dIe urliver~a1 pro- 0(:8 scs of second lang u.agc learning. Thc inler J~ri:ng fae Lors are I.I;S pow"tlrflll: iIIotl'.ratior., h~tt!ll;genl'e, sodaI backgt'mmd, knowledge of tl.le world; but there i!> an additiol1al interference factor in the c·;u;e of the learner or a second language namely Ihat he recei.\'e~ tea,chiilg - 'he is requ'ired to follow an el!ternally imposed .syllabus. If , we [C-Wtrd the course foHot'..-od by all in fan~ 1cttrll:ing hi.~ .mo t.he-:r tongue as a sort of 'j ntecmal ~.yllabus' m~..ght there nm al~o bei!lll internal syUabu~ for 1 ea.rbl i;1 g- a. sewn d 1 angua.ge which \,>'ould represent ~he 'ps)'cholog.lcall~. natural mute' between 1'l1OIber tongue and the ta.rget language, determiIled bi' th·e :inherent cognitive properties of the h .... ·o languages '~nvolved? The answer is that we do not .kl1 ow.

etc.} jn~tead of the 'rre~enl ctml i!'lUOllS tense. (63) ~My ~'ousj fJ is gOttlg .t~ iemJe in the afit:"f.fU)On,TI im l.ead o.f

(64) ".A:fy mw;in L~ le~wi~ng i11 ~hc at~e:r.

" rJOon

,. A mistake Jrequcntl~' I]][t(]c by (0- t('ign le;l.fI"lel·~ of F.blgl.i~b h the use of a Sllllt,rdjnate dame c.(J1i~j1il1illg (I vel'l, in the fu.UlFf! UJnse after l~ IferlJ flw! l'ellU,. tj.(!eds "m infinitive. t(kewise mistakes may oCftLr when the kAmcr generalizes the pat t~m l" + til + i~ifirJmve <lnd ~Ises it after verbs requ.iring a gerund_

(65) ,J &uggc.~t :ta gD to the n:IOf .. mlcdns for tlw w~ekerld~' instead of

(66) ,,1 suggest gOhig /0 the motmtains for tfw weekrmd"

RTE: Proplln sa merg.em l~ .rmmte la

sfiiriitulsiiptiil1latlii

(67) n r ills-i!i.t 0:1, -"our '.ea1fiug at ollce " RIb; buM St~ po'r11e~ti lnd'Hil

ArHong 1 he verbs th at may pattern like thIs arc: insis'l Oil, obj ect ~O, RCQ1n mend et·c. The RTE uf this paUt'tn is lhe semantic eq u~Y:.lJent of the Engli ~h v·erb [oUo W(i:i 1>:"" Cf.Itljtlndiv~,

"r;.. The imperative and the f()rm.~ labeled elll1ivalems of the. imper,atil'c are ai.so usedwitb fulll.re reCer~[Jce·.

{fi~) ,:r:ell him tlmwn-ow to jiJ,.ish the job 1), the ella (Jf.the week.

RTE: Sprme.j rmiine Sll termiUii tt.eaba pf~ml La sj:arjirul sClpt~manii.

(6~) ,; l,et m e t;l!lI hi.m Wmoml'1V to call },urj up"

RIE: L~Hd sa-! I' cii·f spun ~u main~ sa· tJ' tde_foneze.

The RTE are either the Romanian impefativor the verb 'lasa' followed by cou}UIICtiv OJ' by a clause containing a verb in the pr"e~ent or future,

y. Another frequent mistake that students make is th at of t48ing tiUl j'Jtt.m: simple in if- dUIISC:50r tJm e da!l~&' i'lstf'.ad of ),rese'd _~ill!/J/!." OF 'pr-f:seli! pe.rfect'. This it; because ofLl lruerference: when tl'ying to communicate students think in Rornaman first and then speak in English_ This Is the way it is said in their native language and that i~ why thq- often 'make this mdstakc,

(7D) .. He. will stop if he ,,~m see the tr,ClfJic ligfHs" instead or

(71) "He wm stop if rJ e St~t!s ~h~~ traffic Ughts~

RTE: N va opri do ca va vedea swuiforut.

(72} •. lltm trim not have t:lJl)' dinner untl!

FlU will wasIl your 'HInds'; instead (If

(73) »1'0(1 will not have an)' dinner until yom 'Iayl:!' wa£lzcd )'O~lr hands"

RTE: Nu vii dau de nu~nnH'e pa rU:l 1111 vll .~plllati / I:U~ 1.'avl!fi 5p.iU~1 ! 1iil vii vcp fi sll{,ll,d' PrJ rJ-Ulin;r.

1> Another problem, which, although important and significant for present-day FngHsh, tends to be neg-lee-lied in teaching and. elaboration of grammar books, ls the so -called futtl re-in-t Jut-past Or sh ifteli-ff/~ 1141',1:. Thtslabel is usually applied to form will /shaU !'II-F i1ifiniti1re shifted to ~mldd ! dwuM I <d + il.finmve whenthe introductnry verb ls ln the past tense.

(74) ,,1'U K(J on a lor!.f,f trip when 1 have .fini$ht:cllhe job. ~

becomes

-, (7:'5) ,,1 mid nl go on a long trip when m fi~1isl~efJ I:he jljb~

But many of other future expressions art shifted ill the same way and there is uo reason why the term should Dot be applied to them as wdl; lh('), should er least be called. equivalent~ of the futurc--.in-the-past

(76} ~I am (.C'Q·vit!g .t(mwrmw.~

(77) "I ;wi.d J was lc-twitlg t~H3 next day" ·whe11. tlu~ pre~em: 'QnHmwr~s witb the

rui:ure time refert!nn:

b ecom es pa-st C(JI1 tiln UOI.iS" wIth. 11.1 tme Li.me reference.

The proeess of 1:eme - shifting inclllding the shifted future eXFressIons is genL:rally lRUghl ,and learned mechanically in conmxli.un wilh reported ~peedl alld the phenomellon of sequC-.l1ce of tenses.

I\S the phenomenon of tense. 5hifling do cs ItO t occur ill Roman.ian, pmba bl}' th.rough contrasti.'I' interference, it remains a ~tumbHnl;l - bluck t:\,C"JfJ. to adyaw:::ed learners of English. If the. relatively frequent caRes of non "shifting in English were insisted UpOfl in teaching, then tl:u.! sitlHHion WOll~d be simi,lar to Roma.nian and lhe u{ll,ching Ilea.ming process might be fad.litatcd.

The truth b lhat you cannot begin to descrH)e ~ometh!n.g ulltil you are aw~:rc of its existen c.e. 'f~1i s j ~ a plaHtmle. Bm recognizing that an errol" h;l!:'; been committed b no I sHch .'l simple matter a.;;· it sOllmd.s. The nr~~t stage in the tcchni.Cill ptOCC~s of describing the I in gu i stic l'l.atme of errQrS is. 1.0 del!!C! ri1el'u. The difficulty ~n doing this. lies in th!.: fa t that what looks OJ' sounds a p.('rfectly accepwble ~elltence may nev.['!rth eless COn la.in crrors. Of ·CQur~e, i 11 many

cases the sentence is not acceptable and then we kJlflW H is ~rm[JE~'()US" Such sentences we can o}!eril}' ermnrou5. Those which. are erreneo us but, not overtly so, we can call. ctJl!ertly efronf'"oUs, The covertly erroneoU!~ sentences are th ose, which are not apprcpriate in the context in which they nccu r. B ut an y idcntificarl on of error, therefore, necessarll y involves if'te,.,~pmtl1- t:ion in tl~e COll,text.

Learners quite often say somethtng a.cccptablc and apparently appsopslatc, but which ~:I[) es not .lIHW:n w halt they intend to mean" Sentences of this sort m,~}' be the result of the :appHcatkm of the V'':rQngrulesw produce. by chance. acceptable and appropriate results or, ~imply therepetition of someth i ng ~e:lrn ed a~ a whole, lUJrmt-ja$hhm. If lATe regard the systems of 1;):nguOlge as systems of bi:n.ary or multiple, but limited choicesythe production Hf a correct form on an appropriate' nccasuon Ciln ~carcetr be re:garded as error -free until we are sali~fied th at th e learne.r i s alse capable of produdng the contrasting form correctly on an appropriate occaslen,

The concinsion is that forms produced by learners are not properly to be regarded as right 0'.[ wrong in themselves. but only as evidence for a r.ight or wrong system.

Language analysb Gill give lItJtlulrihrtiv~ 1t1 tC'rpreli!tiQt! - wecan askthe learner to express his Intention i11 his mo ther tonHI]€ and then translate his utterance into the target!:I.nguage, u~illg\'i'ha~ever we can gle,m from his or,ig'ina! attempt as a guide [0 the form he aimed arl we have to do the bcs l we can to inJ!{'r w hat he intendedto ~ay from his utterance, its context and whatever we know ab out him and 11 i ~ Imowl edge of the world and the~arget langua,gc, Jhis can only be callNi a pltJuslble lJth!tl're,l:fUJon. "fh.cn:: wilt o.f C(lUr~£, be OCC:ils:~on~ when the utter:a.nce is so incoherent that no interpretaHons of any 80l't G)n be ~ch j,ev,ed.

Whether, th~ interpreta:Uon .is au~ho.ri.tatiV(l nr Itletdy plllus~.hle, we Gnish up with an ermneULlS utt€'.nm.ce p:adreJ. witb a. reCOB~~tructinn of it i n,~he tar:ge't ~angl.lil!ge; this, lei}' con.mucHon ls.a translation equiva.l€:nt, or S)'ll onymo us ill the c Ollt~'Xt_ The~e rai red. se'll~en Cf$~re the data .for e-rn:w mudysis (see figure on the n~t pag~).

One of IbM tlu:ore:Hcal 0 bj octiye~ in ,eTmr analysis is the explanation of how etrol·~ come alxmt- Descr]phon p.rcccdet> cxplanati on_ I could ~l'I entioJ1 both psycho]ogical and lillgll~.shc explanation h.ere" The descripHon of (:TWn can be made, at v,lli()Us dt"gl"C(',.l; of d€pth, generality OI"~b8tr,lC'lion,

L Original utterance; fle gohlg to feU tl1C'truth,

Reconstruction: He ~$ g.oJ:ug ttl .tl!1l the !nlrh.

:;L Ori~illal 11tter<lnce; Th fJ tri'il in will lellve ,at 6 p_ ~'n. tonwrrow.

Recollstrudion.: 'Ine train leave~ at: 6 p,m, 'lOlnorrm.;-

Differen.c.e!l of t hi s sorl can be cla~sifl.cd h:T~O tourc;ltegof tes; om {S,s;l(n! of SOme reqllired element; (lddmon or ~mne Ulln.ece:>~a[y or lncorrect elem.ent; select:iml of an incor:rect e~em€nt: 1!l'ldj:l1isorderii1g of ele~ m.e:nts,

That'll why I ha,v~ ttied~o find the best 801l1 lion ~u umi.erstand weh kh ale the best ways toA.n d out what the CtlUSi!'$ of e.f.FOF made by ROlu<m]ilIu learners in e..",press~n:g the funl rc lime i.n Engli.~h are and ",iun the t1~{Jstfl'equ{,mt clTor~' ma,d,e by th.cm~:ru.

.A,~ [ have OlIlrcfl.dy ITIenti.oned, I ~m :ga· ing to refer both to the rec-ep#'<'c ,a~d the .produ,cUvc errors.

For~he r?cllfpti1!ccrrors J have thought of tlsing free transJtd~ou of a ~ext using Mlb choices nf a cnntlnuous text or ~ep.am· te ~et!tence and dl en of gttp-filHug, I consider that the analysis of the .f!;;.\"uh.~ would be mucheasier as this kind (Jf activities is not di nkl(l~t to measure, A nO't~ er pOO:5lblity 1 have thought oris free tmf.lsl,atwu with gr,ps wlthindlvidual students, I must menHan here that allthese are written activities. Til ey coul d be done QraHy but ld 0 not th lnk they have rhe same eflldcl:l{;Y. This means I co L11d: either raperecord, take nores or Imer d.~w liluJenis imHvldually But th]~ cannothelp very much 1I~~hi8 Jnter~ prewUon oj the dattl aj'te.f1!ldtib: wou/rl bt! lalwrJOl~s and lmcertuin.

As fo:r the prlldf!cti1!i~ crror& I could mention tmt1sJ~U!l'n 0'/ (J . .;:O'ntfnuou$ texs ~r of lJt1 ~5(llmf:{1 itent;rhen a. fw,ee Rm!1tmia,~ .English tJC(mslatilJo.'~ with ,!i:r wi· thm~f gaps.

A.~ for the contmIIMdicitiiti(m I could menticn some methods not involving translation: ,que-sHmls awl a.nswers - q ues tlonvery uften. censtradnts the flnmmar form ofthe answers that's why the respon& se i snot l1eaJly free_ Thenth ere are the siluaHom:d cess - but the teacher do C~ .not get the hnguage he ! s.he wants and the itl-

course, which is meant to train them ill the b:nguage skills (including writing) necessary for un iv,e,&ity study in an EIlgli sh sp eal.ing countr y,. But where the language tests, which they nave to take in nrder (0 be admittedto a university does nO't te~t those skills d irectlv, Ifthe skill. of writing. for example, is tested only by mul'tiple choke utenls, then therefs great pressure to practlce such uems, rather than practi" .CA.~. the skill of w.riting itself, This is cka.rly undesirable end i:~ is an example of ':Ia"m~ ftd backwash. However ba,kwlI.sh Heed II ot only be harmful; i ndeed it can be positively beneficlak I was, not on Iy once, invol ved ill the (leye~.opment (If an English test, in a national college, in our non native-speaking country, Romenta. The test wasto bcadmdnlstcred at the beglnnmg of a school year, for th e u i nth form students, The test was devised and based directly on the a,I1Jllysls of the EngHsh language currtculum for the eighth grade and of the needs for th€ BhUh gnldf: s,hl.dents (reading text ... and understanding the meaning, gjving personal opinjon~ {In the jexts and summarislug thetexts, checking comprehension. through muhiple choice eX€TdM~S)_ After applyung the test, the teachers in our high school had

tcrpr:ct(ltim~ 01 tl~1! ,d~t~ mrgJl:t be dWlnd:£. Anolher d i.ffi.ctI It,. i.Ut:s in the fllct that re~ w1u~ructi{lt,~ oj file w:rih':I'':s ~t1h:mt#m miglif l~~ /I p.r'~ble~n, For the jrcc clkt,aUou you can dorl'e'e v.':ritin g or you Cfin do it orally but, in my opinion the same objections ,can be applied, ill [~r as I could ,~ee gap-flmngacuvmes is the best way. you ca,n give it lnilltip.le ~ Choice tr,al1&I .. non, \Vhi~h iii tC'r~ times ea&ier fvr tIle teac1WF ~]} i:J;t~rpret fhl.! results.

MOlIn}, language teacher.~ harbor a deep m.i.stru~t of te.O;:~8 and testers, which is frequent~}' weH - foulldedi. It: can nat he den ied th m <l great dCill oflanguai:le te~Hng is of very poor quality. TOD ,often ~~ngt1 age tesb have a ha.rl11ful effect Oil teaclling and lea.ming, and too often they rail to mea~Ll:r:e :Iccu[:mely whate,rer .ut .is tlu::y are intended to .m.eaSUl'<':.

B.rl(:kw(~sJI: the effect of te~ting on teaching and .leaming is Imowl~ a~, b~,ckwtlt.h. Ba.ckW<l~h can be lurmfu]Or henefidOlt If a test is r!lglirded :ilsirnpmtallt, then prepar:aUon fm: it can not .come to dominate all teach]n.g and learning activities, And , i.f the Wst cont~41t and ieMingtechniques are :It \"ariance with the object.$ of th.e co· urse , th en there is likely to be harmful backwash, An insta:nce of thk~ wou] d be 'where ~tudellts arc fuUuwlng a:n English

~o conduct .da.~~es di fferemiy and to find some nCl,," ma LcC.ri,ah, for th", Englhh dasses, to ItI~lr.e pupils catch up with the cur.fic lIh and with the n~h.er pu p]L~ i IlJ III e classroom. The res~lt of tile~e .ch,mge,~ wa~ that by the end of ~hc school year the ~wderrt$ re,~dlC:d a. mu{;h higher stmldard in English. This is an exampl.e of beneficial backw{ilsk

Davie s said that 'the go od test i.s ~,n o be die m ~erva n Lsi.]] cc it foll.ows and '~p es tht: t~achin fl, Is it tru~ or net? Are te,~t~ in accurate <I] ~ th,e til'lle? The proper rela~iondlip between tca,cning and testing ]~ s:Jjrcly I.hal of a partner~hip" It b 'true: that there Inay be oCC<lsi~ns when the teachil\El h~ good!!l!1d appropf~.ate and! the tel'ting i~ 110t.,~hi$ leads to ha.rmlu] backwash and seems 'lo le;JJd Davi.es to con.fi.[].t: te~Hng to the role of ~ ervant of tt'achi[lg. On the othel' IHlndJ, U"ler,e'<I!'e ca~~e~ when teachjng is poor find .una.ppropr.i file an d testing j s ;'I bIt: to ex,€'rt a ben.efi,jal. i nJ1lJlence, but te~~in g can n o~ be exp ected to foUow teaching, H should be supportive of good t€i3.ching andl. where necessary, exert a ,cm'rective inf1u· ell ce (Ill bad teadltng. If testin g always had a b endi.cial b ack". ... a~l\ on teaching, it woul,d h.ave a much bettf'.r reputaHon ~.mongslleach~rs.

qy.~.~tion ]~: 'Do w€ really need test's? Could we do better off without langu,a£ete~b.~t Teaching i. s, a:fl_.er all, the prtmary activilty. if testing comes in cnnflfct with it. then .it is testing that should go, especially when it has been adrntttad that so much testing provides lnaccurateinformarten, 111i$ is a plaustble argument, but there .;U€ other ccnslderatlcns, which migilt lead to a. diJfe.rent conclusicn.

In formanon about people'~ ~.a[lguage a bility is often very useful and sometimes necessary, ¥{Uhif.l tcacMl1g systems, too .• <I~~ 1(l1I~ as it is thol1gJt~ appropriate (or iodWiduals to be gi.ve:n a statement uf what th.ey have achtevcd in a second or foreign IangLl;:lge, then tests of some kind or other ",'in he needed (~he term test is used to rcfur to any structuted <!Jtempt to 111.e21S'l1I'e li'l[llwage aIbUHy).

The teeching profession can make two COritriblll~j ous tothe improvement of tssHng; they can write better testethemselyes, and they can put pt'1essure Oil others, lncludingprotesslonal restera and examlllJiBg boards, to .improve their l\(tsts. B:u:t in each case, it is alv."ap possible to shape thetests ttl the leaching or,. even better; to shape the teaching and the testing together i 1'1 the mostapprepriate way for the .:;~w;lents takinglile course, Placemem tes~ing and diagnostic testing occur before ~eaching,when backwash Is not such a direct i ssue, It ~ s with forma] examlnatlrma however that backwash becomes important. a:~.d where backwash can become a problem,

When you teaehan exam subj ect, you lake ()]-J an extra respon~]bmty Tile pupils In your class have a tight 10 expect you to h elF" them ra~s the examlnatlon. There are two extrem e po~hiomhel'e, b mh of which arc honorable. The first one eKpre" s~e~ the sense of .respons.i.bHUy to. the principles of goo d teilchi.ng, i!lfi.d ~ay;s,: 'I teach them En gUsh, the be8t way I tan, an d wi~h thM Engl.i sh they ought to he

able lo pallS any exam. _

The secoll d expresses a s€n~ e of res· pm:lsibility to the students and says; 'The students fire here to pass the exam, so that i~ wbat I teach them, They can w"Or:ry about 'co.mmunicah ve ~bmty' when Hwy Med it.

An effective, goal-oriented teOlIr::1:rung l.earning ,~('qLl~ncc con:~aifiS nn.derstood objectives, productive dassroum. activities, :!]ul 11 sufficient anW U[lt of feedback ~o make students aW:lre of~he ~trength~~ and well<kness,e:s ol~heir performanee. Feedb~.ck andevaluaHon an: insepamblyreIalC!d to both illJstmctiona.] objecti'i!e.~ and. classwom leamitl!:l activities amI areindispe.nsable elements in the k~,rn.ing pro.cess, Withaul th.€ bcnlfit of appropd,at(lI}, selccteClleaming activities 8tud.ent.~ .:l.I"€ Ul~:mudy to eompreh end language or to develop communication skitls; and ",ithoutfeedbad and evniuaHu[I to apprise them to th~ re~lt~ Qif lbeir efforts malll· wm. !he ~:mable to mon]wr their progress a.deqlJ~tely" Th e validity of ilU three depends .on at;.oDsis" tent ~nd whemn~ modeJ of second l:angllag,e leal'ning,

F would ~ay that the pdma.ry purpose o( evaluahon in th e da8Ho om ]s to judge th.t: acMe:vement of both students and the teacher. EvaluaUoll of lIchie'vement mah,~ improvement possible as crY me~n$ of eViJIIu~Uon, strengths md w-ei'lkn~';5scs are identitled. It i~~ a D]] ... l step i.Il the sequellJce~[}Vffirdl ma~tery of content and aCiCompli~hrnent of 0 bj ectivcs,

.f.rorosor d.octof,andi, Ll1mlni!3 Mill.POPESCV

..

Cuniculum·ul la dedzla ~colui esre expresia libertii'tii de dedzle Ia Inive~ullnsti'uJ'~iei de Invi:i'~am:'mt, reprezen,tlind 0 ~ijnsa tn plus 101 un slstern deschis, in contln U)ldl Sf; him bare.

Pentru ca In components oNiarl<llla d ~ CIU rrlcul u m ~c:o la r este ViZilUi tn mad d eosebit I atura forrnauva iI procesu I ui de inv,ii~~·m.1Jnt, care sa permlta irli!len~'i:I ~i dezvo IHI rea capacll:i~llla,r diverse de operan:' a priceperjlor ~u deprlnderilor; propune ril~ 0 ptlona Ie vtzea zti sa,· i conduca pe elevl de la sfera cunoastern, delimltata prin a ~ti, a Intelege, a cunaa~t'e spre sfera ac~iliJl'iii ~i valorizarii s mnlflcats prln cap<icita!nle ~i prlceperlle de a ~,ti sti fad'i. a ~t i s5 fie, a ~tr 5a pu na In veloara a ~,ti sa fie 0 valloa N~.

Op~ionalu II n,Eduwfie pentru 5anQWte~ se adreseazil in special cadrelor d~dactice [ill re d oresc s,a i~i a su me rolul de formatori ai dezvo Ita ri i arm 0 n tease a (OP flu I ui ~,i adalescentulur, a s't~m I'ui de bin~ ~i 11 un,ei c;;llir~~1 sl.lperioare a vit1!~ii.

Dl'eptulla s.5nlitam este un u I din d repturtle fundarnenrale die omuluf, Conform OrganilZatiei Mondia,le OJ San.1lta~ii, sanatateo individului este defil'litti drept "Q stare de bine. fufcii,. mentald fJ SOCf(l/d ~f nu doar absenJ'a boJii ~j (J j'nfirmJt;atii~

Din perspecttvs plIblkil, s.lrlirtlltea constauie, datortta ime n selor sale illl pi icatll fndiividl.lal,e. sociale ~i demogmfice, un ull d ilntre obiec:tivele ce Ie rn,lIi vlzate de pol i tic i Ie ~i strateq fi leg uverna m ental e din in'trea'ga lu rn e,

~LOa!laJ prill autcritatea moral,a pe care 0 are, poate aduce 0 contributie subs,tanliala in transmlrerea acestor CllI10~tinte de: educatle pentru si'l,n1it~tea elevilor, 1i are abiHtatea ~i capacltatea de (I, cupnnde ~i de a se adresa, tn tlmp, unul precent rldlcat de populatle,

Oblectlvele urrnarite un Programul No,t iOlla I "Edt(,catic penuu 5ciruJtate~ vlzeaz.'l p remova rea sa natalu i '~i a sta rii de blne (I elevului, dezvoltarea persol'lalil a acestuia, precum ~i pr,evenilrea aCCidentelor ~i

corn porta m ent-e lor cu rise pentru 5~ natate, (at ~i prevenlrea erltudlnl! negative fa'Vi de sine ~i de viilta,

Educa~ja pentru sam'itatea flzica, mer.;lIIa ~i spiriwaliit au fast ~i raman deoponuva lndatorlrl a~,e faml liei ~i ~eotli. Deprl nde ri,l e i 9 i en i co -5 a nltare a Ie celor rn ki pea rta amprenta ti pu Ilu I de edu [[111 e p rim It In 'fa m i Ue_ Gop~i I re p rezl nta contlnu ttatea u ne i C!.III tu rl, a un u i sjst~ m d(l valorl morale,

AstaZi, Land vtata ilndivlduluia devenlt infTi'i,I'~ mal compifeaM de lit altadata. a Itls~ educatla pentru sanlrtate 111 vola int.impl.1r,jj, ar f a eroare de nelertat de cii~ rre urmasl, De acsea educarta pentru sanatate trebule lnoeputa 1<1 v~rst<l presco- 1101 r.J1 ~i co n tun ua t.a a poi pe tot pa rcursu I see lawital~i I.

