Вы находитесь на странице: 1из 45

1.

Andreea Lazar Says:


November 10, 2009 at 12:43 am

1) Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel


Organizaia prezentat n prima parte a filmului Timpuri moderne , fabrica de oel, este una n care
toate aciunile indivizilor ce lucreaz n cadrul acesteia se bazeaz pe rolurile pe care fiecare le are clar
definite n acest caz. Aceast diviziune a muncii este reprezentativ pentru astfel de organizaii, n
care oamenii au o anumit funcie, care de obicei, pe parcursul anilor, nu se schimb. Acest fapt nu
poate duce la o evoluie n cariera individual, ntruct specializarea pe o singur ramur produce doar
constan, care poate genera eventual doar monotonie n viaa profesional a individului.
Indivizii despre care vorbesc se completeaz prin activitile ce le ntreprind. Pentru a fi ct mai clar,
voi descrie exact cum se desfoar activitile n cadrul fabricii de oel: exist o persoan care,
acionnd o tij de fier, pornete banda pe care circul anumite piese. Alte trei persoane stau lng
acea band, prima persoan strnge uruburile, cea de-a doua i ce-a de-a treia persoan continu
asamblarea componentelor, care continu s circule probabil ctre alt secie. Exist o persoan
care intervine din cnd n cnd , atunci cnd observ c activitile lucrtorilor nu decurg conform
normei; ba chiar, acesta uneori grbete activitatea celorlai, mrind viteza cu care circul
componentele pe band, fapt ce produce un haos i mai mare n rndul celor trei muncitori. Haosul
este produs i datorit lipsei de spaiu , este suficient ca unul dintre ei, cazul lui Chaplin aici, s fie
distras de la activitatea sa de diveri factori ( ex: musc, individul care i tot motiveaz) pentru a da
peste cap ntreaga organizare.Ceea ce am prezentat este doar o secie din fabrica de oel, ntruct ,n
film, pe aceasta se pune cel mai mare accent.
Consider c acest mod de organizare este unul nc ntlnit i necesar n marile fabrici, ntruct
diviziunea muncii este un mod eficient de organizare.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Aa cum am precizat i la prima ntrebare, consider c diviziunea muncii este eficient la nivelul
fabricilor n special, ns la nivelul structurii individuale provoac un eec total.
Acest fapt este cunoscut i n economie. Diviziunea muncii este foarte important, pentru c duce la
realizarea produselor ntr-un timp mult mai scurt. Dac nu ar exista aceasta i n producie fiecare
persoan ar trebui s realizeze n ntregime un produs, de la un capt la cellalt, procesul ar dura mult
mai mult, s-ar consuma mult mai multe resurse. n cazul diviziunii muncii, produsele realizate sunt
mult mai calitative deoarece fiecare persoan tie foarte bine ce are de fcut, astfel produsul final este
unul reuit.
Modul de organizare prezentat are efecte negative asupra structurii individuale din mai multe
perspective. Individul va fi mulumit de faptul c tie i i realizeaz att de bine muncans asta se
va ntmpla doar pentru un timp n cazul unor persoane, pentru c vor exista printre acestea doritoare
de progres, ceea ce nu se poate realiza n cadrul unei structuri de acest tip. Pe de alt parte, vor fi
persoane care pur i simplu vor ajunge s fie dezamgite de ideea c doar particip la realizarea unui
produs i nu realizeaz n ntregime unul- acesta este un risc asumat de orice individ care intr ntr-o
organizaie de acest gen. i nu doar aceast nemulumire este problema, ci reala problem este aceea
c , n timp, indivizii care lucreaz ntr- o instituie organizat prin diviziunea muncii ajung chiar s nu
mai poat realiza n ntregime un produs pe care poate, dac nu ar fi lucrat n acest gen de
organizaie, ar fi reuit s l realizeze.
Diviziunea muncii prezint att avantaje, ct i dezavantaje, acestea putnd fi de partea amndurora
prilor implicate: organizaie i muncitori. Diviziunea muncii este apreciat ca fiind o organizare care

d roade pe multe planuri ale economiei.


3) Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)
a) Fabrica de oel
n cazul primei organizaii prezentate n text, consider c angajaii erau exploatai. Ritmul de munc la
care acetia erau supui era unul alert, s nu mai socotim cazurile n care muncitorilor li se cretea
nc viteza de producie. Procesul de munc avea foarte mare importan, iar angajatorii, vznd c
angajaii pot produce mai mult, ncercau s profite de aceast ocazie ca s i sporeasc producia.
b) nchisoarea
O organizaie cu un anumit renume, n care ns Chaplin s-a simit mai mult dect confortabil dup ce
a ajutat la salvarea unor indivizi din grupul poliist, dorind chiar dac era eliberat s rmn n
nchisoare.
n cadrul acestei organizaii, procesul de munc precum i angajaii erau tratate n mod democratic.
Fiecare angajat avea rolul su definit n cadrul organizaiei, acesta rezumndu- se n special la acela
de a pzi pizonierii.
c) Restaurantul
Acesta era organizat pe ierarhii, existau efi, efi de sal, chelneri, artiti, buctari .a.m.d. Procesul
de munc era reglementat n special de efii de sal care dirijau activitile desfurate n cadrul
restaurantului, de la servire la programele artistice. n cadrul acestei organizaii cu toii preau
implicai si participau cu entuziasm la activitile pentru care erau angajai.
d) Magazinul
Angajaii sunt tratai cu foarte mare ncredere. Chiar Chaplin cnd a fost angajat nu a fost testat dac
este capabil pentru postul vizat. n episodul cu magazinul au fost prezeni doar doi angajai. Acetia
nu preau constrni de la nicio activitate. Poate c datorit acestei liberti pe care conducerea
organizaiei le-a dat- o s-a ajuns la conflictul de la finalul secvenei. Consider c n acest caz,
management- ul ar fi trebuit s controleze mult mai bine angajaii, astfel s-ar fi evitat neplcerile
produse.
Management- ul celor patru organizaii trateaz diferit procesul de munc i angajaii i dup cum se
poate observa din prezentarea mea, restaurantul i fabrica de oel fac parte din organizaiile care pun
foarte mare accent pe diviziunea muncii, n timp ce nchisoarea i magazinul las aceste diferenieri
mai puin observabile.
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Modul de organizare cunoscut ca noul management a fost introdus odat cu revoluia industrial,
atunci cnd s- a constatat importana diviziunii muncii. Acest concept este recunoscut ca fiind unul
eficient la nivelul organizaiilor mari de tip industrial, deoarece acest mod nu duce numai la realizarea
mai rapid a produselor, ci i la economisirea de resurse. Noul management este nc de actualitate
tocmai datorit facilitilor pe care le aduce la nivelul productivitii organizaiilor.
Aa cum am susinut i n punctele enumerate la ntrebrile de mai sus, sunt de prere c aceast
organizare este un mod eficace de a avea productivitate maxim ntr- un timp eficient, minim, ns
specific c vorbesc de organizaii industriale . Aceast schimbare a revoluionat producia, n multe
domenii s- a ajuns chiar i la nlocuirea oamenilor, ca for de munc, cu mainrii. Lucrul acesta nu
este neaprat un factor pozitiv al noului management, innd cont c ar duce la scderea ofertei de
munc, deci omaj. ns o mpletire armonioas ntre fora de munc i acea mecanizare poate fi
eficient.
Filmul vizionat n cadrul cursului de Sociologia Organizaiilor ne-a artat , n special n prima
parte ,prile negative ale acestui gen de organizaii, prin acele controale i acel ochi ce prea s fie

pretutindeni i dirija orice aciune. Ulterior ns, organizaiile prezentate, avnd la baz aceeai
structur, preau mult mai uor de acceptat. A putea spune c aceste organizaii erau mult mai
dezvoltate, poate adaptate la nevoi i la tipul organizaiei.
n orice caz, aceast descoperire a revoluionat lumea organizaiilor, determinnd- o s nregistreze
reuite din ce n ce mai mari i s deschid calea ctre modernitate pe toate planurile.
Reply

Mardare Sabina Says:

November 7, 2010 at 11:06 pm

1. Timpuri Noi de Charlie Chaplin ne reda viata muncitoreasca,prezentand in mai multe ipostaze
relatia dintre organizatia respectiva si angajat.
Organizatiile din acea perioada de modernizare dominau efectiv muncitorii.Avand anumite norme si
reguli impuse inca de la inceput,muncitorii trebuiau sa se supuna numaidecat.Impunand un astfel de
regulament clar inca de la inceput organizatiile puteau controla desfasurarea muncii
indivizilor.Monitorizarea video a intregii activitati face ca munca de zi cu zi sa se desfasoare fara
intreruperi si dificultati.
Fiecare individ stia foarte bine care ii este locul ,ce sarcini are de indeplinit si cum trebuie sa se
desfasoare activitatile lui.Industrializarea brusca i-a fortat pe indivizi sa adopte un stil de viata
total diferit.Toti se luptau pentru a avea un loc de munca si pentru a avea cate ceva de mancare.
Relatiile dintre organizatie si angajat este in acest fel bazata pe controlul pe care organizatia il
detine.Angajatul se supune pentru a putea trai de pe o zi pe alta .Tocmai prin severitate organizatiile
au reusit sa mentina controlul asupra angajatilor.
2. Organizatiile prezentate in Timpuri Noi sunt niste sisteme naturale,bazate tocmai pe o gandire
mecanica.Fiecare individ din organizatie stie care ii sunt sarcinile si fiecare lucreaza cu o unealta si cu
un spatiu bine definit.
Angajatii lucrau ca niste roboti neincetat doar pentru a primi la final binemeritata recompensa.In urma
acestui proces de standardizare a muncii ,omul se dezumanizeaza.
Organizatiile sunt in asa fel structurate pentru a putea domina indivizii.In acest ritm oamenii nu mai
pot face nimic ,pot doar sa se obisnuiasca sa lucreze fara a pune prea multe intrebari.
Procesul de dezumanizare al muncitorilor duce la satisfactia organizatiilor,oamenii devenind astfel doar
niste roboti cu o gandire mecanica.
3. Viata indivizilor din acest film este controlata in totalitate de activitatile organizatiilor.Intr-o alta
ordine de idei , indivizii erau dependenti de locurile de munca pe care aceste organizatii le puteau
oferi.
Organizatiile ofereau locuri de munca indivizilor care aveau cunostintele necesare , iar angajatii
munceau doar pentru a primi recompensa la sfarsitul zilei.
Aceste organizatii sunt proiectate in asa fel incat sa poata realiza orice ii este propus.Organizatiile sunt
din acest punct de vedere independente , tocmai pentru ca mereu vor fi indivizi dornici de munca
.Intr-o societate indivizii depind de aceste organizatii.
In acest film ne este prezentata in mod clar lupta clasica dintre individ si dezumanizarea vietii intr-o
astfel de organizatie.
In final este doar o poveste privind viata industrializata a indivizilor care merg in cautarea fericii .
Reply

2.

norastefanescu Says:
November 10, 2009 at 8:48 pm

Este destul de greu sa ignori componenta politica a filmului Timpuri noi cu toate ca acesta este
considerat a fi cea mai buna comedie a tuturor timpurilor. In filmele sale, Chaplin a afisat adesea o
neincredere destul de mare in progres si autoritate ( adesea intruchipate de elita sociala, de politie si
de oamenii de afaceri bogati). Ironia titlului poate fi interpretata in doua feluri : preconizarea
disparitiei filmului mut (cel putin asa cred eu ca vedea chaplin lucrurile) dar si situatia in care se
regaseau clasele muncitoare in timpul Marii Depresiuni (ore lungi de munca, instabilitatea locului de
munca, salarii mizere) in timp ce clasa de sus se plictisea in continuare ramanand la fel de bogata.
Lumea se schimba rapid si Chaplin a vazut ca multe dintre aceste schimbari erau departe de a fi
benefice.
Putem vedea ca Vagabondul se chinuie sa supravietuiasca in aceasta lume moderna, mecanica; ne
amuza gesturile sale si absurditatea rezultatului lor dar in acelasi timp compatimim personajul. Este in
mod evident un om care nu se poate integra. Este un nepotrivit parca provenit dintr-o alta realitate,
dintr-un alt timp (nu are nici nume si nici nu poate fi identificat in vreun fel si, cel putin din cate stim,
nu are prieteni, familie, avere sau vreo istorie personala).
1. Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel
Scena de inceput a filmului surprinde o simpla imagine a unei turme de oi, care nu ar demonstra nimic
mai mult decat arata daca nu s-ar incarca cu un sens mult mai precis cand e urmata aproape instant
de imaginea unei multimi iesind din metrou.
La nivelul superior al unei cladiri seful Electro Steel Corp, un fel de Big Brother. Acesta urmareste ca
intreaga activitate a fabricii sa se desfasoare conform limitelor impuse de el, fortandu-i pe lucratori sa
munceasca din ce in ce mai repede; are televizoare montate chiar si in baie astfel ca peste tot unde ar
merge angajatii sunt vegheati de ochiul neindurator al Sefului (Pentru mine cel putin, toata aceasta
scena imi trezeste in minte asemanari cu societatile distopice evocate in Fahrenheit 451 sau 1984).
Muncitorii trebuie sa insurubeze cu ajutorul unor chei buloanele aflate pe banda rulanta. Schema e ca
trebuie sa faca acest lucru extrem de rapid si cu miscari la fel de precise ca un ceas.
In timp ce lucreaza la linia de asamblare, Charlie este innebunit de ritmul ametitor al masinariilor dar
si de maniera extrem de dura de a da comenzi a superiorului sau. De fiecare data cand se opreste sa
faca un gest cum ar fi sa alunge o musca inofensiva el creeaza un haos total in jurul sau ceea ce-l
determina sa incerce sa repare situatia creata. In cele din urma halucinand, el dezvolta un tic care il
face sa se miste ca o masina. Ramane blocat pe banda rulanta si se prelinge usor prin masinaria care
inca merge, mulandu-se perfect pe componentele acesteia (parca ar face parte din ea). Toate acestea
sunt doar inceputul unei foarte complexe metafore.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
In primul rand fabrica te poate duce cu gandul la: automatism, standardizare si specializare,
rationalitate, tehnologie si rutina; apoi omul si masina, contopirea celor doua : robotizare,
dezumanizare, depersonalizarea lucratorului.
Depersonalizarea este o tendinta manageriala destul de puternica derivata din valorizarea exclusiva a
productivitatii si a rezultatelor financiare; se obtine prin adoptarea unei asa numite atitudini obiective
si impersonale fata de oameni si tratarea lor ca pe orice alt tip de resursa, refuzandu-le, mai mult sau
mai putin, complexitatea culturala, sociologica, psihologica, culturala si spirituala. Ceea ce vreau sa
spun e ca nu trebuie sa desconsideram importanta productivitatii si a succesului financiar dar trebuie
sa avem in vedere si importanta factorului uman, a existentei omului si a demnitatii de care are nevoie
pentru a-si pastra integritatea personala.

3) Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)
Managementul se distinge prin existenta a trei scoli: clasica, neoclasica si moderna.
In cadrul scolii clasice regasim managementul stiintific al lui Taylor (1856-1915) care pune un accent
deosebit pe masurarea muncii si pe structurarea exacta a acesteia pe operatii si cronometrarea
fiecareia in vedere: eliminarii miscarilor fizice inutile (chiar si atunci cand e vorba de scarpinatul
nasului sau alungatul mustelor), identificarea celei mai bune cai de efectuare a unei munci, utilizarea
la maxim a timpului de lucru ( si cand putem manca chiar si in timp ce lucram cu atat mai bine; ma
refer aici la masina de hranit prezentata sefului fabricii de otel ), utilizarea optima a echipamentelor
tehnologice, elaborarea celor mai bune sisteme de evidenta si control in vederea cresterii eficientei
productiei (ecranele prin care seful cel mare monitorizeaza activitatea muncitorilor precum si
introducerea fiselor de pontaj). Taylor a oferit pentru prima data o abordare rationala a problemelor
legate de procesele de munca, ignorand insa aspectele psihologice si sociologice ale organizatiei. Desi
a propus introducerea ca sistem stimulativ a platii in acord individual, Taylor considera ca angajatii
raspund exclusiv stimulentului economic, oferit sub forma salariului si ca acestia sunt simple extensii
ale masinilor.
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Nu.Una proasta.
Completarea va veni intr-un alt post, momentan mi-e foarte somn.
Reply

3.

Danaila Maria Says:


November 10, 2009 at 9:55 pm

1. Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.


In ceea ce priveste modul de organizare al fabricii de otel, mentionez ca acesta este in mod evident
bazat pe respectarea clara a unor norme, reguli de activitate profesionala, in sensul ca fiecare individ
este constient de efortul pe care trebuie sa-l depuna in indeplinirea sarcinilor impuse. De asemeni, nu
trebuie sa omitem o componenta esentiala in cadrul acestui tip de organizare a muncii, si anume
numarul de angajati. De regula, atunci cand aducem in discutie cuvantul fabrica, ne gandim implicit
la un numar ridicat de angajati, fiindca o fabrica este alcatuita de o serie de segmente profesionale ce
au ca scop nu numai functionarea unei organizatii tipice perioadei industriale, a modernitatii, ci si
intretinerea ei asemeni unui organism viu. In acest film se observa aparitia unei noi structuri in
desfasurarea activitatii profesionale, iar eu ma refer aici la ceea ce noi numim astazi si probabil ca nu
ne vom opri aici: diviziunea muncii. De ce este importanta diviziunea muncii intr-o fabrica ? Din
perspectiva mea, raspunsul nu e unul destul de simplu. Explicatia e simpla: fiindca fabrica asemeni
unei organism functioneaza corect doar daca toate mecanismele sau toate organele sale puse in
miscare, functioneaza corect, deci, in mod implicit, acestea sunt sanatoase. Asadar, odata cu
dezvoltarea societatii umane a aparut nevoia de mai mult (de dezvoltare), de mai bine si poate de mai
usor. Dar, de fapt tind sa cred ca aceasta nu e decat o mare iluzie pe societatea continua sa o
infloreasca pe zi ce trece. Ar fi atat de bine daca am reusi prin aceasta diviziune a muncii sau

specializare a activitatii individului sa tinem sub control intreaga desfasurare a a activitatii. Ar fi atat
de bine daca un singur organ de al nostru nu ar avea de suferit la un moment dat. Dar, in ciuda
imposibilitatii umane de a reusi sa controleze tot acest mecanism, de a reusi sa se controleze chiar si
pe sine insusi, avem de a face cu o serie de intamplari neplanificate, spontane, care produc un decalaj
sau un scurt cutremur la nivelul componentelor organizationale. Aceste evenimente neplanificate care
produc o serie de consecinte nu tocmai conforme dorintelor se numesc factori perturbatori. Asadar, un
exemplu elocvent din acest film este chiar insusi Chaplin, care datorita presiunii la care a fost supus de
aceasta continua lupta si extenuare (exterminare) a muncii si implicit a societatii a devenit chiar el
insusi un factor perturbator pentru el si pentru ceilalti. As efectua aici cateva remarci si chiar un
exercitiu de imaginatie.Graba cu care el lucra as asemana-o cu presiunea societatii asupra individului
conform devizei Timpul costa bani. Felul in care era privit de ceilalti colegi insemna de fapt
suspiciunea celorlalti fata de aparitia si dezvoltarea unei noi lumi, a unei noi societati, in care viteza e
cuvantul esential. Chaplin devenise cobaiul modernitatii, rol pe care pe parcurs si-l asuma, dar cu care
nu este impacat. In concluzie, aceasta divizune a muncii si specializarea profesionala a individului au
ca tel functionarea optima a unei organizatii, in acest context, a unei fabrici. Fiecare parte, fiecare
organ face parte la randul sau dintr-un ansamblu, dintr-un organism ale carui mecanisme sunt initial
bine organizate, dar care la aparitia unui factor perturbator trebuie sa invete imediat si de la sine sa
se echilibreze.
2. Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individului ?
Modul de organizare este dictat de gradul de dezvoltare al unei societati. Societatea si modul sau de
organizare isi reflecta propriul sau sistem, in intregime ,asupra structurii individuale. Omul este
rezultatul a ceea ce timpul si societatea au impus. In plan individual, efectele pe care modul de
organizare le are asupra structurii individului sunt multiple si complexe. Ele includ o serie de variabile
precum cea comportamentala, cea a mentalitatii, cea in care individul este supus continuu unei noi si
noi schimbari, invatand noi roluri si implicit asumandu-si noi responsabilitati. Voi lua exemplul lui
Chaplin. El a lucrat initial intr-o fabrica in care regulile erau strict respectate, orice incalcare era aspru
sanctionata si unde nu exista imaginatie si improvizati . A cedat nervos datorita presiunii monotone la
care era supus. Mai tarziu, printr-o intamplare a ajuns sa lucreze intr-un restaurant unde sprijinit de
amica sa, a reusit sa se adapteze cu succes si unde a reusit sa invete sa foloseasca propria imaginatie
ca o puternica arma de manipulare asupra clientilor. Nu mai stia versurile cantecului, dar a simtit
atmosfera din public si a improvizat. A fost aplaudat. Putem chiar observa ca personajul nu mai e acel
Chaplin care lucra la fabrica. Vedem un Chaplin mai linistit, mai domol, mai increzator, mai puternic.
De unde deduc eu ca nu activiatea mecanica facuta foarte bine iti ofera putere si satisfactie, ci
capacitatea de creatie, de imaginatie, de improvizatie la momentul oportun si cu un public oportun.
Cred ca asta se aproprie de cheia succesului. Inchisoarea pentru Chaplin, nu a fost decat o etapa care
i-a oferit posibilitatea de a se identifica cu propria persoana. Inchisoarea nu a fost decat o etapa
linistita din viata lui care i-a oferit puterea sa mearga mai departe. Inchisoarea nu a fost decat o
pauza. Astazi, noi toti, rezultat al epocii postindustriale, avem nevoie de scurta pauza, ce-i drept
necesara. Dar deja nu ne mai putem descatusa de lanturile pe care tot noi ni le-am prins. E prea
complicat, Chaplin a fost mai norocos ca noi
3. Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)

