Misterul androginuluiExist oare suflete

pereche?

De unde vine ideea c fiecare are o jumtate lipsa,

care ne completeaz perfect? i ce i convinge pe unii c
au ntlnit-o deja? S facem puin lumina n cazul acestei
teorii a iubirii predestinate.
n mod normal, sufletul-pereche este definit c
fiin care se adapteaz perfect gusturilor i valorilor
noastre, cel sau cea cu care vom form un cuplu mplinit,
alturi de care mprtim acel tip de dragoste fr termen de expirare. Este
definiia fericirii, a tandreii i a plcerii
Cutarea jumtii este att de prezena n peisajul amoros
contemporan, nct am uitat cu desvrire originea s.
O versiune cunoscut a acestui mit este relatat de Platon, n Banchetul,
prin intermediul personajului numit Aristofan, expicand astfel modul n care a
aprut iubirea:
La nceput triau pe pmnt fiine androgine, de form sferic, compuse
din doi brbai, dou femei sau o femeie i un brbat lipii spate n spate.
Puterea lor era nemrginit. Zeii, temndu-se de aceast putere, au hotrt s i
despart. Jumtile astfel separate au nceput s moar de tristee i de dor.
Vznd c rmn fr supui, zeii au cutat o modalitate de a le da noilor
oameni un motiv pentru a tri. n acest scop a fost creat Eros, pentru a semna
iubirea n lume. De atunci, cele dou jumti se caut una pe alt toat via,
iar dac se regsesc, formeaz fiin perfect de odinioar.
n concluzie, Platon ne dezvluie mitul androginului, origine sufletului
pereche, o poveste trist n care cele dou jumti tajeste dup cealalt.

Ideea atomilor materiali i spirituali

Exist un atom spiritual, care se rupe n doi atomi materiali. Acetia

reprezint binele i rul, femeia i brbatul. Ei tnjesc dup reunire, mplinire,
singular. Sunt materializati n dou trupuri femeiesc i brbtesc. Un brbat din
milioane de brbai dorete o singur femeie, din milioane de femei. Au timp pe
parcursul a apte viei. Dac nu se ntlnesc ntr-o via, s-ar putea s rateze
ans de a se mai ntlni vreodat, atomul material devenind nemplinit.
Fericirea venic o capt atunci cnd ntlnete perechea s, pe cellalt,
pentru a form atomul spiritual. (idee preluat dup Liviu Rebreanu Adam i
Eva)
Putem de asemenea s lsm sufletul nostru pereche s treac pe lng noi,
fr a-l accept sau chiar a-l observ. Dup aceea, avem nevoie de o alt

ncarnare pentru a ne gsi sufletul pereche. i din cauza egoismului nostru,

suntem condamnai la cea mai groaznic tortur inventat vreodat de omenire:
singurtatea. (Paulo Coelho)