Coplll t reb i..i i e sa po sed e cunostl n te elemerrtare despre modul !>anatos de viata ca re ca racterlzeaza a ctlv hatea cotl d ianilt a omului ~ij C(]fe il perrnite mentinarea sa.ntitalii roll niveltll cuvenit. Modul sana-

tos de vi ata pre s u pLU ne, de ase me n ea, respectarea unul r~gim corset al zilel (somn, allrn nta\i , igiii.'ll.ii personals), 0 actlvitate fizica,adgc;v(lta ~i Q mllnca intelectua I a corect organ lzata

Pe pare u rSILl I celor aproape dol anl de d n d ~Educarfa pentru sdntlw!'e» face pi:I r~ te d i 11 0pV on a I el e a lese de I niVi~ilMo ril ~ca lUi n oastre, act I \J ita tHe desfa*!i.II ratea u fast vartate, atractlve, antrenants ~i i-au fa cut pe co pi i sa~?i in su ~easca re pede cun()~tinte nol ~i sil-~f formeze deprlnderl de i9ien:i1 perso.nalla, ~i iglena medjului. P,e plac:ul lor all fost ~i rnomentele de lucru in echipii, cEmd au fest pusi 111 sltuatla de a g2mdi, de a se ajuta, de a-~n lrnaqlna, de a I ua dedz) i.

Mettodele foloslte de Ti'!va~ator" Tn cadrul ace-star ewe au dus I'a obrinerea rezuttatelor dorlte. la a avea copil creatlvl, c u i,n ili ati va,.

Fiira d, zvoltarea culturii sarutare nu este pcsiblla participarea efeetivii a oamenilar la ocrotfrea propriellor silnAtA~l.

• '. •

• ..

Sin:g;u fa. conditic Care poate provo-ca (I di stmg,ere : Holik de l[lim1i SHnL pto'l!oea-

:mal. rapid5. ded~ recrms-tru,cKi a c()lcswro~.lI1u:u lis~€ d€- • te de ncnum.5.rate C2I.IUe _ Una. din teriorarea pereli1o.r 3rL-C.r.i~lL Consumul ex,esiv de . ele ,0 .1'C'ptczint~. ffii1<lforma\]ilc

g:rasimi.}i uleiuri Ill] poate provOCfl. tulburlkl a:rLeriaie. congel.1ltale, care SlIm re7.U I tat.u I

pentnl cA -organismul1c trammrmu tn re7.erve, sub ,)t'\iuni.i lIriur facl.o.ri d~ mnliu u:

fhnml de grasimi. lblbur,~rHe sc p.roduc Ilumai atunci pmvoadi. oprirea de?yoltiirii in i-

cAnd grasilll.ile Ilemtturak, acel.e gr5simi nattlrale 31- mil i.n, ellllhrion. Dintre ac('§tl fae-

t1tmt~ prill incil.z.iTe Sll.1lt COil umiil·,c. COJ!llpo:d~ia gra- tori fa.e pa.rte: vi.rusul mbeolei,

simi]ol' esle ill. mod spc."dal a.lterat5. atl.1nci cand. sunt Cilirl' p08rHi CtWZ", m .. 1!forma\lilor

indlzih.lln prezenia ullorf"ail,oa.sc (de CKl:"rnplu, Glf- congenitale ale ]nim]i la. tat dad

~(lfji prnji~il S-a oon~tatat cJ Ii ,cste ImposibH unui fi· gravida f<~ce b(lal~ in primele' cat ~;i'I fac;i'l sinteza mmi colestero~ petfe~t p1ec~.!1d de : douJ ~u.ni ale ~a.rdnii 1j sifl.Ii~Ll.L la " grasime care servisc la pr(~p[trnre-a un[]rmino.as.e_ .. Stl,l.dii l'ecente .m ar~!al d\ ~~. \'lrOCo1cslleruiul care :rez;wt~. in ae-est caz, flind r.enalural . lode respi ratorH ~l1TTt in crimi na.t.e

sau alterat. i~i indepll11c~tc d.CftctutlS fllnctme ~ale de ill pmdllcc.rea llrlOr muUt~ii gt:rac-

proteqie a pefc'~ilo.r arkriali, se U7.eaza 'rapid ¥ dispa- liG,C dadi b[)[I.la a [o~L contactata

re, pnwocimd alt.e forme de llllbLl.rari. arteriale rum ar if] primele dona Illni ale sarcinji

fi iu'tcciosderoza (:int.ariJ'ea Sal! ill.gtlS1are11 artcrelor ~i unele liuhlitaJl~e medica.ll1en-

care i~i pierd a~tfel elaslj.citate<l). toase polavca dcclc li.-S,L'miinatoa-

a.rterita {dcptmcd gra!-le pe p€te" re c:l1l1d ~unt administrate Tn peFi-

~.i i arleria.~i c<lre pot j em, sal! oatbprccoc(l a sardniL

chi,u bloa. cirCll.la~ia sanguina), F.;q_lllnCrea Ia rille Roenlgen,

trmnbw.e coronarJ.cne (form.arL~.t aHit de rnuli: utiHzat.e fn Hued iei na,

1 cl ' . bl""'l d' '"

(~e "l-e~.gun m. artere car,e . 0 - conshtul]e una . mire ·eel III al pu·

cnea:zu fl1,Ixul ~arDgllil1 cllre ini- 'ler.nici ag€n~i t~mt{)geni cmUl~"

ma,) ~i anc\'.risll1L1.1 (tumoare cau· cuti, Din aCCllsl.a CalL2...~ uUl:iloarc<l

2.atti de dilatal'ea arterdor), ]n exam,end-or ra.diologicc i.n pcri-

a,cesle cazmi patol{)b:rice.. nh<elu.l oada ini~iala a sarcinii cst..: GOJi-

,colestcrolului. Ill! san,ge ef.te muH traindkatu_ tnlre fact.orii ce pot

, ~uperior celui normaL ....... CCSl rli- prO(.lll.c~ malforma¢i.i congenitale

vel c.rescu.l poak fi descoperit in ale jnimii &-a.Ll mao indus earen.

limp mi] dedilre medic ca un semll de: alarma care n \;cIc vit arninlc~ ~i eredlt:.1tea.

va determ in a s~. stu.dif:ze in a.miinunt metlbollsnml . I...a cup.~i. ~i .Ia til!le.ri~ cea mal.

gr~si~i]or in. cazul piilcienruJ.ui . skU,... .: freC\'{:nla' cat.DZ:~. 0 ooIlsWui.e boala

hurna es-te cent.rul. retelel d.e tran.~port a corpu1ud '. reumatrsmaUi &alI rtu.fntmHsmul omen~sc ,B,_~te un _m;l.}dli care pomptt_l.Iz! sa[lg€ie dl.· : pohar li,e L111r a-cut Boola imbrad () tr_e ceIJ~lt] rn~¥lH ~l ce]elalte t~RUt~1t'I. Ea tf~bme si:l • forma aClLl;:lHi, ell .fcbra ~i durer! ~.,sPtJ~l.I_d: sa.uge pentru proprml s~m. LIZ daca t~ebu ... artkulare_ Articulatiile devin calle sa-~D fae;;!. trealba. Dad\. aflu::ml de ~ange este mne~ : de, umflate ~i loar'te dmcn:l3Is'l:. ru.pt ~i IUlmai p~n'trLl cateva minute, i.i1i.ilKI nu-~i mai • h;nom~nele intlamatori ~e ml1tli. p{jaLe ind.eplini m~~"unca. _ : die 101 0 ,utiCtllaViC Ja a1l"a, Daca nu . . Aa:a.~la. i:lJOObOOlID. pomp~ I1mSCll]arl'~ t::sk lin (J-r~an .' sc ins litL1:ie un trntament energeti e de_ d1clenta cU W~l dCO&!lhrl. In f~ln.qDe d~' ne~{I! ea :' de la pl'imele setUil:e de bOilila, faL~ COl, 8{JiI~gcles~ emLll~ m. (I p''eSl1me mal mar:, S!lU - accasHi formA, tlcrellmll~i~m aH.nge

n,l~ :"ilI.cR, .i\.c~~ta capac~~l: ,de a r,llspu~Cle cerem reo m s,evedtate ini rna. eland ]ezhmile

zlda In fot'~<l ~ifroc".en~a batail(lf, Dad c:.rcLlmSlltrl'~:de r'~Llmatbm-e.le se ].oc.a.lii'..eaza mai

() ee:r,.inium e'Ste eapahilA de 0 cl',e-~te:re spectacu]etasil, 8, frecvenl b orilkilLl mitral ~u 110[-

randame:ntuh.oi ei ~i~] no..1:de m~.d n'[O",miul yolum·ru - d' '1

].. r' t""- tic" provocan, mgu,st.are<l sall ips,)

500%. Ela:stici~tea. vasdo! CO~Il~:rie~ e ,~c: ~OSib.i~ de etan~ciHItC a ,8CCSLor,a, i1Jica ste-

aceasta ext,ensl;l~_. BII~eln~-eJes"cX1Shl. n h~um hllO~ll!pca. nnz.a sail im,uAcienta-

a. acef.tor efOflUTI: ~~lrna ~eYll"le pat:ologlc ~n.in'l dmd • Cil nd i.nft" lin 'r€1.I maHsm.al.a pr,ea mll.lteregrn.lli;nolo'Slce au foS'l Ile:mcot;te,.... .: cuprillde mll~chi1!l1 inimii (!l1;(I-

Adela F ASCARV, .. cardita renmatlsmahl), 3rar frecVITI C : V1:'lJJte tulhm:ari ale ritm1"li,ui cardi-

Colesterolul $i lulburarile inimii

Una d.intre problemeJ.e cde mai CO!ltmvel"s·~.te dill mroidna actuulit se refer~, 1a co1es{Cw1: c;stc &bm. nu ,a,cesta riispunzlUor pcntru 'tLl.lbu.rii.dle cardo.a.ce"? ~i, III aceastii controversa, este vorba desprc eolcster01 til hnlflil, in sling-I." in artere?

Este demomtrnt cit 8atH taJea deplJ1dc die ~tarea a:r~e1relor prin -care sal1gc1c circuli. pcntru a a;unge la Wale cdlliele vii ale corpului, Acest curent sanguln e~te enrem de violent I,a. {ttl Cle lmpeh:ms ca un torent dc· .I1'iuntc. In timp ce malurile flInl i ell rs, de li.pa ~mnl: ,~u.pu~e erol.lunii ~es,u.hurilor wrpului rm sllnt afecta:l-c de cur(;ntul. ~a.ngllin. Protec~ia este asiguraca prin lulhrifl erea pereli]or ~utcriali, N l'I:~ura. a p L1.~ la. rl.m.ct 0 substan~a ;mti·frecar,e in stare sJ tmpiedlce: ca organ i~n'lu 1 s~ fie d [strl.Js de I'mp.r.iul ~au flux: ~~an· guill, E.]emel1ml ell-de al. acest llll:lrifiant foa.rte efi.cient €st~ 0 substantd gra$~ lmmit:ti COkSlt:tol.

Cuvinful cQ]eS"~el'ol est.e fna1.te complex. el derhll din C1lvintde grece~ti. ~chole" (bili1) ~i ~-~tcre!}s~ (solid) precum .ru dill latul.escu] "ol.i u.m~ {ulei}, ESl(t un hidrant de carbol"l foarte c011llprex, de cu]oant galben de~· chis, gra.~ I .. p.ipii:it, C1,ll (I compozi tie p erfe-c.ta pcntru wIllI pe carc n Joad in JUen~inerea flui· dihltii in circU]<lIia sllngdlli. Chiar dae:ti luana nu fllrni1£aza nlci un raport de colesterol. ,el e-ste illtotdeaut'!O) prezent in san~ ge pentnl d fica,tul. il fabridi,

XII timpu] dezvolt~,rii fCtLl,~Lt1U.~, cnlesterolul este fu,rn i Z,::lt d~ ~jngele matern, Dup~, nfl~tere, copi.IIlI trebl].ie .. ~:l! ~i-I fulbrice singm', uldul neces.ar fiill!du-i oferit din s:m1inl1i[la dill tapte, cuno£c1.tl:~, fl sub mumele de materie g;ras~. m.Mlllt;eles, ~i aHe grdsimi vegeta1e Silu animale pot fi rlltrebuin~at,e c~nd sugarul absoaribe ~i ab,e a1imente III a:furii. de lapte.

Cokstcrolt.d, fahricat de fkat pOfllil'lG de]3 grasimi simple. drcula. til s4nge cu col.'iccn~ratia neee~a· fa pe'l1trtJ a, fi irrtn:buintat de celnlele care formeazil niu~clJJi arteriali ~i este mel1{ii:lJllt ai.d c:a Ll.l1. luhrifiant perfect, C!1nd ~,oc~tecelule .mIlt m..ate', de su n l elim.inatc 1mpnnma cu colesterolul.pc care tlI contin, in. timp oe alte cdllLe 8C {oj"m~~:t:a ~i 1Ilbsmb col e'stero1ul. proa;,;,?,s,t do n silllge, Astfel soc CreC:'lZR ~l[1 ddu colltimm d,e colcsterol care este mentinut amt llmp c~u Ct?fPld ~sle perfect sani1tos, ]a Ll.n nivel specific_

Cilnd ac,est nivcl flzi.ulugjc eMe perturbat de un rroces de distrugere ma,[ rapid dedt eel. de r,econstruqie; ,c,onc.entrfllia coleS'ter"{llului in sAnge !ie mare~t~ ~i tezultii 0 stare de co.icsterolemie, a.did. un ex(ie~ de coleste.rol in sange. Ana.li:zele dJe labom.tor simple dele:rmina nivelul de colester<il.

C,8uzele bO.lilDr de inima

<I.e. Localizarea il1f6qici la pcriCtml (perkardita) produce il1tlll.marea foi\dor di.n (arc 1.IGr.:3sta e.sL€ alcoiiru it~t; en apa.rifia W1U.U lichid ]n S<Icui perica.r(!ic, ce' aqioneatiiJ e~ LiLl tampon <lsupra Lnlmil.

Prevel1 urea infec~iei reI] 111 mice estc p051billl prin cl.epistarea pur· tata ri10r de streptoeo c in r~.ndlil copiUm ~i tratament.111 ,ell p-enlc ilina, prin institllirea ]a Gei care' au suferil de fi cc ii sta b oal:'i, a llIlU i t.1'lIta.ment pre-vellt.iy 'nde·1ungaL C l! peIlicili:l1a uldnasa adminhtratii la inten'ul,e rare, dar (u reguiari. htl{', p~ Jcloi unile val". uIare pmd:u. se de streptoooc .s.c pOlIo calizlt in cul'sul utlOT boli i,nfeqioase S<lU proven D nd din i nfectiile de toear di[t'Ii~i altfel de micmbi, care de~ l'Cflrliml. 0 co.mplicalie grav5. en· docar<iila 1elltii., boal,~ 1n trccm mortala. astazi vindecahila. pri,n folosLrea unor mad eall!l"i.1J.t~i de 3n'libiotlc.t. h adLIJti;;i b Vl\r~tnid nllm5rul ri.diC~l de imbohttiviri sau deces:e dQJtornte' in imii este alribu:it al.~.[Jir ClI:LIZe: hipertensiuln.i li'Lr'teria~,e, ~:rte.msclerm,o;ei, .~,i:fiJ isu· hl j, Exist ~ pos.~bili'l<~'lea ea inima sa suiere ~i din cama aitor afeclil1lli d~ haz~, (LIm sLlnl dt:: ~.xemplu afectiuniJ.e cfOnke p1.llmonare, diabctllizaharat. hiperUroidi.smul ~i alte afectiuni endocrine,

Felicia,LU P U. 'VIne

Alec,iunile cardiovasculare

Inirna, pompa care asigurs ctrculetia sangclu] in organism, este un organ musculos, gol pe dill;lnll1lrll, ,t!dHuil (lin patru cav.iH1t.i, doua superioure (atzii) ~j doua infertoare (ventriculc).

Ficcare atriu com un ica cu ventrtculul de accca~l parte prlntr-un oriflciu prevazut cuvalvule ce au functia de supape: valvulelc permit ctrculatla sfingduu 111, ~er1J~ unic ~l auume dinsprc atrii lnsprc ventricule. Orificiul din partes dreapta are tret valvule iar eel din partes stanga numal ciulla, Unele bo]i inflamatoril, eel mal frecvent

. reumansmul, S(" pOI suMa cu ltlzarea aceslor valvule: Mramt.oarea orfflciulu i, srenoza, stfW,i,enind ll'se <l5lfcl scurgcrca sangelui din atrtu in ventricul $8\1 lmpiedicarca ctansci I ~.\ii in mornentul inchideriU Valv1.l l·e I or., insllllcicmbl, ceea c (: arc ca Ictullal H! \ren.i rea sangellli in ~ens invers, din v.cntricuI in. <lltiu; 'lIm:uri. ambcle ti.puri die le7.hm i s-e pot asCi cia,

ill j ma d csffi,~ o.a.r{l 0 mundt.

C[lUnT!l3, P€l1~IU indep.linirea di..reia pereti i S·,.l musculo~l ih:buk ~{l fie luaf!.!: bint' iriga\i ell ~;l.nge m::igenal. Tn ace~t SLOP. ilne-dial[ d II p~ P 1 ecnrea nr ll'[ci norte dun \'~ntrkLJLlu.l ~tang, ,~,e' de,~prind din ea d ou ~ nuuuri Ce illconjoarii ~llprafata [nimH ca 0 enman', (fapl pcnlrll (.Ire au fo.~!. nLlmite artere cownare) ~i care se dh<i.d apoi f n l'amnri din ce in ct' mai i1ri1'l\ furmand (} re~ea bogata de va.~e' ·capitare, in jllrul fibrdur 1II11,;;dliLllui cardiac, LCZllIca arlcrelor co mnll.re prejud.ici ;ll.7.a h ran j i',e,\ mu¥hinl"u i in untiL a ~a cum ~c 111- ta~plii. 'in h()i~le ClmOSCl1~e Sllb nllmele de angina pCclorala, in· farct miocarcik, cal'diopahe ischiemid. cronicii,

Ori care dilltH: ekrI'lCnl~l~ anMQmice SiUl fLlnctiona~e pot suferi :Ig1'esiullea dLfcri~Hor [actori de imbolniivirc, multir pentru care boUle de inima. ~lli),t. foarlc deo~e bite ii'tu'C elc,

in catcgorla bolnaviler denumi]! cardtovasculari, inlr~ ['uti acei care aLI semne de imboll1avire din partea inimii ~i. vaselor precu m ~ i persoa nele dirura Ii ~C' descepera 0 tulburare sau o leziun e a ini TIl li san a vaselor d c sa[lg~, i11rll ca ele !i5. sufere pre a rnult, uneori 11 U ill \1 Ili ri 0 :mfcriIlI 11 cvidentd,

Slmptcmele bolilor de inimli Runt di ferlre Ill] numai tn raport cu elementul structural ce a fl'('HI de suferit in cca mai mart' masuId (rnlocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci ~1 in raPO't! III cu st adiul In ClUX se grlse~te boala, e:xisd. mi. deosebi rj III ari intre stadiul de tnceput ~i eel avans It Acesta se datoreaza faptului ci1 inirna nu foloscste in t iatc lmprej urdrile Lnlreag:1 fnt15. die care d ispu ne; ea are 0 l:onporbLlH~. tc.lCn'il pe ClII"C u utilhe.::l:za nu.mag on sit,u<I~i deO,;;,ehite, cum ar G dorlul Gzie. A~adar, fUlleti.a 'inimii elite uneori aSlglmUa (;1 ¥ t:um urgani:>mLll ~l:r fl. tn ~I:are ele ,~.a.l:1 a.tate. AJCe~ti hoi navi de in i m~. Stlilt 'lln{'JSCll~i sub numdt, (lc co:rnp~l1.Sa~i s'llllat,enti. D.:iica mfldiJkarile PI'Odllse de boaU d('pit~l'Sl anumite limite, f uTIclia inil'nii se dereglea1.a ~i il1.cep,~ ap,ara aiHlluile !>~mplume cc ~tnlg aLcnqia a~~l'p:m imbol niivirii. Un slmplOm .i.rnporlanl ('s(e dbpm.'e.a, care inse-.ullna grellt;~.teil rcspifatici, Bulrltlvul simte Hpsa tk tier uri. stmzap,a ca se ~ufoca. til, lICe;l."tf.1 si1'uatj e se co il81ala c[',c~l~refl frt~c ~'oL'ntci ~i amplHu,d inii mi~dirilor ye~pirlltoriL ~indmllll!1 este intali1.it la mitrali "i il.OrLici, III hipl'rlCllislvl, in Pl'Iic<lrdite ti mio· cardil:e, Thate ace~te bo[j au 0 CilJrackrb Uca comuna: s.im gele es~e impiedicat s~. pa",nr~, w lI~urlnFi ci:1.m~.n:le slimgi:de inimii ~i de aceea stagncaz, in ph mtlni, mic~orii.nd po~i!:iil i15ti I eace~n.l ia d c a .efeclli ~ sdlirnbu dh~ g~zua~e, prelu:rrea ox.igenu]ui din aer $i elimlnarea dioxidulll t dl' c<lrbon. Slagmm~a sangelui 1.n re~eaua. de va:<:e capil are <Ii p lamfinilor (:slle tl.c-

centuat~ ~i d C laptul ci verurfculu I dIC'pl.fiind ~iin.1itos, trimit C spre il1im~ acceasl candtate [lormalii de sangc, pe careventrtculul sraug suferind, nu 11 mai poale impinge tn totalttaie mai departe,

Daca lin asrfel dc bolnav cstc ncvoit s5. Iaca un et'nrt_fi7..ic mai mare (urcarea dUU.tVll etaje), apare (I dlspnce Inlensa ~i destul de tnd e~uI'ig.ata. care opl iga bolnavul sa se oprcasca ~.i sa se odihnemscil. Foarte frecvent, dar ind{'o~ebi dupa un cfurt fizic rnai mare, l)nt l:I pihea dureri in partea sl tt.11 §la " pieptuiu i, T 11 II ndu ~[cqiun l cum s U Ilt angi na pectora] a, i 11 fa 1X1l~~ minca n:lli c ~i peri card i la u scnta, durerea lor::1dd. este foarte lntensa, constituind stmptomul domlnanr, tn angina pectorala ~.i ill 111- furctulmiocardtc durerea t'~L.t: pre'!,"Ocala de j rigtlJCjJ dend tara a mll~ch'iului cardiac, iffir ill pcricardiU\ ea "pare dalOrita fredirii inlr,e el'e a fuiti?IDr pericardicc inilarrmli.' ~i ingro~flte. D~lrt'rC'a de inima mah puatt' n l.nt1ilnita ~i i t'l lme],;: OI<:'lI.d de c re}lere ;'I. volu ITl.ului anumitor

amCrC ale inimi care comp!'im~ o:"lsele colo;mei verkbralt' saLI OSlllui Stern. Af.I S~ In.liimp!a un oori in ~tt'[I0la mi.trnlii dlnd d~lm8.rL·<I aLrJ.ului ~tilJ1Jg pmvo~Gl dureri in sp~.te, in regilJmea omoplnllilui. Insa udc~ durer,!.' rc~m~ila 1n. drephll inimii este cfJ.\.l7,a:tA ,d(' sl&'rin~a acestui OI'g~ 11, Dc cxempJu, CI:e~t.erea e'l!';flg,l.'rahl a lIemlui tn stormtc Sall in ilTte$~in, CllIlO~cuL1i sub numde de a~ruga,strice sau aem,;A)li(!, :'l' poalc insoti de durel'j I.ocallll:lh: in drepwI inLmii. J<lr G1r~ jn rei'Llit~:te slmt daLoTaU:! faptulllU d pungs. de 3.e'.r; II dWOrl roark mare, araS8 pc inim.il, mai ale~ c~nd cd ill c~uza ~e culdi pr parlC' dJeapt~., il1ima bate 1.i }i floapte, Jlls~wntrac¢iile sale dtmice 1111. aera.l1je@zii.; cNl1.d acC'~tea. deYin rcn:cptibHe, ~e pmdllce u ~cnza~ie neplacllt;i, Incompic(;i., palpHatie, In mod nu[m.al exist'i lIll anll.mit prag al. !->ensjhilit, li IlCr\'oa.~e, t\ll mai can,1 ace~ta t'sre de-

rfuiit, bi,ltai!e Inimi sum cunosc ute sub forma de palpitatli.

Unele persoanc manifestj 0 stare de cxdtabilitate crescuta a sistemului nerves , d.uorltafupt!J.lu i ca. pragul scnsibiHH.i¥i estc depa~H ClI mllWi. usurinta. Din aceasta categerle fac parte surmeoatii, emotivj;,·cci care abuzcaaa de tutun, en ka, alcool, ccai, prc, cum. ~i persoan ele care ~ufera. de di[eritc tulburtirl ale glande10r cu secrejie intern a. ce i ell n~l~n~i i g.azoase man ill stcmac ssu ln lateslin, TOL :'Ke~lua se pJang deseori de palpltatil, de~i inima JoJ' nu este bolnava iar ritmul ei este normal,

Uneorl tulhuearea cardiadi nu are im~~nrlanta cardlaca deescbita :.all L:S(C chia r lip>:im de conse inie pentru sJJlaL.llca bulnavul ui, Acesta este cazul batii.ilor de Ln; m£t. care slIfvin mai dCHcmc dtldit nurmat a~a l1umitele e:rtra.~iMole, ell a)ndiria ca dc sa I'lL- m.re, sa Sc produc:i 1:1 per~n:me relativ tinere, fiir 0 afeqiunc CIIHli.~{·ii runfiml~Hi..

La un i i canHad ,~e tumefi.aza, se llm:f1a anumitc: rcgounl ak COtplIllIi, III ~pccHl pki.oarelc:. Expl.icati::. e1:te llr1l1a.Warea: intr-lI11 111..im~r urnpIJrtanL Hchidelc: nu mai Simi evacuate ~Ll.t'ic i em eli n orga.nism,. pwd~ldinJlHt' inlillntpi apoase ale difel'itelor tesururi s, u orgal1t', (:lITIOSCLlbc sub numele die edeme, al c~.·or mecanisill {1l' rCpro d tl (;ere cs~.e com.pl~x.