Pentru inceput, o sa folosesc exemplul managerial al procesului de munca din cadrul fabricii de otel.
Astfel din punctul meu de vedere, cei angajati acolo, iar aici ma refer la personalul muncitor, jucau
rolul de cobai. A fi cobai sau a fi om si a fi exploatat este modalitate pe care o organizatie, la inceputul
modernitatii , o considera ca fiind cea mai buna in functionarea optima a acesteia, probabil fiind dat
numarul atat de ridicat al angajatilor.Ma feresc sa spun ca nu este management bun, dar nu ma feresc
sa spun ca este un mangement perfect cu atat mai mult cu cat controlul excesiv asupra angajatilor
creste. Aici intervine urmatoarea idee: angajatul este cobaiul fabrici, iar mult mai cuprinzator, omul
este cobaiul societatii.
In al doilea rand, inchisoarea reprezinta un spatiu in care nu exista diferentieri si in care indivizii sunt
tratati in mod egal. Aici, indivizii nu au decat un singur status sau un status total: acela de puscarias.
Nu-l deranjeaza atitudinea politistilor. Nu-l deranjeaza nici egalitatea. In mod surprinzator, Chaplin se
integreaza imediat. Reuseste sa faca fata conflictelor, elibereaza grupul de politisti. Inchisoarea pentru
Chaplin este un loc in care el s-a putut regasi pe sine insusi, de aceea a ajuns sa-l iubeasca si sa nu
mai doreasca sa plece.
La restaurant, structura manageriala se baza in procesul de munca tot pe divizunea muncii. Observam
sefii de sala, ospatarii, bucatarii si bineinteles persoanele care se ocupa cu intretinerea atmosferei,
precum cantareata respectiva sau chiar insusi Chaplin. Acum angajatii nu mai sunt tratati in calitate
de cobai, ci pur si simplu sunt angajati care respecta niste norme, un contract, si care dimpotriva, in
activitatea de munca sunt animati de atmosfera vivace si plina de entuziasm. Ori intr-un asemenea
mediu se pierde notiunea timpului, iar munca nu mai devine o povara.
La magazin, toti angajatii erau tratati cu o excesiva incredere. Rezultatul nu este unul pe masura,
fiindca atunci cand un angajator are mult prea multa incredere in angajati, se intampla ca asteptarile
sale sa fie mult prea mari datorita erorilor de perceptie pe care si le-a creat. Drept consecinta, au loc o
serie de evenimente extrem de neplacute si nefavorabile.
In concluzie, toate aceste exemple de organizatii sunt rezultatul unei societati in plina dezvoltare, in
plina expansiune. O societate ce tinde cu rapiditate spre fenomenul globalizarii. O societate careia
trebuie sa ne adaptam si sa invatam sa supravietuim. Dar nu vad de ce ne-am grabi, oricum ajungem
in acelasi punct. Stilul managerial se pliaza fiecarei structuri organizationale. De la o structura mare
organizationala si un stil managerial autoritar, fabrica, la o structura mica de organizare si un stil
managerial laissez-fair, magazinul.
4. Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
E foarte complicat sa incadrez intr-o opinie ce am de spus. Dar sustin ca acest nou management este
si va fi multe secole de acum inainte valabil, tocmai fiindca necesitatile si pretentiile si chiar dorintele
inutile si idealiste ale indivizilor s-au inmultit cu repeziciune. Ca ciuperca dupa ploaie :)). Nu pot sa nu
sustin diviziunea muncii, dar nici nu pot sa sustin o supraspecializare a divizunii muncii. Pun accent
mai mult pe relatia care exista si se preceda intre ratiune si intuitie. Componenta imaginatie si
creativitate sunt incluse in intuitie, ratiunea include un simplu si banal mod de organizare si
planificare. Esenta si succesul se gasesc dincolo de ratiune.
In consecinta, sustin si consider adecvat acest nou management, dar nu pot sa spun ca e cel mai bun.
E doar adecvat si atat.

Reply

4.

Iacoboaea Denisa-Monica Says:


November 10, 2009 at 10:32 pm

1. Modul de organizare al fabricii de otel si descrierea acestuia.


Filmul Modern Times reprezinta un real succes al cinematografiei deoarece reuseste sa arate modul
in care functionau organizatiile prin anii `30 -`40. Acest film a fost facut in perioada Marii depresii
cand lucruri precum lipsa de locuri de munca,saracia si foametea erau o mare problema pentru
societate. Modul in care ne sunt prezentate organizatiile si modul lor de functionare la vremea
respective este unul pe cate se poate de sugestiv. Vom lua exemplu fabricii de otel in care personajul
principal Chaplin a lucrat prima oara. Observam ca acest tip de organizatie era impartita in sectii
,fiecare sectie avand anumiti indivizi care trebuiau sa indeplineasca anumite sarcini si sa depuna un
anumit efort fizic. Celula principala a acestei organizatii o reprezinta biroul directorului de unde se dau
comenzile si de unde este supravegheata intreaga activitate a muncitorilor pe un monitor impartit in
functie de numarul sectiilor. Directorul ii comunica unui muncitor intensitatea/viteza de lucru a
aparaturii cu care este omologata fabrica,iar acesta seteaza acestea prin intermediul unor manete de
control. In cealalta parte a fabricii se afla muncitorii care sunt supusi procesului de munca prospiu-zis.
Fiecare are indeletnicirile proprii,fiecare trebuie sa stie sa isi gestioneze timpul si forta/sporul de
munca in asa fel incat sa nu cumva sa lase ceva neterminat deoarece i-ar putea creea probleme
colegului care preia produsul dupa acesta. Muncitorii,dupa cum erau ei prezentati ,erau impropriu spus
setati sa faca un anumit lucru .Spre exemplu,personajul principal avea datoria de a strange suruburile
unor dispozitive intr-un ritm alert,lucru ce ii creea la nivel psihic o anumita repetitivitate .Acest lucru
creeaza pe de o parte un sentiment de angoasa deoarece la repeziciunea cu care se intamplau
lucrurile acolo,ne este de-a dreptul imposibil ca un om ar putea rezista sub acea presiune cateva ore.
Pentru a concluziona,fabrica de otel era impartita in sectii in care fiecare angajat avea anumite datorii
pe care trebuia sa le duca la indeplinire intr-un timp cat se poate de scurt,si varful organizatiei il
reprezenta biroul directorului care gestiona aceasta munca.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Dupa cum a mentionat si in raspunsul pentru intrebarea anterioara,in organizatiile prezentate in acest
film exista o diviziune a muncii. Oamenii sunt repartizati in anumite sectii si trebuie sa presteze
anumite munci pe care le presupune fiecare sectie. Faptul ca munca este divizata nu este un lucru
intocmai bun pentru angajati. Motivul pentru care fac aceasta afirmatie este sustinut de o serie de
argumente.
Un prim argument este acela ca la un moment dat oamenii se vor simti intr-un fel robotizati de munca
pe care o depun ; sa ne imaginam personajul interpretat de Chaplin insuruband anumite lucruri in
fiecare zi ne-am forma anumite reflexe fizice ,ne-am simti ca niste roboti inchisi intr-un spatiu in
care nu putem face altceva decat ceea ce ne este prevazut in contractul de munca.
Un al doilea argument este acela ca in timp apare nevoia angajatilor de a progresa,de a se dezvolta
din punct de vedere al muncii,insa conditiile pe care le presupune diviziunea muncii nu le permite
iesirea din anumite tipare.Angajatii nu au voie sa presteze alta munca decat cea care le-a fost
atribuita de la inceput ;acest lucru ar putea sa atraga dupa sine monotonia ,si ,in cazuri extreme chiar
demisionarea ngajatilor;sau cum este cazul filmului,angajatul a fost dat afara datorita faptului ca a
inceput sa aiba tulburari comportamentale din pricina muncii sale si- si-a format un reflex din a

insuruba tot.
Un al treilea si un ultim argument ar fi presiunea psihica la care ar trebui sa faca fata angajatii intr-o
astfel de organizatie.Faptul ca suntem constransi sa facem acelasi si acelasi lucru zilnic,ne-ar
transforma viata intr-o rutina.
Lipsa diversivitatii nu ajuta,din punctul meu de vedere ,organizatiile.Oamenii trebuie sa aiba un
anumit ciclu de munca,de productie,sa aiba o oarecare satisfactie ca au creat singuri un produs,nu sa
fie doar o parte nesemnificativa a acestui circuit toata viata.
3. Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii?
Pentru a avea o explicatie cat mai cuprinzatoare,va trebui sa enumerez toate tipurile de organizatii
prezentate in acest film :fabrica de otel ;inchisoarea; magazinul; restaurantul.
In fabrica de otel ,varful organizatiei il reprezinta directorul.El este managerul,cel care ia deciziile,cel
care monitorizeaza activitatea muncitorilor si cel care apreciaza obictiv activitatea lor.
In filmul Modern Times ,directorul fabricii de otel monitorizeaza activitatea angajatilor sai din
propriul birou,avand un ecran impartit in mai multe sectiuni ,fiecare reprezentand o cate o
sectie.Totodata ,el gestioneaza si viteza de munca pe care ar trebui sa o aiba fiecare angajat
.Managerul este omul care decide cum ar trebui sa decurga munca angajatilor,ce ar trebui sa faca
pentru o mai buna functionare a organizatiei pe care o conduce,cum ar solutiona conflictele care apar
la nivelul angajatilor ;cu alte cuvinte de a incerca sa asigure o prosperitate cat mai mare atat pentru
el,cat si pentru angajat.Ceea ce am sesizat eu in acest film,a fost faptul ca managerul nu era prea
interesat de profitul sau nevoile angajatului ci de maximizarea propriului profit-lucru ce s desprinde
din faptul ca marea incontinuu viteza de lucru. Deasemenea ,faptul ca i-a acceptat pe cei cu masina
mecanica de mancat a marcat faptul ca ar vrea sa scuteasca pana si din timpul acordat odihnei din
timpul mesei,ar vrea ca totul sa fie automatizat pentru a acorda cat mai mult timp muncii.
In cazul inchisorii,regulile sunt intr-o oarecare masura similare.In acest tip de organizatie
managerul(directorul inchisorii) are niste regului clar definite ,fixe pe care detinutii trebuie sa
le respecte.In fond,mecanismul ar fi acelasi:la fel ca si in fabrica,detinutii/muncitorii presteaza
anumite servicii in schimbul altora;numai ca in fabrica angajatii muncesc pentru bani,iar in inchisoare
detinutii au un comportament bun pentru a fi iertati.
In cazul restaurantului managerul are o atitudine similara cu cea a directorului fabricii.Din acese
lucruri reiese clar faptul ca ceea ce urmaresc managerii este maximizarea prosperitatii atat pentru
angajat cat si pentru ei,si puterea de control care este foarte importanta,deoarece fara aceasta
actiunile dintr-o organizatie ar fi haotice.
4. Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura noul management mai este de
actualitate ?Care este parerea ta?
Cu siguranta ca s-au schimbat radical o serie de lucruri care stau la baza organizatiilor din 1936 pana
in zilele noastre. Spre exemplu procesul de productie este schimbat;astazi nu mai avem genul de
muncitori roboti care sa depuna munca bruta pe care o depuneau cei de atunci:avem masini care sa
faca aceste treburi in locul nostru;a fost acceptata varietatea,diversitatea in cadrul organizatiilor,acest
lucru le mareste sansele de supravietuire in timp.Ceea ce nu s-a schimbat insa,este,din puncul meu de
vedere,atitudinea managerilor fata de angajati si intentiile acestora.La fel ca si in anii `30 se doreste
maximizarea profitului,controlul,comanda,organizarea,coordonarea de catre manager a muncii pe care
o presteaza angajatul.Chiar daca se da dovada de o mai larga intelegere in zilele noastre in
majoritatea organizatiilor,scopurile sun,in fond,aceleasi,numai ca difera mijloacele prin care acestea

sunt obtinute.Perioada prezentata in film este si o perioada destul de incordata ,de aceea am putea sa
o comparam mai bine cu perioada contemporana care este incordata datorita crizei economice prin
care trecem.La fel ca si atunci,rata somajului este mare,oamenii cauta cu disperare un loc de munca
sau tin mortis sa il pstreze pe cel care il au acum indiferent de sacrificiile fizice la care sunt supusi
.datorita muncii pe care o depun.Ceea ce atunci insemna modernitate,astazi inseamna relativ
putin,deoarece lucrurile au un ritm alert de dezvoltare si nu mai avem timp sa analizam si dintr-o
perspective a trecutului.Organizatiile preiau modele din trecut,le dezvolta pentru a tine pasul cu
mediul in care traiesc,dar mai si conserva anumite elemente care pur si simplu nu se pot
schimba,deoarece altfel totul ar lua o directie haotica.Elementele care raman,din punctul meu de
vedere,neschimbate sunt atitudinea managerului,interesele pe care le are acesta si faptul ca procesul
de munca se desfasoara in conditiile unui tratat in care facem ceva in schimbul unor
bunuri(financiare in cazul nostru).
Reply

5.

Matu George Says:


November 10, 2009 at 10:48 pm

1.Descriei modul de organizare al fabricii de oel.


Fr ndoial c modul de organizare al fabricii este unul de tip birocratic, fiind de fapt un model de
birocraie dus la extrem. De altfel, elementele prin care poate fi descris modul de funcionare al fabricii
fac parte, din categoria caracteristicilor tipice pentru un mod de organizare birocratic.
n primul rnd, putem identifica o structur ierarhic destul de clar. La vrful piramidei se afla
mangerul acelei fabrici, care supraveghea din biroul personal, cu ajutorul unor camere video, buna
desfurare a tuturor activitilor. De altfel era si singurul membru al organizaiei mbracat n costum,
detaliu folosit de regizor pentru a scoate i mai bine n eviden poziia sa. Pe urmtoarea treapt
ierarhic l gsim pe supraveghetorul de aparate(brbatul cu o fizionomie atletic,mbrcat in alb)
care primea ordine doar de la managerul companiei. Mergnd mai jos pe aceast distribuie ierarhic,
ii putem gsi pe responsabilii pentru fiecare linie de asamblare n parte, iar apoi pe restul muncitorilor
din fabric.
n al doilea rnd, putem identifica prezena unor reguli i reglemntri formale, pe care toat lumea le
respect. Memorabil n acest sens este comportamentul ucenicului mecanicului, care respect cu
strictee programul mesei de prnz, dei n momentul acela superiorul su este prizonierul mainriilor
de produie.
n al treilea rnd, se poate vedea cu uurin c tehnologiile asigurau controlul muncii, angajaii fiind
nevoii s lucreze n ritmul impus de banda de asamblare. Orice abatare de la acel ritm poate duce la
sanciuni grave pentru muncitori, att din partea conducerii ct mai ales din partea colegilor de lucru,
pentru simplul motiv c productivitatea ntregii echipe are de suferit. Angajaii se transform astfel n
simple prelungiri ale mainriilor, fiind tratai ca atare de conducere, care crede c poate spori
productivitatea muncitorilor i a ntregii fabrici doar prin declanarea unor manete ce intensific viteza
bandei de asamblare.
Deasemenea se poate remarca si prezena ordinelor, ordine ce sunt determinate de funciile pe care le
ocup diferiii angajai. Cel mai elocvent exemplu este raportul dintre manager i supraveghetorul de
aparate, n care ordinele apar foarte des, i sunt transmise ntr-un limbaj prescurtat, codat, specific
fabricii de oel.

2. Efecte asupra structurii individului


Aceast modalitate de organizare are efecte multiple i grave asupra structurii indivizilor.
Putem vorbi att despre att despre probleme fizice de sntate, ce apar la nivelul muncitorilor, ct i
despre efecte psihologice.
Pentru primul aspect sunt memorabile scenele din prima pauz de mas, n care personajul principal
rmne blocat pe frecvena de lucru, avnd aceleai micri ale minilor ca n timpul programului.
Aceasta este o dovad clar a rutinei i a oboselii resimite de muncitori.
n ceea ce privete efectele psihologice, acestea pot fi ncadrate n mai multe categorii, de la pierderea
propriei personaliti, a talentelor proprii, spre pierderea umanitii, i chiar nebunie.
Vznd reprezentaia artistic a personajului principal din ultima scen a filmului, ne putem da seama
c exist n structura personalitii sale, o puternic nclinaie spre activiti artistice, dat fiind talentul
su incredibil de a improviza. Managementul fabricii de oel nu este deloc interesat de aceste aspecte,
fiind interesat doar de creterea productivitii, neinnd cont de mijloacele folosite.
De asemenea, modul de organizare al fabricii duce spre o pierdere a umanitii angajailor. Edificator
n acest sens poate fi experimentul cu noul aparat de hrnit muncitori, la care personajul este supus
fr a fi ntrebat dac dorete sau nu s participe. n plus el este tratat ca un cobai pe toat durata
acestui experiment. Chiar i atunci cnd aparatul se defecteaz, inventatorii si nici mcar nu-i pun
problema c subiectul ar putea fi rnit, ei concentrndu-i eforturile spre ncercarea de a repara
mainria. Este evident umilina la care este supus muncitorul, care nu mai este un om, ci o parte a
procesului de producie, o simpl continuare a liniei de samblare.
Regulile stricte ale frabricii, cum ar fi respectarea cu sfinenie a programului de lucru i a pauzelor de
prnz, dar i regimul intensiv de munc duc i la o distanare a angajailor fa de colegii lor. Putem
observa relaia tensionat dintre personajul principal i colegul din stnga sa, dei probabil cei doi nu
au schimbat nici un cuvnt de cnd lucreaz mpreun, sau lipsa de reacie a personajului principal n
momentul n care mecanicul rmne prizonierul aparatelor. Pentru amndoi este mai important
regula pauzei de prnz impus de conducere, dect pericolul c cineva i-ar putea pierde viaa.
Aceste efecte psihologice se pot agrava, dup cum am vzut i n film provocnd tulburri psihice
serioase la nivelul angajailor, care pot ajunge n situaia de a avea nevoie de servicii medicale de
psihiatrie.
3. Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii.
n film putem observa prezena mai multor organizaii, ns importante sunt doar trei viziuni diferite
asupra modului de a trata procesul de munc i angajaii.
n ceea ce privete fabrica de oel, angajaii i munca prestat de acetia nu reprezint dect mici
componente ale drumului lor spre maximizarea profitului. Managementul recurge la orice mijloace
posibile pentru a-i spori productivitatea, neglijnd complet efectele negative ce pot fi resimite la
nivelul angajailor. Date fiind i condiiile de pe piaa muncii, foarte avantajoase pentru angajatori,
managementul i permite s trateze muncitorii din propria fabric asemntor unor piese mecanice,
ce pot fi schimbate imediat ce prima defeciune apare.
n cazul magazinului universal i al atelierului de tmplrie, putem vorbi de o perspectiv similar a
mangementului cu privire la procesul de munc. Noului angajat i se dau sarcini precise de ndeplinit,
ns de data aceasta nu apre controlul muncii, ca n cazul fabricii de oel, n care acest proces era
realizat cu ajutorul tehnologiei. Aceast liberate sporit a angajatului nu duce neaprat la rezultate
mai bune n munc, ci dimpotriv poate avea efecte foarte periculoase, exemplele din film fiind mai
mult dect sugestive (lansarea mai rapid la ap a brcii, supravegherea superficial a magazinului).

Astfel, dei angajatului i se acord un grad mai ridicat de ncredere i de apreciere, acest aspect nu
duce neaprat la optimizarea muncii acestuia, i nici la mbuntirea rezultatelor globale obinute la
nivelul organizaiei.
Managementul restaurantului are o abordare ce combin elemente din cele dou strategii enumerate
mai sus. Astfel, dei se efectueaz controlul muncii angajailor de ctre superiorii acestora, ei se
bucur totui de o oarecare libertate, mai ales n ceea ce privete latura artistic a muncii lor. De
exemplu, reprezentaia personajului principal nu a fost una dictat de ctre managementul
restaurantului, acesta avnd posibilitatea s-i exprime talentul su prin orice mijloc i-ar fi dorit.
Reiese astfel ideea c n cadrul acestei organizaii meritele individuale sunt apreciate, iar faptul c
dup succesul n faa publicului, managementul i-a oferit un post permanent, reflect ideea c aceste
merite individuale sunt i rspltite ca atare.
4. Credei c modul de organizare prezentat n film (noul management) mai este existent n zilele
noastre? Mai este el adecvat?
Modul de organizare al fabricii de oel prezentate n film este cu siguran unul uor exagerat, tocmai
pentru a evidenia caracteristicile noului management. Sunt convins c nici o organizaie din zilele
noastre nu reproduce cu exactitate acele caracteristici. ns, cred c numeroase organizaii nc
pstreaz anumite elemente din acel mod de organizare.
Numeroase fabrici lucreaz n continuare cu ajutorul liniilor de asamblare, i probabil c numeroi
muncitori fac o munc similar cu cea a lui Chaplin (ex.: muncitorii de la fabrica Toyota, care trebuie
s strng uruburi n mai puin de 10 secunde). Diferena ar fi dat n cazul acesta de faptul c
banda de asamblare va avea o vitez constant i probabil de permisiunea acordat angajailor de a
opri linia de producie n cazul unor situaii ieite din comun.
De asemenea, probabil c exist o ameliorare i n ceea ce privete relaiile dintre angajai, n zilele
noastre fiind destul de des ntlnit interesul managementului de a promova aciuni de team-building,
pentru a mbuntii relaiile dintre muncitori i de a evita psihozele generate de suprasolicitare i de
tensiunile dintre acetia.
n ceea ce privete gradul de adecvare sau nu al acestui mod de organizare, consider c trebuie s
privim gradul eficien pe care l aduce, raportndu-l n acelai timp la efectele pe care le poate
produce asupra componentei umane a organizaiei. Astfel, att timp ct noul management asigur
nivelul maxim de productivitate, fr a avea repercursiuni asupra personalitii angajailor, acest mod
de organizare nu poate fi considerat altfel dect adecvat. i exist domenii de activitate
(ex.:construcia de maini, servicii potale,etc.) n care munca nu poate presupune nimic altceva dect
aciuni repetitive. Este evident c acest model de organizare este cel mai bun pentru acele domenii.
ns, acest mod de organizare devine mai puin adecvat atunci cnd el este extins i la alte domenii
de activitate i prezentat ca singura soluie viabil. Este greu de crezut c ntr-un domeniu precum
educaia, munca unui profesor ar putea s se asemene n vreun fel cu cea a muncitorului din fabrica
de oel, care s produc eventual absoleveni pe band.
Aadar, nu ar trebui s renunm la noul management doar pentru c poate avea efecte negative
asupra angajailor, neglijnd complet eficiena sa, ci ar trebui s avem grij s-l aplicm doar n
domeniile potrivite, i eventual s-i oferim o fa mai uman.
Reply

6.

achim diana monica Says:


November 10, 2009 at 11:27 pm

1.Filmul Modern Times ne prezinta o parte a secolului XX , modul de functionare al organizatiilor din
acea perioada. A fost o epoca a industrializarii, unde multi oameni incercau sa supravietuiasca. Era o
rata crescuta a somajului cauzata de eficienta industrializarii moderne.
Prima organizatie care este prezentata in film este o fabrica de otel si se incadreaza foarte bine in
metafora organizatiilor ca masini. In astfel de organizatii fiecare individ are un rol bine stabilit , ca o
rotita intr-un angrenaj. Diviziunea muncii este specifica intr-o astfel de organizatie. Fiecare individ are
o functie bine stabilita de la care nu se abate pe tot parcursul programului. In acest tip de organizatii
de obicei structura ierarhica ramane neschimbata, doar rotitele mici se mai inlocuiesc. Posibilitatea
de promovare fiind foarte mica. Angajatii erau supravegheati pe tot parcursul programului de lucru. Nu
aveau pauza decat la ora fixa si nu li se permitea nici o abatere de la procesul de munca. In momentul
in care suna alarma de pauza toti muncitorii se opreau imediat si incepeau sa-si manance pranzul
preparat de acasa. Conducerea fabricii s-a gandit sa introduca o masina de hranire pentru a mari
productivitatea . in felul acesta muncitorii nu mai trebuiau sa ia pauza de masa, ei fiind hraniti de
catre aceasta masina in timp ce lucrau. Accentul se punea pe productivitate si nu pe fiinta umana.
Muncitorii erau tratati ca niste masinarii; nu reactionau decat la munca, daca li se intrerupea banda de
asamblare a suruburilor la care lucrau, atunci incepeau sa vada si lucrurile din jurul lor, dar in
momentul in care banda pornea deveneau iar niste roboti, care nu mai observau nimic decat
suruburile care trebuiau stranse.
Acest tip de organizare e eficienta, dar individul nu exista ca persoana ci ca masinarie care este
programata sa faca acelasi lucru in fiecare zi. De aceea unii nu rezistau si aveau loc multe greve
pentru ca multi oamenii au fost impotriva acestui mod de organizare, iar Chaplin este unul dintre
exemplele de inadaptare la noul management.
2. Efectele pe care le are acest mod de organizare asupra individului sunt dezastroase.
In primul rand angajatii sunt exploatati pana peste masura, ei nu-si puteau lua pauza nici macar 5
minute in afara programului de pauza stabilita de catre organizatie, toti erau obligati sa se conformeze
programului. Un efect negativ asupra structurii individului ar fi faptul ca-i inhiba creativitatea, spiritul
inovator dar numai aceluia care este angrenat in mecanism, pe cand la cei care creeaza mecanisme
creativitatea e maxima, un exemplu ar fi masina de hranire. Individul are un singur reflex, acela
capatat in uzina, in cazul nostru de a strange suruburi si devine un tic; cum este si cazul lui Chaplin, el
ramane cu acelasi obicei de la munca si pe strada, acest lucru conducand la o cadere nervoasa. Nu
erau foarte multi cei care rezistau la acest mod de organizare, de aceea si uzina a fost inchisa la scurt
timp dupa plecarea lui Chaplin. Pe strazi era haos, multi oameni erau someri si infometati iar grevele
erau in toi.
Un alt efect negativ si extrem de important ar fi acela ca individul e strict specializat in meseria lui,
daca ii schimbi profesia ii este foarte greu sa se adapteze la un alt stil de munca si astfel se produce
un esec profesional.
Diviziunea muncii in fabrici si unzine este foarte productiva si eficienta pentru ca se produce mult intrun timp foarte scurt, problema este ca, accentul cade pe productivitate si nu pe fiinta umana. Individul
devine ca un robot pentru ca el nu mai interactioneaza cu oamenii ci cu utilajele cu care lucreaza.
Respectul pentru fiinta umana este nul si de aici apar si problemele cu care se confrunta astfel de
organizatii ca masinarii.
3. Fabrica de otel
Angajatii erau tratati la fabrica de otel ca niste masinarii care pot sa munceasca incontinuu fara pauza
de masa; de aceea a fost adusa masina de hranire, pentru ca angajatii sa nu mai fie nevoiti sa se

opreasca din munca pentru a manca. In acest fel ei continuau sa insurubeze piesele si in acelasi timp
erau si hraniti. Procesul de munca era alert si monoton, facand zilnic acelasi lucru, iar exploatarea era
maxima, deoarece li se crestea viteza de munca daca responsabilul cu acel sector de activitate
considera ca muncitorii pot lucra mai mult si mai repede. Nu erau intrebati cu se simt sau daca pot
face fata procesului de munca.
Inchisoarea
Chaplin a fost dus la inchisoare din cauza unei neintelegeri, el fiind confundat cu un conducator al
grupului de grevisti. Inchisoarea era o organizatie formala in care toti angajatii respectau niste regului
de functionare. Disciplina era o caracteristica principala a acestei forme de organizare.
Personajul nostru se pare ca in sfarsit isi gasise locul, se simtea bine in inchisoare si nu mai dorea sa
plece; avea masa si un acoperis deasupra capului , dar cel mai important este ca era tratat ca o fiinta
umana de catre politisti si nu ca o masinarie. El este rasplatit pentru fapta lui de a prinde hotii si chiar
primeste o recomandare de angajare de la seful politiei. Spre deosebire de fabrica, unde angajatii nu
erau recompensati moral si nici macar incurajati.
Magazinul
Chaplin a fost angajat datorita recomandarii pe care o avea de la seful politiei, acest lucru avand o
importanta foarte mare pentru ca toata lumea avea incredere in politie.
Chaplin nu era controlat de nimeni in timpul serviciului, ca paznic de noapte, avea libertate totala. De
aceea el s-a simtit stapan si a facut ceea ce a vrut si pana la urma aceasta libertate a dus la
concedierea personajului. Probabil ca libertatea a fost in exces si de aceea si acest mod de organizare
a esuat.
Restaurantul
Aici, pentru angajare Chaplin a trebuit sa dea o proba. Aceasta forma de organizare pune accentul pe
ceea ce stii sa faci si nu pe pregatirea profesionala. Exista o ierarhie bine definita in aceasta
organizatie. Trebuie sa te adaptezi la cerintele cerute de catre sefi. Se lucra in contact direct cu
individul, nu mai era o masinarie intre oameni care sa-i impiedice sa comunice.
4. O data cu revolutia industriala, care este procesul tehnic complex prin care munca manuala este
inlocuita cu masinisme, apare si noul management, unde muncitorului ii revenea rolul de
supraveghere, reglare si alimentare a masinii. Efectul revolutiei industriale a fost cresterea productiei,
dezvoltarea oraselor si a stiintei.
Diviziunea muncii este folosita mai mult in fabrici si uzine fiind foarte eficienta pentru productivitate.
Filmul Modern Times ne arata atat avantajele cat si dezavantajele acestui tip de oraganizatii. Iar
Chaplin este modelul, exemplul omului care nu s-a putut adapta acelor conditii din acea perioada a
secolului XX. In film mai vedem si foarte multe greve si revolte ale oamenilor care erau someri tocmai
din cauza inadaptarii sociale.
Consider ca noul management este de actualitate. Daca ne gandim la marile companii unde fiecare
angajat are un mic birou cu un telefon si un computer si pe toata durata programului fac acelasi lucru,
nu e mare diferenta fata de fabrica de otel, suruburile sunt inlocuite de calculatoare iar muncitorii de
noii angajati de astazi care in loc sa insurubeze piese, lucreaza la computer toata ziua. Ideea este
aceeasi, dar totusi procesul de munca este mult umanizat.

Reply

7.

ana maria vlad Says:


November 11, 2009 at 12:15 am

1) Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel


Fabrica de oel prezentat n filmul Timpuri moderne reprezint modelul tipic de organizaie n care
individul are cel mai mult de suferit datorit condiiilor de munc. n aceste organizaii ,fiecare
muncitor are rolul su stabilit de la bun nceput, neexistnd posibilitatea promovrii i ce este mai ru,
este faptul c individul ajunge s acioneze asemenea unui robot. Acest model de organizare, bazat pe
diviziunea muncii este specific fabricilor, n care fiecare se supune regulilor. n general, acest gen de
organizare este bun, pentru c fiecare face un anumit lucru pe care este specializat, reuind n acest
fel s l fac mai repede i mai bine. Dezavantajul vine ns din alte pri. Condiiile de munc,
ncercarea de a realiza ct mai multe ntr-un timp foarte scurt, chiar dac prin aceasta se urmrete
lipsirea angajailor de la timpul alocat mesei prin folosirea unui aparat revoluionar, dar care nu-i
dovedete utilitatea i cu att mai mult, calitatea. n acea scen, se vede foarte clar interesul pentru
angajai, toi cei care erau acolo la probarea aparatului revoluionar prefernd s priveasc cum
aparatul practic l rnete pe angajat (Chaplin), iar primul lucru pe care ncearc s l fac este de a
proba din nou mainria, aceasta fiind cu mult mai important dect angajatul.
Aa cum am observat n acest film, muncitorii dintr-o astfel de organizaie trebuie s se adapteze att
programului fix de lucru, ct i atribuiilor pe care sunt obligai s le ndeplineasc. Pentru a-mi susine
afirmaia voi descrie modul n care se desfoar activitile n cadrul firmei de oel, referindu-m n
special la secia n care lucreaz personajul principal, Charlin. Astfel, o tij de fier pe care circul
piesele n lucru este acionat de o persoan, Charlin este cel care inurubeaz piesele, dup care
acestea sunt finisate de ali 2 muncitori.
Chiar dac la prima vedere totul pare c funcioneaz bine, n realitate ns lucururile nu stau aa,
lucru datorat pe de-o parte interveniei efului, care avnd scopul de a-i maximiza profitul mrete
din cnd n cnd viteza cu care circul piesele pe band.Aceasta este principala cauz care duce la
perturbarea activitii i la apariia conflictelor ntre personal, reuind n acest fel s se dea peste cap
buna funcionare a organizaiei.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Modelul de organizare ilustrat n cadrul fabricii de oel are att avantaje ct i dezavantaje. Astfel,
avantajele divizrii muncii se refer n special la maximizarea productivitii, deoarece fiecare angajat
se specializeaz ntr-un anumit domeniu i ajunge s fie eficient n cadrul postului pe care l
deine.Cu alte cuvinte importana diviziunii muncii deriv din: abilitatea lucrtorului lsat mereu s
produc acelai fel de lucru; timpul de lucru redus ca urmare a evitrii trecerii de la o ocupaie la alta.
Pe de alt parte dezavantajele acestui model de organizare sunt ntlnite la nivelui structurii
individuale, deoarece n ciuda beneficiilor aduse de specializarea pe o singur ramur, la nivelul
individului aceast specializare uneori devine o barier att n calea evoluiei profesionale, ct i n
plan personal.
Pe plan profesional individul are de suferit deoarece ntr-o organizaie de acest gen el nu va putea
evolua i va fi nevoit s se mulumeasc toat viaa cu aceei funcie, angajatul ajungnd s fie foarte
bun ntr-un anumit domeniu, ns el nu va mai putea face altceva. Exercitnd doar un anumit gen de
operaiuni, lucrtorul nu are prilejul a-i exercita inteligena i puterea de invenie n a gsi mijlocul de
nlturare a unor greuti care nu-i apar niciodat, fiind aferente altor segmente de munc. Acest tip
de muncitor risc s devin ignorat, iar pentru el nu exist posibilitatea de progres.
Pe plan personal, monotonia la care este supus muncitorul are efecte nocive asupra acestuia, deoarece

chiar dac la nceput muncitorul se simte mulumit de ceea ce face i util, pe parcurs acesta are
tendina de a dori ceva mai mult pentru el, lucru care este aproape imposibil intr-o astfel de
organizaie.
3) Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)
Principalele organizaii din film sunt: fabrica de oel, inchisoarea, restaurantul, magazinul.
n cazul fabricii de oel indivizii apar ca fiind mijloacele prin care se poate realiza maximizarea
profitului, deoarece nu se ine cont de ceea ce vor ei, ci regulile sunt fcute de cei ce dein puterea.
Managementul acestei organizaii se bazeaz pe exploatarea angajaiilor, ajungndu-se chiar la dorina
de a li se lua pauza mas. Toate aceste idei ilustreaz controlul excesiv asupra angajailor.
Un alt model de organizare l reprezint inchisoarea, care dei se bazeaz pe respectarea strict a
regulilor i pe egalitate la nivelul pucriailor, aceasta se dovedete a fi un loc n care, cu puin noroc,
indivizii se pot integra foarte uor i n care, paradoxal se pot simi mult mai bine dect n afara ei. n
aceast situaie se afl Chaplin care gsete n nchisoare locul cel mai sigur i pe care i este greu sa-l
prseasc atunci cnd i se ofer acest ocazie.
n cazul restaurantului avem de-a face tot cu o organizaie la baza creia se afl diviziunea muncii,
ns diferit de fabrica de oel. Astfel, chiar dac angajaii restaurantului se supun unor reguli stabilite
de patron, spre deosebire muncitorii din fabrica de oel, acetia nu sunt exploatai, iar atmosfera este
mult mai destins i potrivit muncii.
Se poate observa ns, c angajaii care se bucur de cea mai mare libertate sunt cei de la magazin,
libertate pe care nu tiu s o preuiasc, lucru de care d dovad chiar Chaplin care l dezamgete pe
angajator i astfel este dat afar.
n concluzie, ideea esenial este aceea c management-ul este diferit pentru fiecare tip de
organizaie n parte n ceea ce privete procesul de munc i angajaii. Acest lucru demonstreaz c
nu exist un model perfect de management care poate fi preluat de toate organizaiile ,ci fiecare
trebuie s in cont de propriile particulariti.
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare_
n ciuda faptului c modul de organizaie cunoscut sub numele de noul management a aprut odat
cu revoluia industrial el continu s existe i n zilele noastre. Dup prerea mea acest lucru se
datoreaz faptului c, dei astzi oamenii par s fie mai liberi, acest lucru nu este adevrat, deoarece
trim n era vitezei, n care fie c vrem fie c nu, ne lsm condui de propriile descoperiri
tehnologice.
Chiar i astzi exist fabrici mari care funcioneaz pe principiul diviziunii muncii, fabrici n care omenii
nu pot face altceva dect s se supun condiiilor de munc. Tocmai datorit avantajelor pe care le-am
enumerate in cadrul celorlante raspunsuri, consider c marile fabrici nu vor renuna la acest tip de
organizare care mai presus de toate dezavantajele pe care le are ,este cel care duce la maximizarea
produciei cu un minim de resurse i ntr-un timp ct mai scurt.
Pe de alt parte se poate observa c n ciuda tuturor schimbrilor produse de-a lungul timpului, in
ciuda introducerii unor noi maini care tind s nlocuiasc oamenii n procesul de producie, relaia
angajator-angajat nu s-a schimbat. Trecerea timpului i schimbrile aduse nu au dus la modificarea
interesului oamenilor, acela de a avea din ce n ce mai mult, de a profita de ceilali pentru a- i asigura
propriul viitor.
n concluzie, dup prerea mea, mai ales n condiii de criz, firmele nu trebuie i nici nu vor renuna
la acest management nou doar pentru c el prezint anumite dezavantaje pentru muncitori. Acest

model este adecvat atta timp ct ncearc s in cont de condiiile fiecrei organizaii ,pentru c aa
cum am menionat nu exist un model perfect de organizaie. Este important att pentru muncitori ct
i pentru angajai s se aib n vedere specificul fiecrei organizaii pentru ca rezultatele s fie cele
mai bune.
Reply