As~f~t Sf!' ~tie cli. trl anumite sitnat H siln geJ c s I agn~nz{l in pli1lmimi, daloritl fapl:ului. em vemttri· cLl.I\J~ ,tang lllJ mai e:<;te in ,~tH.re s.J-1 lmpiDlgu :Llic~nW.alt' .mfidt.:nL~. ~pl"e ~Isi:emul art~rial, Tn '~Zll.rile .m:.l [ :.wan ~ate. () b ~tacol ul 8e face sim~it ~i a,~upra camerelm dtcp!.!.' ale inimJi, Clll"C pot cC'ela in fa~a pre."itmii pulmonate cre5Cl1te ~] vor da 11 a~tere u nei Mngn ari a. sitflgell!i in s.isl,c.mu! yt'WJS general al organ 0 ~m ul ~d. COIll pl'Om i'~ft n d nUlla oxigenare ~i f1vlnd Cfl rezultal infiltrare-'..I ap oa.~ii a tesllturi 1.01" din marea ~irc.u]a,:ie. Lucrul accs-

ta sepoatc lntarnpla ~i on imbolnavirile valvulare din cavi'h ,ile dreptc Stili in unele bol.i cronice ale pl.lmanilor, deLil ori de care ori se va produce u 11 obstacol in caleu inroarcerli san~elui venos .. [a. cardlact. edemele apar de oblcei la gl~7..ne sau pe partea corpuhn pe care sUI. cu lcat bolnav ul, 0 data cu a:gravarea belli ele se extind ~i in alte regiuni ale corpu Ju.i.

f.xist1i. slmptorne din partea i nim 11, ill prez(:.nt ~I clmn[l l rebuie sa se actloneze de ~ugen~ii.: sufocarea intensa. din edemul pulmonar acut, churcrea feartc putemlcd din in faretul 111 iocf!!.ro lc.pterderes c u nostiintci din an 1I.m ill: tulbu.rtlri ale inimii etc.

$-a vfizut c , dispneea, simplorn i rnportant pentru. dbgn ostiCHI'en bolnavilor de inlmji, survine dLlP.rt ,e:fmtLll :Hzic. Fiecare om resimte dupiil nn e(o.rt fizjc inlcns un anumit grad de di.spnee, ell atat ma i mare ClL eM ~fortLJl a fosi. mao intens ~i m.ao ~ndf'l.unga.t.

BoHle inITnti pot fi i11talnile Is, ork',c v~rst.1, chiar ~j la Ilou-nascu~, ··i.ecarei ca[egorii de var~l ii Slwt llisa CtlraCICrislice <lDLlmite form~ de imbnlna.vi.re. Tmhnlnjvire~ il1l;rnid ill a doua oopn~.r.ic;, 1£1 iidok~Qen ~i ~i la adlU!~ii t~nel'i ~llb 30 d~ nlli, arc d rept C~ liz;} () bi ~lluiLi1 u afec1;ilme des intalnit.\ ~i unnata de wns(:dn.lc foarte SA:Tioase: jnfe('~ia .rclimatica prudusa de 1,,]]1. rnicm b, strep'I"flcoclll, care prodt~c~ b()ill~. nLl.mita It'Limatism 'poliacubr acm. La aclllli~i ~i la y~rsmlcj mlJ"llfirul ridiC<lt <11 imbolntlvi.tilor dtiluralc bolilur cardlOvasGulm:e e,~te atriOllil' hlpertem uunil a.rl·('rii,lc, fn'cvcn t. asodatii 1;:11 art·ems.;;;leroza. GrOl"titatea 1l1pert,cnsillnll "rler laic OUIlSLa In amrlifjca!~iHe cardiace, renale ~i cerd)mle, pr('cum ~i tn a,st)ci.erea CuII aferosclerozei ~l ell dcgmdarcn nlpidiil ~i pmh'Te!->h'fl a arteriole:lor, cu III este til. (a.z,ul [unnei maligme a hl~)l:rtl:'I1;5illl1ii ancriale,

f'ellcia LUPU.

VIIIC

Acklul ~lc;l~li.bal.idlk este un co:mpus solid. de cnlofll'r: albJ InudoL E~'l'~ toarte soluhil III ['tflllol, tn flr,3. 1:1 25 grtl>(.le C so" 11,Ihi Iita,1 t',l S('I cst(· de 3.3 K

i\cldlll tlcdibalidlic, penl,'u a n Olt:'ti"o.', lrebuio sj nJllnBa h1, sanb~.,tro\;,ep;and p~~de BlQ.ml:lcultLD S:.m m,u.tDA~a :inte~tfnalilJ., tn plitsma "s.:U1~ujna, acidtll acetilSfjli~iH' hir <'!,roUzeaziila addul salicilic~ ce ~l.e fiXti\'d(; p'[uteh'lele plasma1tice, {lude tnccpc <le~iltl100 ~~r~peutica. AspirLna fQIQsiUi en m~dica~ me:oL contine [;lli1f1cipitd ac.tiv <\11 cxperi~n~clc LilJui ametili'!C 'de dim itl comrU~L, cum al' fi c'llloarea .~i amiqQl1111 carr dati a,eCS'l€ia Wn~ sisteu\1' ~i favor! ,(e'lt!i. ,lhsorb\i ,I.

- aspirina slmpll;

- a~ririfia efervcs<:erHti slib forma de

r::omprim,:rweu hid.9ge.ll-cmrbon de s()cilu, ~i ~dd c'itl'i(';

,aspirin. tamp.r:Jl1.ata cu glUGlnilt de calcitl. ,comprirnalc;

- Hpirillac u viL,l,m ina C, cmupli'imate. S- a cDmtaUrt c~ aspirin a IHI ~.re m.l.lfJ 8 i aClinne <lIltiinfla.matol'ie, ci u.ce ~j <1iqiune lopir{'[.1ca ~i amugezid. $-a de~c(Op~rit, de exempl'll. <!Ictlullea de primiTe a tromhoze-

11)1' cardim'a.~~ul(,re ~j cel"ehr~le. .Pru·acl!'talul!drdi

Spre de(lsebire de aspi r.ii)A. pmnlcet<lmotul"medicamelll mljlJgcZic ~iil~1lipiICtic. flU are actiUo:~ ~lB:rkoa,glllaLi.l.ii ~~ ntl amea nlUcoasa rutr.ic;:iJ.

l)l!Uitlc.eramolUl sc 8iiHetiU~iJZa p6n 1LC, ~ i 11M3 anhidridei a.ceUc.e a~upra aminofu, Ilu1ul, rCi!.ulH1nd f~c,!.'t''lmid.t. .

Vitarl1ilUl: C (acidl.llllscorbic):

. Vilal;lli.llel~ *unt compu~u ~,)(gallid ~OIIf, ill canliH~i (u,ttrte lllid, indepli ne~c In Ofg~n i!l~~ll ;mi.rn al fu:nc~H sped face ~j !lita~e. E.le ~1.H]'t esentia~e pentru. imbrltlatt'i:~rea ~i mentineIf3 8allata~ii omull,1i ~i iiltlimalelQr.

Vilarninele P()~ fi. ,!Ointftizate de phlllte ; ?i miCr[,H)rganisme ~i nil pot fl, 51 rl.leti 7~'1te d~ organ i,smul an j nl a!. Li pS~l lor d ~ Il h nUltl duce 1a tm bolt) avid gr.we, •

Vitamina C este () mtur~, mill :;jJl~s in legume ~i frllcte proilfPere (ardei, rJ)~ii, patrun;el. spana.::, mke~e, cir~i c etc.) hill ijerbere.a, alimcnlcJot, v.itiLmil:la C se redw:::c: de regula l~. Jll.1I18.'l ~ Ill.

Domuic3 'GO~A, J\:UC

Despre iDedicamente

Medidnll veche a folo~ft ca JllcdiCilment(' mai al'e~ plante .~,m extracte din plm:'1l'e, ell tlmpui S-;1,U izolal ~pr;nr;ipme acti\'e'~, adicii CQmpu~ii c u. ~fCct f1:zi c .. ~ogic din ilce..~te pl.ante. Ace\i$hl a I'CrmLs 0 Cllnoa~tC'n.' m:.t[ buna ~i 0 d:ozare mai ,t'xaCl:'1, a' accstor ()01TIl?'I]~,i. P~11l,5s1Ira ce ~ -~ (lC2.YO lt~t ~ill.l~eza chi.m.id'i, a~1 jQ~t Clesc.()peYLte, in !Ul1Jli1i.r foane mare, I1H.:.cli.Ctunent€ (:0 c1ccl,e Cll to~uJ l'l,(l:i, care di (era de .:::de Cl~(!OSCUlc de mecHdna vecl1e, eu ajllCOlI'ul flceslor compu~i !:iinaetici, m'edjdna mod:nrrii. este carabili ,~a. vinrlecC' buli care ~HliIll t' nu e,aUl p,(lc~ihi I.e d.e tratOlt.

Meclic0JIU entele f(]~Q si te ~\sta ~i mIla b~7.ii. Mai muI~ de 35.000 depri.t'lcipii il'Cri. \'e .. Tndl.1S1rj" farm3ceu'ttcii a. luat 0 am~ p]Qarc deoschita, dal:orit;;i ce.rCtl~,ri,i chimice 111 ac:~~t c!omen'iu.

, ;l~pif'ti(J:

~ fr\il'Lzele ~J s.o.:ntr~a sakiei aJhe au fCl~t fol{)sHe il1ca din antichilatc,

- p~ltrll prpprieta~jJe 10J' antiinflamf1.-

\.uare ti pt!):ltru ac,hmea, lor tmpoLrivl{"feLtd ?I a durcrH,

In 1763, Eduard Sto n e de~copen!( cDc<!.cit"tea d eqJt: L~lhli din SCfl'U'~4 da saide illlpotrivi\ ~j1.h;]ei, ii:l,1:' din ~Cl.'asta s-a ,obtt· nul a~idtlJ saJicm;;;. Addul !ltilie.ilk ~e git~ ~c~te in stare l,bera 1n ft1.lflzelc d~ simi, chin, Lil !lorila de m ]]~ete~ ?i de cretu~cti,

H erll1<lU Kolbe; In 1874, sinteti ~'~'iI,?1i a.ddul ~aBcUic, D,\li" germaJlli prerar~ sali·, cllaLul de sodju, core e.~te mQi pLr~in ilgre· slv Mllpra. mlloo~ii. stomacal~ dec~,t ,lddLiI salicilic. Tn 9nu11897, bdix Hoffman ob~c~ n e Xn JaboratQ mwl e n I'mei Bllyer ~dduJ ilc(,"t:ih [!Ii dH~. c ilt:e e~~'e comp lmll ~cti v al Hspirind, uti!lz:ltJ ~i a~t.1zi.

Addul aceHl.'lalid I i.e se de,nllllle~re ~t iilT~i fic, add aGehlo.xib('nlQic ~i se com erei· ali lIeaza sub :0 u mele de aspirina,

Ac(d u] acetil salj dIte se obtine prin re~cfla dintre addul ~aJicil Ie ~i ~mhidrg]a a,cetidi, R~li,C.i,i:.'l. ell L~ lenta ~i i revel:sihiliL Ea e-ste cataHzatd de acidlll slIJfu:ri.:;;,

- -

it -

II

VIV

,

Am~l ~(:OJn r 20()5/2U{)6 readuce asl'iizi Roman fa pe a~h!~ 'rf:/rmrJef rea Ie; apropriindu-! de a:ld~lltl~ sisteme eallcaI.iorrare europene, de [~"iglmJele imei noi ca{itii.ff ~i de nC~loi1r: r;;om un iM{if_

TriHm 0 z;i .tn ~a.r~ sperautele ne indreptt1tr:s,~ sa credem in i'~W$~1il, si ru purerea rJoastr:cl dr: ,~ hwillgf! grewiifile, A.-em curaju! sa creden: OFtl, drJpd (lUite.a IJ1ce.rdfri La care ne-a supus nr.llura in acta.s!l~ vnril £iezhintuita ~i pe care te-am de-: pi/fit CU proieeionalism. Suntem obrfl1ili{f s{1It1- vilige:m 11bstacole1e pri« cunoasiere ~'i httJ.rl(art~ (.'rJf1lhwi4 rata de ce reu,fim, \lom j~r,e totu! petllru. 1.'a scoel« safie creierul sodeMrif, iar im!iifatura jrUl:t1.~1 um~ ,~il 11e' !m'i.neasdi mintea fi sufh~lul, De &lceea, es,te bine sa-i awrdiim tnaM a,tr:111ict_ Pe.ruru cii adeviirata fr.!V(jtat~ril W~ i11- ttUfi este 1n ?(oalil fi r"l lumina ei, M; adw'ul din miidanWr -~i haru! d(JS(:iihAui, ,byj straiuciren ?i puritatea 8ujIetului de wpfJ, mode/ate in spathd irenuitor al unci Fcoli moderns fi perjo1'matlte.

,. 5untr:nl bucurosi :~ll recunoastem cii, fi in Gor], spa.ti~d ,s({}lm' s-,a mobilat cu 69 refele de windatu(lrt', a/at uri €l'e (lite impliniri materiede care ti ,a-~1i;uri1 accesui spre nebtinw'teh~ aw:mt(j· je ak oJrnUrlkiil'U electronice. '1!l~{Juif. ,s(j n~mara'fm prin aceasta, inceputul ~mui all li.iitor nesperat pentru C01liiir1'o~tri, oriunde ar fi casa ~i scooia lor. Ne afhlm in fa~a mutter proiecte de d~,~lin perrtnl scoala 8orjeal1ii.p'entru a ie implin! trebuie sil lim uniti, sa aw~m aceleas! exigente, sii tnl renuntiin: nitiodata hi diversifCU-I? $1 compete'flii.

Personal, am mare increderc In actuala echipa a lSI Got] j~i cred in valoarea si viriuiiie profesionaie ~1Ie corpului profesoral.din scoala Korjeami. '1'oate acestea ne dau cr:tWudinea ell. vom reusi ~i n~ VOl'll bucura de hinde ae.atpStlt1'U pM,inti, eiev: fi comuniiate.

fer sjdr"itw.l (U'1ului fW[(lr, $coala gor}eal'la, de ale c{irei gtiP $1,0''11 e!'m ell to ~ ii' riispurm'UQ ri, va fi rmpfiuitii, mat perfcmmmta,

Va doresc rufuror; d~SfaU, elev! {Oi piirinfi un an bUrl. cu muita saniitate fi tmpliniri, impreunii at [amiliile dumneavoastra.

I"Fof. drd, V;lsl]e Livlu ANDREI, 1nslleal_l1' ~colat g,en'el':ll fll I.S., .. Gorj

{isle {} zi spedala a l'ietii noastre, 0' zi in ram speranta # fmc.r.:tria ,~uri{ mat pu.trmic~ de-eM !:I~fstefetl j~ rngrijon.'h11e. p'fjl'J tnt/dill (Ire rnlli mtdte '~aNse fn vi~Ja, cine inw:i~~ esse mai .~~~rhltos, cine hwala este mult mai respectat dealt ceiral(i # stie la randil.lli'~'i si'l respede, Mlrrjt,'i.:!ill irll'atiim, meriM sa-i irmlttim pe r::eilal/i, de1'1i 1Wf!fl, r:;opiil HOftri, coregH nostri. Amd (U:;~.Htl am l1'lv,r,l{at cu tOfii cate ~Ienomdri putcm t n'ii d(J(;a nu r;e~pe(-titrn rwfum (U kgi1eei. Va proN~n £j'a nc hUJm r.u toti! Q1'lgajamenl ul, tn prima zi de ,jcoa/J. _ra Ja-cern din acest an" onu! copacului, sa plat! tibt~ ]I ~ct:l.re

Mr. as

OLE

UIL

til {Al s~apu I u t con~ inu a pe Wi ter:rm feral c.a _~a aj rmg& azi fa aGesie f~nlllate., d~~pd 25 de ani de inw~t(h.I:lthlt lice.aL Este a .!:atis/m:lie tleosebita perdtm mine cil simi inctmjlJrtJt de (.I se-rie de absolvcnti ai aces'tei ~wH rmHfhatr!I'I~, can~ »ul.i de care ,W ri~,fI'rhf.: jlmctii, dupa p regat-ire{l sl~pf!ri oara, 0 uurla parte dintrt cadre/I;;: licful:u.i. indus! v c8i dOi fm p' D(1dQ},lu. directori, fo"h' delVi ai ;iW~ii mritasarerlc, care d(lvedcs(' siml!.d rtispw!derii cu (are .'i-a lunat in ClCeasta unitnte penfro rezultatde rie:os,ebite obtimltr: in a~'etl$M~t(J<llii,

Siirbiitorim azi W~ sfrrt de :H~C()r de la trecerea {a tl1v,~td. mantul Ueeal, p.:ste [I ol-ware pentru rwi, ceb,i(,erd ai comlln I!i, o(j m C~ rlt ~mo(m~ ~t (.I ma re dllste pfm tru d UtN 11l!'tW!J(lstn.l, slu;iitori (Ii aceste{ ,coli $1 ele:vi~ sii l1(m~ficiall de t:ls!'!menen condiJli rar intiilniJe iu rarJ. 1111! revirf il1 1'11'itlU: a_l1rma#ile fostului miniMm Marl'!(I" om de mare l'aioare, care {~firma cit "t!$t.e Imr~aae'W1r mnd dhJ liwele care poal;e. ri.-aUza pe plan fJ atimwr, ~m~ { dhl (;()legi· ilr: Wre csU W'lic in l<ormhlia hi mediur r umr',

Dotr~rea de C~IfI: dispunr. acest liceu, mi-rl~ pcnnit,e sa joc '1j7rmatia C(l tiepii$e$t,(? pmcth: granfrele '1at:lonalf!. J:...t (I luafi in mune de rtiu, dar am a't'ti:1 octlz,i.a sil, ViZn~t i?

c~te ml copa« pe care Slt-' c:r(!ftcm ~i sa-l lngrij#n. ',fr.1m "war a d~ la d !Cum $a fim PJ~~ ternici # UbfJrj, cum sJ i'iC( uJ~ tam la cend fnstela t. dar fr( acel~# tl'mp sa Jim. putem ic aM:flJ,pi de pJmantul nostru, La sfar~·itul anu lui VOj'fl lwe,a in tanJ rll](.Htr(1- az 3 mmoaJ!e . d~ copaci 1f!4i multi ~i cusiguranftt se va si:himba: cevd tn su}1etul m)$lfU_

Alin{sfl~r,ul pe CaN! il con· due ~'~ l'(;~-impllca Cu toate reo sursde in aces! proiec t, '

V;~l a.~igtt r de p rofund.!./, l '. meu respect.

Prof. uoiv. dr. Mkmt MIC.l..EI,\) Ministrl!ll Ed,ucatiei si Cen:etidi

M(j btl~'Ufa japtul eli $Ul'lt {w[nl re: 1>t;imU .ab$olvenp: ai at:4S' lui IiferJ, PWJ'lotia 1982-1981 Pot $~ aflrm (u bu curie ca fm~ ae.vaior ac'tiv{iah~a ea mao tstru i!ln;trome.mnic a.liiw,ri de multi absolvi!l1fi la Cariera Jilt Nrm:l. Nu pot 5l~ ,~U mel1/i(UUlZ Flptuf cd fn aces! lir;;eu at< allsolvit cUfsu.:ri!c lirea'!! ,atilt $Uria ell! fi c.:,ef 2 copli eu sottile lor. Lic6Jd dfn MMtJ..'ari (l du~ {a jJ'J$o{vtre~ muUor ge~Hm.l(it cu wS/1lri mult mar" m {d riecM d(.u;ii mtfg"'cl U1 la Motru ~'(1l~ la TJrgu-!il.l. Ga la orke' u'ICi!PUt a fost destul de ,gw'U. lk diminea!,) $(j mergea ta serviciu, ,tupa mas~lla Ur.ft· ul _,cud, ValOriM domnilor pmftsor.i am ajum £11 1983 .~il abM)lvitn ,e-xarntnul de baca,· rrum~til in propl)rt,:e de. 98%., Uri man' merit 11 art? dommd prof ion Gr, Dddaltlu, actual diredQr adjunct, la vrem~a rc.spec:tl'1·ii dire.f;toTulltl.'eului, Nil pUlem sa lUI mentioNum of; efortul depus df! mdrele di· iJlJctic ((Ife ,a~ preda1 curSI~' rUe; B,,,n;ea N., P~icu A" , Ctitrin('J~(.t C·'tin. DddiHihl Jon

. !~- Olr,lbi ~ ICirl ~i ~1'l~ r~~~ spei!~ _

~~--~~~~--~~----------------------~-----~

,-------------------------------------------------------------~\

al efortrd depu5 de sing. GI'du, ' COn1tlt De a~'emmeOi prof Parlfiroiu Constantfrl, ~tlll.'sc~~ Petre, 13~lescu Gheorghe, DJddlJu Lumi1!jifa, Ceau?t:$Ct,t Zizi lit aWi,

Lkeul diu lHiitiisari a creat . toatc ccmdi(illr: odatd Ct~ dllrea in jol()sinta a 'Iou/tell sediu, prin eforturile dvm nului DddU1ih~ fon ~{ cCfltluu4~ld eu a(tualul director Dum~'tnl Dtidaldr~, aducdnd UceuJ ttl ",JVtdul d~ in~~rnire pedi/lgogiell, ta nilldul cdor mai '"ar~ Ucec1 reu~ind 'it cadr(le didactiee sa pntgatca5c(f; cll!VI'j petttr.J a in tra in vial" r.m iver:si t(l~ 1'Il, pentfu (1 preg!ltire profesion,~ln III pmfosHle. d(!. itlgineri. e"MhJmifri, jUfi~ti fi altere.

11'1 inrr.ei ere dores!: in nuffude m.eu pr.rsanalr~ al wl~gi· (lflT md dil1 pnmtl prumQfj" de serali~h sa nudtumim penfru' cot ceea Cf! au fticul pemru l10i dcmmilor projesori ~i sa-i asigurilm de lOt respectui nosiru.

Vasile FRtNTl'~ Maistru Jjlt Nord, primul ab~Qlvm,i al p.rlmlj:i promotii a Lh:euhd din MUdSClri .

SW?t w'wi care a venit in: r.adnd fmlt'l~am&mutui din Ma~iisari cu circa 45 de .r,mi fn l .. mm~, r:lrlJ1t1 rJ .:u.;tivl:tale in (lite unfttiti l'iwhm: d(t 9 ani, d{~_'ifl. /fumndu-mirutjvitawa fl1llr.erutd zona dili 1961., p"emerg-iitor celor 20 de mIl de fa irifiintarea licl!ului din .1,!liMsarf, dupa care mi-mn nmt.imul,r £~diviWtetl pthuJ fu anul 1990, tmul pemiontwU,

Nu rlj' 1)rea sa ~11tdegeti ~i sa IU(lli C{! pe 0 lipsa de modesNr~ Jill par.lr.[! l'Hr!(1 Jnp(ul de a relata unele !lspecte dar comider strict neceSilr Stl itltelegem ,ea orienit:lrf!{1 sprt! tr.r:u:rca l~ 0 fOI'ma superioam de lrll,.',t'lt ii m tinl, in cdJrulloClI U trltit rwa_~trL" 1I1J a fost p05ib ila j~i flU S-IJ jilad intrimprato~·. lu- 411d 1{). lr1lJmplare orice ~dtCcl Iocalitate. Ded nl.l _Hlfacut pe I.Jfl tenm sterrl, pe r~n t Ut'l1 go~ flirii reaUzild, $coflla din JHatiisari, 111 tO/ltii ac.easta perioalt~~ la {tlre mi'l ri'jel; a fm:1 fwalcl r::.lre 5-(1 s,it!wt intotdemma pe podium, cu rezulta~'e bl,me ~i.r()(1'r!,e hr.meJ davadu, fiind orient-mea (JUtrm'tiJti'lor locale pentru trecerea ta organfzarf!CJ unui ~nvMamdnt SU pe.rior in ace(lstfi 'ocalitate.. Dispu!I e4m pentru l!1'I!l11ca re· $pr:ctivii de 0 baz~'i matedaM cOl'e-spu.nzatoare, lie 14.11 spa('iu caresprm z.rlto r $1 peri tm aaa vremr: em ;,Ur·adcw1r 0 fwaUi pilot .• 1m 0 S~ ri4ac{ie deosebi·

~c;oaM dil1 Germania fi mi~am .dat _~(f;amj;1 [.1 tri tr-(Jd (~var (.!ce.st lieeu dl'spi.tj1e de (I bazaPlemaipomeuita,fiind datat de [(I intmre ?i pima fa uUimn ,~a1a coresprirlziUor, lucru p(!nUu care drltmWClVO(lStra aveti to~ll~ motilldl~ ~pr(:! a vii m{mdri ca va de.1a~IJrari (Jcfil'itafelJ aid.

Nu·rm- .ramam'. decat sa vii urcz in Cfm{.i mwre sId'c(t's deplin WI! m;:liv.itattlcl: ,dumnern'oClstr6l. de a face in aim fel incat sa dovedili C{l ,~unlr~li hltwifici~r{ ai ' acesl.ei bogate bazc materiak

.Mull suc("es In viiwr.r Siina •. tatr:. pr.lltnl (l l'ute~l duce la indrplinire. lot ceea ce va dorip_ Prof. Constanti1\ .rANfILOltr, '

Fost (Urector 0.1. SCQlii Geu,e'.!:;lle d'll S ani M a'lAsari.