Sebastian oc Says:
November 11, 2009 at 12:22 am

1. Descriei modul de organizare al fabricii de oel i al procesului de munc.


Fabrica de oel la care lucra Chaplin era o organizaie foarte mecanizat care avea o structur formal
clar. Este vorba de o fabric n care toat lumea avea un program fix i n care muncitorii lucrau ca
niste maini care trebuiau s fac acelai lucru de dimineaa i pn seara. Chaplin trebuia s strang
nite uruburi care veneau cu vitez pe o band, de exemplu. O zi ntreag n care strngea uruburi
i nu oricum ci n acelai fel de fiecare dat. Existau anumite reguli, bine conturate. De exemplu,
pauza de mas era la aceeai or ntotdeauna; exista un timp n care oamenii i mncau pachetul
adus de acas. n acest timp toat fabrica era oprit. Nu se inea cont dac unii muncitori nu au
terminat. Pur i simplu mainile porneau iar oamenii trebuiau s le serveasc. Exista o ierarhie a
angajailor i un manager care avea autoritatea s mreasc viteza de depalsare a mainilor
solicitndu-i intens pe oameni, fr s in cont de preferinele sau de efortul prea mare al vreunuia
dintre ei. A putea chiar spune c dup o zi de munc oamenii deveneau ei nii maini (de altfel,
Chaplin a fost dat afara i dus la spital dup ce, din cauza stresului aprut pe fond psihic, a nceput s
fac ceea ce facea el la serviciu oriunde, in fabric sau pe strad). Stilul fabricii tindea s fie din ce n
ce mai mecanizat dovad fiind faptul c cineva i-a propus managerului s i hraneasc pe angajai cu
ajutorul unei maini. Trebuia s stai legat, iar acea main i ddea mncarea. Totul tinde s se
depersonalizeze, fiecare angajat este pur i simplu o pies, o roti n angrenajul unor subansamble.
Dar ceea ce liderii uzinei urmresc este pur i simplu o cretere ct mai mare a performanei
economice, independent de angajai, pe care consider c dac i pltesc, au autoritatea s se
comporte cum cred de cuviin cu ei.
2. Care sunt defectele pe care le are aceast structur asupra individului?
Consider c nainte de a avea defecte pentru individului, aceast structur poate avea numeroase
pierderi datorate faptului c benzile rulante respective se pot defecta dac o singur pies se stric
sau dac nu se efectueaz o operaie. Acest lucru stric ntreg mecanismul, aa cum am vazut i n
film. Totul se oprea atunci cnd Chaplin nu reuea s strng toate uruburile. De aici surveneau
consecinele asupra muncitorului care era mustrat i agresat att fizic ct i psihic. De asemenea,
poate cel mai important lucru este c o asemenea organizaie nu pune accent pe viaa oamenilor.
Foarte multe aspecte ale vieii oamenilor au de suferit n astfel de situaii. Poate cel mai important
lucru este apariia stresului, datorat rutinei, a programului de lucru al muncitorilor, a faptului c sunt
ore fixe n care trebuie s iei masa. Toate aceste lucruri duc de fapt la pierderea libertii oamenilor. Ei
nu mai pot alege. Pur i simplu trebuie s serveasc mainria. De asemenea, cred c aceste
organizaii dau putere celor care conduc organizaia. Cred c prin modul de conducere al acestor uzine
folosesc oamenii ca mijloace pentru a ajunge la anumite scopuri, mai precis, creterea produciei i a
profitului. M mai ntreb ce satisfacie pot avea acei oameni care lucreaz 8, 10 ore pe zi n acest mod.
Este de ajuns faptul c sunt remunerai? Eu cred c nu, asta pentru c, imi vine ideea c atunci cnd
ai o astfel de slujb nu i mai vine s faci nimic dup ce termini orele de lucru. Chiar viaa familial
poate fi afectat, nu mai exist atractivitate, ajungem s avem nite comportamente mecanizate. n

concluzie, acest tip de organizaie care nici mcar nu e interesat de angajaii ei (conteaz doar sa se
produc ct mai eficient) nu poate avea vreun efect pozitiv asupra individului.
3. Cum credei c trata managementul procesele de munc i angajaii n fabric, n restaurant, n
nchisoare i n magazin?
Cele 4 organizaii aveau un management diferit. n fabric ntlnim acel management tiinific
formulat de Frederich Taylor. Conceptul principal este acela de eficien. Ideea era ca aceste uzine
mecanizate s gseasc opiunile pentru cea mai bun modalitate de a realiza orice lucru. ncearc s
gseasc scule i lucruri cu care s fac n aa fel nct s obin maximum de avantaje. Muncitorul
era vzut ca o simpl unealt care e motivat eminamente economic, neinteresat de altceva. Trebuie
spus c la nceput oamenii erau instruii de ctre alti angajai cu experien pentru a ajunge s aib
performane bune.
n cea de-a doua organizaie, n restaurant, oamenii erau angajai de un manager pe baza unor
competene. Chaplin a fost pus s dea probe pentru a putea fi angajat atat ca osptar ct i ca om
care ntreine atmosfera, cntre. Managerul era foarte implicat, colabora i coopera foarte des cu
angajaii si, el planificnd ceea ce fiecare trebuia s fac.
n cea de-a treia organizaie, nchisoarea, putem vorbi de o organizaie de tip brocratic. Este o
instituie total care controleaz tot ceea ce faci. n organizaia nchisorii exista o structur fix, reguli
clare, repetitive i nimic ntmpltor de la trezirea deinuilor i pn se d stingerea. De asemenea,
dup ce paznicii nchisorii au fost ajutai de Chaplin, managerul i-a oferit acestuia condiii mult mai
bune dect celorlali, nclcnd relgulile scrise ale nchisorii. Acest manager poate fi privit ca unul care
poate oferi recompense.
n cea de-a patra organizaie, magazinul, am observat o implicare mult mai mic a managerului. n
primul rnd, Chaplin a fost angajat fr s dea nicio prob. Nu a existat nicio instruire prealabil sau
vreun anumit tip de selecie. Putea fi i un ho, nu conta. Apoi, putea s fac orice voia n tot
magazinul, de la mncat i pn probat haine, plimbat cu role, sau dormit. Nu ntmpltor hoii erau
chiar n acest magazin. O organizaie asemantoare era i antierul unde se construiau brci. Nu i s-a
explicat nimic, a fost pur i simplu pus direct la treab, ceea ce a dus la dezastrul scufundrii brcii.
4. Credei c modul de organizare sub titulatura de noul management mai este de actualitate n zilele
noastre?
Consider c acest tip de management este inadecvat pentru zilele noastre. Aceast teorie a
managementului tiinific privete omul greit ca pe o fiin care nu are alte nevoi decat economice. Ei
bine, s-a demonstrat c sunt multe alte nevoi ale oamenilor care nu trebuie ignorate. Odat cu acest
mod de organizare s-a ajuns la un om robotizat, care face ntotdeauna aceeai munc simpl,
repetitiv. Este clar c aceste organizaii i vor pierde repede angajaii, motivaia pierzndu-se
repede, totul reflectndu-se ntr-un singur lucru: demisia. Filmul, o satir, ilustreaz foarte bine faptul
c nu poate fi vorba de o organizaie care s poat fi de actualitate mai mult timp. Totui ele au
supravieuit independent de orice ideologie, inclusiv n organizaii care nu justific acest lucru, ceea ce
d de gndit. Astzi, discursul despre modul n care ar trebui s funcioneze organizaiile e totui
diferit, nu mai exist convingerea c actorii sunt complet raionali i de asemenea organizaiile nu mai
sunt nchise ca n cazul celor care au ca mod de organizare, managementul tiinific. Ba din contr,
actorii nu mai sunt fiine cu o raionalitate complet, ei avnd importante caracteristici sociale: relaii
ntre oameni, emoii, sensibilitate. Astzi conteaz foarte mult analiza cultural a organizaiilor. Orice
organizaie e influenat de cultura din care face parte, dar i alte culturi cu care interacioneaz.
Astzi se pune accentul mai mult pe creativitate i pe spirit inovativ, lucruri despre care nu poate fi
vorba n modelul mecanicist al organizaiilor, acestea dou pierzndu-se n rutin. S-a demonstrat, de
asemenea c banii nu reprezint neaprat o motivaie pentru angajai i c performana organizaiei
poate crete mai degrab odat cu oferirea unor recompense simbolice care fac angajatul s se simt

apreciat. n concluzie, dei se mai observ cteva organizaii de acest fel, putem afirma c totui nu
mai sunt i de actualitate.
Reply

8.

popovici andrada Says:


November 11, 2009 at 2:03 am

1.Descriei modul de organizare al fabricii de oel.


Consider ca modul de organizatie prezentat in prima parte a filmului este o organizatie de tip masina,
care se raporteaza la individ ca la o unealta si la modul in care acesta isi face daoria. Este pus accentul
pe faptul ca fiecare individ are o sarcina prestabilita, un program pe care trebuie sa-l respecte cu
strictete si o politica bine busa la punct. ierarhia acelei organizatii era una clara, oamenii erau dispusi
in doua categorii: SEFUL si Restu. Aceasta ultima categorie era impartita si ea in doua: un Individ care
supraveghea buna desfasurare a muncii si Ceilalti. Seful se diferentia de Ceilalti pin faptul ca era
imbracat la costum, spre deosebire de Ceilalti care aveau o simpla uniforma pe care erau obligati sa o
poarte. Seful avea propriul birou, Restulun mic locusor din intreaga fabrica unde trebuiau sa-si
desfasoare activitatea. responsabilitatea Sefului era foarte mare si anume de a se invarti pe scaun si
a-i supravechea video pe Ceilalti. Acestia din urma, insa, aveau sarcini ce trebuiau respectate cu
strictete si duse la bun sfarsit indiferent de situatie. de asemenea, Ceilalti faceau parte din categoria
robotilor, deoarece erau programati sa vina in stil de turma la serviciu,sa isi pun uniformele si se
apucau de lucru. Important de specificat este faptul ca aveau un program foarte bine stabilit: toti
incepeau la aceeasi ora, ora pranzului era respectata si se pleca la aceeasi ora. In cadrul acestei
organizatii se pune accentual pe productivitate, iar orice abatere de la ritmul de lucru impus atat de
colegi cat si de condcere era aspru sanctionata. Munca in echipa era foarte importanta, pentru ca
aceasta sporea productivitatea fabricii, insa nu si relatiile dintre indivizi. In acest tip de organizatie nu
se pune accentul pe individ si pe dezvoltarea lui, ci se urmaresc anumite interese.
Acest tip de organizatie a dominat tot secolul XX si consider ca inca mai dainuie.
2. Efecte asupra individului
Consider ca acest tip de organizare are un efect negativ asupra individului din mai multe puncte de
vedere. In primul rand el nu se poate evidentia, deci ii este foarte greu sa avanseze si sa promoveze
intr-o astfel de organizatie, deoarece se specializeaza doar pe un singur domeniu, iar accentul nu este
pus pe individ ci pe productivitate. Ulterior, daca va dori sa-si schimbe locul de munca ii va fii foarte
greu sa lucreze intr-un alt domeniu decat cel prestat, pentru ca in cadrul acelei organizatii a avut
decat un singur rol. In al doilea rand se pot dezvolta probleme psihice, iar acestea apar datorita
robotizarii si a rutinei existente in acea organizatie. Acest lucru se poate observa si in cadrul filmului,
in timpul pauzei de masa, unde personajul principal are aceleasi miscari ale mainilor, pe care le avea si
in timpul programului, urmand ca acesta sa fie internat si in spital din cauza problemelor psihice. In al
treilea rand nu se pune accentul pe comunicarea dintre indivizi. Comunicarea se reduce, eventual la
cateva reprosuri pe care si le fac unul altuia. Sunt de parere ca, in cadrul unei organizatii comunicare
si relatiile interumane sunt foarte importante, acestea ducand la buna functionare a lucrurilor. Spre
exemplu in fabrica de otel, din filmul prezentat, acest lucru nu se respecta, deoarece exista un
program si reguli stricte ce trebuie respectate, dar si un program intensiv de munca, toate acestea
ducand la proasta comunicare si la distantarea dintre indivizi.

Un alt aspect negativ al aestui mod de organizare este acela ca nu se iau in considerare problemele de
sanatate. Un exemplu elocvent din film este acela in care personajul principal inlocuieste un alt
muncitor ce tocmai fusese concediat pentru ca-si rupsese piciorul. Deci nu exista alt remediu: esti
bolnavpleci, esti sanatosramai! Astfel, oamenii nu vor mai pune accent pe sanatate ci pe
concurenta acerba pentru locul de munca.
3. Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii.
In fabrica de otel :
In cadrul fabricii de otel se punea un accent foarte mare pe productivitate, pe maximizarea
productivitatii, adica pe munca, munca si iar munca! Individual era o cantitate neglijabila, el fiind doar
cel care sporea productivitatea si daca nu facea fata ritmului alert de munca era foarte repede inlocuit
fara sa se puna accentual pe efectele negative care se pot abate asupra individului Criza locurilor de
munca era tot mai accentuate, fapt ce s-a putut observa si in film cand oamenii stateau la o coada
imensa in fata fabricii pentru a se angaja. Un lucru foarte important este aceala ca angajarile se
faceau ori pe baza unor recomandari, oripur si simpu inlocuiai pe cineva.
In inchisoare:
Si acest tip de organizare are reguli foarte stricte si un program foarte bine stabilit. Exista un timp in
care trebuie sa mananci, iar cand se aude fluierul trebuie sa te ridici de la masa indifferent daac ai
terminat de mancat sau nu. Personajul principal si-a petrecut destul de mult timp in inchisoare, dar se
pare ca i-a placut.
In magazinul universal:
Se pune accentul pe maximizarea productivitatii si in cazul in care ai vreo problema esti foarte repede
inlocuit. De exemplu, in film, personajul principal a inlocuit un fost angajat ce tocmai fusese concediat,
deoarece isi rupsese piciorul. Angajarea nu s-a facut pe baza competentelor sau a experientei
profesionale, ci pe baza unei recomandari. In cazul noului loc de munca sarcinile sunt precise, insa nu
exista un control al acesteia, fapt ce i-a oferit personajului o libertate destul de mare, facandu-si de
cap in interiorul magazinului. Aceasta liberate ce I se ofera personajului nu este neaparat productive
si nu duce la imbunatatirea rezultatelor acestei organizatii.
In restaurant:
Acest tip de organizatie este una mai prolifica, deoarece se pune accentul pe calitatile si capacitatea
individului de a se adapta la noul mediu, dar are si un control asupra indivizilor. Astfel, acestuia
oferindu-i-se mai multe sanse de a se afirma. Ceea ce este important este faptul ca in cadrul aceste
organizatii individual este apreciat.
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Termenul de noul mamagement a fost introdus in momentul in care s-a realizat cat de importanta
este divizarea muncii. Acest tip de management a fost adoptat cu succes de organizatiile mari de tip
industrial care au sesizat faptul ca se poate ajunge la un profit foarte mare cu costuri foarte mici.
Acest tip de management inca mai exista, insa consider ca acesta este unul inadecvat pentru timpurile
noastre. Cu siguranta in cadrul filmului au existat exagerari In ceea ce priveste acest tip de
management nou, dar in mare parte este inspirit din realitate. Ceea ce este si mai grav este faptul ca
exista foarte putine diferente intre realitatea de atunci si realitatea de acum. Practic s-au schimbat
putine lucruri din interiorul organizatiilor de tip industriale. Consider mai adecvat un management care
sa puna accentul pe individ, pe relatiile dintre indivizi, pe buna cooperare si comunicare dintre acestia.