Pia anul

e scolarizare pe t u

,

alar 2006 2007

'CI ~~a iI IX -a - Hoeu - curs de :d - m.ologi~ - 1 clasa eu 28 ]0(, urI

- malrmatidHnfQ.rmatidi - 1 c1t~i.I ell 28 locuri

- servkii - 1. dasa Cl] 28 locud

- tehnk - tehnici d~ cakul- 2 dase cu 5cllocuri

Clasa a X~·a - ~kel_l fr,ecvcntil redusa - profil tehuic - 5 clasc Cl! 140 Ioemi

Clasa ,(\ XII-i1 - lic,ell Cllts de zi - dup,l al1ul ,d e compktarc- prom tchnic - 3 d,lse cu 84 ]ocuri ~wahl de~utt': ~i meserii - clasa a. L"{-;:I

• meG!l11 kii. - 2 (1 ase en 56 I oeu I'i

- indllstde aHmentara- 1 clasa. ell 2310C[[1'J

- d.cclronici\, al1to.ma~izi'iri - I das.1 m 2f1locuri

- tt_lrhm ~i alimelltatie - I dasJ ell 2& I!ocu,ri

~ala, d carte ~i meseri i -a.nul de comple1:are -

d<l!sa aXl~a

- tunsrn ~i ;:ilirn(lll}lo\ic pub1icl- 1 das~ ell 281ocl.1J'i

- ,electmmecanidt - 1 dasa eLL 23 loclirl

- r1cctronidi, allmll1athari - 1 das5. eu 191uwri

- ,~lectrk - 1 dasa eu 1910curi

- iDld~LStr.ic tC'xtilll ~ picl~rd.e - 1 da~ OJ 27 locUTa

FEBBUABIE 12'00&

em k

U I

II,. ali

NATION

,

~ =: + F ': Mu,murul lillulgi ]

AL TEHNOL,OGIC MATAsARI

Imi ~minle$C, pfin de emofie de sfmti mMtde pM' U!e de [a in rep utui fitdln.d em ;(o[a r. VIe'au .SQ vii ,rnart1et:I'ist:sc eel sw11 un ora! ca, In mlitate de CD ns it i er iudetean aitJ partea parfidului democrai; in COl1si{iul J~laetfial1 Gar}, sli w'i transmit 1'YJBsajul pen tru deschiderea astului ~wlar,

La aeest nOM inceput, doresc sa 11(1 adresez din partea Consilfuluf lr~dr:rean Cor), un mesa] de sufie: tu I'U ror e/evflor, plirinfilor ~~{ pro1esorilor, mui: 5 ru;cr.'s iI ~ ectivitatea elidacticd, CI..! rWClJIef1l dU de imporfa.nti'i este edu ca t i a pr:mlru progress! Ioddc1tii, ,;rial pentru g(~I"u:rafia preten,Ui dar m~ i ales penu-u gen eraiide viitoare. trlte.legem .sa abordam c~( m~I1Ul resprmsavilitme prores ui de [ormare 011 co pWm' IH)f1h, de aeeca, de ,ceea ee [acern rwi astazi depinde viitonil t(Jl"ii dar mai ares al tin erilor. Pentru ca aces! viitor sa jJeiJfrI a,tm ni-] dorim cu h1tii trebuie 5ii.-l tratr'im cr,l luciditare ~i respowabilitate, Capiii nostri trebu ie ~a f'l£(l fara unor cerin te diferit{~ de cde la care am fost _~upU$i nm:_ Er trebuie Sa facti ja~a ahor provocar), altor n (.Ii l1escnidr!:ri, de aceeCl es~e imporr:am· ca ei' sii fie pregt1ti.ri pentru aceasta nowl sodefate pe c.afe 0 cor~figurea w procesele de globaUzare, avatJsur .te/uwrogWor, rtisparniir:ea accdera rii aitifoI7Twf"iei.

Menirea dasdilului esfe: de rJ oreri, I1U doar CUfw.~tfnte ci ,1i de a forma devii iu sp:iritl:.ll flexibilitaf#, at r-esponsabilitiitit ~i r~stx~ct~[ui pentn~ rradi~iilr! mmfwe$li . .in crmditiile angaja,rfi RomarJ iei in p mC(!suI deadcral'C 101 UE. au api,~rut rwi cefi'nte prfl'ind realizare-a 1,mui inva.tamant la

standarde europene. Pen("rr.il ca aeest an ~col~l'.sa Sf! deschidli XI'I bune conditii, repre._ze.ntanfU Consiliului ludetean, fmpre:rm a C~~ crd a i Pr!?fr-du rii ~f IS) Govj; hlU d(t/,hI5m: rn teritoriu inrCi de ta incepuwI vacanrei de va reI:, pr:nlru ~r monfroriza modw.l de t:'.Xecu~ie .j lI.u;r,kf/or de repara(ii. I],ienizare Ff consolidare c;r ~C(.l{rlo I" CO'nsWcrii ~i llparahd pmpriu al pri marWo r 4l')1 fiecare 10- calirate _~uM:t con~ti.entf de japtu l ~·d 1r111iilfll.r-mlntul reprezinIdl Q priori/cue Ha(io-naia, ea aovada a preocuparii Consiliulu: ludetean pentru dezvollarea bazei :rnateriare a invaran-ulntului gorjean au [ost a/ocate 34,6 miliard« led pentru fnvestitU ~i asigurarea inCtJ lzi rtf sa Wo r de clasa. S e continua derularea progra~ mulu: guve-rnami:'11tal J' Cornul ~i laptde" in Wj loare de 50 miU arde lei. Be.ng1dr:ua, in Gm;, de acest 'pr[Jgrcun. 31 mii de cGpii din dasele pn·mar~ $t gn'idinife. Amd ream tncheiat a evidentiat cmnpelenfdr. ~wlii g01Jr:n~, CClliMtile mm'(jle ~i pnifesion~le ale l n: reg~1ui persona.l di daa ic probate prin rezuita ~f!(e obiinute ta exam e~ 11 ele $~. am cu rs~~ rilt' na (imwJe.

Acurn, erA OGa-ziOl umd rlOu ineeput, ii jdkitam pe loti m~' CQ.I'e ~i-au aa~js amtribu(ja la obri n.erea acesWr performante, au fiicut cun omIt invatamanful gorjean in tara ,~l pesie notare, deer lah,j cii ustrea sa de valori este inepuizabifa,

Va don:m mufr sueces ?i, in m~mde me.u personal, va mulfWTWSC pe.n:tru se.ntimentde care rna wple?e...~,r. ~cJ..,!m,ilti dO'· resc n'1 ulta stlntl1atf? f[f j-ericire_

Ci\Un SIMIONESClTj COH,~nier jnde'~an ~ll c. J. Gorj

la in(~U t; n:gr1't ul ea ,nu (1m putlit ·PtJrt{cipa. Gum mi··af 11 {iotit ia amV(f,4- maMtft?si4r; r nc{p u te IJdatli 'cu m:;e.as M luna, lUria de. tawn:rM, d.d'1' fmiph·_'e &d. to Hsidef' eli m i se potri w.~tt! if m ie, In. dre.aEfI ..... ~!-......I

tit situ,atJe zicala ",~i cp,i di~l

ufma ,;tl fi cet {Untit", lm!

~ ,

e:qm.m deasr.l1hm (t.Q. ntj,'fftul

m~i ale5 c{f n U dm ppr#cipat f'p:u;a dc la fn.ceputur (,jr.:esfor f?sti'vit(ifi, dar rnea (l JaM 5per 5"J 5"';' pnttiveusC'u, z,{( ala ,,1.'el diM urm~ 5capd turma', 0, wir;:'fle zica14 tomaflfq.5c,a p,e ~rc'~'per 3d >iJ: ctlHsidtraJi p(l~ ~rill#iI fl" In d(er!$tJ situIJr(e, " ~ D~muull 'Ii iteaor: ,St(rna('rJdre t1idl'lcti~c, realizez

, M :n:: r11t'efort .Iiz;c.e. mtltm:~Ir ft H{lP1C~a ~ ,~·a depU$pe~ftrrl a d~ndf.i uri p~~~m atJt' a~ :i~l-

teH~ fn(T~¢ perjoaM ttfat til; lfll'i$~. 'll

Meririd va apqt:.tfne d ~ .. u?? rl¥viklst~,"'sti Wtltf; ca4re dl'dactiC'e sull, timaM domnu'ui director; eeior 2 domni iii""tttori, 3 directori, 4 director!, UTI program (U.7"ajo.~ ca re n r.r $~ P0f.lU' con strut deetH 'u mutt efort f{ mull conswm,

De: fiewre deatt dl.mi virl 111 fr~~mrhlW~ dum" ~Nvoastra tOff1.~mif} ,SPCf ~11 m:t p:(Jste nndr n'~flp ~fpuflm IpJUJ~ Jrur.rw$,~J dum~m~45h:"4Irr~' ,. .sunt {mpresionat de schimb4rite ~ta~£! h

la an la aM da.r ,i de la perioadf! rn(;ll scurte,

NIl pot sa t1 r..t renwrc Inti1 0 data perfOmllmreIe domntwr profrsari. obp'llu te cu devil dumm:a" voastrd, ailre. fr1 tot c.e $-a n u.mit competirie. am" curs. eJevi'i m{Uibaroni au obtmut lor;uri fnmt(Jl~e.

Am wnvingerea c~ dumneavoastr~, stimate cadre didacN'l'. veti contirlua fn ace1a~i ritm

pre#~g{ulUi l"v4tdm~P1tului tr.~t4sdrtl~m mai

d~J!.r;rte,. "

: : .":!Iunt cr;lfi¥i~s;· dragi elevi,;a vol ve~ fl ,M'fza

f:{in} vt;tJ ~~~gJ~fJ: :gefferq~ito1' nj:mstr'!1, 'tZar care i:elJjj stJJ:bcltilrjm 40 ae ~n"i de 'a prima . rif! H. crew.' dfl.lW,J'e $i ,p.u fac parte, .i.prm~mn ro, traim lin f~tifi ~i (j.j Spt?-anttqt cu tncre.derta ,i bMrarlf~fne noastre l'or fi IJe mdfni hUflt, pe mahlile voastre, dt"aj,ri elevi.

ltl c/rne8dn W~f#nUarf" O!1 eM mat pi~~1~td;

rea dot.urnentam a celor 500 de ani tU ~$.t~mtd a wmul1f-{ stl pute.m spr.ltre Olfll1#1,Ir Miitt'fsari Ii I1U comlma Milttisari. Dumncavoastm meri~ ilifj, zona r) meriM ?i dm:a Sf meritd ae I:t ~ ml sf' $f £nMmple.

Ion FJ..ORF..sC'(j~ Senator de G ol'j in Pa~Wnentu1 Romlnld

Sunt un absolvent alliccului di 11. MrlMsarL M ~arn I'Ulllcuf aid, am absolvil' liceul indu.~~triar din lO~:r::!1itate, dasa domnului proft;sor Dumitru OddiHau.. Am urrnat cursurlle UniversitilJfi din Pelro?ani, iar irl prezent 5unt in-ginn l/J Exploatarea .:Hiniera Ro~ta, fm i d.e sfl~(! r act! vitatea ttl rnJJ~eri t. Tin $~ multumesc cadre/or didactice care m~at;l in-

drumat # mi-au fndreptat p~~ii spre a t~jungr;. c!(tea, r.c amajuns.

Le dome multa, pIJtere de rm-ltlca .P'e:rltru Cl pregiiti ruulte gene.m#i de acwn fncolo, $(1 aib~, patte de bucurU ~'ji de tot ceca ce: f# doresc. 1nm 0 datil le muitumes.c,

lug. Ion GRJVEI~ Exploatarea Mlnicrii Ro~i.a

Am partictpat la. il'ltalnhea de 110 de nl1i af

I prime.i prornotfi ae 8 da.s? ~ icol{( din Mi1tdsari, Ar fi: nedrept din p-a rIM m t:Cl :)"a pdnlsesc acest 8lIef'Jimen-t rrwhue'dc:" va imparta~i cateva impres,i Cure mrl Jncr:~rcil. Ar.es't fveniment il de.lJ.Itarl i'i.n J r,fapf:.

Etapa f,jcstivitatea dfn cllJruI liuul~i, Cafe mNl aat posibmt~t~a .~a Me reamtn tim, sd depi!i.~ ~!nlfl din amintirile colegiale, s(l vjzihlm wl1o~ wl d,r! .~('M'(l pe care 4,11!! poatit P"i w,au '-lliut utazla s4-l VtZifcze: perUru a np, im bogafi ~magine-a nO(is!rd w r.Cea ce inseaml1J <lce.sl obtectiv,

A douC! e.tapd, (j unei adevarate ex,"!.! rsii, 0 priveU~te deosebiM, 1'ttultipoate rHI au (ivut posibilito.rea sii $trabat~ acest rrl<lSe'U mimmat .. Nu a~' y roa -~a Ji (¥ird Jil~ vedr:re ea pe acest traseu am ayut plikuM oClizie sa avem ali'ituri de uoi un c'Ollcdl<lc41or ~lJro de exc~Pljrj. care ree-a delecla~ pe toutt'i pr:rioada traseului cu fHuzica ~dapt.U~ mj.rm'u~tu{ui .dimat pe care 1'4111 Pf,-

rreCIJt. N(hU1f. sirntlt fntr·ad~vti,r bine, a jost 0 amManfll extrem de. plikura ~i tata am strabtit~ t ell bim! ~{ acemta il aot-ia etaptl.

Erapa fin aM, flt(easM ropioasQ, ma$u fr,.~U"'~J 1tl care yJ rog sd· m j dat i poi t' sa- mi ~pri m mulfum irea totalii, sati stu ctin dept {ml pttntru tot ct!ea ce a fmemnat aceasM mtlS~ wpioasil, grfja pen.trtl tl nu lips{ ab$olut nimh::, pemru ' tuul-e CU;P.${r. IJ'wmente ele se datoreaz(J w1ui omJ coleg de-al dumne'av,rMstrd. ~lgj; ae.n(J{ mer.: ~i (oieg d e- al n"j ~Ii., N~ po ~ scl nu fm; asta plftP1tru ,a lmi; dtH~ seama tot Cf.ea ce insetlmna aCf!st evenime1H fllot r::eea ce $-Q pE!trecut.

Aduc muljumirea noastra. e1ogiigazdelor t'(lre ne--au primit a~ (lim ne-au primft, muzkalltUor rore rle..au fi,st aU11url ~j ne-au "'Teat 0 Olmbial1(a pl4cu.ttl. Ne despdn im cu un la multi al'li. nome # jrrrkire, sucres pe ffl(li dr>p~ri-e fa toata lumea.

La m uztj ani!

·Prof. Constantin PANFILOHJ.J

In momentlJl (lce-~ta'l CHvir]tele 1~li se par preCl. puNne pemm (J exprima ael,~ ce si mt. m a, sim t riUaci nd pe culoarele acestui lice"", in silli fn care odaM era m eleva ~i cram gcua Sa raspu~d.fa tOt:lte privirile ra.scolitoare ale. projr;sorilor mei. Astazi sunt profesor :# Ie mul~umes(. ain suflet pentru cd mi-au iU5Ufiat (lcec!Stii dmgmfe pemru edHcape. 0 meserie QsprJ, durd, dar JholJ1wasa". earn I1U se schim ba. odata cu h~irrelf..

de hJcru ?i cart' n14 W,lwfl'~~te nu.:.diocriiu.lea,

Le multumesc din $uflet pentru tot Cffea ce au jilcut' pentru noi fi domnilor profe~ sor i,. «avert mpH ?i ri cre$t(~# duprJ vrerel f' elevi # fi invatati ce vrep,/ avtti 0 turmcltn ftWi ~j' tn veghere! it tnlreaga lor ra5pw·u.:kre 0 ave(j.

va mul~umesc pen tru to:~' ceea ce a~i jacut pentnJ noi.

Prof. :Feli.da. BERl'EA~ 'J) i I('cctor ~ 00011<1 Bolho~i - Valea

~~ ~~ __ ~6~_,F_'E_~B~R~D~A_R_I_E_2_0_. D_6_·~· =~~=~1mI

, 1 ·L

--- - --------- ------- - -

Gindirea ertttea 'in taeua de mal,emalica

,

I n tre nevolle ori ent~.rjj dl n domen i u.~ practlcilor educati u nale se ~H ueaza ~i cea prlvind dezvolrarea gfimdirii critlcc a elcvilor, prin foloslreu mctudclor ~i tchnicllor activ- participative n oi = b raistor m i 11 g. tehnica ciorch lnelui, metoda m07 ... ic, jurnalul ell dubla j ~l trare, cnbul, (vi ntetul etc,

h,f_ Zl ate considerd b1indirea criHc5. un tip de FlamHre difer~n\.l,llllii dLlp~ flnulltatc, Eu presupunc vcriflcarea, evaluates 9i alegCr£a raspunsulul potrivit pentru o :;arcilla d ,1 L~ ,fi respmgerea argu m e'nwH, a eel orl aile VMjHIlt~ d~ solurlt.

mentariul dlc tat" cIUyilnt c u cuvant -, ci 11 i P unc in evldcnta ~ talcntul "de a-si realiza proprjul rezumnt, propria compuncrc, j~Jc"'o 1 I'm trebu i e Aa fi C (I rna~,i nil, de memorat, dun creator, Avem flhli~pttl de a. asigura atm D.~ fera propi ce declansdrit val u lui de ld ei personals, de a I€ da elevilor ~all~a de a sc allrma GI adevara~i. de~c(Jperitori ai ,,110ul!1i",

Solutiile problemeior spuse rew~\',arii presupun colaborare ?~ cooperate. Tmi copi ii, i T1d~ fe rcru de dezvoltare intelectuald san de vflI~tii. pot contrl bui la elucldarea

"A gandt criti r" tn~ea.innllL a em ire judedIp proprii, a accepta pdrerile altora, l fl til stare sa prrvesti eLI sirntul raspunderii gn:!· ~elHe [alft yi ~~~. Ie p{)~i cMecta,. a prim.i. ~liHt(lrll.l alro['" ~i. a-~ ofed edol' ca,rC fllJ ncvoie de el,

Cap~dtaka de~l. hotlndi critic .~ e doD.ln de~le ]n Limp, penni~and t:le\'llor ~(L ~e rna· nif~.~Lt: ~ponLtui, llinlli'Lg,di(lilT, ori d~ dUe or i sc (l'ee~l zrt (I n()lJJi ~illHll ice de !IlV~.\MC, F.i nu. ~Tdmi.e ~ii :-;e ~imta. ~tj I:l gheri, ,~a.1 e A e Lcama lk [t'a.qia cdm <-Un jur fa:~a de pare. rH~ l(Jr. ~~. a i.b~ .. incn::clcre un pLlt€Hm lor de ~n<.ili~, de rd.lcqk.

De ce esl-e ilevoie ck g~ndirc GrirlkJ? Pmlle pe~trLJ cill. Il0i, ,d~8d]ji, urrnarim s~. form~m Qameni cu putel'e dededzie, oameni (l] sim- 1111 r.5spunderH, oameni f:U idei pmprii, 08- I:lleni in ade.vamtlli. s.en~ a~ CL1\.funu]llIL

Gun direa Cri.Lidl U Inv tl~a pC' c]e vi ~~. em ita ~, s~- ~lsu st1nii propriile icki.

St!lti~tica 11 oast ,'6,a 0 i1lm·e n il Of de. ~a catedrii., flu WrlSl.a in a vedc!'L ell devul are· produs I.eqia (it~ta, compHllerea san '0-

solutiei necunoscute, spunandu-ii p!lr~rilL!:, Ei trebuie hl\'iita~j ~a asculte, sa in~el eaga ~j ~a accepte uri ~li respinga. prin dernonstrarea valahiliHill:ii Ll110[ t~n LI.n~mL XmINli :1st fel ~l'lv~.~an:'a v,a f1 eficicma, ~caliz~ndll-s~ obi e.: tivel e pmpu~e_ I ~t1i. d~ ce ~e pu r1 e ,~I ~~a ac-cen t pI': l.L1CILll in echip;L Este nec,e~a.l:' ~fi .sc li.1 ~(;kaga d_ III cadrul Jezba l.erH, al ~chirn bul u.i de opinii, Ilu ~e (r.iHea mTIllIl. d .itkl'~.. 'rfchuic Sa S C cxp u.na ~ w.rdul ~a u dez""ordu.l, i ndiferent de rei a~iile existcntc ({it:' si mpatie ~au anti pati e) tntre pa 1'1 i,tpan~ii la sitLLrr~la de i nvfr~are_

Pt'nlru ~.c~asta, es.te .nevole de Ull demers clidtldir ~dccnll, Gin: (;(}n~w In p~ICLI:fbrerea a trcl Nape, a1l.atC' In inlerdl'pentknta: evo· carea, rcalizarca scnstL~ruL rcflcqifl,

~ ',VOCMe@ face m.pd In cUl~O ?ti LIl\de in.m~it.e de drre elevi despi'e 0 kma S,lll un mlLlmil ~1UbkcL Astft'L .~e ""a. putea fa(~ legM ur- .. Intrc ctca IT ~e ~tie ~i ce ~e va. preda_ en rela rea if! fOrilla ~.iilor ~tiule, c u cd€ Boi, a~ig lira tr8.inida celor din LUIlfi a_

ReaJizaren sensului ~~igma Illtdegerea

sensului noflor infermatll ~j a scmnificar,i~j accstera, Ekvil pot crti un text, pot sehdmba p.lreri i n grup, pentru <l! pOl rtlcipa activ la In",.ltaw. I'ste et<lp~ intrel':liirUor pmresa[ - el ev, elev - 1mt;fi*'itnr, elev €lev.

Reflectla interogheaza noil:: cunosunte ln slstemul celor vechi, ~sigllir&nd lcgaUJra IllJlm ele ~i dAnd po.sibilH.1'lCfl cxpunerf ~jherc a n noulu t aflar, Aoeas~~ erapa ji ajuU pe devi sa patru nda in esenta fapl:elnr ~i ne da {) i magi ne clara a supra reusite] In(:31e, pflt~htk sau a esecului activitatii cle;sf12i1iuml:C hi (l1fjs~,

N ouamodajitate de desf::'i1un'Ln: 11 acti".Ha~H didactics ~s,igllr~ o mai bm1~" corelare gandure -lm"lltal'e, iar pe noi ne rune In situ aria de 8 reflecta ,~~upra l'iiSPUl1SLllui. hi tntrebarea "Cum predam!"

L ucrul pt: grupc S~~ 1! pcrech i ar purea prcso pune activizarea rru doar a elevilor; ci a tuturor ,omp~ten~ilm grupulLli

Ca 0 couceetizare a mete delor de gwp utilizate in acti vitalea de predate - lnvatare uoi prczcnre, In continua re, U 11 proi ect de lectie, penn u dezvo I tares gft ndlri i critlce,

OMetwI; maternar i d.

T(!'ma: opemtli ClI nurnere naturale, In

clasa a IVa Obiective:

LtL ~iliqiLlll. orei, devil vor fi ,"pnbilj

- 8 ~ enun~e regu lil e de efectuare a ordi- I n 1 i operati i lor

• ~~. resolve exercitil ~i problema cu 0[dinea dec l1l5rli operalillor

- s~. lucrezc in cch ipa

~\Jewdc de hw~ril:mat.!t: m ozaic, con\'er.~atia, ex-en::ir,uul, mUnGL independente.

TiptJI Iecli.d: .I eqie d.e wn~oHdllm

Evoca.rell

Se ~()lidla elevilm ~a-~i re~.mil1.tea.~dj_ cu·

no~ti.llJtele referitnare la opeTa~i.ile inva~l~e:

• CLlBl .~e Imlll.1e.K numerele care ~~e adllll~.? ~ dllr care se scad?

- ~i cele care sc jnmul~csc ~i se impart?

- care este ord ~ne~ fewlv.t[ii pal'ante~..e-

~or, in fLmc~je de tipul acestor~.?

- care este oro i n e'''l tn care se el:e,rueazii opera~iiJ,e int::\ln ite tntr- unexe'r~i~iu?

Realizllrea scnsului

L EJevH se hnpan til 6o;rupe d~ clite 5, Ficcan' d.CY d~nlr-o grLlpii prillil~~lc ciUe lin numar de l~ 1 I .. 5 }i dUe (I fi~a CII ~a.rdni di~:erite, 'foti. e!evii care aUiM;el,,~i Hilmar se vor regmpa ~i vor ~n£epe rezolvarea ~ard~~il(lr, Ll Sl" di'l v(lie s~. co] a b ore7,e, hwapH(ml~. va llom.i.1l1l.iir.a activitatea, va corec·

ta tema, Piecarc elcv va deveni llH ~e;qter~" pentru pasul ur mater,

H. Se ravine I ... gnipuriJeul1i~iak tllnltuite din e~ev'i cu mnnerele 1, 2, -3, 1, 5. ~.Experl~H" vor prezenta celor d]l1 gl'l,Jpa mod!]1 in care au rezolvat certntele de pe fha_ til cazu rik- lI1 care apaf neldmuriri, po~ Intervenl expert, del a alte grupe. In acest mod, flecare copn va ajunge ~a par ticipc acti vla om, f;'xplid:nd cei.udalp. fdUll In care a rezolvat sarcina a\'u~:a.

Tilviit.:itomi ponr!a discu\H asuprs diflcnhii~ii exercuillor sauproblemeler rezolvate.