De asemena este important si controlul pe care organizatia si-l exercita asupra ta, insa nu un control
total, asa cum este prezentat in film. Un astfel de exemplu este si in cadrul filmului, atunci cand
Chaplin s-a dus sa se angajeze la restaurant. Desi era suprevecheat de sefii lui a avut libertatea de asi exprima spiritul sau artistic. De-a lungul timpului s-a constatat ca nevoile oamenilor sunt tot mai
mari si foarte importanete pentru buna functionare a unei organizatii, astfel modernizarea
organizatiilor este necesara. Cred ca pentru a avea succes si durabilitate, o organizatie trebuie sa se
adapteze noilor cerinte ale indivizilor si sa considere necesara rasplata fie ea financiara sau morala.
Aceasta este una din motivatiile principale pentru care un individ este satisfacut, sau nu, depinde de
situatie, de organizatia din care face parte. Desi inca mai exista acel tip de organizatie prezentat in
film, consider ca succes si rezistenta au acelea care promoveaza creativitatea si ingeniozitatea, ia in
considerare nevoile individului sis tie cum sa-l rasplateasca pentru munca prestata.
Reply

9.

alexandra rotaru Says:


November 11, 2009 at 2:26 am

1)Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel:


Modul de organizare al fabricii este unul de tip birocratic, cu o structura ierarhica bine definita, de la
managerul fabricii pana la Chaplin ce intruchipeaza modelul angajatului ce inceraca sa supravietuiasca
in perioada industrializarii . Fiecare individ isi are rolul sau in cadrul functionarii fabricii de otel. Extrem
de expresiva pentru intregul film mi se pare imaginea de inceput cu turma de oi. Chaplin este
angajatul unei fabrici de otel care lucreaza la linia de ansamblare din cadrul acesteia. Ca si ceilalti
lucratori el se confrunta cu accelerarea ritmului de lucru pentru o productie mai numeroasa. Aici
individul este vazut ca un mijloc de satisfacere a unui scingur scop si anume productia. Exista o
ierarhie clara ce delimiteaza atributiile fiecarui muncitor: de la manager, supraveghetorul aparatelor
coborand astfel pe scara ierarhica pana la muncitori. Fiecare dintre acestia trebuie sa isi indeplineasca
functiile fiind ghidati de catre cel ce se afla in varful piramidei ierarhice si anumea managerul.
Observam pozitia pe care o are in cadrul organizatiei prin tinuta pe care acesta o afisaza si locul din
care isi desfasoara activitatea si anume biroul. Ca si concluzie modul de organizare al fabricii este unul
birocratic, iar ca si descriere putem afirma ca acesta este structurat sub forma unei piramide, in
varfum acesteia aflandu-se managerul iar la baza se afla muncitorii. Exista un ritm stabilit de catre
manager pentru efectuarea muncii, precum si reuli pe care toata lumea le respecta: pauza de masa.
Interesant este ca fiecare din personaje isi accepta conditia, muncitorii fiind nevoiti sa accepte aceste
conditii datorita necesitatii ocuparii acelui loc de munca. Interesant este ca scopul ultim nu este binele
individului cum ar fi normal ci realizarea productiei necesare. Filmul descrie foarte bine conditia
muncitorului din acea perioada precum si modul de organizare al fabricilor si relatia dintre conducator
si subaltern.
2)Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Din punctul meu de vedere individul a ajuns de-a lungul timpului sa se modeleze in functie de
perioada istorica pe care o traieste si de nevoile pe care le are. Cu certitudine impactul pe care modul
de organizare prezentat in film il are asupra individului este unul negative. Individul este vazut ca
mijloc pentru indeplinirea scopului si atat. Nu se pune accentual pe nevoile de ordin afectiv pe care
acesta le are. Exista o rutina in procesul de lucru ce nu permite individului sa se dezvolte ca membru
al socieatii si care nu ii confera umanitate. Totul este centrat pe ideea de productie. Bineinteles ca
modul de organizare al unei institutii are un mare impact asupra individului. Asta pentru ca individul
are nevoie sa se dezvolte iar acest lucru nu este posibil acolo unde accentual nu se pune deloc pe

individ si numai asupra activitatii pentru care acesta este angajat sa o presteze. Cred ca aici apar o
serie de problem in primul rand in mentalitatea managerului. Mi se pare ca o organizatie seamana
foarte mult cu o familie. Fac aceasta comparatie deoarece este nevoie de niste parinti responsabili si
de un mediu sanatos pentru ca un individ sa-si poata dezvolta anumite capacitati. Depinde astfel
foarte mult de mediu in care iti desfasori activitatea pentru a putea realiza performanta. Modul de
lucru si de organizare prezentat in film este unul ce te duce cu gandul la mecanizare, la robotizare.
Astfel individul ajunge sa se comporte asemeni unui robot, capatand anumite gesturi specifice muncii
pe care o indeplineste. Intr-o astfel de organizare clar individul nu se poate dezvolta. El isi asuma rolul
de muncitor si este constient de conditia sa. Consider ca o astfel de organizare nu este benefica
indvidului el neavand sansa de a promova si de a urca in ierarhie, acesta devine o unelta necesara
pentru satisfacerea unei productii.
3)Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii?
1.Fabrica de otel:
Managementul trata angajatii ca mijloc de atingere al unui scop precis si anume productia. Totul se
invartea in jurul acesteia si nu in jurul nevoilor pe care individul le avea. Angajatii erau folositi ca
unelte iar rin accelerarea ritmului de munca, managementul demonstreaza calitatea pe care
muncitorul o avea in acea organizatie el fiind exploatat. Procesul de munca era unul bine pus la punct,
fiecare muncitor avand atributiile lui bine delimitate.
2.Inchisoarea:
Chaplin ajunge sa constate ca se simte mult mai bine in inchisoare decat intr-o organizatie. Si aici isi
are rolul sau bine stabilit insa in comparatie cu fabrica de otel in care a lucrat aici primeste anumite
beneficii si compensatii atunci cand se opune evadarii celorlalti. El este rasplatit pentru curajul sau,
asa cum in cadrul fabricii ar fi trebuit sa fie rasplatit pentru performantele sale si pentru modul in care
reusea sa faca fata modului accelerat de productie. El primeste chiar si o recomandare din parte
conducatorului institutiei dupa ce este gratiat. Fiecare dintre ce aflati in interiorul inchisorii aveau o
anumita functie, de la paznici la prizonieri.
3.Restaurantul:
Si aici ca si in cadrul fabricii de otel exista o ierarhie bine delimitata, de la sefi de sala la chelneri. De
apreciat insa este sansa data fiecaruia de a lucra in domeniul in care este bun si de a i se recunoaste
calitatile. Chaplin desi a fost destituit din functia pe care o avea initial i s-a oferit sansa de a lucra pe
alt post nefiind catalogat ca ineficient ci fiind apreciat pentru calitatile sale.
4.Magazinul:
Chaplin a fost angajat in cadrul magazinului pentru a indeplini functia de paznic. Acesta a fost testat si
a fost considerat capabil, astfel ca atunci cand acesta nu a reusit sa isi indeplineasca rolul, sa atinga
scopul pentru care a fost angajat a fost tras la raspundere.
4)Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Consider ca modul de organizare cunoscut sub titulatura de noul managemn ramane de actualitate
atunci cand vorbim de organiatii de tip industrial. El este necesar acestor gen de organizatii servind
scopului pe care acestea isi propun sa il atinga si anume realizarea produselor intr-un anumit timp si
economisirea cat mai mare a resurselor. Sunt de parerea insa ca odata cu avansult tehnologic si cu
mecanizarea organizatiilor rolul individului ca si muncitor ce sta la baza ierarhiei intr-o organizatie
trebuie diminuat deoarece acest rol nu este nici in beneficiul individului, nici in beneficiul societatii. Ca
orice mod de organizare acesta are partile lui negative, nu pune accentual pe individ, ci pe productie si
resurse. (:|
Reply

10.

Rascol Diana-Iuliana Says:


November 11, 2009 at 2:38 am

1.Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.


As incepe prin a afirma faptul ca filmul din 1936 al lui Chaplin, s-a dovedit a fi o replica plina de umor
data crizei pe care America incerca s-o depaseasca in acea perioada. Fabrica de otel in care lucra
personajul nostru avea o structura organizationala de tip piramidal in care ierarhia dar si activitatea
prestata era clar definita, existand un lant al comenzilor care se indreapta de la varf spre baza; fiecare
coordona si superviza pe cei care se aflau pe o treapta inferioara lui, astfel incat sa existe
productivitate la nivelul fabricii. In fabrica se folosea principiul muncii simplificate, fiecare muncitor
deruland un anume proces in care era specializat si pe care il putea face cu profesionalism. Un alt
aspect important, este modul in care patronul isi monitoriza angajatii, acesta folosea un sistem de
supraveghere pentru a fi la curent cu ce se intampla in fabrica, si in momentul in care muncitorii nu
lucrau decat atat cat sa-si faca norma, neavand nici un imbold, nici o alta motivatie care sa-i conduca
la rezultate mai bune, acesta comanda unui angajat sa accelereze ritmul benzii de lucru. Acest
procedeu nu era intotdeauna o decizie corecta pentru ca Chaplin, dar si ceilalti doi colegi ai sai in loc
sa-si desfasoare munca in mod normal pierdeau ritmul si incepea haosul iar componentele unei piese
nu mai parcurgeau toate etapele pana sa se ajunga la produsul finit. Desi atunci se apreciau mai mult
masinile, munca omului nu putea fi inlocuita intr-totul de acestea, faptul fiind evidentiat chiar de o
inventie foarte la moda, masina modernade hranit, pe care Chaplin ajunge sa o ironizeze desi
patronul acceptase o demonstratie si chiar se gandea sa o cumpere pentru a-si creste productivitatea
muncii si a nu mai opri linia de asamblare in timpul pauzei pe care o acorda muncitorilor la pranz.
Alaturi de cei trei la linia de asamblare isi face aparitia si seful acestora care incerca sa-i faca sa tina
ritmul de lucru dar acest lucru uneori era imposibil pentru Chaplin care nu reuseste sa faca asta
datorita unor factori externi care ii perturbau activitatea, ba chiar devine obsedat de suruburile pe
care le strange si alearga dupa cei care aveau nasturi sau orice obiecte asemanatoare cu suruburile.
Ceea ce se petrece in acea fabrica este reprezentativ pentru perioada, arata punctual beneficiile si
problemele aduse de industrializare, de un proces aflat la inceput atunci si anume de diviziunea
muncii.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Intr-o organizatie ca in cea despre care este vorba in film, trebuia sa se acorde o atentie deosebita
spatiului si mai ales sa existe un control asupra indivizilor desi, acest fapt nu este tocmai bine privit de
angajati. Astfel, principiul muncii simplificate, diviziunea muncii era productiv datorita faptului ca
fiecare facea o anume operatie si totul se producea rapid dar, dezavantajul era ca in timp, intervenea
monotonia si persoana devenea mai putin productiva. Un alt element este plasarea responsabilitatii
care la nivel comun este posibila, dar individual fiecare isi va asuma responsabilitatea pentru ceea ce
face. Individual, fiecare angajat va munci mai mult pentru a se face vizibil si a primi promovarea mult
dorita dar si castiguri financiare care sa-i satisfaca asteptarile. In fabrica de otel, se poate observa
faptul ca nu exista relatii de amicitie intre muncitori, comportamentul lor este dupa parerea mea la fel
de mecanizat ca si linia de asamblare din fabrica, climatul social este unul negativ, nu exista afectiune,
prietenie, intelegere interumana, este o atmosfera diferita fata de politica relatiilor umane de azi.
Toate acestea, sunt convinsa ca se datoreaza faptului ca politica fabricii era una bazata pe castigul
patronilor si nu pe factorul uman, s-a neglijat total amanuntul ca relatiile umane de la locul de munca
influenteaza calitatea si cantitatea serviciilor prestate. Chaplin este dupa parerea mea exemplul
muncitorului supus care trebuie sa respecte niste reguli, un program fix de lucru, un climat ostil si
toate astea pentru a avea un loc de munca, platind un pret poate mic ar spune unii, sanatatea, pentru
ca va ajunge sa aiba chiar probleme psihice datorate muncii prestate de el.In fabrica muncitorii

incercau sa-si umple timpul de lucru incetinindu-si activitatea datorita lipsei stimulentelor, iar un alt
aspect este planificarea pauzelor si faptul ca muncitorul era supus unei presiuni la nivel psihologic.
3. Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii?(fabrica de
otel,inchisoare,magazin,restaurant).
In fabrica de otel accentul managementului era pus pe productie si in nici un caz pe factorul uman,
oamenii si linia de productie erau acelasi lucru pentru el. Considera ca datorita tipului de munca
plictisitoare si repetitiva pe care o prestau angajatii sai, acestia aveau nevoie permanenta de
supraveghere pentru mentinerea ritmului de lucru dar si pentru ca acestia sa respecte programul de
lucru; pentru a vedea tot ce se intampla montase mijloace de supraveghere chiar si in baie si pe langa
asta personalul folosea niste cartele pe care le composta in pauza inainte sa se apuce de treaba.
Obsesia sa pentru castig il face sa se gandeasca la anularea pauzei de pranz prin inlocuirea sa cu
masina modernade hranit, al carei cobai ajunge sa fie Chaplin, insa testarea aduce rezultate
dezastruase. Cred ca cel mai bine s-ar potrivi sintagma:ordinele se executa, nu se discuta.
Cea de-a doua organizatie pe care oviziteaza Chaplin este inchisoarea in care indivizii sunt separati
pentru o anumita perioada de timp de ceilalti. Aceasta are o particularitate aparte deoarece
supravegherea incearca sa exercite maximul de control asupra comportamentului indivizilor, se
incearca reeducarea indivizilor si disciplinarea acestora. Aici, Chaplin se arata mult mai fericit desi, are
mici conflicte cu colegul sau de celula, care ii manca o parte din mancare, dar momentul care il
transforma intr-un erou,ii aduce recunoastere sociala este acela in care suprima atacul hotilor si-i
elibereaza pe paznicii care era inchisi de acestia in celula. Dupa acest eveniment personajul nostru va
fi tratat preferential, avand statutul de privilegiat si va primi din partea directorului de la penitenciar
garatierea si impreuna cu aceasta, o scrisoare de recomandare care sa-l ajute sa se angajeze si care
evidentia si recunostinta lor pentru fapta sa.Sistemul era unul nu foarte rigid, paznicii aveau o sarcina
clara de a pazi detinutii insa acestia nu aveau sarcini clar precizate, pentru ei as putea spune ca exista
un climat social mult mai pozitiv pentru ca beneficiau de atentia, pe care in mediul exterior nu o
primeau datorita indiferentei de care dadeau dovada unii fata de ceilalti, cauzata de munca
automatizata pe care o prestau.
Restaurantul are o structura bazata pe diviziunea muncii(sef de sala, bucatari, ospatari,etc),si aici se
respecta niste reguli insa nu la fel de stricte ca in fabrica.As putea spune ca munca devine mai placuta
si nu o corvoada ca si in fabrica, iar acest lucru se datoreaza in special atmosferei si bunei dispozitii
generale. Surprinzator managerul restaurantului il angajaza pe baza unei probe si nu-i cere o calificare
in domeniu, are libertatea de a-si exersa capacitatile artistice pe care le imbina cu servitul la mese.
Magazinul este locul in care Chaplin este acceptat pe baza recomandarii facute de seful politiei, poate
este primit mult prea usor,nu este supus niciunei probe si chiar i se acorda libertate totala in calitatea
sa de paznic de noapte al magazinului.Acestmod de organizare nu se dovedeste a fi unul foarte bun,
prea multa libertate strica si pana la urma Chaplin este dat afara datorita unor intamplari neplacute
care l-au avut ca protagonist.
In concluzie, cred ca indiferent de ce metoda va aborda managementul aceasta trebuie sa se muleze
pe persoanele in cauza si sa ajunga sa aiba niste interese comune.
4. Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Modul de organizare prezentat in cadrul fabricii de otel se regaseste si astazi insa a suferit mici
modificari, le-am putea numi imbunatatiri menite sa asigure un climat social pozitiv angajatului. Acest
climat uman prietenos este necesar dar nu este si suficient, individul mai are nevoie pe langa asta si
de o motivatie ridicata a performantelor, o comunicare si o cooperare foarte buna. Astazi organizatiile
folosesc in cadrul lor liniile de asamblare insa acestea nu mai sunt accelerate la comanda managerului,
au o anumita viteza la care muncitorii isi pot face treaba;avem de asemenea, pe cei care se afla la

baza piramidei organizationale si care sunt concentrati pe indeplinirea sarcinilor zilnice care le sunt
trasate si nu au nici o putere de decizie asupra a ceea ce fac; puterea fiind detinuta de cei care se afla
in varf. Modul de organizare al fabricii de otel a fost o consecinta a industrializarii, o forma primara de
organizare care de-a lungul timpului a evoluat adaptandu-se cerintelor societatii, relatiile dintre
angajati se bazeaza acum pe relatii de prietenie sau chiar de rudenie si departamentele de resurse
umane impreuna cu managerul isi manifesta interesul pentru buna relationare de la locul de munca,
aceasta aduce beneficii de ambele parti.
In final, as mai adauga faptul ca desi azi nu mai exista o supraveghere atat de evidenta, insa, traim
totusi in societatea supravegherii, in aceasta societate informatiile despre noi sunt adunate de diferite
tipuri de organizatii. Unele dintre informatiile culese despre noi au caracter inofensiv, altele pot fi
folosite ca si dovezi pentru a fi santajati, asa ca ma puteti considera paranoica dar aveti grija ce
informatii si date despre voi se pot culege ca nu se stie pe mainile cui ajung.
Reply

11.

Bogdan Pavel Says:


November 11, 2009 at 2:39 am

1) Modul de organizare al fabricii de otel prezentata in film si procesul de munca presupuneau o


diviziune clara a sarcinilor fiecarui individ, care lucra dupa un program fix sub supravegherea
constanta a managementului. Se observa astfel si o ierarhizare a functiilor- fiecare raspundea unui
superior, pana la director. Acest lucru facea ca interactiunea directa intre conducere si lucratorii din
fabrica sa se produca foarte rar, doar in cazuri de necesitate absoluta. Managerul comanda direct unui
singur lucrator, care se ocupa de derularea fluenta a procesului de munca, cu eventualele accelerari
sau incetiniri de ritm impuse ca effect al randamentului muncitorilor. Revenind la diviziunea atributiilor,
il observam pe personajul principal strangand suruburi pe aceeasi piesa de nenumarate ori la rand,
intr-un ritm foarte alert. Situatiile comice in care acesta incearca sa stranga nasturii persoanelor din
jur, nu fac decat sa scoata in evidenta supra-standardizarea sarcinilor ce se materializeaza in scurt
timp intr-un tipar din care lucratorul nu mai poate sa iasa. Momentul in care personajul este mutat
intr-un alt departament, in mod evident manifesta reticenta la aceasta schimbare in programul cu care
era obisnuit si nu se poate adapta, mai mult decat atat, cauzeaza chiar diferite probleme procesului de
munca si colegilor. Reticenta la nou, la schimbare este ilustrata, din nou intr-o maniera tragic-comica,
in momentul in care se incearca introducerea unui dispozitiv care sa faca posibila renuntarea la
pauzele de masa, totul in scopul eficientizarii muncii si a utilizarii resurselor de timp la toata
capacitatea lor. Dispozitivul cu pricina era conceput sa hraneasca muncitorul chiar la locul unde lucra,
printr-un sistem de brate robotice. Individul nostru manifesta teama de necunoscut la inceput, apoi
curiozitate, chiar multumire pentru un timp scurt, pana se instaleaza din nou teama si nervozitatea,
cand masinaria o ia razna, lovinndu-l pe personaj si aruncand cu mancare in stanga si in dreapta.
Acest episod ilustreaza de asemenea si lupta pe care o ducea Noul Management cu vechile metode,
dand curs elementelor noi pe cat de des posibil, fara a cantari rational utilitatea reala a acestora.
2) Asa cum am incercat sa punctez si la cerinta anterioara, filmul Modern Times presupune ca modul
de organizare modeleaza inevitabil structura indivizilor. Cum lucratorii sunt priviti ca rotite in
angrenajul, in mecanismul organizatiei de care apartin, orice situatie in care individul iese in evidenta
(sau se abate de la programul stabilit) creaza iregularigati in sistem. Ca exemplu, poate fi luata
situatia din partea de inceput a filmului; personajul intrerupea uneori doar pentru cateva secunde
propriul ritm de lucru si se producea un lant de efecte ce duceau in final la oprirea intregii linii de
asamblare. Profilul psiho-social al individului beneficiaza de asemenea de o atentie sporita in film. Se

creaza un personaj mereu pus pe glume, care se mai retragea din cand in cand sa fumeze in tigara pe
ascuns (sau asa credea el), pe scurt, un individ care nu se putea adapta la tipul mecanicist de
organizare al fabricii, la stilul robotic in care trebuia sa munceasca. Intr-un final, intre el si fabrica se
produce ruptura, schimbarea brusca si incapacitatea personajului de a gestiona situatia conduc la o
relative stare de anomie- incalca normele si se vede nevoit sa se adapteze iar, la un alt tip de
institutie- una totala- inchisoarea. Paradoxal, acesta reuseste, chiar e multumit la un moment dat de
stabilitatea pe care o genera acest sistem, situatie alimentata si de cantitatea sporita de interactiune
sociala de care beneficia. Inchisoarea este o institutie aparuta din ratiuni coercitive, cu scopul de a
sanctiona si reabilita. In acest context, personajul comite din nou un act total neasteptat care
genereaza noi iregularitati si in acest tip de organizatie. Acesta impiedica o incercare de evadare si
este recompensat cu eliberarea din inchisoare. Insa pentru el aceasta era adevarata pedeapsa si nu
intelegea de ce este obligat singura organizatie la ritmul careia se adaptase, pentru o actiune simpla si
cinstita. In incheiere, spun ca modul de organizare si felul in care acesta influenteaza structura
individuala tin de profilul psihologic initial al individului. Un individ cu o capacitate sporita de adaptare
va intampina mai putina dificultate in a lucra eficient in mai multe tipuri de organizatii. Modelarea
comportamentului acestuia se produce insa oricum, lucratorii transformandu-se in celule ale
organismului institutiei.
3) In cazul fabricii de otel, consider ca managementul trata oarecum detasat procesul de munca si
angajatii, adoptand o atitudine unidimensionala orientata spre maximizarea productiei cu costuri cat
mai reduse, maximizarea profitului. Orice tip de imbunatatire a conditiilor de munca nu merita nici
macar atentia managerului, daca nu prezenta potetialul unui nou pas spre interesele conducerii. De
aici decurg si relatiile defectuoase pe linia director-angajat, lipsite de interactiune, ilustrate prin
prezenta acelor monitoare imense, a tijelor imense ce trebuiau actionate ocazional pentru a controla
activitatea celor mici si prin episodul test-drive-ului acelui dispozitiv comic care hranea angajatii si
avea grija sa nu se murdareasca.
In cazul inchisorii, procesul de munca era privit mult mai simplu, regulile mult mai stricte, pe masura
gravitatii consecintelor negative. Managerul apare doar episodic, atunci cand tine sa il recompenseze
pe simpaticul individ, iar interactiunea acestuia cu lucratorii era foarte redusa spre inexistenta.
Diviziunea atributiilor este foarte clara si aici, de la superiori pana la gardienii ce ii insoteau pe
infractori si aveau sau incercau sa aiba grija ca acestia sa nu paraseasca inchisoarea.
Cea de-a treia organizatie care apare in film si in cadrul caruia activeaza si personajul lui Chaplin este
un restaurant. Aici atributiile nu sunt foarte clare; chiar daca acestea probabil ca sunt prestabil printrun protocol, ritmul infernal in care se lucreaza, impus de numarul mare de clienti, determina o
intersectare a rolulilor la anumite la un nivel sau altul pe parcusul zilei. In schimb este clara cine
conduce precum scara ierarhica pe care urcau sau coborau informatia sau comenzile.
Magazinul din ultima parte a filmului este si cea de-a patra organizatie din care face parte individul.
Numarul redus de angajati determina in acest caz, o monitorizare mult mai redusa a activitatii
acestora, de catre management. Gradul de competenta nu este o conditie foarte importanta in
angajarea lucratorilor, concluzie pe care o tragem analizand usurinta cu care personajul obtine acest
job. Procesul de munca este unul relativ liber, poate mai apreciat de catre angajati, dar e un sistem
care lasa loc unei frecvente mai mari a incidentelor neprevazute.
4) Noul Management este de actualitate si astazi, evident nu sub forma de tip Big Brother din fabrica
de otel din filmul lui Chaplin. In cele doua secole de cand aceasta forma de organizare si-a facut
simtita prezenta la nivelul diferitelor intreprinderi, a suferit diferite modificari drept consecinta a
stimulilor externi. La nivelul gigantilor comerciali, versiunea secolului XXI a noului management inca
functioneaza, in termeni de diviziune clara a atributiilor, pe fiecare nivel si departament. Sub imperiul
acestei frenezii a politically corect-ului si a noilor norme ce reglementeaza relatia dintre angajat si

angajator, managerul nu isi mai poate folosi puterea pe care o presupunea aceasta functie in urma cu
cateva decenii. Acum firme cauta sa rationalizeze pana la extrem fiecare decizie si alegere si sa caute
prin aceste artificii economice sa isi garanteze locul pe piata, sa isi maximizeze productia si profitul,
facand compromisuri de neconceput altadata.
Eu cred in existenta unor cicluri de viata ale acestor trenduri, curente sau tipare organizationale si
comportamentale; consider ca acest tip de management se apropie de saturatie si in curand va fi
inlocuit cu unul care sa faca fata mai usor revolutiei tehnologice si informationale aflata inca in
desfasurare, intr-un ritm bine cunoscut de catre toti.
Reply

12.

Musca Madalina Says:


November 11, 2009 at 10:06 am

1. Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel


Urmarind filmul mi-am amintit una dintre frazele de la curs: Ne nastem in organizatii si sfarsim in
ele In perioada dintre aceste doua evenimente majore ale vietii noatre cu siguranta fiecare dintre
noi isi traseaza anumite orientari ale vectorului propriei fiinte insa organizatiile sunt cele care dau
cadrul, forma in care se deplaseaza acesti vectori. Structura, forma, modul de manifestare al
organizatiilor s-a schimbat in timp, asa cum bine stim, lucru ce a determinat si modificari in vietile
oamenilor, in structura societatii. Chaplin ilustreza conceptia dominanta a perioadei Marii Crize
economice in privinta organizatiilor care erau percepute ca sisteme inchise, dominate de un cult al
rationalitatii si obsesia controlului. In incipitul tragi-comediei Modern Times(caci iti genereaza
sentimente contradictorii, dulci-amarui) actiunea ne devaluie o organizare birocratica in care
standardizarea, formalizarea sunt imperative pentru maximizarea eficientei. Oamenii sunt tratati
asemeni robotilor, fiecare dintre ei are de indeplinit anumite sarcini intr-un anumit interval de
timp(pentru nerespectarea carora este sanctionat), de respectat anumite cote pe care in caz de
intarziere este fortat sa le recupereze(vezi scena cu pierderea ritmului bandei de asamblare in care
responsabilul de banda atrage atentia si il indeamna pe micul vagabond interpretat de Chaplin sa
revina la standard). Angajatii isi pierd individualitatea si specificul, latura umana in fata Marelui Ochi
ce supravegheaza asemeni unui demiurg buna desfasurare a lucrurilor. Centralizarea apare astfel ca
unul dintre factorii cheie al acestui tip de organizatie. Structura de piramida a organizarii fabricii se
reflecta astfel: porneste de la managerul fabricii apoi coboara spre cel ce se ocupa de aparate,
ajungand la responsabilii de benzi de asamblare pentru ca pe ultima treapta sa se afle angajatul.
Decizia este in mainile managerului, independent de asteptarile, dorintele sau chiar sacrificiile pe care
trebuie sa le faca angajatii. Asfel, din cauza dorintei de maximizare a eficientei si scurtare a pauzei de
masa managerul este dispus sa standardizeze pana si mancarea si modul in care este luat pranzul. Nu
respinge posibilitatea introducerii unei masini ce ar furniza aceleasi tipuri de mancaruri la fiecare
masa, care ar oblige angajatii sa manance intr-un anumit ritm(chiar daca ritmul lor este diferit) si care
i-ar face sa se simta mai robotizati. Nimic nu este exclus daca este mai eficient(chiar daca nu si
eficace), mai productive.
2. Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Efectele asupra individului cu siguranta sunt multiple atat la nivel fizic cat si psihic. Impunerea unor
anumite standarde care in mod evident sunt mai mult decat posbilitatile umane ale angajatului(ritmul
bandei de asamblare din ce in ce mai alert pentru o mai mare productivitate) determina pe langa
sentimentul de ineficienta(caci in mod evident nu pot face fata tuturor cerintelor) si oboseala cronica,
epuizare fizica si psihica. Stresul, rutina sunt factori ce pot determina in astfel de organizatii caderi

psihice ale angajatilor dupa cum am putu observa si in cazul lui Chaplin care va trebui internat in urma
unui colaps de acest tip. O alta consecinta ar fi preluarea acestui model standardizat in propria
viata..este binecunoscut faptul ca in acea perioada un anumit lucru era cautat doar pentru ca aveai
nevoie de el nu pentru ca ti-ar fi placut sau te-ar fi facut sa te simti mai bien daca il
aveai.Rationalizarea era o componenta a vietii omului/angajatului nu numai la serviciu ci in viata de zi
cu zi. Personajul interpretat de Chaplin, Vagabontul nostru are aceeasi vestimentatie de la inceputul
pana la sfarsitul filmului. Acest lucru poate fi o consecinta a starii sale financiare precare sau a faptului
ca vestimentatia deiversificata nu reprezenta o necessitate ci..un lux. Un alt efect asupra personalitatii
individului poate fi lipsa de individualizare. Angajatul nu este decat o masina, un executant ce nu are
specificitate..este la fel cu ceilaltiare nevoie de acelasi interval de timp pentru a realiza un anumit
lucru, are aceleasi gusturi, preferinte, nevoi ca si ceilalti..este o alta oita din turma de muncitori, un
alt angajat din fata bandei de asamblare care daca nu isi indeplineste obligatiile, este distras de un
anumit lucru sau are o problema de sanatate..este concediatDoar este inlocuibil,nu!? Cu siguranta
acest stil de viata nu era unul neaparat perceput ca a fi gresit sau ofensator pentru multi dintre ei
atat timp cat isi primeau leafa modificarile de esenta, efectele la nivel psihic nu erau resimtite in mod
constient..ci traite si motivate probabil altfel.
3. Cum credei c trata managementul procesele de munc i angajaii n fabric, n restaurant, n
nchisoare i n magazin?
Putem sesiza mici nuante pe parcursul filmului cu privire la management dar o caracteristica a tuturor
este rationalizarea si centralizarea. Fabrica este tipica modelului lui Taylor, cel stiintific bazat pe
rationalitate si eficienta. Fiecare actiune este analizata prin prisma avantajelor si dezavantajelor iar
angajatul este o unealta ce isi cauta doar satisfactia financiara, restul componentelor personalitatii
sale fiind ignorate. Omul este redus la instinct si nevoi, la a produce si a castiga.
Inchisoarea ca sistem inchis care iti genereaza si controleaza toate actiunile, iti impune reguli si o
structura fixa cunoaste in film o modificare subtila. Se sugereaza o oarecare ordine meritocratica, o
oarecare flexibilitate find insa cunoscuta rigiditatea sistemului. Vagabontul interpretat de Chaplin
beneficiaza de conditii mai bune de trai din moment ce ii ajuta pe paznici in momentul iscarii unui
conflict. In momentul iesirii din inchisoare se observa dependent pe care o creeaza aceasta institutie
totala. Chaplin cauta cu orice mijloace sa se intoarca in vechea si confortabila sa celula caci societatea
nu este dispusa sa il accepte cu problemele sale de integrare.
Lipsa de management se observa insa in caul magazinului dar si al santierului. Angajatii is desfasurau
activitatile specific, fara a sti insa foarte clar care sunt acestea(cel putin in cazul lui Chaplin). Asfel
paznicul isi depaseste atributiile le si incalca de fapt in lipsa cunoasterii lor.
In restaurant managementul era unul mai flexibil, ce angaja oamenii pe baza de competente. Este
prezenta o mai mare descentralizare ceea ce duce intr-o proportie destul de mare la eficienta.
Managerul colaboreaza destul de des cu angajatii, este pana si implicat, desfasoara aceleasi activitati
ca angajatii sai.
4. Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate?
In mod cert titulatura de noul management data in film se datoreaza curentului ce priveste
organizatiile ca siteme inchise, care in mod cert era nou in acea perioada insa odata cu evolutia
societatii acest model a fost schimbat. S-a observat si pus in evident de-a lungul timpului necesitatea
respectarii si celorlalte nevoi ale oamenilor nu doar cele economice. Freud ne-a aratat nevoia de
echilibru intre constient, inconstient si subconstient..psihologii, sociologii, oamenii de stiinta dar si
managerii de firme au inteles ca lumea nu se reduce la nevoi primare, de subzistenta si ca angjatul nu
este un robot ci o fiintamai bines pus..OM. Centralizarea, rationalizarea, standardizarea nu sunt dupa
cum a demostrat epoca in care acestea au prevalat chei ale succesului ci de cele mai multe ori

impedimente. Nu putem spune insa ca acest nou management nu exista inca in anumite organizatii,
in care am putea constata cu surprindere ca are si destula eficienta incat sa poata fi pastrat. Eu il
consider insa fortat inuman si in special anacronic zilelo noastre. Secolul nostru este unul ce precadere
al individului, al manifestarii propriului Eu si cu siguranta ca aceste organizatii sunt total inadecvate
manifestarii creativitatii, motivarii angajatilor, intelegerii mai multor tipur de inteligenta umana,
inclusiv cea emotional.
Reply

13.

Stefanel Burlacu Says:


November 11, 2009 at 11:19 am

1) Descriei modelul de organizare a fabricii de oel.


Organizaia prezentat n prima parte a filmului Modern times , fabrica de oel, este una n care
toate aciunile indiviziilor, din cadrul organizaiei, se bazeaz pe roluri individuale foarte clar definite pe
care acetia le au de executat. Aceast diviziune a muncii este una specific pentru acest tip de
organizaie, n care indivizii au o anumit funcie, care de obicei, pe parcursul anilor rmne aceeai.
Acest fapt nu poate duce la o evoluie a carierei individului, deoarece o specializare pe o singura
ramur duce la o stagnare n cadrul evoluiei profesionale a individului i genereaz o monotonie
profesional. Indivizii din cadrul acestei organizaiei ntreprind servicii care sunt complementare i
interdependente. Pentru o nelegere ct mai bun a acestei organizaii, voi descrie exact cum se
desfoar activitile din cadrul poriunii din fabrica de oel prezentat n film. n aceast poriune din
fabric exist o persoan care pornete i oprete banda pe care circul piesele, acionand o tij
metalic. Alte trei persoane stau lng aceas band, prima persoan strnge suruburile de pe fiecare
pies iar celelalte doua persoane continu asamblarea pieselor prin folosirea unei tije metalice i a
unui ciocan. Mai exist o persoan care intervine ocazional cnd observ c muncitorii ies din ritmul
propus. Iar n alte ocazii, grbete ritmul muncitorilor ntr-att nct acetia sunt nevoii s alerge pe
lng band pentru a putea tine noul ritm, fapt care duce la producerea unui haos total n rndul
muncitorilor. Haosul este produs i datorit ritmului mainal al activitii, care la cea mai mica abatere
a muncitorilor de la ritm, d peste cap ntreaga organizare. Ceea ce am prezentat este doar o secie
din fabric, pentru c n film pe aceasta se pune accent.
Sunt de parere c acest mod de organizare este unul nca ntlniti n fabrici dar iraional pentru c la
cea mai mic abatere de la ritm toat activitatea este dat peste cap i n locul organizaiei raionale i
eficiente se instaleaza haosul. Dei diviziunea muncii este necesear pentru o desfurarea eficient a
activitii, ducerea acesteia le extrem este irational i uneori neproductiv.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Consider c diviziunea muncii este necesar pentru o mai buna desfurare n cadrul organizaiilor de
tipul fabricii de oel, dar are repercursiuni serioase la nivelul structurii individuale. Aceast situaie
este cunoscut i n economie, diviziunea muncii fiind foarte important pentru c duce la realizarea
unui produs intr-un timp mult mai redus. Dac diviziune muncii nu ar exista n cadrul marilor
organizaii i fiecare muncitor ar trebui s realizeze produse finite, n loc sa contribuie la realizarea lor
producia ar fi greoaie, iar costurile ar fi mult mai mari. n cadrul diviziunii muncii produsele finite sunt
mult mai calitative, deoarece fiecare muncitor este specializat n cadrul unei anumite activiti i n
timp ajunge s o fac perfect i mult mai rapid, astfel calitatea va fi mult mai mare dect n cazul n
care fiecare individ ar face un produs de la nceput la sfrit.
Dei din punct de vedere economic acest tip de organizare este mult mai eficient, la nivelul structurii
individuale are si efecte negative. Datorit acestei specializri unidimensionale avansarea n cadrul

organizaiei este foarte greoaie i n unele cazuri chiar inexistent. i tot datorit acestei specializri
unidimensionale reprofilarea pe alt specializare dupa o perioada de timp mai ndelungat este mult
mai greoaie, dac nu inexistent, datorit limitrii excesive a supra specializrii pe o anumit
component a procesului de producie. i cu ct mai trziu se ncearc reprofilarea cu att aceasta e
mai greu de realizat. Tot datorit diviziunii muncii se limiteaz imaginaia i creativitatea muncitorilor
i capacitatea acestora de a se adapta unor situaii noi i neprevazute, astfel muncitorii sunt
transformai, din fiine sociale creative, ncetul cu ncetul n roboi, iar in tipul orelor de munc se
transforma din persoan ntr-o unealt a procesului de producie.
Din punct de vedere economic este mult mai eficient diviziunea muncii, dar din punct de vedere al
componentei individuale poate avea repercursiuni semnificative asupra individului care se pot extinde
i n afara orelor de lucru.
3) Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)
n cadrul fabric de oel ritmul de munc era unul foarte alert, procesul de producie era unul
raionalizat la maximum, fiecare muncitor avnd un rol i o funcie clar definit i delimitat de restul
angajailor. n cazul acestei organizaii angajatorii ncercau s profite pe ct posibil de muncitori
trimind o persoan s le grbeasc ritmul de munc pe ct de mult posibil. Angajailor lsnduli-se o
perioad de timp ct de mic pentru activiti ce nu in de locul de munc, pauza de mas, chiar
ncercnd la prima ocazie s elimine aceast posibilitate.
n cazul nchisorii ritmul de munc este unul mai lejer, gardienii ne fiind nevoii s menin un ritm
alert, tocmai de aceea unii deinui ncearc s evadeze profitnd de atenia sczut a gardienilor. n
aceast organizaie muncitorii, gardienii, nu au un rol att de bine definit i individualizat, munca lor
constnd n acelai lucru, s pazeasc deinuii. Procesul de munc nu este att de raionalizat ca i
cel din cadrul fabricii de oel, angajaii au o perioad de timp mult mai mare n care se pot ocupa de
activti care nu in de locul de munc.
n cadrul restaurantuli organizarea este facut pe ierarhii, ea difer de cea a nchisorii, aici muncitorii
sunt mparii n manager, efi de sal, chelneri, buctari, artiti, etc. Aici ca i n cazul fabric de oel
munca este mult mai raionalizat i ritmul este unul mult mai alert dect cel din cadrul nchisorii. i
aici fiecare muncitor avnd un rol i o funcie clar definit de restul lucrtorilor. Dar aceast delimitare
nu este la fel de radical ca n cazul fabric de oel, n cadrul restaurantului chelnerii avnd i rolul de
interprei, deci putem spune c restaurantul se afl ca model de organizare undeva ntre fabrica de
oel i nchisoare.
n cazul magazinului ritmul de munc este unul mai lejer, muncitorii, paznici de noapte, ne fiind
nevoii s in un ritm alert, tocmai de aceea dar i din cauza numarului redus de angajai este
posibil spargerea magazinulu. n cadrul acestei organizaii muncitorii nu au un rol bine definit i
raionalizat, muncitorii avnd un timp propriu mult mai marea.
Putem s spunem deci c fabrica de oel si restaurantul sunt organizate oarecum asemnator cu
ritmul de munc mai alert, definirae mult mai clar a rolurilor i atribuiilor fiecrui muncitor i o
supraveghere atent a muncitorilor. i sunt n antitez cu magazinul i nchisoare unde ritmul de
munc este mai lejer, definirea rolurilor i atribuiilor muncitorilor nu este aa de bun, iar
supravegherea muncitorilor este inexistent.
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Noul management s-a dezvoltat odat cu revoluia industrial, aceasta datorit noilor descoperiri
tehnologice care au permis acest nou mod de organizare s ia fiin. Acest model de organizare este
nc de actualitate, mai ales n organizaiile de tip industrial, datorit eficienei economice a acestui
model. Aceast eficien economic se datoreaz faptului c, acest model duce la o raionalizare

sporit a muncii, datorit creia timpul de producie este redus semnificativ i resursele necesare
procesului de producie sunt folosite raional i eficient, ceea ce duce la o reducere economic a
resurselor. Tocmai din aceste motive acest mod de organizare este nc de actualitate i va rmme de
actualitate. Aceast revoluie a modelului de organizare a devenit att de eficient nct s-a ajun la
nlocuirea individului n fabrici cu maini i roboi industriali, tocmai pentru c roboii industriali nu au
nevoie de pauze i muncesc mult mai eficient dect muncitorii. Dar o dat cu aceast raionalizare
maximal a muncii a crescut i rata de omaj a muncitorilor, pentru c o dat cu supra specializaera
doar pe o anumit poriune a procesului de producie a muncitorului, la schimbarea acestuia cu roboii
industriali, este mult mai greu sau chiar imposibil, ca individual s se specializeze pe alt ramur a
procesului de producie. Filmul Modern times ne arat n prima parte tocmai aceste efecte negative
ale acestui model de organizare, dar pe durata desfaurrii filmului facnd o comparaie cu modul de
organizare mai puin raionalizat, cu este cazul nchisorii sau a magazinului, se scoate n eviden
eficiena sporit i necesitatea acestui model de organizare. Aceast comparaie ntre cele dou
moduri de organizare, face ca noul management s fie mai uor de acceptat i chiar de preferat, chiar
dac are neajunsuri majore la nivelul individului, este mult mai bun la nivelul organizaiilor luate ca un
ntreg, datorit puternicei sale eficiene economice.
Reply

14.