Hfu nr.L Calculate

Hll"!·16,r;':X r 5+2 x (3+1)j}:45."'FiffJ lu·.2

C~kllla~i:

!h[hJ : (63 ; SI - 4)]}::5.1 = l!j~~ nt'.}

Cakll~ati:

[2:+[3+2 x (3-1}]:71:3 = .Fj~tl nr.4

Aflati-l pc a : (a. : :) I 6} x :3 '" Fijm nrS

Afl ~~i termenul necnnoscui: (m;5+fi) x 3+4 = 25

Ucfle.:c·l~a

Se impart cinci ftse de evaluate individualaflecaru: elev din grupa i.niqhllil ( cu M. 1., 2, 3 J 4, :j) eLL sercini dif~t.ite. La tabla se lucreaza exercitii mal difleilc,

F~a tlf.l

PHnC'~:i psranteze potrtvite pentnl a 111·

diWi un exercitiu ~i apoi r~:t:olvi)ri~l 33: 1+34' ]5+2+9

Fifa 1011:,2

Alege opera\.iilc w.rccwp~nl ru n (lb~~Thc

egal.iLalea:

;'5 ~ ') .• ' 5 " 5 = 26

Ana tcrmerml neeunoscul: (x; 5+6) x 3y4 =; 25

,Fi~a Ilt".4

CCI1:npune () prohlerni1t {are s~ se rcwlve

prin €x€Id~it~l:

(x: 5+6) x 3+4 = 25 Pj~a nr.5

Ia~rll ~i finl au tmpretmfi 44 ani, T<ltii.l e·slc de 3 o.ri mai tn "l@fst@ dedit fi~l Ca.re ,es:l:oe vii.rfiwA.eca.rn~ il?

tn 1Ilcl:io::i.e:re ~e dli () Lem~ de c.x.ccli.ti(~ a celo.r In".:ll~lte. De pilda, scccre elevilor s~, akatllj,ascll 1l.L'l CKcrdtiu ,u parnrrteze, care sill. necesit.e on;linea operlltin()r.

lJil "'; llcflna ell OHANU

Q,uh C~I 0 Sl.!ta elt:' lUll rMintCll,l.n-::: f1Lpn,li:'c~ cd pn~in unii n1csopo, d\el1jlor, tn~i\~hqbQlu:1 lor IHI a tami,tmi n cml~id€r;aL!. ~.!! II(p:i} a\l'uq:aiis1~ die fl so :rfisl~findi in tn". egjll cu J, HS, 0 va],oa:re ~~ hUl'la ~l'eaJ;lFi. h:Ime, Matem~Hd~nH me· ,,' Cii cdl l~ caxe ajlinS~S(jr~ CO.L1DC"m.-

50pOl'ttmien.i eraL'J. Q~[ mai m.arl p~:r"'Ii!:U .Jor e:gipteni. Mll.he po·

s:peclalj,$li til :ilgebra ]umii l'm:ti· po:an~: ndnrl;Jdil;£, inc'Cpind de la

03. W.a~i tflP~ bili,sfi~~;!:o]w:: o-rice :mmerieni h! persa n U, <I,U ':Lt:iHzat

ecl,Jlatie de g~ndui, 4p1t,'dar ~i.lllUl ~ scd€wa mrl(lifbrma al;~ l (I . .I'ru me-

~e de gradul trei" E:ste posibil ea r~lm.', cat ~j a CLl\'intdur, Noi m;

mewciel.!! lor Sa [;Ie r;lispan.deascn r~krtfn ,a.de~en la cuhuriJe tnru-

;;i ~n In (ii il ~ i de a~ol.(l til .lru:n.Ni, d~t€ ak 1,Jtili:za~Gdl(jrdc {:lnl etC"te

ilfab,l, care a tran~rni$ a]gcbr~ q~lleif('jirme nl1mjndl!~1~ pe ~cml

vel;Lului. Cll,h:ur ~ bmhil 0 Ilien e dl,lpii I)]'a~ul

De· tlS<emellea, me$n1-}o~amje~ Carwitl .. :l~)~t ccntrul. ;rrI'LIltot .im-

Ill[ Cl~I't,o~teati. t(l~,l~ t~Qf,crnek g.e- p>eri i fminse t Ilregj~lllea dl ntr13

(l[llep'iei plane pe care grecii k Hg[~1. .~iEll fmt, adlc~ In

~l:rjbuielul Thales. inclu~iv cell Mi'isf,lpotamia. Ar fi maHOli~ct sa

llunriUt LdH"~ma lui l'h;:de~: tin I,~ denumln~ cuJturi mesopnta"

unghi tmcris tnt:r-un semkeJ'c ml-ell'e ..

8Ste mIghi drcpt. TO.t.1]~l, descQ~

pedd Inai It:!c€nh:: s(,;ot ht i ve::a:l.Si

Matemalicamesopola,mica

:'

'"

Ueon!CCt' l ~bli~d~ {lin 11,1 t ;trS ~t' c(Jl1~~rvlii. bine. mal al,es tn ca- 7.ul u!lui dimnt llscnt, aln aj LIIm ~a !ithn muite lUHu!:i de~rre matem atka mesopotil m j d lJ It ij islorici. l((~d ca esl:{~ po~ibn ,:I 0 mare pa;rte dinne wno~Untele H11ltel,11ati!:e ak h.1'ITl i i arHice, d(' la .Roma ptln,~ in lhin,~l, ~~ (j pruvenit din Me~(}p(}tarn la. Si~temu] de. flll.meJ'i\fie mesopotamirul ~rfl conCA.:p'~l~Hilln baza. 60, cat ~i ~IiI ba;,m 10, Cercetfitorii pot gJ~~ urme ale ace'stor sUitcrfle In trllll· te limhaj e ;J,c.rna],e, eel e TI,l.,t n ot~hile rdlect~rl r~g~ si ndu - se III 0- dill dC' cilkul ~J timpuhli, tudk:a

in modul de Im.p5rtir~·a 'orelm :in !ninu~e ,~i ~ecllnd~ snll til di"iz ill[l(:'l[ iu mlI1~IL~ ~i ~ec ~I.flde, un! h,:a~rl pentl.'u IYl a~u I'l~ e unghi lllar~, In limp cc eli v i.:':l un ~fl .iil ZeCe a f(H>t folosWi {.ie cli~re me~(lpflta-. mi~.i1j C~l mClod~ pl~r adi\Jp.nalil. <:.1 hl J"nulkaJl-C" &iSI~'lnc- [l.Idl· .mt'll l~.re, IJ ~c{),resp~m7.atoate, COL £e 1 egiptea I) 5.1.11,.1 cd g I'e~~~e, <Ii y i- 2: i LInen I~ 60 a reprezen tat unu I di.1l pril.T1 ii pa~i facu~j l)e c~l~ it pUlle"fil la Pllllct a lH1lli sislt"m wruct dt:' llurr.lIlratie, pla~!indu-j p e me~ opotamienl prill l rC cd~ p a~ru c u.ltmi c..:,mt all dezvnUat ~i8ten''ILll pozirio.nat Totu~ i, tUl.fle

dovezi.sngerca,,8, di sisten:tClc pm:;iliClnal~ chbH~#e~tr Rau iudie· IJ c au fost influcn:~ft~cprJn .l"~ fi" pand.irea ce.iui l.t1es.opotamlan. de~~, 1m este F.:I:dus ca eel iJHj ian s~ S~ n dc.::~vulta~ {H.n cd ~ine;!:,e~c;- r 11 [! ri (:e' C;lI,7" celt eMe Cf) rne~opot;,lmienilor le-a lipSH lin eh:rnen:r im.porLml.l. pen~rllca si~< tCffiul .Ior sa ,po.lttiiFi Hum it un ~i.'tt:'m m(,l{krfl: n U <HI fW Lll [Lid II rI $lrn.bol ptm.tHl :lem. Simbo~u I pentru7-C ro 'a fos! pwbabH il1- vemM fie In Indu chin;:1.,,!le. ~u [ndl a, pri n ~ecolill VII d.tk Pe d e ~lta p~ ftc, cifm zero a rust in, ... enlHl~ ~i de maia~i,p{'~emne

Io:n 'Nl!BVNU, XII B

Primii ereatert ai sClolii: matlemaliceroman.esli

, ,

Dup~ rnWmprea Univensit8r,ilol' dun Fa~u {I RoO} ~i din Bucuresti (1S64), de catre domnitorul Alexandru Iean Cuza, lI11Lrun Limp relatjv scm l, in demcnlul vast al matematicli, se fonn€aza 0 ~c{l~la maternatica romaneasca, cunoscuta ca atare pe:::te hotare, cond neaten; tncontestabili a.~ prjm ei perloade ai acestei sco H flmd C; hco rghe '.P~CiCil (1873-1939), Dirnjtrie Pompeiu (lg73~1954) ~i Traj an Lalescu (18R2 -19 2.9}_

I\ce~ti (le.schi7,iMmi de drumud In matemanca au lost btne prf:tgaH~i in lIn.LI mite domenli ale maternaticli, fiind solkHati ,~5-~i p1'ninte conteibutia odgina1a pri n lectil ~i con fel'in~e la mad U 11 ivf' I'~ i l:i}l;i d 1.11 al te tal' i sau ~a. prcztd ClC &~qii de specialir atela congresc si Intruniri ~.n'letn@.pol'lale; rczulla lde lor au Iost [ulus,ite ~i citate 1I11 numerease l ratate de' specialitate. In jurul acestor trei !1lari personalitdtl ale g~nd ir i ~i ctttlp.e.i matemartce romsnesti s-a formut ~i dczveltal sccala matem atka. romanesti.

Gheorghe Ti!eka, in creatia maremattcs rom§neasd. este CI culme d ominanta, UJl mare geo- 11!1e'lru. £s~c been ~ i alaI U ni YCfsiHi~H din Bucnmft.i.(I89§) ~l docWr illJ m.aLI.:.m.aL.idi, ~,~ SDrb ona - Palis(Hl99), Ambdc ~alc tr!ltatl.: de gcomdric ,difcrcn\.i.alf:t, Ccom etri ed i ffel'e n He III e pl'Oj ecti ve d C'S ~seaux(l923) ~i I ntrodu,ct]oll a la C emctr.uc Different idk p.ro-

jecuve des courT)es( 1931}, de mare val oare, se bucu di ~i :I~ta7j de aurortratc tn toara lu mea. ill g~ornetd~ cl.i(€re[ltial~. proiecti va ~i anna, Gheorghe Ti\cicn cstc creator de {l rumuri noi,

r.l'l~m altelc, el a descopcrlt ~uprafepele, curbele y.i retelele care astii~1.i ii pO;;)JTta numele S1LU_ Este creerorul geometriet dlfererrriale aline. C ~r4.:cl.irulc sale au fest rcCUmJS.Gllk in tara ~i pes lc hetere de mad maternaticienl,

Di m itl'i e Pornpeiu, special i sf de fI"I are fi nete ~i d e rn ~r~ renurne i nteeria fun qi i ~o r, ajost imil i inSt il utor ( inrrc li 893 ~i l898). lnsa ]n ad imcu ril.E: lHntd ~ ale s1iinLia p~.1icitml.:~ penh LJ !j-ll il1\'&, r;ii in special pcntm m.1ltcmatkiL Dc ,'lI!Ccca, tn ~ephm1lwie ~989, a plecat la Part~, l1r1de a trehuit sa-~i tl'ead bacalaurC'aml france>: pCl1tnl a. putea u:rma. e LlfsLlrile U[liVef~H:aIe

ia Serbona, [uandu-s! licenta in matem atka lJl 1 90J ?-i doc~.on'Llll.l tn 1905. DC%L vcnlse destul (Ie;: tarzi Lila cerretarea rnaternatica or!~inal.l, did putin Limp dup.i irn. plinirea varMei de treizect dean i,

pr ln exemplu - ]a prim a. vedere pOl fad oxal ~i con l razicand astcptarea matematicienilor - In functin analttica continua pe mulrime a s 1 ng ulari Uiti.lo r sal e (daca aceasta are 0 arie finitii. nenula), pt] bl ~cat in 1901, in Xom pies Rendus,~, a le Acadcmiei de ~tii:n~a. din Paris, dcvcnind o mare personaldtate :I. ei, Pn¥nke"l sa spre viziunen ~I(')hal~ aenlit~liJor ma~en~ atice, til particular ;1J COf! ceptului de funqie anallnca, 1-8 condus la introdueere .. uncia din cdc partlalc In. complex: aceea de deruvaHi avolar~., Ace~l: nou concept a .ro!;t pe punctul al unei contrl butH remarcabH~ ale ~CCllii rom.~.· De~H la dezvol~ill'e actualii <Ii m<l~e-

Inluilie si raUonlamenl

"" ~" , -, - -

InLr~rmul dlJllrC arl:iw.lclc dcsprr .iSI.o, lhaJes fi;"l hJi Pil<lgOtil, Prima IlIG:lTe .impGr-

ria 1tl:iI,H::mMicilor, dar u !tt rwu:l de dUr£" t::1Jll.a, cam a lftj u [;IS lntr,~aga pana in zHele

mlilreJe !l1aL"€matidan Gheorghe T~tdca ga- n{)lIstr~, a j[j.~t s.cril&iit m V1reo tr'ei ~ecClJ,~ mal

, ~imUHllITto"'Iea ol1..~e.rva~i.e; "A!tildati1 Jf fn ramiu ~i s.e ch~rn.a. dupa. cum am ari'ii~~.t I'naj

part~ ~i (;If-wn, to-ate; ftih,rrr.I~, pri1r14nrw,re y;i Tnaint.e: .. Et~·m~n'fc" ~ <lutor\.l] eSlr- Eudid,

1'nM~m4rica, CI[),jo~1: ,<;tapJII it9: t1J~1 intalin- C<lne@, I a FlemeJUelor to cepe C.B 0 serie de

,tUncNv, crjaj11trmJl bunrJh# ~'ltlJI t~ mull defli,j~ii, de .~S[UhHC 1L ~xiomc;, r;~tij., J.€

m~i iY)rziu frl ulQd ~Clt'lj~tie"J'J('. tn. ];hllb<liju.i ~l:mplu nlm a cl::Jin.i[ ELLLlid p!:iLTlI,iJ:),,)1.jlm~-

~l;ijntif1' ~i ffllOQ;ollc, bllrHj~ s~n1\ tli~eamrli'l pita pJa.P<!~ f',Sle ~k"~ an'!!. f'ste sUrJ¢a In mad

i. nt.uipe- O.lyJ.mu.1 .... 1we de la intui f.l, care tll ega[ ia,Jltde ~pwec~ Se aflcii P¢f: !%I:',:

latina nledtevall\ hISe<lJi'Jmj 8 prjy.iatem. Axiom'! pH!fJ~ll'lor ~upt1rur'm,ui tLlri, '

fh,1p<'i cum all;) V.l1.Llti mewdele pe ,are le-a. O<'l$.l d~ijl cd~Wr(i. ~xi:onl~ aJel.l,i.i Endi.d

folosH omul b. i nceput,. ca ,~a. Illln"lere ~~ sa au fW i n f<lll,~ul cit c[n(:HI ~-",r,fi in-doit de

LTIZ1.l].om-c au fO~l baZl.ll1:' atat po: experient~ evide n~a adeva ruluj pe ,ar~-l ~prlm.ii, l"L

~,~liI r~ () b~..:rv~IT'a anumitor coincidente, rmm,:).i pdn fuplUl ca acest .n(lev~r ur p I1I.ca

cat ~i pc 1 rttui~ie_ 0 dL"l'Vede~c ~i(eJ e p€8te re<,~] lta din ce!elalte axiorne. C~l alk cu vil'l~

1,00 de l?r'(;~ bleln~ t.O!l\il1'Utt: ~n r{((:p~n/"~fl1 fe, ca el ~r pmea fi Q t.eQ(!!'rr)il,~did a:r. ~u-

R.I#~ul ~± Papjnm~t d'l3la·M3~CdW!. tea fi d-runonstrn:t.. Lil lnc(;:putul _seCtlhdut

~i mate!;l1:ltica b~bHmlinnili p"e:r,iVlta acc- ru. 1X> h.m, d upa (Ai! "m,t:m~nt:~" au fh~t tl'a-

J-!i..'ii ,£){avter emptrfe, eel pu~n ~tat dr ~c dnsc.)n hmb~ arnbfl, veiithul poet ma:te-·

cllnoa~te paua tn prc7.ent dirt dfrcle ddc.i- l:n:!l!'li~~a~~ .orfLl:)ll,lJ ¥h!l:yyann i !l,l:1 i i1t.e;ofte,

frate, ttl privinta ft'IAtema~j~jenJ.1(1.l' gre;:;('4l:i., l.l),~[-O carte ~~ri~a;jn "nul. 1077; :t:fi~.eI~!a-

de~i!;r.)dit.ia afil'ma dori£~nealm e~le li;\WI- ;'['\1 ~sLlpm di:fi,cu.ha~Ho{ dil'lltl:tro{iliiecrC'.la t:5. de a,ce-ea ~ lTl~l;el'l1~ticilOHgip1e.n« ~i bab.L-' Ct.b'fJle lUi Euditl, eli pe vrem.~il, hji. ~i$UI

lOlliene, ~le. au Cl'l ~Ut:lJllln <lit c@mete[, [oLo- ~·l"Ct) 30 d.e deIT,lon~tratii di,fe*~ ~le !lI;:e-

Sill d £;a 1)1e(od~ de SLa'biB.ru a t{l>::'lLl~tJo[ r::-..ay.1 :ndome. U11 re7,ul.tilt cu to'i;lil .. d.~()sel:i'il

numai ra~iollame'nt:ul deductlY; d\'lpfi c~ttl' 11. fost stabiUt 1a im;~putuf Y·eaculllj <1:1

prenlabil aU t:(l~t definite ~10tiun:i.i¢ mlQ,te:nm" XVIII-lea J.t! G1tl)lru~} sI'lJ;:cb~d. ~n c4rteil,

tke ;'\Sllpra drora se. Vi;) i' .. pUca dedtlt,;crL]e ~a c.an:: se [Iumea.: "EIU:Ud. CI~fflt(lt de Qlite

IQgi<:e, Actev~!nrile nt8.tef.nmtic.ii, ~tabiflt!l1~ 'pflrta", care a lIP~tUt in J 73~,.\

ac~~tmtld, n11 m~i pll~eaill (i p~s.c 111 ii'ld()r~l~. Sac~hed a aV!)lt ideea {')l"ijgi~iM~ s~ de,

~dmt~~nd ~<l prt'misJ>'J~ dot la c,are .s~. :po'fIlca mQn~treZe exillten~a axi{)il"Jle~ l~~ .. a~.f;"klCli'

e.mu COi'eate ~l cl um:uru 0 anumiUi. o·rui.m:< fnlo~in'ct !'ll,etodu {educ.e~i\ ,I~: iJ,bSIi.rd.

Prill nr:.eSJSI.a, CLlno~tii:nlcle mll.tem:a.tke~ Aceast~ meto~ut d;e demOMl:m,fi(:': ~nd.imc~a

ctIpiUllrld un ~SpL:;d nnijtar, au deven it ~tinta :;11 f(l~t de~Fijlo~iti1Jcl c Ettdid hi slabiHrea

m:,.iI:(m~LtG\. F~pLul. ~·a pel:recut p:ri.n ~eco.JuJ tBO.rem~~or ·sa]e. Sacdwd ~i, ~QJ1£icl.€l-at un

'f~ vn -k.l te, n~l ~. lnc~pr[j.L iu ~coalll lLlJ_ ~trul:).ter AIl,CD cu dCi'U~ u Ilghru (i drep'l .•

mattcteniior, Dimirrie p{)I[~pei.u a intro dus ~j alte nottun i, care astiizi j oacaun rol important III diferite drmrenii ale matematicii.

Diminie Pompein a fu~t un mare ~ef de ¥oal5., ell idei secundare ~i fecunde, El a fest profesor al U [Ii v;,;hlHL\ii din Ia~ i (1 905- i9U), al Univcrsitti.~iu dill Uucurcwl:i (1912 -194m ~i al Politehnicu dill Bucuresti (! 93(}.1940}. ~l. I(\[Jrgani.zat Uruversltatea din Cluj. unde a. tinut CHrSUr1 tnrre 1918-1193G.

Traia Ul Lalcscu esre un creator de-c eli vcrsitate nldi. un mare animator a] b"eneTa:~ei sale de rnaternaticieni. Esre hcentjat in ma~ei'i1atic.a al Univer~Ha~H din B1/,1C11 rc~tj {din 19(3), luandu- ~i ducturet ul In mareruarica i~ Serbona (in 1905). A Iost profesur 111 c1iferute gi rnnazii din l~ua (intre 1906· Hl1 2}, apoia functional la UnbrersWiti din Bucuresf (l9U9-1929) ~i Ia Politehnica dlD n uc u rcsti, lui Traian Lalcscu i se datoreazti, infi~lT~arl:la In 1'920 a ~ colii politehnice 0]]] Tim.i~oal-a, a 1 d. rei prim-rector a fost (l92(}- 1921J.

Rezultatele sale originalc privescteoria ecuatjiler intcgrale: de . astfel, In acest domen iu, a pu bliCffi~ UIU dill pr~mele monoglafii dill lume, in1itul~t~ teoria e(LJ;I~ii!or i I~~egf<l!le, fIJi rHl trulusi'i in hmbtt r ra (la::zii (P~ris" ] 9] 2) }i ~n Hm ba p 010]] f:t ( v~ fjiovia, 1918). Fl. e~te primu1 mm al"l (:l.re :l pub 1 i ca 1 0 .carte de In nte rnatici'i. in

srnlll}iI,tall:e. Ace<lMj cane a servit ca ba:di. pent ru ma tema tic icnii romani ~i str.ii nicare ~·au dedkllt studicrii aCC'8l'Or probleme,

Traian L<llescu are rezultate inreresante ~i in probleme de algehra, teoria nruncrelor, cc.mll~ui fun ctiCl.na~e, seril tl"igDnorn.€trice. fizica m~t.ematidli etc.

Epcca de creatl e m.a:h:uulItidi tormlneascd contiflu1i ~i acum, in tea de -a do l~ a j umatate a acestui secol ~i .ud!3ile ~i te.odik: matemadee dezvoltate astiizi de matsmarieienti r'o'ln!ini sunt deja grupate In ~ C oll matem atice roman estl, In jlm~l fiec('irui dOlVieniufundammta~ al m~lkm~l~icii coni:em.p omn€, condus e de MlY an'p de l'en um e Incm dial, de pc mOIl alit~~i pmemine'l1te ale n1i1tematidi wmilm~?ti.

U~e-Vote~ VU1P fE~ IXB

A ~i E ell laturilc OO.l}CsptlllZalOarc b~zei S'lrul f1ul'iM:re-ldr fu;tr~:gj 'e,~tert.ntirlit t'iinddi"

AD - flC egak dup:1. or ice iVl;treg l~ se p (~ate ~crie httrtlgu,t i

Acesl palnllatct c!>lc un dtl1,ttmgh.i nu-ce mill ea7.A (1'1 -t- 1 ), iar prin dpiul inducti,eL

rnai tn cf'!n~l ca. se admitc nxiom<l paralele- 1TI~~em.·~tLce are lO! ba.7.atocmai~~est pro-;-

I nr, Daca fiU admitem axiol"fi a. p.m,~elelor ~ i cedetl de ~. ~ce ~k 1", II l<;l n +l ad:h::?\ de a

sep.resupune col AD Illl,~sle p~rald~. ell I:l C, ~H~ce dc~a (I jtld eq.;l.tn pMlku l;m'i 101. 11 t111.

alu:nd p:atruiaterulABCD, CUr)OKl,lt ~Llb gcnll~li\, [n OiiZlll (pMralt:lor) l'Iuruerele

nLlmd~ d~ patmlaLl"nLll.lli Sacche·:r:i. PlU mal ptl.lrllt.e: 1,4.9, I 6,.,. (lllP~ 1 t 3·=4, aihc~ cde

t'~tc U11 d reptun ghi, flj ndd unghiul C ~i trd pietdcele M:-- :a~c{lza a11l1ilri de p.r.in1a Cfl

uughiul D nu mai ~unt lmghiuri dJ11iW- ."1."1 fQn"l'le<:e un piitra.t Ratkmaml!"lltul eS.t.il

I'i i fld,ca Scche r i. este <Q OC 1 a care a. d~S," 0 fOJ'm d I.::(l'mpi~~a 11 ~ii.Hdiiii~i p,tiI'l?l .re~

CQperLt gt>ometrjHe tl~elldidten~, dflr &''; u'jILm sil 8tabHim I'lol a.dev~\.ld pm:nin:d d!l

J ili.sat ~ I~~ el<111 ,d e j n t II i tLa eu clid inl:'.i ~ spa," l~ anlHr:~ ite ClH1 rI~rj nft' da.te. lata. un ex.em~

t~\11tli ","('IStI'll. EI spera acclr- COl:ltr:8.l~Qc'ri. ph Un pfLri1.le!~)iped de l~;inn are ,diJ:l'le[lr

care sa tntnsform~ ro~n.l.latul par:al&ldot silinHe J. '1. ,~l ,5 t;:ro",:·l,juprl. ,e ~e v(~p'~e~tl;l

1Inr-o teQre1ll;'i, sit se dor .... ~dt~,'ts..:~, (if;ct (.:1 [,otl!L CIJ 0 c~J]~are, d;f' e~e:mp~u: 'nl'~u, se

fl,~st po~tu~(!Lt depind,~a d~ ~ch~hllle, tal~'h1 cll;tf~~~l de dU,e l~l1I1~" Cille diTI~I:e fe·

Printre acei ffim:tenHi.tidel)j se ;;.fM. pe de ~]~ acestClr 'cuhwi YOl' 'aye,~ ~{I1()area IOr

parte; C. E Gaus~, i ar po: d~ alta .. ,doJ t~nerL; ~j e? rrob~elml"Sf!': l,oat-E:. re7;[)]va etperimen-

Janos [la~yaL ~j NLlmJ~i toh~Ni'i'stM dill ·~l.i~i-io liiiere,'l, p;al:.aJle_lipipedub~i ~i gas~rea

Ka lad, CC] rl'el gt'll.l~]l .m.!~lc:rw'lli~ieni, foid.tl[ ~Ol()mte lu.~nd fj.emr~ cub tn m1ilfta

dupll oe' au ci'iutal ti~'i (l:lIl,t{adlct:ii]~ din ~i l'!ri:Yi:tl.d.{~~1. Daten se poate re7.olvl't ~j