Dominte Gabriela Says:


November 11, 2009 at 1:33 pm

1. Modul de organizare implica , pe de o parte procesul de dezvoltare si pe de cealalta parte procesul


de administrare al fabricii de otel care se concretizeza in exploatarea muncitorilor pentru ajunge la un
randament maxim. Stimulentele de ordin financiar joaca(profitul,capitalul,cifra de afaceri)un rol
important in ceea ce priveste angajatorul determind-ul pe acesta sa-si exploateze angajatii.
Prin urmare latura economica este semnificafiva,angrenand obtinerea unui profit cat mai dens, cu un
consum minim de resurse.Intradevar aceasta acceptiune duce la o economie prospera,dar nu trebuie
neglijata latura psihologica a omului,ceea ce se intampla in fabrica,dar si pe parcursul intregului film..
Avand in vedere contextul in care se afla America si anume cel de-al Doilea Razboi Mondial,care
trebuie luat in considerare.Totin 1936 in domeniul economic este relevata Teoria general a ocuprii
forei de munc, a dobnzii i a banilor de John Maynard Keynes,care incearca rezolvarea acceptiunii
productiei globale considerand-o in concordanta cu cererea agregata .
Prin urmare, economia in ansamblu sufera schimbari radicale care se rasfrang la nivelul intregii
societati si implicit asupra fabricii de otel.
2. In primul rand modul de organizare reprezinta msurile luate de fabrica privind asigurarea si
utilizarea eficient a forei de munc. In aparenta nu exista nici o problema privind eficienta desi pe
termen lung munca asidua poate genera probleme de ordin moral,care pot duce la scaderea
demografica dezastruasa.
Situatia mai grava o constituie asigurarea fortei de munca de unde si nelinistea care survoleaza
existenta omului ca muncitor sau ca fiinta umana in acea perioada,avand o pozitie precara din ambele
roluri .
Oamenii care au trait astfel de experiente aveau sentimentul proscrierii fata de ceilalti care nu puteau
impartasi aceleasi trairi.. Totusi ei merg mai departe cu speranta unei vieti mai bune,cautandu-si
fericirea.
Deci societatea impune principiul selectiei oamenilor prin care rezista doar cei care se reusesc sa se

adapteaze cel mai repede realizand o triere a persoanelor,netinand cont de latura umana a individului,
dezumanizand-ul.
In concluzie modul de organizare poate avea efecte dezastruase mai ales atunci cand apar schimbari
sociale importante deoarece componenta psihologica a omului in aceste conditii este mult mai
vulnerabila
3. Managementul privind procesul de munca si angajatii, desfasoara activitati valabile din punct de
vedere economic asigurand eficienta muncii. Privind angajatii conducerea nu arata disponibilitatea de
a recompensa efortul depus prin munca,cu aceasta problematica confruntandu-ne si in perioada
contemporana.
In incercarea de a conferi un raspuns consider ca aceasta problema de ordin social care a fost
considerata nesemnificanta in realizarea prosperitatii firmei,deoarece ar genera resurse financiare
suplimentare,deci un profit mai scazut decat cel initial care ar duce la scaderea profitabilitatii
firmeia ,de aceea a ramas o problema deschisa.
Pe parcursul tuturor scenelor filmului prin care se perinda angajatul(magazine, inchisoare,fabrica de
otel,politia) ne dezvaluie conceptia prin care omul este perceput ca un robot care incearca adaptarea
la o situatie si trece de la un loc de munca la altul ,realizandu-se de fapt o instrainare intre el si munca
sa.
.
Daca gandim spre extreme,organizarea firmei de otel duce cu gandul la filmele de groaza in care nu
mai exista cale de iesire, datorita ecranelor prin care sunt supravegheati angajatii,in care seful da
ordine maistrilor cat de mult sa intesifice procesul de munca.
Exista o disparitatea intre comanda data de seful intreprinderii care este mecanizata si de munca fizica
propriu-zisa care este manuala,dar care tinde sa mecanizeze omul,datorita ritmului foarte alert.
Mai mult decat atat adminstratia se ocupa in mod abuziv cu supravegherea angajatilor nu numai in
timpul programului,dar si in pauza de masa,neavand nici o clipa de ragaz si ca si cum toate acestea nar fi deajuns conducerea incerca sa inlocuiasca pauza de pranz cu o masina de luat masa in timpul
muncii,introducand la nivelul constientului uman ideea ca munca este singurul proces de neinlocuit.
Munca din fabrica devine obsedanta pentru fiinta umana personajul , nemaistiind sa mai faca distinctia
dintre suruburi si piesele vestimentare, omul pierzandu-si tot odata valorile morale si bunul simt.
Prin urmare managerul realizeaza o singura legatura intre procesul de munca si angajati care sai
asigure eficienta,de aceea opteaza pentru prelungirea timpului de munca,netind cont pe uzura psihica
pe care o sufera personalul.
4. Modul de organizare de atunci are interente si in lumea contemporana si omul contemporan sufera
trecerea de la un mediu la altul intr-un mod alert precum si dicontinuitatea din viata sa starneste
dorinta unei oarecare stabilitati sociala care ii poate conferi un trai decent si care sa-i asigure linistea.
In contemporaneitate aceasta conceptie s-a concretizat in Indicele de Dezvoltare Durabila,desi
radacinile conceptiilor s-au constituit de-a lungul anilor.
Ciclitatea vietii intr-un ritm continuu si cea a timpului ca resursa ireversibila creaza probleme seriose
intregii omeniri dea lungul timpului,fiind o caracteristica adecvata tuturor timpurilor.
Un alt aspect care este present si astazi este cererea de munca excesiva de unde si trierea anjajatilor
( ntreprinderea angajand for de munc care dispune de abilitile necesare intr-un timp cat mai
scurt) devenind un criteriu principal de selectie a candidatilor pe baza unei concurente acerbe.
Exista totusi o asemanare izbitoare in privinta exploatarii :daca atunci oamenii munceau doar la locul
de munca astazi ei isi desfasoara activitatile acas i comunicnd cu managerii lor prin intermediul

canalelor informaionale permitand ntreprinderii s opereze mari reduceri de costuri.


Prin urmare, organizatiile presista in conceptia legata de randament economic axandu-se pe solicitarea
personalului din punct de vedere intelectual cat si fizic,neacordand o importanta deosebita dimensiunii
sociale,care nevalorificata poate avea consecinte deosebite pe termen lung printre care se numara si
scaderea eficientei in munca a angajatilor.
Reply

15.

Bianca Stefan Says:


November 11, 2009 at 6:48 pm

1. Modul de organizare ilustrat de fabrica de otel este cel tipic pentru anii `30, organizatiile fiind
vazute ca masini. Ele sunt de sine statatoare si, de fiecare data, sisteme inchise in ceea ce priveste
relatia dintre organizatie si mediu (miscarile muncitoresti nu produc nicio schimbare in modul de
organizare al fabricilor). Fiecare om este o parte a sistemului, deci exista asteptari ca individul sa aiba
comportamentul oricarei piese dintr-o masinarie mecanizata(randamentul muncitorului trebuie sa fie
direct proportional cu ritmul in care se munceste). Aceste organizatii sunt proiectate cu un scop
precis( in cazul nostru, acumularea de profit), iar mijloacele privesc exclusiv atingerea scopului(se
merge pana la adoptarea unui ritm infernal de munca pentru a creste productia si, deci, maximizarea
profitului). Implicarea este doar de ordin rational, directorul fabricii urmarindu-si numai propriile
scopuri. Comunicarea se face numai de sus in jos, directorul fiind acela care transmite niste ordine
prin intermediul unui ecran. Mecanismul de control este cel mai simplu: amenintarea cu concedierea;
de fapt, in cazul analizat, nici nu se recurge la acest mecanism pentru ca muncitorii nu pun in discutie
ordinele venite de sus si, indiferent daca obosesc sau nu, ei continua sa munceasca precum niste
roboti (Taylor afirma ca productivitatea muncii este scazuta in mod deliberat, deoarece muncitorul nu
are interesul sa mentina o norma ridicata, din moment ce el primeste aceeasi suma de bani ca salariu;
in plus, intervine si teama de somaj).
Intre muncitori nu exista relatii interpersonale, ci doar acele interactiuni care se gasesc si intre doua
masinarii sau piese ale aceluiasi mecanism.
Fabrica de otel, ca organizatie, este un instrument de dominare a individului. El ajunge sa reproduca
modul de comportare de la locul de munca si in societate, parand chiar ca ii este afectat grav psihicul.
Acest tip de organizare nu tine cont de afectivitatea si, in definitiv, de psihicul individului.
2. Tipul de organizatie descris prin metafora masinii devine un mod de organizare utilizat in cel mai
mare numar de cazuri, punand presiune asupra celorlalte formatiuni sa functioneze la fel. Acest model
de organizatie este gandit ca fiind unul rational, deci se pune accent numai pe rationalitatea
individului, ignorandu-se total si latura afectiva a acestuia. Fiind obligat de catre modul de organizare
de la locul de munca sa functioneze ca o piesa a intregului sistem, individul transmite in societate
acest comportament. Chiar propriul mod de comportare are de suferit, el ramanand cu ceea ce se
numeste deformare profesionala.
Posibilitatea transferarii lui in cadrul societatii duce la crearea unei imagini a statului ca masina, unde
fiecare cetatean/ individ are un rol bine definit, contribuind astfel la buna desfasurare a lucrurilor.
Din individ nu se ia in considerare partea afectiva; astfel, el este privat de umanitatea lui. Se merge
pana la a inventa o masinarie care sa hraneasca muncitorul in timp ce acesta lucreaza, salvandu-se in
acest mod timpul pierdut cu pauza de masa si investindu-l in procesul de productie. Diferenta dintre
omul modern (care-si castiga anumite drepturi in urma revolutiilor) si un sclav consta in plata unei
sume monetare drept salariu, dar nu se respecta in niciun fel limitele fiintei umane.

Daca muncitorul este privit ca o piesa mecanica, atunci inseamna ca acesta poate fi inlocuit cu una
reala; dezvoltarea tehnologiilor de productie duce astfel la somaj si la scaderea nivelului de trai (in loc
sa determine schimbari benefice in calitatea vietii). Toti acesti factori nu produc decat probleme
psihice.
In cazul in care consideram adevarata afirmatia conform careia societatea in care traim arata exact
asa cum arata organizatiile ce o compun, inseamna ca societatea umana moderna produce indivizi
labili psihic, relatii interumane artificiale, mecanizate; astfel, are loc o denaturare a specificului uman.
3. Conducerea fabricii de otel in care lucreaza personajul interpretat de Chaplin, este reprezentativa
pentru ceea ce se numeste prima perioada a organizatiilor, adica sistem inchis in ceea ce priveste
relatiile cu mediul si bazate pe rationalitatea individului. Cea mai reprezentativa perspectiva pentru
anii `30 (si, deci, pentru prima perioada a organziatiilor) este cea a lui Taylor, numita management
stiintific. Acesta accentueaza in mod deosebit necesitatea masurarii muncii pentru a indentifica cea
mai buna cale in care se poate efectua. Ce i se poate reprosa lui Taylor este ca neglijeaza total
componenta psihologica a omului si deci, latura sociala si psihologica a organizatiilor.
Asa cum reiese din definitia termenului de organziatie, actiunile de cooperare dintre grupurile de
indivizi (in cazul nostru exista un singur grup: muncitorii) trebuie sa fie coordonata. Acest lucru
presupune renuntarea la conducerea individuala; dus la extrem, acest fapt poate degenera si provoca
situatii in care conducerea nu mai tine absolut deloc cont de necesitatile si limitele angajatilor.
Muncitorii ajung sa fie considerati niste roboti care trebuiesc alimentati din cand in cand, fara a se
intrerupe insa procesul de munca. Acesta din urma trebuie sa fie continuu, neintrerupt, pentru ca
profitul obtinut sa fie cat mai mare. Prin actiunile conducerii, precum ridicarea ritmului de munca, se
incearca probabrea atitudinii presupus advese fata de munca a celor angajati, fortandu-se putin
capacitatile umane de a rezista efortului. Filmul atrage atentia asupra faptului ca performanta nu e
determinata absolut economic; ea depinde in mai mare masura de conditiile de munca si de atitudinea
managementului fata de muncitor.
In inchisoare, spre deosebire de fabrica de otel, indivizilor li se arata mai mult respect, in ciuda
statutului lor de detinuti. Fiind o institutie totala, inchisoarea functioneaza pe baza unor legi formale
foarte stricte, avand scopul declarat de a indrepta conduita individului. Daca presupunem functionarea
inchisorii ca ideala, este de dorit transferarea la nivelul societatii a comportamentului dobandit aici,
pentru ca aceasta remodelare este facuta in virtutea ideii ca prin aplicarea unei coercitii oamenii tind
sa adopte o conduita dezirabila.
4. In viziunea lui Taylor, noua organizare a muncii nu trebuie sa lase nimic la voia intamplarii; mai
mult, operatiunile trebuie teoretizate fiindca astfel poate avea loc o instruire si specializare a
muncitorului. Creat pentru timpul in care traia, ceea ce se numeste azi taylorism a avut un impact
major asupra cresterii productivitatii muncii; Taylor sustinea ideea conform careia o productivitate
scazuta inseamna pierderi pentru patroni, dar si pentru angajati/muncitori. Asadar, dovedindu-se
eficient, managementul stiintific a castigat tot mai multi adepti care sa-l puna in practica, provocand o
internalizare puternica a celor 4 principii, principii care supravietuiesc partial si azi. Ceea ce se
reproseaza cel mai des este faptul ca acest management stiintific desparte cele doua parti ale fiintei
umane: intelectul si abilitatea de executie. Pentru o eficienta maxima, acestea doua trebuie neaparat
imbinate; daca aceasta dihotomie ar fi fost profitabila, managementul stiintific ar fi supravietuit in
forma sa initiala. Impartirea fiintei umane intre intelect si abilitate de executie se transfera unor
grupuri care fac posibila existenta si functionarea organizatiei: managementul/conducerea (grupul
care se ocupa cu ganditul) si muncitorimea (grupul care se ocupa de punerea in practica a cerintelor si
deciziilor venite de sus). Taylorismul nu mai este aplicat in forma sa integrala; aceasta teorie a fost

preluata in zilele noastre de catre managementul profesional. Aceasta noua formula de conducere a
unei organizatii are defectul de a pune in aplicare modele considerate universal-aplicabile.
Managementul profesional nu se face vinovat de sectionarea individului precum taylorismul; insa,
managementul stiintific nu are pretentia de a propune modele teoretice, fara o cercetare prealabila.
Din moment ce orice profesie este intr-o oarecare masura teoretizata, putem afirma ca modul de
conducere taylorian supravietuieste inca, insa sub alte forme.
Reply

16.