"Elem~fIte'; au ajll~IS'(!tnr[-o d,lLa. :str~:C~II- NitiU-lHl ra:~io.nameBt care poate H t"a.Cllt

ge.rare in mlti'!'a, l~ "~;xmclm:ia c~ ~(:~~ln :,,'" ~uuri'iii dJ~ dltr~ a,cdiJI (1:fI/C SC!! b.izllie pc RBU-

cont.fHdiqH !ill pot exisla, Jiindca ro~rl~kl- mit~ CU[l()~Un~c ~dliH( ¢ap~lHr In cAr~r.i-

tuI ~tl V-],c~. em independfnt de ce"tdll~te ~'i cnt.el.1;::mte.r,i()aI~. FQ.lo$und [onl,llti.la v{jl!J-'

(.~ (ji 1!:!,i dC~0trpt'r.it 0 n~i.~a g>e()m~trie, mului UT.lui p .. ;n!lcHp1r~(1 ~fl~ (R pr ill ti:l.i.e-

. Lob~lI;:cyschimai i'rJt5.i, ~i apoi celelil1te l'~ ~e vClT (l brine 69 dt: (;1,1 bur] ~i ,~"lc J1!,1 all.]

gtO'mdrii neeuc:1 idi~:e, ~tint: 0 dwadii de dedIt L"I.~in~l1d f~~. fO$,ie, Aduu~Ild H~l:.fW

bir~r'nJ!tt :!. m~u'l1 iL Eie :)!l arntat cli. ern g;t'e:'Ii - 8 + 2,1+ 22 +6",M, ,laM d aQ~;S.t ratiQnanwJlt

t~ i?1i:rc:W1L(a~5tm[\} lIcd.ora ,a[~ cmdeilJU in 11: put:ut jn]o~ui 0 Qper:atic l;~rcrimcrlt!11h.

tibsohllh:ITIll1 geml1etdei eud.i.dieill.f', ~ingLlfOl printr· C) exec;u\ie milll~li1.' In cazullilca:re

.fll,.ll;'var- .. ~a ~iin st:Ire ~a d~nllille prqprieta- problema alt., f~~t din dm1'.u';:niul abstract,

:(Ile :spapului Ge:ome(r!<i\,:ucl]oiand H'l~r~. atJ.ilflci',m.e1:od.a. [Jpi;ll-a~i.onah"l ;i{ n rlim~ls

'i~ut af!~fe1 t[lir-uJ)' ia~ 1~'arH~1;:ilarj tfiilr'-l1HiI 9iceea~i, ,TI1.nnllie::ii ifl,locul 0 biectdut; con ~

dill ne[lulnarotele pootll~~.te geome1J'"ice ;;e s.e qene, ar fi: inte{ven:it ~I;lnmt:le ~h~lnlcte ale

pot fo:nna pe (a..'<i.ome) cille ~Qgkii PQTniml Doliuni1ol' ~e in~rJU in j~le, .opeq~iilr sc;;

qe I:) a[lumtte axiOlM c{)n,,'ell~!bi~ al.c:i&. txenlt9, rnJrttal" in pa~1 su~ce~ivl, bati\:n·

P'Vincare cQn:5.id(:,r~ d ra'rionamcr.ltu] dlH€ pe nt:whaiele at1t:eFiQ9iL~.

prlu re'e\l fl'ei'll'.l ]lurnil'ln~~ ~l rrificl pil1.llJ1-f.I~'na G .NASTA., ducti~_'_I"l~t"flpJete e~~ de p.~tuni 'J]otLli~iv1\, IX B

----------------------------~~----_-----------'

Slral1egi'i didla,clice 5i 5'I,iluri de predare

•

Proces ul de in \!'~tamAllt c ste un sistem complex, rezultat alinterdependentei dintre predate ~i lilviitare, cu o finalitate bine conl.umH'i. - ~H;e!l',<1 de transpuncrs ]n prllctidi a idealulul ed ucational, dezvoltarea iI1legl'~]-vocaluonil.]j a pcrsonali ta ~il. Din aceasta ca LI.~rl procesul de irwaqamam se ,~LlpLme legH ge'nel':Iie de aprecie r,~ a oricarci.t\cllYi~~lj u mane - accca de a o btl ne rezultate cat mai bune CIII mijlcacele cele m ai adecvate ~i potri vi Lt' scopurilor ~i ook( l ivelor anticipate.

gie didactira esre eficienra nurna i in miisura in ca re, transmitand o can t i tate de inform ati e, reuseste s~ - i a nrrcneze pe elevi tn asimilsrea ei aC ll va ~,L crcuioare,

Mlslunea strateglei di dactice este aceea de a as i gu ra adoptarea connnutului .10.'1 aceste partlcular 1- tati, 0 rice s lrategle dlductlca ac ~ionea?~ intr-un dJ.mp de factori ~i rosibilil:~\t In consccinta finnlitatea ei include un oarecare grad de probabili tate. 0 rice straregie are ustfel tin caraclcr stocasuc S~l.U pfobat)~Ji~Lic_

Un loc important ln cadrul tell [l olo gi ci didactice il ocupa strOltegiil ~ d:iJ.ac:tic e, Prin strategie diibc1LC.\ ]n(eleg~m u i'l ~Iis~"tlblu de procede't:' prin ,are se

~

nmliz:caza c(Jn~ucrar1;:a J:intre pro-

fe~or ~i elevi in vedel'ea predarii ~i 1nvJ\~.rii tHlu1 volurn d~ informap.i, ~ formfirii uHorp.r.iccperi ~:i depri nderi t a dezv(ll~ari ~ persoll<lliU'itli umilne.

Odce strategi e d idacti c aimplkd doi parame.rn;

~ Ptugmma:r~~ i.>.KLerna, c(;' se I'efel'a ~a. m(ldu~ 1n Care ~te pl'elucr@~j, ord ona:r~, ~i pn'.lcnLuHi .LIlf(l[rn<l~ifl tkidaeHdl. fa imprim.a un earacl(;'r, U [f:la:n izat invatiir~ i, nrientand ~i direc~ion~fld acest proees, 1!~ cond,itiile asigl~ril.rii .undependen~ei ~~. ini\i~lth'd ('l'lui ,arc lrL"'<IH1.

• Pm gmmarca operation a~ii.internet, ce se referrl hl registru.~. wmpolu::n~elor psjhice antroel1 at~ inpmcesul de In,,'ii~aJ'e a informa~;ij]o!'_

Intr Lldt inLrc eei (IO'.i paramel rH, 1m ul v1z1 nd adivirate ~ de. predare, tar eel alai t ~"c~jvitatea de tnv"lare n u S~ sl~lbilt!~ lc u n::]~ ~.Lt: tl,nivodl, .\l do pI area wilcep tlllui de stmtegie didactucl of era postbu] itatf.~ .~urp~ri nd e ri i ~pecl fi c u]ui reIa~i.ilnr dintre a,e~h pararnctri.

Stnt:egia didactidi l]rm5.re~~e apadUa ~j sta bili [,ea unoI' relatii ,optime tntre aclivi~a~ea. de prechtm ~i ,en de 'imratilr~ I'dI!! Care se u.fm~te~t~ ,(l~dml~area mecan~&melor p~ih(ll()gkc ale t.nvl\Hirii POldd.t particuiadHi.tilor die varstliJ. ~i ifldividuaie a1 e e:1 evi] or ~ ~ ~ con diUilol' ,concrete' 1n c are are lo,c aceasta tfllvatarc, 0 ri.ce stnlle-

• Strarcgia d j(iacllc~ . impunc in-

din area intre acti vitatea profesomlui ~i cea a eJ.evuhaL

Di i1 ~.ce~t pu nct de yen ene l'C'llul pmft~oL'ului se p08te depbsa de b po~ul in car(;' ,est€' dO'.II 0 ~ur~a de irrtQnn<Ji~i.i b polul ttl C~l'e con duce ~i wnlwkaz~ ~c~i vHatea indcpc-ntlmLa [i devikl[. in ll:rnp (c activitatea aces~·mJ se PO<lte depl~:1 dela ee-a. dc &implCL reproduccn:: la Ci:<l. cre~toare, COr1 hlcrar-ea di ntr~ pmfesor ~1 cie'll conrertL smtegi e'i 0 djm(;']JsiLm{' p~jbu~(lc:La1i prln muhi tlld L nM ~i dijvet>:;tat~a rei ~'i i I'or i 11- lctpdSEJJmk (:~ s~ stHLile:,{; irrll1.' d,

S c pOI S l ~1 bili ur mMoarde catcgoril tie stratcgii 11 idactioe: s trateg-i1 de ripexpozirtv -eur istc, strategii de lLP algontm iza l ~~ srraregil. evalu ali v • ~li mulati ve,

1. Sped tic ~~rategi ei de tip expoaiti V -eu ristic este faptul ca acti vltatca (It: predare ~,i [l':'" de 1.11- vii~are se des f5.~{) ara p e fon d ul unor relatli neunlvnce, cu un oarccarc grad de i nccrtilu d im e,

Acest ti r de strategi e didactiem se poate delimlta prin dml~, ~~~nmC Iundamcntalc de prcdare, eel ~d(}mjnaL de profesnr" ~i eel ~Mrnl de gl'lIP'~ 1r1 cadrul primului sti] profcsnrul rl'~l.izc~z~ acli vitatca de pred are prln expunerea cunostintelor, preocuparea M WHee Iltr[\l1 d H -5 e a su p ra pre:.:en~t.rii lor. intr-o rnanicra o.;,(ll mad ~istemal!c5.. recurgand In mai mi di. ma~unl 1~. conexi un ea inver sa pcntru a co.Q.~t~la cfectul expun erii sale, Sped fj c pen tru stilul "axat pe gru p" esre acce ntu 1 P e activ ira le~1 elevilor, pep~l rriciparea 1.0 r la des coper] rc a eel I'll ~ in a unei p~rr,i din cunostintele ce urmcazaa ~I n in d.\tllr. Dialogul devine indispensabil, ca mmlaHtal€ fundamentala delucru, nu nurnai intre profesor ~i clcvi, cl ~i in iutcriorul grupului, lntre ~nembdi ~~.i.

Jl Strategia de tip algoritmi zat consta in asigurarea unei sueresiuni ri gide d~ op c-n1 ~i i In trc activltaten de predare ~i cea de in'l,iital'e,. ffLtH.' programa.re<l ex~erI1~ ct?' ,ille de pr~dMt, ?i eta unrl'tn4 t:c ~inc- d~ 111 va t .. n.: at' SLabiJ e.~.( re I 8:fii n n i voce .~trict determillistc. Con(li~ia rundamcnlfL1~ p enLru proi(;'ct~~ rea ~i. re~tlizar,e a LlnOr asernenea J'elatii este cun08~ten-:~ cat mni. ex.J(l~. a slrucLurii compnnentelm p~ihice ce urmeaziil. fl fi forrmH.c, .lv!clodc]c ~i proccdt:dt! cc earacteJ!"i~cHzl\ aceas~a ~t ra~egi e di d Q.C ti d. ~llfl t; algor.dm.iLMca, iIil~lruirc<l program ata ~i exe rd~iul,

Strategua didact k~. !IU ~,e re· dllC€ 1m. 0 s~mpla tehnica de lucrll, ea e8te wrodata, III aD i festare- ~l !l',xpm&ue a per~on:llHatii profeSGrul1lL Strategi~ include Intr-un tot unH:.ar IdHlk:il de lu{;m ~u concep~ia. pC' ~f(; 0 adopta agentul in proce~ul apHdi.lii eL

III, Deoa,recc pro(esul de ]nY.l~;lmi1I11t e5~C un pmce~ CII autoreg.lare a flux:ului infurn1a~U{)n ai, acesta. circulf't 111 am belt: ~en:>uri, de .h com ~mda ~pre exeC~l~ie ~i inver~! de ]a execlQt i e .<;pre 00 mn nda. Ultima ~e realize~za pd.n conexl.line invcrsa. CtU aJutorullor potu

obtinute 0 serie TnU~aga deinformati! privitoare la rezulterele pmcesul 11 i de i mdit.imant care sum rcceptlo nate pri n conexiune iIII" v€r~a de Iaetoril ce real i zeaza comanda, Informatiile ()b~irmk prin conexlune inver~ii au un dublu rut conflrma sau intirmil!. rexulta-

Cadrelcd tdacnee eficicnre ~iau el ahorat intotdeauna proprIilc Tor sulurt de predare,

Difcrnclc srilurt se pot conantul Jn functie de dLL(fV[1 dominante san aspecte constante care pot ~il caracrcrtzeze coudnita cadrulul didactic ca (Ie t~>::cmpln:

1 U.L, rcglenz~. desfel~u n.-rea ulterioan1. ~I pruccsului. Ele sum: til ese nta in formatlt de (;"ii'aluH[.(:' prln care se stabileste d ad sistemul (educa ~ ion 1~]) i si ind e p Un este f1J!m:l;il e pe care .!e are, adidl, dad'j. ohuecli ve 1 e ~i~te mului sum reallzutc, Evaluarca cons titui e, din punct de vedere p€dagug:le, temeiul <ltMol'egHrii pm(e~Ll~ui de lIlvi'ilhi'~IH-

Slmle;gi.ik ev'1.1uativ- stimlllatLVIE: COBMituie m{)da~uW~i intt:nlc, folos..itc ell' dHre profesor. tn vede - .re~l. Inregis lrAri.i ~i rn~.slit.lrii. re- 7.U.ltate~or dnb:iIlldiLt:: de caIre e1cvL

o rice strah::gie (:'~Lt:' cow::omirenr w.hfl.ic~ ~j~.If'~a educa~i on aliiL PrivWi ill @<0l'St fd, eadevine c()mponellt~i a ,,~LiJu l(~i (l~ prechtrc", prop.r.iLl Heciirui pmfes,nr,

Deducem dun [oate ncc~ll'a c~ m;mt~giHe di d,Ktice OClJlptl un 10 C centr~i i Ii ca~;Ir~ll reh n o!ogie i did~Klicc, a~L:gcrca ~i folo SiH'H 10 r dep inz~.nd Tn mod lwtatJ lOr ~k pregatirea ~i per~(}nalitate-a. pmfcsonduL

];ll w.:~il1~de pred~t['e exerci1ate de ]nva~Mm K€ reali.7..€flI'1\ ~i ~e cxprlm~ prin comportamente de p[~dar(;' ~pt'dfi(;t' $i sli]Hri tk prcdare.

Sl ill] 1 {l e activi t~te did acUdi desemn~az~. fd.ul In C~lrc i.hv'i'ilatom! organ izeaza ~i conduce proccsul de iiwapmJ.nt presnp1.mam:l ~111 tI miLl' fl[}ilita~i, ind em an~r i san prkeped di.npartea ac(;'~LtLhL

Stillil didactic are un cameter personal fijnd OareCtlDl unic pen tm Bccan:: 1.11 vilJFi. tor ~i p.rofe~or. f:l devi n e () eun ~tantil slllisgcrwr ls u p ersonall tl~lilu~, ['efJ ectil con cepti.He ?~~H tudinilc pedagogice al~ acestuia. compelc-nta ?i capacitatea lui pmfesioL1 alii., StiJul e~te {)form~. d~ e'J:primare a or i gin<).1i taW cadn.!lui diid HCtiC ~i 0 surs~. generawa re de nOI pracUei didachcc,

. deschidere spre inovntie Incl lnatle spre rutlna;

- centmre pe an~ajm'ea elevului

- substimirca irwi'i{~rll cu predarea.

- centrarepe continul - prcocu-

pare pentru Jer-voltar.ea elevului; , - spropl a;~ (afecttv - d istant {fa~a de elE.'\,i);

- permisi"·a\ltoritar (ill relatiHe eLi dey li):

- nivd in~.il de cxigcn\.~, - e:xigenpi. Sc:aZ~lta;

- ptcscript1e (dirij are rigu.ma~a) • illdepende:nta.

Voi fac.e catev;!. e,Kemplif~dri ca L"C fie vor ~j u~a sa ~e~j 7.a)TI noteIe (l.efi f1itori i ale m1nt slHud de predate. A v~.l1c1 ITt vedere dm~n]nanta. inovatie - Hl.tiniii se pot face Ul'lHatoarele consta~ari:

- c;{isH'l Ullele cadre dId<l.ctke care dovede~c ma:u IIJJLlhil f1exibi]j~ate dedit ultii fn mmportamen III ~ lor dida, tic, ace~ha ~U.nt r[:'c~pU". i ~.a ideilc ~[ r:xper icn~ele noi., man i fest5. tIl driizTIclIlii, n1!.d .rrwh~ il1~dependenFi in gandil'e ~i aq.ill rWH d ida c hc~ en e~paci" tah~~1 de fl - ~i ~.S tim a ris Cll ri ~l .~I!lnt dispu~i sa incoe[Ge nouprHctici, noi pro cedce. Su 11 t 8~i I u rj ueati'lle_

- d a.f, nu este mai plll.tin adevii.nU eli. SWll: ~i ca,d re Jtd ~,ctice care ITlanlfe.~ta (} ~uplqc l\.'>dm:a. S LInt r.~giz,i. doc:nla~ki, oaremm refm.chlri la schjmoorc,1 a. lJ:lO"l8·ti e, ,~unt incHmlti _"pre umvcJl~~omd. ~prc C(I~l~ervat(ll:bm. ace~Li~ flU ~'LlIlr displh\il. Sa a,cepte dl~8t hlcrurile ,car~ con¥erg en optica lor [rtiti~jMi; trMe~7.~" de oL,i cei m refLL:t s.DlidLiiri ce prcsupun ll~Doil;e- Sun! cadre diJactice prlidbpuS{l lmui stil.ruti.llier,

Un bun cadru dklactk e~ Lc acelJa cal'ee~te capabil de 0 l'Il.are \'~,ri.etM" de &tUuri didactice, ilvand ~~tfel posibilitatea sa-f] adaptczc nmnca 5.a. diferitelor drGU[mt~nte, sa Gonf~[~ pnxMrli l'lexibilita,te ~i maL mulLs, cfi6cnp,

tny .. Ileana. DJ..DALAu

Impaclul calculalorul

iYlisiunea prmctpala a celculetcrului tn i ntersec[ia ell (1 omen iu ~ educatiei este utilizarea Iui in ~conh\. De aici decurge, in mod natural, ~i fapiu] d prcrunnder» dotarea scolilor 8 -a facut i 11 acest swp,

Tebnologiilc bazare pe irtfnrruatica sporesc capadtatHe cicvului • dezvolrand abilitatca sa de a reactiona In cudrul uuei lumi lo gic.t ~! absrracte ~i deci de a cuprinde (I problematlca rnai Iarga ~i mal profunda,

PO,l[;: cineva i~i punc intrcbarca ., Pentru cc au scolile nevole de computeret: Putem rdspunde in iIC(;~~. caz:

• Elevu au nevole de experientd cu. calcularorul pentru viitorul Ior:

• Calculamarele fac lnstruirea m'lI; hitcrt"sanHl~

• Calculatnarele ii atrag, pe elevi 1;, ~({)a.lii

• Cal culatoarele i mbun ~ l"~ tesc ril. n d:JJmcniul ?CQ1ar;

.' Cakularoarele mentin curriculumul 1;I."I':i;

~ Cakul,fltoare!e promoveazii lnvnlarea ill d ivi dual izala;

~ Ca 1 cnlatoarelc promovcaza DtwJ p rem co opcrat iva;

• Profesorii sunl i IH ercsati de utrllza rea calculatoaeelnr,

Comp utcrele su nt frecvent folositc in da~a decarcce csie necesara ()q,,;anL~llrea activit1i~ii ell in'i reagu class. De III o Ilstl"ai i.i I rcallzare de proresor ~i e x plorarea mdivtJ l.w.HI SHi1t fD!ecven1:e ca. ~i u l ilizu rca unor limba.ic de programare.

pra invllarii

,

este 0 parte majora a accster lr ,,,n~fol mad, df'oarece Internctul este tn ucelasi limp U 11 obicct de srud ru ~i 0 s Ur5.l de dn cum enrare scmnifl, ut iva ~i in continu.i crest ere oterlndacces insrnntaneu la mice Id de i nforrn.itii fitl'ii un efort pres mare, Acesu; infermatii ~i lh~~llap, pe Cafe lc l1(crj din abunden~a Imuructui, sunr neccsurc ill aceiasi rlmp ~l profcsorilur; care trehuic Sl~ fie LI*Lin CUnlUI1\lU proCt'~ JC' pl·rfeqionare, dar si elevilor carora ll se va largi aria de cunos Lin\~ ru IUCTLlri noi ~i interesante ~i, de U' nu, peale Sol fle ~i 0 ~L1nii. de destindere ~.i rcla rare pentru umbele c;ltegorii prin numcruuscle pn~ihilitiiti care lc nfera, ma re fer la c~r~l electron ice, ziare, muxica, lihne, jocu ri ~L mullc .. lll'l r-,

lnrernetul ~>ll· lJIL mare depozit de i 11- Iorrnul ie ~j cei care navigheaza pe Internet au acces .nCl'C1H.Umt la accasl~ informatie, Acest lucr u p~1 .1[0: Sa fie pozi tiv 5 au n l'go ~ iv, Ci ne 11\1 ~He cli. pI! Internet circula numeroasc povesti de "tlfoaL.l" (sit-ur i porno, sataniste, grupuri de discutri pe teme nepotrivile etc.

Pe tincri i1 ~l- i putem opri sa ut il i zeze in te r netul dar li pu lew ~j uta ~a ~ibl\ disco rr1~rn li nt, sit" ~t i e sat r icz~ i11 Iorm ntia hun a de informaua plina de jof telul de gunnaie,

T~wal'a gencra\it, vccle acest ~el1 de lchno111gic i nfnTrtl'lli1..alfl ca pC"lLn mod de documcnturc ~j ~1.~ expresie, acesta Iiind de viitor, lnformauzurea ; m!,j~ftnltinlulLii 11 rcpre 2A._'lU,1t ~i reprezin la uri:l.llHI ~J 1 Z i lei de aSL.ii:.d; , • Rodlca IJANCIll

i as

~11 rrebuie sa ne lntrebam dad. inslruirea se imhll.natfi\.~~lc prin Iltili;>::ll'ea calculatcarelnr (imbunaH\ir~a Iiind clara totusl), ci cum pot A urllizate rnai bine caliui~ile unice ale cakulmocului, care le deose bcsc ~k alre medii. Aceste c::J.IHa~i unicc sunt reprczcntare de interactivitatea calcu ~atoruJm, prccizia opei'alii1or efecruate, ca pacitalea de a oferl reprvzeutari H1l111 il'le ~i dinamice ale fenomenelor ~i, rnai ales, f<lptul c~ poate interncttnna cnnststerst ~I dlfe rentiat cu ficcarc elev in parte. 'I otodata

th1c~1 ill prirne!e doua dcccnii de isrorie .. I i I1s1 ruirii uslslatc de calculator dominau progmmele de tip "drill uud pracrlce', ultima periuad a este rnarcaui prln ~on -uri cornplcxc, care incur a_ic~7ii constructiu activu ,I 'LJllo~ti 111,~loT, aSI~ura (1l111nlC sem nillcu l i H' ~W"I' I'll i Iwata re, promuvenza retlectla, cllbcreuza elevul de multc llCllvilati de rutlnd ,l!;l"lTIan,ltoMl' cele i depuse de .It1u11,i in pn .cesul munciL

III matn It I mea, im'ap_m:mlulln'u:· pi ill l.mn~lorm,iTi unpo: tunte. i ar Iruernetul

Ce e~;I:e 1LI.il 'Vinl8 de ,a.kllla'lOl'"!

Un vil'u_s ge cakulator e~l{' dt, lJLj(,:('i lin pl'Clgr.<lm de cakul<:(lor proiectat sa 1!e autorep lic~ ~i s.~ s ~ imprii~tic, Dnfeclill~d cat mai multe calculaLuare. f~ra ,COl utWzatmH ~a-;ci dta S(!::i.r"n<l ih~ J.ce ... t lucru. Vlru~ii !>I." iITIpt~~tic ata~fmdu-!>e de a~te pm &Tame. fi~icn! E.X,E Still COM i 801' ma.i. recen l, dUCiHII ('tltelol' \VORD, EXCEL, chittr ~i 1J~jel'elof HLP, sal! unii pOl S~ i11- fecte7£ ~ectorul de boot al (tiselllui, Olnd "~e Jans~aza hi ('Xl~'I.I\Ue LUl fi~i.er inJeC\al. i;._'j1J Ciind se

I porn,e~te c:;dcuIa.lA).nll de pe 1m (li~c -~,m 0 (hsche-tlt vinl~ ata, ~e lanseaza ~i vinlSlll tn L'!xecu.tii:, Ad~""ea. vjrusul rami'II1!~ I'('zidc.nt . in m,emoda c,tl~1J1latorl!ltll, pe·n~~u a pu tea i n( ...,cu 1] rnl~tol'u 1 prop:am la.n~al ill ex-cell\J "SiIIU t1J;nlli.tQarea t1i:ichelii tlu~~~h ,

· Cee'a, ce fuq V:Lr u1Hpd~J,C ul{)~j e~te abiJitah:a, 1.0 r tI c fl eXeC],1ta ac(:itm j j Il Gllculawr. III .bup ce un e].(\' d intre a,e~t€ ae ~l uni ~ t:l nt s'~C~i;tnare (cl,llTI 111" n lIffl.~~rc~· l,ll'Iuj me:>aj l~ u a!mruil~ dat~ SOIU :c.a rli,~p'Llm la 0 anllmila aCpll11t: ~,iltili 7. ~.tOl'u] ui ~ak.ula tu rul ni)

ia:~al~le ene'rv:mtl:j {cum, m 11 re- . elucerM pertormal1(:dnr calculalOrq 1 ~ j), ex~ stil vh: Ll~i can:: po L pro\"Ocf1 a n ev~rate G)'ITltitnlfe, dis· (nlg,ltld ij~jel'e de date, documente, sa.n {~dlnd ca1culatorul inu ti1 i •. bibiJ.

Primii vJrtl~i au apan.ut 'acum dltl'V<), dece·t1ii. insii nu. au cunos-

I '

cut Ll r~sp~ndir~ .10 sco.rfi mLlmhaI~ dec~t d~IP;'i apari\ia prarnelL1f PC·uri, in 19!1l, firma IBM :.cuIt'd p.: piatii, a.liituri dt: gil;lllTilek rnJil~fpll1e uri care j[ adll~l"~l'r~ sLlccesnl, 1Jf1 calculator "pt:r~Llnat hazat pe 1101,.11 {re atunel.! proc~~or prQ(lU8 de firma 1Tlte.l, a088, Pm\~Ll. a('e~w la. era de~tlll de :ridicat, 111:>3 prodllSlll a fo<;t lin succes. Ca sbLL1:tD de opcrare, ] HM a Cl]lWpa.rat MS·DUS de 1,\ firma Mucrmo(L. carda nlndLJ1 ei I-a ~cri~ pe Ibaza ~bll'lilHlllli de opel'are CPlIvL Primdc wuiuni de DOS el'au extrcm dt' Wmptll'Ie (nlJmai Gl.l.eva ~cGi dc KhJ ~j l1Ll aveau nid protocol de secmil.t~lt' iW:;JLI~. TIlle .5 ,1,!1 j ~i ajungern In 1986, calld ap~r('au primele ra,po8orte public~' j.ndicdnd cnti'C~~i '1i'irale pe IR\l-PC. Era vorba de virusu! Br~in, un vir u.s de hoot. Aparastfel,pIOgnlllrll" dl·lip fUH1"irll~ create penh'L1 n dimiml viH]~ii !rrfonn~tid, D ~,c~ pdIl.ld~ pl'Ogra.m e ~nti vir·u.~ ~'Tfl J.l ~·};.trem de si Il1pleJ ea ~i viru?il J.:: pc

. atullC!, programele' din ZilHI t.l,~ astilizi sum adevlrate 'lcapoJopo.

i'~'! de aJgoritmi ~i cod, ,

Cum ~c rihpiind,e.,~c v.in~m

Virll?jj pnt proveni. dil~ir·o variellne de smse- T-'en tnl co. un trims l'C prer.I,'t5 l"lil cod ex.ecutaMI, d pCHue ii traJ~~mi~ pe toate caik normal" de tf,u\.qmitel'e a infhrmatid tullC caiculaloal'e:

tntr-ml sludill dln 1991 a] compan iei D <r:taquest' reali z.at la c~rert.a Natiollal Com uter

.:

~h'nl rit)' .. \~~nci:1t;nll din Statde Uuitt', It'l m,~i J(!~ ~,,; nl.j! i se t r a n~lTlll ~.1 U priIl d i~dll·k iJ 1 feelilk {R7%j, 43% {lin d is-..:hL"ll"le inft"lLale, r~:,plfn~f1blk PC])tnJ i 11- l ru duct' [t'd v irtLf i 1 ur p ~ (,11 clll~l{larch: IIllrcprimkrilm ~n1U d j,Chl'lC' adU5i:' de a(;.l~.t :\]lWilP'" lr~i slcrillri (71%,) .-lill infeqii au apJrllt In llLtreprlnderile ClI re~£ It' d.C' (;<llcuhll Olir~, cr~s(';l n d 1,;1- gJ.Jbde prill rllpida 111l~'ra~tit:re ;1 viru~iI()r in lOala IC\C,llhi, i r1 It~ed iile J~' re ~~a, rise; lIt infc~ I it I' i i este mull crescuL. 7% din vinl;-i pm .. en~aLl din H~ll'rcll.' pr~IJ.l'll(" de pe div~~r,!ie- BBS-uri (1.1 ,lfea da~a rChH\ll<l Inkrnd ]l1l Qvea ril~pand~i:r1.;'J· aClllahi). AJrL~ SlIr:.e de disdH~tt' inf~(llilt' ('tau di.s{;hete'l e del'll n ~all (~)[l~il1.iI1J ~ ofl ware adm'ai - eircii C·% din. infL-~·tilie rapOl'tale,

Cc pot fi:u;o viru~m

A~a. cum am SpliS ~i mai (lc-. weme, un.i viru~i HlUl enen'lU1p, i8r a1tii pnt fi tleo,~ehit de periCLl lo~l.1n cllzul ,el mal fe.ricit. vim i\iH crcr.c climensill1le,\ fi~ielelor ~i rceltlc vi~e·t.a de r~$puns, afect1lud p.erforman~ele calculilt(1mlui durnnea~'oastfii. iV1nlti \'!ru~1 eauta

dear ~a SL r"l~p'l IdL'a~cil, nu ,5 a~eclet(.' c,akuiJ.loni1. a~rfe1 lHl prl1t1u.:: dauTle il1 mod intentionaL. TolL1;;I, ~xisll pLj~ibi1it;ltea ca ~i \'iru~li bmignj Sd ilitemCl,:lonezt' IlltampJiltor cu ,1ltl' prngr,lme ~au chi;)r .::u hardwar~ 111 ~i "a i I1ct>ti neasca sall ~a Ilpr('a~c<l shtemL1L Al~i vlruri ~llll.~ I!lLJll noli p~ncu lo~j_ Acqlm pol 11111(1 ific;) .,all dis tl'uge dateJt:, s"u pUl ~tL:lge fl~lcre ~j 1'lit rdnr l11..J.ta h;ud -d i ~Clll.

Ca.£C' ~Ul1t .,imptnmele lLIDui ~btcm , Irll~at?

Cd t'are ~tliit in it,ia\i in d[lfnCmill vir"~i111f .I ... Cu.l.:ulalodlT flU \' .. "11- .we.l probabil dHiculul~i in H .~pun~' d,ll';l .1 n , ~Icul,ll()r ~~h: ~laSpeL! de ani 11ft, l;'ll cu un dru~ nOll, ViTlI~ii s(" pot rihplindi ne~lillghl'rifj dn;.Ir atata limp dH rammi ILc~kle.;tHti. Din act'Sl mati"., majoril.lll.:.l ~'il'u~il'lr flU 1~i manik~t.l. pr~leJJP III sistem_ Nllmai pf(1~ram~k 'Hlli ~'i l'iJ~ pm detect;! PTt'l.tTl \ II lillei ;~s~rn eflea i.n feeti!. F.xi~l5, lOlu~i. 1ll.1i HHJlti virll~i, ce i~i fae 5imtil,' prl'z~np in ,sbtfm ptin cfl:~'ldt: ~C(lmdMe gemrat.c:. CM~'va ,,:;.imvtorrlC" .~pedfice ca1- cL11aloardo:r I'il Ll~ate (1ilita c~lt' nnentaliyl\, ('Wllriie rea1e fUnd mllir mai DUlUt'tO<1St! ~1 diyer~e):

I1slcr~k s i:..Lt' m ,re~c tTl Jun· ~oi.me {Jc ext'lIlpJu in nos 6.20 fi Jierul .::mmnanJ.cltrn .HI'! 'i4f1 1 9, i81' pe un calculalor ~'h'lUflt el poate aveau, sa zlCcm (;u I ~n() de Od~~L mal mull, rt'$]Jt:di". _'}"!H 91;

- hlodiri free-venLt: - ll18jmitaka vi ru~i 1m ,~~ml t'xlH'rrl de ~m1Sl ~(ri~i ~i b1ncheaz.a (al~ulalL.lw1 (;!xtrem de des, Virll~ii slint de altfe~ cuno~cl.l~i C,j rc1e mai if,c(nnp,ltihile pmgramc (l,nep-

l{llld virusii multiplutforrna, ell d ~ cxrrn p h] c I a~a "Contl'pt" - viru~ii ~1~' dnc 'Vcud) ~

- nlcsa,ie dlldal~, ]lldt1flll ,"il,l1 ~llm'le~lJ~pectc In tlifu/,;ol'. ;o,.·ful,i virll~i i~i fac anl1nl,'lll'l. p.rczenp prin <)~I f"l de efeClt·~

- ilim-ugerile de dute Sllfl~ ilFl all efect al l .. irLl~dor, Dispar'itia subita a UflUI fl~ier ~llLI L.:wri ale siskn1ll1ui de fi~iere sunl ciasil't,;

• ilH.:di n i rea ace e~ ll.llJ.i In {1 i~{; e~tc pn.H.lu:.. d~ lJflii ... iru~i ~le~1t]1 care st' illlnplll' i ntre pro~mmt' ~i si~kmlll tlc aCce~ 1(1 discuri;

- 19, apa~area lastdnr CTR L~ A 1;I'-rDF.L calcllhth'trll1 'bnnt eaz~ instant;m~u fJ.r,i a wai tl'et:e prin ~'Lrallul de POST (power ('In. ~e1f test);

ia comllnda chbis.k 1n1ljOli late,,- pwgraIl1<.:lor exec\llabiloJ 8unt raportale c~l ,h'~nd 0 hmglr me i ncorec l~.: cft'd ;d u nm '.'01' u ~i sl-t'ahh;

- (iimcn~itmea m~motiei atl ~~lii de progmmdL' ~pc.ciali7.ate c~l(' ml1i mid. Jed.l 640Kb- Uneori a..:esl etect estc g..:ncl"ll de \me· It- rnanagere de memoric r~rtl a fi vorl-la de Ull virm. d~H' de obicei indica pre],L:!n~a unui "jrui:;

- p.rngmmt::k de lip self-check fupor I Cil7.(i d. au fosl mud j fj c ~te; - 1111 mai pm-nc~lt' \Vindnw~ 11 au ~ e fa porteaza di ,I ,;(:e~1]1 I a di~t: 5l' f~';:L~ prin BIOS;

• s(;himhjti ~Ic n1;[]'caj,litli (k ti mp a] ii.?i eJ'~l()1';

• inC~~I'CAt"e !Hai grea a progra.mdm;

up ~n1 rC' a in ceata a Gllculatondui;

S-I_'doarc rlefecte pe dbchd~. li,'1iruna IVA.N, XU

Gnrj\ll reprezuna u SLraH~C~e vatrli de istorie, prtmelc dovczi ale cxlstentel ~i aclivi litli.i ornu h!'i darand de peste ] 5(1),UOO de ani, dupi'i cum akMii descopertrile arheologiQ.; din zona Baia de ner lPl1km Muierilor si Pestera Parcal abulni), Hom ?L~ni (Pestera Ciuarci), Stlceill, nrgu-C~rbll!le~Li,

CeL!ri~ile ~i ~~e7.arLle gdu-dadce de la Poiovragi, Srolna, dovcdesc cii ~triimo,~ii nosrr: s-au scdcntarizat In aceasta rcgiune, de care erau in teresat i ~l romdnii datoritd bogli1 ii 1m' solului ~i sub olulul,

Aid, in Gor) a lnccpui lupta pentru independenta, voicvodul Llrovoi lmpotrivu H.egat,1I1Lli Maghiar, in 1277, ;.i lot aid, prt m i.i voi ~'\"u~j rcrnani Basarabi a U incep ut COr1s1 ruirca unei salbe d~ 1TI~,l1tiSllrii Tismuna, Vislna, Polovragi, Crasna, 0,1 S,lravecn i centre culturalc .;.i basttoan e de ap1lrare a credintei ortodexc,

Mihal Viteaz ul v a In cerca ,~a u 11 ea scs pentru pri III a datj n~k trei p.ri 1'Clln~ nesti 1<1 loOQ ~i a~Md a inceput luptu boicrirnil gorjcnc impn trlva dontn ilorHof fan arioti ~i a domimlti~i austriecc (Ii' IB-173Y), Aceasta 1 upta va conrlnu a c II Rcvoluti a de 18 1 S21, condusa de Tudor Vladtmtrescu. In tirnpul razbciului Hum romAnO-lure dill lH77- 187S, numerosi gOJ'jelli ~i-au dovedlt dragostca [~~~ de ~ar5.lllptanl,.ipC'ntILl obpnerea indcpcndentel de stat.

, E~k de remarcat eroism ullupte il ocuirorilcr din 151"gu- Jiu tn timpul razboiului {1 in 191 Q. 1911:l can d, sub conducerea generalului Ion Tiragaluia, ln octombric 1916, ill bat lia de la Jill, s-a 1fl~l,;gil>trat prima respingen' 11 of~'nsivej germ~HI;; tl(}~'ecli,nd inln:-gi[ lumi ca (-:;emltlnia putea fi tnvi il~J, Aid ~i-a dovedi I virLllti]e m,ilitare liHl<lfa ewil1a EC<JiterilHl Teodnwiu, dandu-1,j viata pentru apitrarca gliei ~trahune.

ReorgaHiz,m~a Rom,l.lliei Ma.ri. dupa ri1zboi, a ct(',ll noi. perspec~jvc (k dt'lYolu· re economicil, politid\, socia],ili ~i culLura!;i a jw:lqLlll1,i Gorj, (eea CC l:l l~kut po~ibilii afirmm'ea unnr pCJr~una[jla~i pnliricl': ex:

Gheorghe Tal f,[l'SCH, a unO]' pcrsonaHta.ti cl.I,~turale; Comlantin RnlllClI~i, Marla n,fl;~se, Maria ltiL5retu, e[..:.

Dczvoltate COl unnaTe a donl il1atki Lurce~ti ~i a cunul>lin~elor de netlln rumallesc, man3sti,rik ~i ~chitu.ril.e, con~lrllile ill Tara

]{omlmeasca incep!lll(l d.in secolul aJ XLX.lca.fncep sa fie din cc IU H' mali fortifiCiJlJLt. Pe teritori u 1 judq ului sunt real i 7 ate 11 u mai putin de 7.CC,C asuel de lika~e. consiru ite tncepand ell sccolul al Xlv-ka ~i p:ima in secolulul ell XIX·lea, facaud rderiri tlLlmai 111 cdc Care sunt dechlrillc momente i stor Icc ~i de arh ltectura,

.~ezata pe 111 a lul drept al raului (~ikln, la nord-est dc orasul nrg\I-GirbLlne~ti. J\,j~n~.sHr<2a CamaTa~eas.;~ 8-.t intemeiat in

j urul ,HI ulu i 1780, vi a~ac III onu halt I IIi.nd ; n('cputa in I Y':J4.

ra.··I-IJe-3J~p~D-'I~-vr-il""Dj-""""'~"""'''''''''''''''''''''_'_

1\)1 mrragi, ~ i -a luat n urnele de I a locall tatea din apropiere, Prima alcstare documentara a mttllJ~tiri i rezalta dintr un hrlzou e'mi~ la n inljc 16.18 de Matei Basarab (1632- 1654), prin care votevodul Ii consacra satul cu acelasi rurme. J)i 11l r-o poa.rlii In zidul 1]( I rill C al inci ntei mj nas lid i se pa.jr uncle in tea de a doua i ncinta unde se afl1i bohlita. ctitorle a guvcrnului Laurcntle, In 1732.

SilullL~ la 3R km sud-vest de municipiul r~·~cdiIl~a. de judej 'I~rgll-Jiu. Mi1[1asttirea Stdlmba. dill orasul 'Iurccni, s-a bucurat J~ a IUllguJ "(emii de atentia speci(lli~tilor,

M.niislir!:LI Cra~ma, di.n sallil cu acel'l.~i IlIll'Lt, ~ J.u~ l inlc-m ei aW i.n prima ;lImiitate i!I. ~e,;oILU]L1l til XVH"ie,l, de marele pitl'lf Dllmiltu FiIi~lleaml.

inlrand in defileLil Jiului, en 0 Hlin:asii Illtre mun~id ce[lu~ii, se ridi,;,) !'.'I:1n5.sLirea Laini(i, n ,;ar('u bis~Tim~a {ia.teaw din 1 tl12- 1!'i 1 j iar ~lpOj, Itm~a ea s-a conslnli1. Tn ~e(olul trtclll, frumoas;l uh€licii nona, Ia .1 care i pi dur;\ se m~,i lLlcrea7.~ qi as lii.d,

, ..... ~cLat[ila poalele /l.llm~lor Piatl'a Poluvmgilllf, intr-un cadru piLoresc :VHina.sl"irea

ParaS1r;) if) [l'pdale ral'lauri ~i f'r~:d~lla, manii.~ti rea ntl, Hlai prl.~treazii d i ifi vcchi.ul an· ~amhlu dc(Jl hist.:rica Cil Juam ul SfinLa Treime ~i ruin~le l.Inor lidllri,

La nord de acest U(a~, 111 .,.arrLl! Des itl I\-lar~, a fast ridiCOLlit I) modest a bi~eri.;uta la ] ilj3, d~ ciHr~ Comtantin Siivolu, ~crvi n d L n d C 0 se,ul drept cap ela ~ ramil i c L Ulrerior, prin grija Sf,hl1ului Sinod, Ia 1 februarie 19n, i~. fiin~a Schitul DettlLi. I\.·htre, a\tl'tHd hramul Sfantul Imp,u<lL

Drmnul ciitre Tismana t'stc unul dintre

.~

cclc mai placute, prin sate, dmpii, pilduri, i.HC~nJ ~j coborand. Celebra ~ v lali1il.sHrt Tismena ~i - a luet rlUmel~ de ia. 8<U, asupra caruia a vars:at anreola, oemuririi, ~"'1i1n:l. .. lirea dateaza din timpul lui Vadiday {1364- 1377} sub forma unci biseric;(lte de lernn, fiicuta de pribeagul caJiilor sarb Nicodm. Dccumcn tar, lhJu I (1377 .13M) a i nl 001- It lucasul de Iemn cu unul din zld. Remol Tc5m in mod d cos ebit muzeu] man5sti· rH, care adapostestc obiecte de cuh,fr~gmente depictura muraia, Ll~i din vechea biscrici, doeurnente ~i acte interne care st:JIU Ia haza Istorfografiel romane.

Porn i nd d t 1 (I l'vI~nasHn:a Tism ana ~pl'e nord vest, se poate urea. pt~ dealul Ci odrp .. "i H;)I, intr-o zons a pnJurilm de stejar, fag, frastn ~i brad ttl ames lee CLl biitcin i i c asrani, in ttl i jloc ul aces Lor pddu rD se afla S chit HI Ciuclovina de Ios, monument de arhitcrurra ridicat in 171 5, pe locul II nci hlserlci, ctl rei a 'Til 1 MH. Radu Postelnicul Stirbei il daruise 0 vie,

Urdiml in continuare, pe varful eel mal inalt al murrtelul Ciocloviua, in anul 17.14, Petru 0 b eldeanu, vel serdar In vrernea lu i ~tefajj Vodll Cantacuzino, alia cum se SIR'('inca in pisania de la intrarea In biscrica. ridicii, hnpreun a cu ;\J icc d ill '~gmTI.m, o mica biserica ~i 0 tncapere fiIWX:l, CLl.l10~Cll· la cu numele de Cioclovtne de SLl~,

Schitul Hrgu-LogrqLi. (11 hramn] Ioachtm ~i Ana, a Just ridicat in 1709, de nr i d i'ilesc1lu ~j d l~ Costache Pan dia, ell sotta sa, ccana IIi nca, flica 11] [ C. Obeldcanu,

lncepuLLl1'He \1~ll.'iSlitH Vi~ina, oraq Bllmbe~ti -Till, se pierd in aclancul vl'emul'ilor, tntr-o kgentl5. pa~trata. p;ftna 1n zlldt' noastr~ ~i LuJea~a de episcopll1 dt· RalllTlic, C henadie Eniiceanu, tn aIJLll 188 9, ~e \"mbe~te de.spl'e un uccnic aI S1TI.utului Nicfldjn, pe Ilume Djovj~ic, can:.n fi d5.dit ma:nasUrea (secoiul :II Xl V-lea} ~i. in dorinta dc a in u~,~trA IlU;il~ Lll ell 1110 ~ii., a adu S \lH complot nLare spumind ,,\ oamenii sa'ldor (are vor aU:l.i dangatul sall vOr d~~'cni sllp~i ai noii m [in asli r i,

Pi m pntea ,~(laLl~p la ace~te ,;titorll rnJnashrc~li un numiir mare de bi~erIci de lid 1l1scrise ill pSlrimoniul arhiteemml al Gorjului,

Prof. l'.lari1cttil OAE

Tradilii die Sirbiloarea Fiorii'lor

, . _. . .

Od,lta eLI. pdmdvam, Illfrwa vegetali'i rev ~ n e 1:1 Yi<r~ ill. Pcntru orice planta llceasla. inseanma. florL ~i pentru cit florik .rae parte d in da~a tiecillruia dln l re D oj, fie c:.l. Ie nferil1l. fie di. Ie admirtim spectacohd i:La LLmi - care ]~l daI.eaz,. in lunilc de pr[m~.vaj"a ve~" mil.ntul in. cLllori de g~Ja - m im pres~ontazZ\ m ai mu It «I uricalld

Bucurb sosirii prim[L~'erii, dud plILerea so,ut'llil btvie ~ntreflB~1 natura amor{it, d€ Jumn1a frigului este mOlrct'l.t'a in calendarul 0[todox de s kbatua.rea Fiorillo [,

Boraie i~i au ol'iginea III ve~ (:hea, ~{t rhlltoar-e rOI,:lla III "FloraHa~, dedicaHI zd~,~i Aorilor ~i a prima· "('rii "Flora~~ Ulterior CJe~tinii a,u cumemorar in acea~ta 7.i intra rea lui Iims tn IcrusalilTl,

Ziua de dln'1inte de H o'rH se nllme?te in popor :sambil.'l~ lui

T.a7.~ r, IVIo.~ii de Floro j sa,[l S~rn bata Floriilor. E~te 7J\.Hl LIVlt!rii lui L'l~:lr> dllpa I ff!dili<l cre~tjna" Rominii comemoreau iii un a 1 t Lazar de-.-:pre ,;,uc lcgt'nJa spllne ca era llfl copil {"are a ruga~-o p~ III ama III i s~ fad p~acinw .. t\{:c~.~ta I.-a lol reim.at Cll vorbe Dune. I~il! j fll ul a imistat tdgfil1d Je m [ll' c('i-sa yi LraDl.tindu-~~ dt: pamilnt panli. ce a cAzm In fuslJl las,lt (I~ a(ea~t:!. pe ,10S, klld La71ir a murit di!1 Cilll7.Oll r aftd de p hie ~ n I·,C. Dc a.ceea exisla in. unele zone obi~iLll ca felY.elk ~ttfuca phl.c:i.ntc \ii sa Ie dca de poman:\ oamenilnr sdrman.i, mai ale~ to (:asdc lL1 care ~e flila copii mid. TOot Ln a(easrti zj, fet,de de 6-12 ani urnbli'i (u La7..arita. Ele se ~dul1a in c:eL,e de c{lte .3-7. Cc-a mai tani\r~. ~i ma'i frumml s~ dintre ele se Imbmcfi~ll I'll ireas('i, jar c:~lelarte tl1. hrline obi~-

nuilc, ['ome~r; pe- la Gl8e ~i CtlrrU canL~cllllui I,iizkica, Ele pri.lllet.~ in dar ouli. (sunbol al rena~rel'ii na-

li a~a " ... fl qi pesle 0 silplamana, de Pa~ti. Dilllilll"l\n, grupuri de 1~·5 hliieli "m~Jrg ell .FlorHle" Ei

tmH) pe care k pun tntr-m1 w~ uumit m~llitA.

D L1,111 i bl i c~ flo riilor. Se 81' lme ca a~a CU Hl eSLt: vremea til ac~a,s.L:1

in u cren ~lJW de ~alde ill m.:i!n!1., intra 11'1 clIl'\ilc oamenil.or ~i dnHi. un coli nd 18 f~rca~trtL Apoi pun cateva crcngule la geamul gazd'l'i.

In um.Je lOlle ~~e scoate' m~ L"\i~or-lIJ pr:imit de I ma'f'tie ~i lie agal~ imr-ll.n m,ace~ ~~u intr-un pom InIlorit.

Oamenii adllf1~ ramlld de salde - simb 01 aller Ii liHitii ~i inYicrii nat LLr ii - pe care Ie aduc la biSl.'tid'i PC'lltru a tl ~fjlllilc, Apui Imp Q du bt!.~ ( ell el e iconndc. fere.strele ~i u~iie sall lc fo]oseesc p~ntlfll Yindccarea boli.lD1:, pen,tru descantecc sa Ll vT;ljL

5i Dl1Iuinka Flmiilor par.treazi'i. und~' practicilegate de {;Lllllll rrwr~[J 0 r: Sf C U ra ~.t1I InQrmi ntele ~i dmitirele, se jnfig rammi de ~OI! 1- de ,etc.

Floriile rcprezinta asUd Ull omagitL adm celor care nu mai Sllrll prhlll:re nom, dar ,~lllJ'1 imnlnchinaL \,jeti i ~i hll curiej de a trill.

Flol"lrea PEHSU, XUA

PEBBDARIE 200B

A.~eZ{n·e: Tn pl'lrtea SudVcsl ica ;.~ Rorndniei C "Tara de SIIS" ,i Oll~llki, pc cursu] rnijlo ctu ~ 1 JhdlJi, prln rnijlocul ~au trecand paralela de 49 de gr<l~k lau tudm e nord i cit

\rednll: La Nord este HuneJoaI~I; LI Est este Valcea: I a Sud-est este Dolj: La Nord vest es ll' Curu ~- Severin,

SUPj'(,1jaf,a: 5_M2 km: (I"~spcrtiv 2/l~.!ii din lerltoriul ~;lrH)_ Pnpulu{{(J.: 3'l7.(}OO locuhori, Ora,fe: i'g- lin, l'e~etiinl" d,· jude] ell 98_000 Iocuitori, 18 0 altitudine de 2. LO nr, ell nernur iroare 1 e momenlc bmncusieue ce 1.1 ustrea- 7~ 'in eel mni inah grad, ere-alia ~i sri I' i tu al ira I e-:1 1'i'! miHH~asdi:

Burnbesti- [iu, l\ln(I'Ll, [\m'ad, Ticlerti,

. .Rd i·e'ful~ 'Cup r i 11·d L~ Mrll n rim os 1l varia t l rei trepte d isti nc te ce (lJb(lilrii de lu N la S: Flancur ile sudicc ale muntilor Parfmr, ell re] i eful ,"'HI nd ra til· 2,519 m, VUkO.ll, Clod ea n u, "i i {;,\l n·[IU l5~.iII:' v es Lice ale [THIn ~ilor CiipJ t~ne i. ZA1I1<l Subcarpuulor Geuci: () pm-

nord se in t:i lnest e Col! ra~ II MOL W. Clw; fi DL1ilee~

DiJjiitwl Ji!fh1i: este 1 mu 1 ~i i II

fi unc mai ;uasfL ill Sud. din cdr. mal spcctaculoase defllee din

Pit'mnllrlll Getic, Carp;lti. Jju.l8trapungc mlln~ii des

Clilna: esre remperat corul- chi7.~.!TId 0 PO;)ftl) intn; Transilvania

nentala de deal ell 190 dc' ,.il~ ~i Oltenia, Soseana, 0 prupa scobita

Illri1lnghl'1, ell precipitmli neuni in piatra ruuntetul, serpuiesre In-

rUl"m rcpartrzatc, ell ,,-ant domi dniznc] pc valea [iului, iar (,Ilea fe-

11,1M dinspro '\lord pe Valcu [iului, I"';I~ rr-ce flesh' pTap~tii ametitnare

(.:'iFsII ri Uti uIlli: Cuprind Ji II snu palnlmh: in nurneroase tulle-

de la pasul Lainici p,lnfi la conflu Juri, Cuvunek- antorului ~Romaniei

enta ell (;j1or tul cu al1tll"u\[i ~lii, pitOreJi1i" r;ls~ln~ dehl11)Ur<lL.e ClI. ala

~u~iia, [alesul, ell Tismuna ~i la maiestrie il~ a('l..'la~i cadru edt!

, I~isrfil-i, pe drept si Sll{lu Amarndla, trel mari pudoabt, ule .P-".mlantu.iui

Cloiana, Gilort. pc' ,~I'i\rlg;) i;'(r in "ml.]llcpi. padurile ~i "r~~

r-~~~~--~--------~------- _~~~

• MlWfii Ptlniug en .... 'f. MihlJra, 2.SJ9 m altitudlnc, ocupii lncnl al r 1-1e" In Carpull H.nnlal1e~ti, dLlpa F:lg;i rus, '

iwiind i]l vedcrc accsl aspect f;n~~c, atrartiv i ratea lor cstc d,i ttl de preze n ,a II r - melur lilsak ~h' ghe\rlr.ii guaterrnal i: r ircurl, lorurl ~j v.ii glaciare.

~ lrJW1,f"U VulCf,I,jl avand: culmi lmpJt1urite ~.i vartutl rotunjite, dar ~i zone Jlmcl[1,lc pL:l1lrLl eei ce VOl sa pr;rCI jel:! ;)lpir:ismul.

• Pe~ti"rQ, lI-lnierilm' - UIlg_5 Baht eil· FitT. mOl1.umeril 801 n~~urji CaTl' con~ine 1,1l;l1rrem(}S,· podoab~ r;;.~ llduc fant·e7it! ~i i'lp1 end Qtl f~ P('~ leI i3. S.i.i.lile ,,·ce~t e i re7.1~r\',1- t(i illl !HJrne sugE'~ti.ve: .. SalOl [i I ieci1or", nGalcrill m~ilt)r':

ClIelle Olt~f1il!rj: i Illrr¢.~ lonante, sapate cu rabdare de apa 01rqultri care str&lu~'qk la cca, 19 11'1 sub nlvclul sosclei, Acest alIfigi\.tor l'd~,l.r fon m.:adl. ;;.i U rCZl.T""a~ic f1o)'htid ce 1n1.!1'itii sa fie '{i7.il'lta,

Che-ile ,'1o'wdQhllui; J>,'fagniflee Chei ce se de~f.t~[)ar5 pe 1 o km, ln ruuntil Vu lean form and! (l rezerx .. atie co mp lexa. Sum con siderate 0 adevdruta PlO'I..-ocare pcntru 11Ipini~li, lndltimile pere tilor ajungarulla 200 m.

OJ"Ue Cm'Coj(,1: In ,to krn am I) nre I f1. 1 ~~ tlc Ilerculanc pe cursul superior 011 Cernii, Au 0 alti tun i,ne de 200 m, Hind extrern de lnte-

~ PI!,tfl'{~ j~olcH'raK'i, t1alel'iih~ ei formt:ill.a un adevarat lablr int, 0 vcche ]t'gmdd spune cd ",jei lFi:iil:,:~tc I..OH1f1]Xl', lCU] dacilor ~i di piC~.ttlfile 'co se preling, turtirii de plat r a IW ar fi .1Itcn'"" tkdlL lacrtmile vnnnte de 2,,;u dura cu.:t·rirca Oadel de ditrt= mmani..

.. f~tl!m Cl(l{'lJni, h poaldt'M untilor Meheclinti cu loe"".rl. faLu1i.i, "[lvernkn]i) hot;,ltn, cOne re~L1ll1 ,alcilm~e. II,~OJ' ili.:t t~SLbih\. • PIt~1(tra Surll Pl~~uf!l i, If", g,' Hal;! de AramJ. rezervatie spenlngicti ~i mOUIJ'

resunle prin p!trcloi lor \'t:rlkali inalti de peste 15D 111, ~i prin rnultuudille-a de forme ~ care Ie cupnnd

Stf~ti!nJ;: Sacelu la 32 de km N-E Tg-Hu, statiune balnecicll matcriell 1<1 3"10 km altjurdinc, tnrr-o zon~ deosebit de piwrcasca. 1<1 ~d~P()SlUl unor dcaltrri , submontane tmpadurite. I

l!dci s-au ga8i~ m~i [mille monumenre dedtcate zeulu: c.sc;,dop ~i zd~ei Higeea, zeii rmm;Uili ai ~i<lnatiitiL Ca urrnare, ea era CU11f115- cutainca de pe vremea romantlor care all construit b<i:ti termale.

Adellua CIURCU, VIlA

Olb-ective lurisl:ice

Ali c[)mpl~t ekctriGt.illtt fLlrrn~a;r.a ~I (I reze-J"va( i t ,1 dH;ologic.l. A servi r ':.1 10 ~ u i nla fL~tll~llt~r ~i cuptllor ill epl/ .<1. rnigri.l~id pupuardm"

ment al rmlurii,

• lUtllHistji'~1I lainJd, la 35 de km de Tg- [iu, construita II) secolul XV re~()n ~ trult]i 1 n. secolu I XIx.. .

• Mat1~$tjireil CrtlSIUl', 1639,

• 1{,# l\Ielc t/H1IUUnrf~ yj~ilW, sc:wIul 14 15_

• 1Ii.~(;'Tfctl /orNf{catt} VJder. f (1. 696) .

• (;alcd raj f1 S f:lJ~~HVQi~vo;d • TIr.r~rJ~ Jil.il (176·1).

Hean" 'J'AM4\R$ • YU A

Edlliell

• Casu memorinM (I lui •• CoustaflHu (:It'ancu,~i" - Babip, de uncle a pi e,at otl iniu ~.dl <Ice~t l1u OIl. plaimilo,' gMjr.m", manat til lume de L1 'f1ac, I'll care a\'('a ~a fad. din eI eel mai mal"~ dJ.ltlJitor ill piillfli ~i. lcmn al vrenmrilor mndcrn~, Br{incu~i (] 1-176-] 957) ~fI (li~lilat" lot ell ~inte7.a, milcnii d i.: g~nt'ra~ii_

----------------

cullurale

• Casu memorifli'd "Tm/()r V1o:ltlimirt:scu" - 'lladim.ir conm-ruqie mOtkst5 llin bama, lmd.e· S-U I'~~"lll III 1780,

• Casu j-j',It:modulti."fcateriml lClldtJorIliu" - TargLl-Jill, oici hi m}SCLlt eroin.a din lilL, ~arC pcnl ru ctlmju~ s;t,u a frJ~t dccuI".J l.1. ~i avansata la gr~,dtll de ~ubl{)cote llent,

1\1Ul'WI1Jel1.tt' ~i SMUli:

• Ansall1bl1d _~culptlJ ftll III lui Corls.faPit;l1 .Bl'clrj'~u,d., eel mal de .~ cilma () biec tiv 011 ma~ !lIlli,

Crcalo:wJ ~,:nl i i fllIJd~rnt' cit!' sculptura, geninlul Ct1fisiantin Branc1J~i a ofcril in dar eateva di ntre opcrdc ~J le d€ (l i nest; It) ahi1~ va1oart'. upere pe care turi~tii ')lj §ama de a Ie vedea In Jt'[ Ii~ bt'r, In estul Ol'a~'!Iltii st" aWl: ~Coloil.na fha. ~-j,c sfar~it" (Infinituilli) c:lre slJg~Icaza Jfl'llhura spirituala @ omLLlui cu jnnnitlll, Til grjdin<:l PLlhlid sun1 fJmpl~~llt..: "AI~fa scaunelor~, ;,:u 30 de ~c.aLmc de piatra. ,,-'\l1a.!oJ Tih.:t"rii" eu 6 ~caun~ .~i "Poarl'i\ S~rllluhli~. Accstc momunenk ,HI fosl create in cll'lS re·" ..:doT C t: ~i <ill ,i er1 fi t "iat.1 ill prirnlll ni.z.boi mondial.

• l.101tul1J(?I~.tlli Pad~~ (Ia 4 km d~ Baja de Anm.d) rid ic~l pc 10 C llli unde ~ a .ad.un~;[ O~Lst{'~ pandurilur ~i uncle Tudior VladimIIGSCU, a dHt celebra sa prod<ilm~~i~ de

1",23 i;muarie 1821, prin care indt:lTIna ]'0])0I'1.111a 1upt~,

• ..... lullsolrnd fiC,llerlm:i de 1ft Tti:tgr/~liu. ridie;lt tn cinS.lc ~ ewinei care ~i ·adatvl~t~ pentw apruarea t~rii pf' frontul din J\.Ioldovll, ~J1 prirnul r::izb[Ji mOJldia.l,

• Stutuit:l lui Tudor \'lluJitlli· re~C'l - l.Il'llll dm cele mai fl"um()<I~e mOl1ume'llt~ rid iC<ltt' in cLnst.ea. cOridudlOrllo.r mj~di.r.ii rf\'olu~iei di n 1fl21.

• In sate 1 e 1\0 rjenc, ca;_dc St~

nl ~ i ,roi C'Sc 91 ilzi dupA fi-lLmnr1lsd~ tr<ldi~ii alt: arbitectului local, lo~u· itorii aee~Wr melf<lgul'i 1m braeii f:nlmosul. port gorjean in zilel.e de ,~arblU()are. Dintre Mdele c:lI:e pilrstrea~1i il~de]etn i~i r~ 1 e trad itlon~le am j ntim: Glogovra, C(: reprel.int:l o ceri'lll1 ie, "'I,riAlUi; ~tcfJ.I1~U, ccn" I fll d~ c(:r:amid'i ncsmiiltuita~ Polovmgi, clopBtul ,~U sculptatul kmnelol"j ~om.il1f~ti, duJgherit.

Cristian GA RlO AHA,

" J A

FEBRDARIE 200B

r-

M,.38 1

ahnrdam uu ali domeniu a] d~~\;'oltArii sustinute respectlv eel al dezvnltarli sociaIe. U rm ii.tuar,~ a reuniunc de pro i ect VlI avea iac 1n Letonla, localitatea Gaujicna, in pcrioada 15-20 mal 2Dll6, ocazle cu care ~L' vor [ace evaluart Mupm rezultatelor oh[imLlc in ficcare scoa Hi ~; va, f1 pregiittt raportul de ac~lYiLa Lt: p ~ accsr an.

t n anul scolar anterior am participat la un a lt pmi ect C omen iu"~ L 1 - proicr l secla r - en 11 co li di n Frant:h, B elgia, H alia, Polouia, ffil'8, nnan~al'e de laagenrla natie-

roiecle Gomenius

Parrcneriatele Colegiuiui Tehnlc NI(LLliMlr~ ell, ~(.()lj din 1:\1 ror~, de (()bb(jrar~ ~ i P artlclperr Ia ~([l ".lti:lli inte r nari ('J n ale, ,~n~inuii ~i In acest an ~wla[ prin pal'~icuparea ~Kl8stml a proiecrul Comenius 1. 3, proteet de de 7.'>'0 ltare ~colara avand tema ~COTjl p,l ra rea rn f.1·odo]or,ii I:or educationelc pentru 0 d ezvoltare sustinuta europeana" til cadrul accstui prciccrfinantat de ,1.gentia Na~i(}11 ,1W Socrates <Ill' Lust dema[l~~e l.a 111ceputul ariului \j'CoJar activitiui wnfo.r.m. obiectivelor acesnna ~u a propunerllnr f:kUlC cu ocazia reun i,U!l i i de pmiect ga7.duHa in perioada 16- 22 maio 2005. de scoala noast ra. I )oi n pS,;.ate, 1)11 to'ti partenerii care au dorit ~~. D i se ala~ur;f incepand cu acestal doilca an de derulareal proi ectnhii au prhnil aVLz, fa vorubildin partea agenti j I or n ati onale proprii. Au fu~t respiuse cererile de flnanrare ale scolllor din Bdgia ~i hnlilfLd<\ I~m,anand asttel ][1 proiec l Colcgiul n05t(\1 tmpreul1~. en ~m~i din Olanda, Letonia, 'Iurcia, Jtalia - scoa 1a coordon atoare.

Ac ll vi l~ \ ile din acest an ~col~r tn cadrul proicctujui, sunt orientare due o :Ilta cnsnponersta a ~:JeLvul~arll sustinure, respectiv con servarea resurselcr n aturale ~i prnleclla mcdiului prin urllisarea resurse. lor alternetivc de cncrgie (a surselor neconventlonale (h:· encrgic). Iiste verba de cun oasterea ~i promovarca a C.CstOI' SU r~e de energie In randul elevilor, pdrintiler, com II n itfi~i i .I ocalc ~i autoritatller urmarlndu-se lItingcrca oblcctivelor dez.voll[~fi i sustinute, A fO-'it pl'anificllia initial o reuniune de pruiecl 1.:1 ~coOlb partenel'a cli.n Turcht ilBa, problcmck Jpi'irul"C prin plecare~ di n ~c()al:). r€8pecU",i\. a (lireGlorului ~col i j ~i m. ({) (m:Jnnatomlui de proiect Co-

reboratc ell plecarea, de asemene a, a d irectorului ~u cnordonatorulu: ~com din Itali a nc -au de tcrmin a L ~i:I p~aniHdim o a.lta vizlt1i de ~L1CI u In Iralia, La Spezla, In pe r i oada 3- 7 decem brie 2005, pentm a inform ~l no i le coaducerl a] e eel 0 r doua tc{)1i d csprc erga niza rea a ctivi~~;tilo r din proicct, a cadesd e ace rd cu ccea ce vom face In pmien ~i a prcgati doc umcntelc nccc-

pl'O]ec~ precurn ~i purticiparea la cele doua reu n inn i din Italia .iii Polan ia au Yost deoscbit de utile ..

A 11 fmt elaborate 1[1 cu rsul lun i 101' decembr: e - ianuarse, decumcnecle pentru proicctul Comenius 1.3. ln vaderea H'I;izrlrii pcntru arm! ~colar 2006·2007 (uh~mtll an) ~i documentele pel"ltm un uuuproiect Comenius I, 1 - pro iect ~G()hu· ce LnTniire~.LC cornbatereu raslsmnlu i (~i xenofobiei, promovarea egaHlatii JrHre oameni, ,ceHitellia europeans, in cadrul acesrul p!'Oi ect scoala n O<l~tm este coordenatoare e~i ere, COl parte" neri: 31 CpegHu Y'·H11UU.I.\C sa '1}-'}!(!l101" e.3!.fItH H M~mrpj(M'.bHT MHJ:HlH Ba.30Il" (~cosh nr; 31- "Ivan Va;.'/[)v") Sofia - .Bulgaria, Sco-~Ja n r, 1 di n Panorama, Thessalonikr- GLeda, Istltuto Statale Agra rio "S, Benedetto", Latina - Italja, UEPORIU VWL" IdNE M 0 KY KLA di n SFAULIAi - Lithuania, GimrmZ;U1l1 lm .. Adama Loreta di[l .:t9czyc.e - Polonia, Ozel Ghndiiza~pi.kDlej.~, Manlsa

- 'Iurcia,

A [o.st depLlsa, pcruru acesra 0 muncd tntensa de caularc apartenerilor ~i de pl'e· gatire a. dccumcntelor necesare ~n$aayern sperante ell va primi al'i.'Z favorabil lu!lnd 111 consideeare atuurile pc care le avem tnevaluarea aces lor proiecte, 'Ioare documentele pentru cdc douji prciccn; flu fest tnalntate Agen~iet Nati.cmale 50CL"aI.c£ in rermen unl ~l awteptiim CIU netiihdare l'"etLl.h~Ld,c c'lll.luari~ na~i(lnale a ~;;;e:=:tma.

P:r{}'f. Corne] Octllvia 11 TOMA> Dit. adj. - Coordouto:r proi«1c

naHL Cu pjl'el'e de rau nn am primit nici in acest an avi 7, tavorabil de b. agenpa na[ienala asrfel lncar am renuntat s.a mai continu am celuborarca, twand 11) 'fed ere e~orn.lrne~in anciOlIe p[{)priip~Garc trcbuia sa 1c fucell1. Treb\1ie sa reeLlnoa~lem eli ~xp ('ri(;nl"~ do b.ilw dlL to. j i1 1 uCl'ul pe aeest

sure obUllerii avtzului pentl'U eel de :II ~ rei] ea ail al pm i ecru 1uL Sch i m bu 1 de ex pedl:nFi J fost dcosebit de uti! olcrindune prikJul de a ne 1m p5r~a~i un i.i ahora di n expel'ient,a pmpl'ie privi t1 d liucnl~ pe p.roiC'Ct ?i ml IHl1l1 <11. A 1ll slal)ilil, (u ~lrcast~ oc~zie, Cil III llhimtil an al pfOi'"{:luh~i s~,

F.levH poJonczi ~H prt!zerfl ~~ fflJmCla~e ,pl'ogmmt' arti_~tkt 'in C1l!re HI et:aht c(,eU~l"Ita Hmln',i u· In_[, V"Jloarea tlnut.e.i ~.ll.tenn,e; gra~ian1i~dirnm' .in sa:nl1, b ogt'i. l.in 8pirituaiol a po~one,zUor.

Hct:are~il,ra p,artkipant~il 01'g'lltli.lal, Ifll cfldinll t~rgulu,i ofel'tei. I internationalc, ex:p()~ith en m.a.[erial€: dqmment.lITe ,~pedfice (Hn dQmefilui prote~'~iei mf.'diL1lui ill" coiljUl'aWr

IU\miln de neuitat exclHSUk, dirLl.ll1U:: ~i.i.~e ~i plimbolril.e prhl fnJ]TIO;);']:!' PO!<)l1ie:. vLd.t.a b rnUZ(~ll~. A l,Ischwut<: ~:u Cracow - "Va wei, Gath e d rili s:m ta miin a"~ ti re<l Jilsna GOtJi.

Hn,..lul ~ ~p.LLnii l;. ~ ~O](bl <: u. ' tntoCHl,ll'e"il de dt\'e elevH impH- ' c~Wj a u nor arti ooi.e de~"pr"€ viata, : ~co a In ~i clut'lJ><"I din J-lQ1Qn ~~. ' ln tr~ cad re.ie d idaetice pnrti ci - : rJ\~,te an ::wut Joe cl.€zvateri pri." : "~n d asem anli.ri fe ~ i dNl ~cbi ril(:! 01' ig i 11 it a:p~i dinri eeare\a:r11. Modlll! dl~ p[ezent..~:re fl a(.t:ivi ta:~i, , lot tn PO~CltII.i!l, dmnol'lstre~d lllvel I.J.llidicat de IIImiW! ~i st'lriozitate din ~C"tlaJa rOJl1.aneascit

Inv. Lilc.j~a NI'fO :

tii de maI~ prohm.zimc, S-a 8sistat ]01 fl iic:tivitat£ pnv:tidl desfil~u l'aHi de pmfe~mul de pWLl<:<:l;ia mediudu.l dill ~coala ga;;;da, ev.idcn~iindu"l>c wlul e~hipel"Or de lu.;:;l'u ~1lJ cer"C~tarr;a 1:i :rcc~lIWn~LoI.'l'~i:,l yje~l.lH()~~rdm· C{1 ldlie~c [Il 'lpe. J\ici "~"au fc),~o,~.H lupde,

Polonla

-

ell torH I].e-a m bUCUl<~t dnd ni, s·~ pr(Jpll~ col qi ~W~ll~ nO~S'lnl s~, se jmp-lice i'ntr"ull pmieet de parteneria.!, prec~lm eel. SOCRATES cm .. mNIU:;;L

tnlr-o p(el.enrfll'C mat amrl~ a pruL1X; l u lui, n i ~ -,~ {;Um.U ni,~ J l G;ji vor II frna vil.:ite In prik im.plicate.

M-:nn buemat nt'Spu .. ~ die mull aW~ld dind am. anat ctt .me parte di n delega~i a de eadre didacHce ~i e]evi ce l.lrma .~j Vi7,i;I;e,,e Po~on ia, mlu~ dhHre ~tOltele eUl:"0pene rrl<U'~' ca. InhnJere ~i pop~Jla\:ie.

Am 8.~l~pln~ cu infdgurar(; mo!nentul p.led. ri i (9 - 14 mal ::WD5), A.u'ebuil sa lUa docvme:ntel; 'u {igoare despre j~tQda: l'Ilai veeh e ~i t1U.j fI oua. a Pnlo 11 i e L d es pn~ .. on fj gu ra~:ia geogmfic;'t, d csprc poptlla~j(" .;oi preocnp.lrile po!ontzHor,

Tema p;mj,~ctLllui de p'artefl,e· rj at SO C It .'\YES CO MENnJS - ,(Broader ".'ie·w on 'i\'ater in c.llmpe~ (Vedel'e m8j .complet~ pe <l.P<"lI!l £;u.wp~t) ~ permh ddc~{ltiLl{)t din

~de ~a~~ ~:hi (Ildgiil • .oland". Jtnlia, rm.llr:a, Rom~llj·a ~i POI()I~.ia) un larg i>i LH Ll 50cb imb de Q;.p~ri(:t11~a In He('S~ dum-en ~ LI prin tlis(:.L!~ii, de ... b ~~ led, lucl"ll in ~~chipli. vi;l>ite, prc1.emari de materia~e .• program e ;~rrj~l:iI;e.

Co ordonato.!u~ proi eel Ll]U l d rpflIL~llcrial, dorJillul roan Cl'lristoph(!J" {]Un .Fr~n\ fl a eVidential ]umpm. tu~ ~aiU aclivital.t'a ~l,~ In prima iLl' til! n.ire dill haHa. ~j parl:li in prezent, ac.cel"lt~lii.nd bL! nde rezultate (l b~imate .J.e~5.rHe pal:ticipan~e.

:PL'(lgmHm~ tL'1.t~ lnirii d i ti Polo.llla a fost prezent.1I d t' gazd~ ~i a CfLpr.ins ".l:dte impOI"LalIl:e la SEWAGE - sta~ie de trahuTloGnt ~i pLlrirk<lre a apei h~. C<ll"e' ~p~dati~tii di I), dClmerl:iu all pl'eT..entat mmliW'I'izarca st~ri1 ~i evo1 III tj ei canhl a l~.\! ~ 9,i efllitallve a <lipci.

Repat l iPfl d clcgil:~iil()t pc ~cu· Ii polo'll ft"-.e [i pennis preze1l;tarec~ rn~ter i.a] el or legate de lema pm~er:t:"U1 uL A.u ~tam it un viu i ntcre.s CD- H. 0 M -lL rile ell i magi nL C up dnzand ape din fieGa re tara

f,HLrticlpantfi ~l drm'rtul m:cstom pri ~l 10 c~J jhi~il e trave.r.~ate~ mic'I,1J cHqio.nttr hLJrulogic despre apc., 1[1 imi1gin i ~.-r tis lic(:, t:xpozi~iile CU dt'"~t)n~ mprezentfmcl llpa ~i

. _z- _"

~'. "' .. "." ...-

epnlbetele, Us:te'fisne~e ~j che,~tio- I narcie., CH irlten~i.a de a se d~;sco· peri $i fL ~lw specii dlin mediul !;UbaCYltt~{,;.

imporhi ilIa J,Ct:S tda,rli~Jltc, ~ 1- own r privi.nd ;leU vitatill3 III ~(jiJli I'~ Wm~. a,ea~t.a. Pe margLIlI,€;1 c~lor prelent.'lte, ~. ~ll punat d~~'ll·

i! PRE .. PRESS

II

I, & TIPAR,:

S.C. TIPOGRAFI.A PIR.OD COM S.R.L .. l' arg u..J ~i u

Tel. 0253,·212.991

REDACTIA:

FUN DAriA .,MURMURlJIL J II. lUIL.UI" COLEGIUL NATIONAl... TE;ktNIOLOGIC M.ATA.SAIRII - GORJ

Tel. 0253 - 376.351, 0253 - 376.B83; Fax: 0253 - 376.883

ISSN 15,83 - 2287

COLECTIIVUL DE REDACT~E:

ION ELA GiRJOABA (r-edactor ~efl, AllNI DOBROM I RESCU (redactor ~ef adju net), NIAST A EllENA (secretar de redactie), IE:LEINIA MONIEA, ALiN BU RAU, IFL'OAREA. PIERSU, ANDIREI OAiN'CIU (redactolri)

l(tI

, I
"l
c:m ~ L