Mihai Milea Says:


December 12, 2009 at 1:10 pm

1. Numiti si descrieti modul de organizare al fabricii de otel.


Fabrica era condusa de un director ce isi desfasura activitatea manageriala in principal in birou. Filmul
ilustreaza modalitatea destul de moderna de control al angajatilor prin camerele video instalate in
toata fabrica, directorul putand urmari ce se petrec in unitatea pe care-o conduce, dand chiar indicatii
atunci cand observa ca trebuie schimbat ceva. Fiecare om se pare ca are o arie foarte mica de actiune,
exemplul lui Chaplin fiind acela ca orice om conteaza in manufactura. Fiecare operatie tehnologica este
executata de un om care face toata ziua de lucru acea activitate specializata. Atunci cand pleaca sau
isi ia o pauza, este inlocuit. Exista mai multe sectii in fabrica, procesul de productie trebuie insa sa se
sincronizeze, tocmai de aceea, atunci cand personajul lui Charlie Chaplin pleaca de la postul sau si
incepe sa actioneze butoanele si manetele cand manipulatorul acestora nu este atent, totul se da
peste cap. Pauzele sunt monitorizate, atunci cand iese oficial din post, completeaza un cartonas, iar
locul ii este luat imediat. Cand un outsider vine cu o propunere inovativa pentru eficientiza activitatea,
unul dintre muncitori este adus pentru a fi utilizat drept cobia. Pauza angajatului este astfel sacrificata
in mod brutal pentru a incerca masina de hranit angajatul pe timpul pauzei de masa. Riscul
hiperspecializarii angajatului sta in faptul ca s-ar putea ca amploaiatul sa devina din ce in ce mai
neproductiv, insa avand in vedere perioada in care se desfasoara productia (marea depresie
economica), se afla in asteptare o sumedenie de potentiali muritori ce ar putea fi calificati foarte usor
la locul de munca. Interventia directorului este directa si poate afecta orice angajat de la orice nivel al
fabricii. Nu apare nicio metoda de motivare a angajatului iar activitatea acestuia devine atat de
rutiniera, incat muncitorul continua sa se miste in sensul in care o face in orele de munca si in pauza
de masa, si pe drum, si cand se odihneste. Observam o organizare birocratica simpla, cu reguli clare,
prima generatie a birocratizarii companiilor.
2. Care-s efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale? Angajatul pare ca
este la cheremul angajatorului. Barbatul are prioritate la angajarea intr-o unitate de productie,
datorita tipului de operatii ce se regasesc in interiorul unor fabrici. Muncile bazate pe forta fizica sunt
destinate in primul rand barbatilor. Atunci cand protagosnitul din Modern Times ramane fara job, el
pleaca de acasa sa-si caute de munca, iar fata (partenerul sau din proaspatul cuplu) ramane sa aiba
grija de casa. Acest mod de organizare al muncii, diviziunea muncii creeaza infelxibilitate la nicelul
ierarhic. Un tanar ce ajunge in firma sa lucreze ca muncitor calificat risca sa ramana pe acelasi post
toata viata sa de lucrator. Resursele umane, ca department, nu apar deloc in filmul lui Chaplin. La fel
si managementul intermediary (middle management). Se pare ca directorul din fabrica stie tot ce
misca acolo. Ar fi o eroare in zilele noastre ca managerul general sa se ocupe in acelasi timp de
urmarirea operatiunilor uzuale ale unitatii si de observarea unor noi utilaje de introdus in activitatea
fabricii, mai ales in cazul unei fabrici de o asemenea anvergura. Individul nu mai are alta posibilitate

decat sa continue in ceea ce a inceput, fara sa ajunga vreodata sa aiba ceva de spus. Feedbackul
muncitorului de rand nu este valorifica sub niciun fel, probabil acelasi fenomen regasindu-se si in
marile corporatii de astazi, in special in domeniile in care exista o fluiditate ridicata a fortei de munca.
Omul apare ca o unealta exploatabila, protagonistul incearca sa faca tot posibilul sa-si faca treaba cat
mai bine, fara prea multe intrebari sau indoieli. La jobul din restaurant, Chaplin ajunge chiar sa fie
ospatar si cantaret (showman) fara sa vrea. Se pare ca omul trebuia oricum sa incerce sa faca si sa
improvizeze ceea ce nu stie sa faca (bine, incadrandu-se in umorul filmului), impins chiar de la spate
si motivat de prietena lui.
3. Cum credeti ca trata mananagementul procesul de munca si angajati ?
In fabrica managementul isi trata destul de rece (obiectiv) angajatii, acestia nu aveau altceva de facut
decat sa respecte niste reguli bine stabilite dinainte. Managementul este indreptat in primul rand catre
realizarea sarcinii, finalitatea fiind un profit cat mai mare. Amploaiatii nu conteaza prea mult, caci se
afla acolo doar ca sa-si faca treaba conform normelor stabilite de conducatorii unitatii de productie.
Substituibilitatea angajatilor este mereu la indemana atunci cand unul dintre muncitori nu respecta
contractul. Nu se sta la discutie, aici se lucreaza si se merge inainte caci orice mica abatere ar putea
periclita intregul sistem, lucru nepermis. Statutul celui ce munceste se pare ca este net superior celor
neangajati date fiind conditiile perioadei din anii 30.
In magazine protagonistul obtine destul de usor postul, scrisoare de recomandare prezentandu-l drept
persoana de incredere. Se pare ca pentru postul de agent de paza conditiile sunt minime: sa poata
sta in picioare, sa vada, sa inteleaga englezeste si poate trece direct la treaba. Munca sa consta intr-o
operatiune simpla, tocmai de aceea conditiile de acces sunt putine insa am observat in film lipsa
oricarui control, lucru destul de rar mai ales in cazul proaspetilor angajati.
In restaurant lucrurile trebuie sa mearga brici caci clientii pot fi foarte multi, iar unul asteapta de 10
minute iar altul de jumatate de ora, plus ca mai sunt si alte treburi de facut inafara de servit clientii.
In cazul puscariei, lucrurile sunt mai clare, caci o institutie a statului are legi conform carora trebuie sa
functioneze. Managementul este de fapt o ierarhie formala, o birocratizare care sa eficientizeze si sa
fluidizeze activitatea. Gardienii asculta ordinele directorului inchisorii iar detinutii nu fac parte din
organizarea formala. Uneori unii dintre detinuti pot avea oarece influenta asupra angajatilor inchisorii.
Personajul din film chiar ii ajuta pe gardieni sa opreasca o evadare, ceea ce ii adduce o scrisoare de
recomandare.
4. Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este opinia dumneavoastra despre organizare ?
Aceasta organizare probabil mai exista dar la un nivel mult mai redus, adica in cazul organizatiilor
foarte mici, cu referire la ceea ce se observa ca fiind caracteristica principala: directorul care pare ca
reprezinta omul-orchestra. Daca ne referim la economiile nationale care ofera foarte putine locuri de
munca, in mod cert gasim exemple de altfel de organizari, angajatul dispunand cum doreste de cei din
subordinea sa. Faptul ca fabrica in care lucra protagonistul are ceva mai multi angajati (probabil ca
numarul trece de 50), organizarea este ineficienta iar lucratorii ar putea fi folositi mai bine (in sensul
de crestere al productivitatii muncii) in activitate. Insa contextual este de partea celui care-si doreste
profitul. Relatia angajator-angajat nu reprezinta un win-win situation in conditiile date. Si astazi,
muncitorii de la baza productiei sunt cam la fel vazuti si considerati depinzand in special de domeniul
de activitate. Aici ma refer la faptul ca intr-o fabrica de ambalaje muncitorii de la nivelul cel mai de jos
al productiei sunt mai usor de calificat la locul de munca decat cei care lucreaza intr-o fabrica sau

atelier in care se produc bunuri de lux (ceasuri sau masini) ori intr-o companie de productie de softuri.
O alta observatie pe care vreau s-o aduc este aceea ca cei ce se confrunta si azi cu angajarea, in
general abia daca isi cunosc drepturile pe care ar trebui sa le respecte ambele parti la semnarea
contractului ori in timpul executarii activitatii specifice.
Cred ca organizarea trebuie facuta aproape in mod spartan daca se doreste orientarea catre profit. Ma
refer la faptul ca regulile si regulamente din interiorul organizatiei trebuie cunoscute de toti membrii,
cu reglari si adaugiri pe parcursul activitatii, indiferent de reactiile emotionale ale membrilor.
Defectele, abaterile si alte probleme ivite trebuie discutate deschis cu managementul firmei, caci iarasi
este vorba despre profit si despre eficientizarea activitatii.
Reply

17.

Veronica Gradeanu Says:


December 31, 2009 at 11:46 am

1.Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.


Fabrica de otel in care lucreaza Charlot,personajul principal din filmul ,,Timpuri moderne este o
organizatie de tip birocratic.Incadrul acestei fabrici exista o structura ierarhica foarte clara,fiecare
membru din organizatie stie exact ce are de facut.Managerul este cel care se afla in varful ierarhiei,el
sta in biroul lui si urmareste tot ce se intampla in fabrica,prin intermediul unor camere video,el
vegheaza pentru ca fiecare angajat sa-si faca asa cum trebuie treaba.In fabrica exista reguli care
trebuie respectate:angajatii mancau la ore fixe,trebuiau sa munceasca in acelasi ritm cu
masinile.Urmatorul pe scara ierarhica este supraveghetorul aparatelor care primea ordine de la
manager si avea rolul de a creste sau a scadea ritmul in care lucrau masinile si implicit
muncitorii.Angajatii trebuiau sa faca acelasi lucru in fiecare zi,erau ca niste masini,atunci cand intrau
in fabrica ei nu mai erau considerati oameni, ci niste robotei care trebuiau sa creasca productivitatea.
Personajul principal accepta legile societatii si risca sa fie strivit de civilzatia industriala. Aceasta
inseamna depersonalizarea, supunerea in fata unei masini oarbe si nebune si in fata unor legi inumane
care urmaresc profitul marelui capital.Era importanta in cadrul fabricii, munca in echipa pentru ca daca
se intampla ca unul dintre angajatii sa nu isi faca treaba la timp se modifica si
activitatile celorlalti.In acest tip de organizatie nu se poate avansa,daca nu iti faci treba cum trebuie
poti fi dat afara,acest lucru reiese din modul in care erau angajati oamenii in fabrica.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individului?
Modul de organizare al fabricii modifica structura muncitorului,deci a individului.Diviziunea muncii are
efecte negative asupra structurii individuale pentru ca la inceput oamenii sunt entuziasmati dar pe
parcurs intervine automatismul,chiar daca muncitorul devine un specialist in ceea ce face,dar el nu
mai poate fi in stare sa faca un produs de la un cap la celalalt astfel ei pot devenii usor dezamagiti
pentru ca nu mai vad un produs facut in totalitate de ei.Dar aceasta diviziune a muncii duce la
cresterea economica si este preferata de acest tip de organizatie.Diviziunea a dus la realizare
produselor intr-un timp mult mai scurt.Individul este ca un robot care face acelasi lucru la locul de
munca,acest avand o mare influenta negativa asupra lui poate ajunge chiar sa fie internat.Acest mod
de organizare este bun pentru management, dar nu si pentru angajati.
3.Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii(in cazul celor patru organizatii)?
Fabrica de otel:
Angajatii in cadrul fabricii de otel erau practic exploatati,se urmarea cresterea productiei si nu conta

modul in care erau tratati.Managementul nu urmarea decat maximizarea profitului,pentru ei nu conta


efectele pe care le avea modul de organizare asupra muncitorilor si daca se intampla ca unul dintre ei
sa nu dea randament era cu usurinta dati afara.Desi se lua pauza de masa la ore fixe si era doar de
cateva minute,pentru a creste timpul de munca,este adusa o masina de hranit.Infabrica era un ritm de
munca foarte alert si monoton,angajatii faceu acelasi lucru de dimineata si pana seara.
Inchisoarea :
Personajul principal ajunge la inchisoare din cauza unei neintelegeri, fiind confundat cu un comunist
pentru ca flutura un steag rosu.Desi si aici erau respectate niste reguli stricte,aici era respectat
omul.Astfel Chaplin reuseste sa se integreze in acest mediu unde avea asigurata mancarea si un loc
unde sa stea,se simtea bine ca nu mai trebuia sa munceasca in ritmul alert de la fabrica si nu mai era
vazut ca o masina.
Magazinul :
Managerul nu era foarte inplicat in actiunile de la magazin,astfel lui chaplin i-a fost foarte usor sa se
angajeze aici,nefiind obligat sa de nicio proba,nu conta competentele pe care trebuia sa le aiba sau
macar experienta.In cadrul magazinului putea sa faca tot ceea ce dorea in interiorul magazinului
universal penrtu ca nu era controlat.
Restaurant :
In cadrul acestei organizatii managerul este mult mai implicat in desfasurarea activitatilor.Astfel el il
supune pe personajul principal la niste probe pentru a-i da sansa fiecarei persoane de a face ceea ce i
se potriveste si ceea ce poate face foartebine.Desi se respecta si aici nistre reguli ele nu sunt asa de
stricte ca in fabrica,si aici exista o structura ierarhica dar managerul nu-i trateaza pe angajati ca niste
masini care trebuie doar sa-si faca treaba, depersonalizadu-i.
Indiferent de modul in care era mangementul in fiecare organizatie toate urmaresc doar cresterea
profitului si implicit o mai buna eficienta,nu se tine cont de faptul ca angajatii sunt totusi oameni.
4.Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura de ,,noul management mai este o
actualitate?Care este parerea dumneavoastra despre aceasta organizare?
Acest mod de organizrare recunoscut sub titulatura de ,,noul mangement a fost introdus dupa
revolutia industriala si era vazut ca un mod bun de organizare al muncii care duce la
cresterea productivitatii.Acest management s-a schimabat nu mai e asa ca la inceput se modifica
odata cu evolutia societatilor,astfel azi muncitoii din fabrici au rol doar de supraveghetori pentru ca
msinile fac totul in locul lor.Cee ce ramane neschimbat este faptul ca se doreste cresterea profitului si
atitudinea pe care o are managerul.Acest nou management a dus la efecte negative asupra individului
pentru ca intr-un fel e bine sa fii specialist intr-un domeniu,dar in acelasi timp nu mai poti sa
evoluezi.Acesta specializare poate duce la automatizare care are efecte grave asupra individului,poti
sa ajungi sa te imbolnavesti asa cum s-a intamplat cu personajul din ,,Timpuri moderne.
Reply

18.

Trifan Elena Says:


January 17, 2010 at 11:46 pm

1) Numii i descriei modul de organizare al fabricii de oel


Fabrica de otel este prima organizaie prezentata in filmul Modern Times in care apar descrise, atat
personalul administrativ, cat si cel implicat direct in procesul de produc ie. Metafora specifica modului
de organizare a fabricii de otel este organizaia ca maina. O data cu revolu ia industriala acest mod
de organizare a devenit din ce in ce mai popular deoarece asigura o productie mare care raspundea

cererii noi formate si crea multe locuri de munca. Conform sociologiei organiza iilor, accentul se pune
pe raionalitate in aceasta forma de organizare si mai ales pe eficienta, eficientizare, indepinirea
obiectivelor, control,reguli, etc .
Aa cum este prezentat si in film diferene mari apar intre cele doua componente sociale ale
organizaiilor. Indivizii aflai la conducere sunt cei care observa si cauta noi modalitati de cre tere a
profitului, in special bazate pe creterea productivitii muncii, nsa fara motivaie salariala sau orice
beneficiu acordat angajatilor implicati direct in procesul de productie; a a cum apare in film, exemplul
cu evitarea pauzei de masa prin acea mainrie care sa hrneasc angaja ii in timp ce procesul de
producie nu este intrerupt. Grupul exploatat, adic muncitorii, este folosit asemenea unei unelte,
fiecare membru al grupului avand o funcie bine definita in care nu au loc gre eli pentru ca astfel ar
afecta tot procesul de producie. Pentru a se asigura de acest aspect exista un grup de control care
monitorizeaza procesul de productie si in cazul in care apar greseli in linia de productie se asigura ca
sunt remediate.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale
Efectele acestui mod de organizare asupra individului sunt rezultatul modului in care individul (ma
refer la cel implicat in procesul de productie) este identificat, si anume o parte a unei gigantice masini.
Astfel fiind o partea al unei mare mecanism, el nu este identificat drept uman, si ca atare el nu are
sentimente, nemultumiri, credinte, personalitate,vicii,etc. Tot ce este important si valorificat este
capacitatea de a indeplini sarcini rutiniere care, mai ales in cazul unei fabrici prin complexitatea sau
dificultatea de a indeplini o functie poate crea anumite probleme de sanate, atat fizice cat si psihice. In
cazul muncitorului Chaplin, incep a se manifesta probleme psihice datorate conditiilor de munca, si
astfel ajunge a insuruba orice poate fi asemanat cu un surub, deoarece aceasta era functia lui pe linia
de productie. In cazurile fericite in care nu apare probleme grave de sanatate este lesne de identificat
alte tipuri de probleme cum ar fi inadaptabilitatea la alte functii sau alte locuri de munca (chiar daca
Charlie Chaplin a reusit sa se angajeze in alte posturi, inainte a trecut prin spital unde probabil si-a
reabilitat aceasta calitate), insatisfactie personala, apatie, etc.
Intr-un astfel de mediu individul se depersonalizeaza si in cele din urma poate ajunge aceea parte a
masinariei.
Acest mod de organizare cuprinde si personalul administrativ, si anume cel din varful ierarhiei.
Conducatorul organizatiei detine numeroase functii, care ii confera multa putere asupra angajatilor, pe
care nu ii poate plasa pe aceeasi pozitie cu el. Asadar deciziile luate sunt de cele mai multe
nefavorabile muncitorilor, insa niciodata nefavorabile conducerii. Acest individ este unul rece, lucid si
care cauta sa isi maximizeze propriile interese indiferent de consecintele pe care le au asupra celorlalti
si nu numai in procesul de conducere, ci pot deveni trasaturi de caracter, rezultate in urma acestui
mod de organizare care ofera atatea putere unui singur grup.
3) Cum credei c trata managementul procesul de munc i angajaii? ( n cazul celor patru
organizaii)
In cadrul fabricii, managementul este reprezentat de un sef aspru asemanator cu un dictator, care
observa asemenea unui big brother toti muncitorii asigurandu-se ca toti isi respecta indatoririle.
Acesta vede prin procesul de munca doar beneficiile sale considerand muncitorii niste unelte menite sa
creasca productivitatea si implicit profitul. Asa cum evident reiese din termenul unelte, pentru cei
care se ocupau cu conducerea fabricii, dorintele muncitorilor nu reprezentau un punct de interes si de
aceea deciziile luate erau de cele mai multe ori nemultumitoare pentru angajati.
Inchisoarea este un tip diferit de organizatie, pentru ca poate fi analizata din perspectiva a doua tipuri
de relatii diferite, gardieni si superiorii lor si gardieni si detinuti. Avand in vedere a doua abordare,
inchisoare este o institutie totala, in care gardieni se asigurau ca detinutii sa respecte cu strictete

programul, insa asa cum este descris in film acesta putea oricand fi incalcat: (ex: cocaina in recipentul
pentru sare, evadarea lui Chaplin si a altor detinuti)
In cadrul magazinului, procesul de recrutare si angajare s-a desfasurat in timp foarte scurt si s-a
bazat pe biletul de la inchisoare si o analiza a aspectului viitorului angajat. In acest caz managementul
nu exercita un control asupra angajatului, si astfel Chaplin transforma magazinul in casa lui si a
prietenei sale orfane.
n cadrul restaurantului, fiind o organizatie ce implica o direct legatura cu clientii, managerul
restaurantului se asigura ca acestia sa fie cat mai multumiti atat de modul in care li se ofera mancare
si de calitatea felurilor de mancare, cat si de anumite momente de divertisment. Angajatii erau alei
atat pentru a fi ospatari cat si pentru calitatile lor artistice. Procesul de munca reprezenta mai mult
capacitatea lor de a distra publicul (dupa ce a nemultumit un client, Chaplin a fost pus sa cante pentru
a compensa daunele aduse)
4) Credei c modul de organizare prezentat sub titulatura de noul management mai este de
actualitate? Care este prerea dumneavoastr despre aceast organizare?
Acest mod de organizare prezentat sub titulatura de noul management nu mai este de actualitate
din mai multe puncte de vedere. In primul rand, inlocuirea muncitorilor in cat mai multe fabrici de
catre masini (aceasta inlocuire poate fi rezultatul acestui tip de management, deoarece muncitorii erau
priviti tot ca niste masini, si astfel daca tehnologia a permis, linia de productie a devenit masinizata, la
propriu). In al doilea rand, au aparut sindicatele si drepturile omului, si astfel conditiile de munca au
fost schimbate si unele din dorintele muncitorilor au fost ascultate. In al treilea rand, au aparut alte
modele de management. Acest tip de management a reprezentat o etapa necesara pentru a ajunge la
un nou tip de management care sa fie si mai eficient. Insa consider ca acest tip de management este
mult prea apropiat de o dictatura pentru a mai fi utilizat. Exista o supraveghere mult prea stricta a
angajatilor, mai ales in conditiile in care ei nu prea sunt valorizati drept oameni ci drept unelte, sau
parti ale unei mari masinarii. Iar din aceasta perspectiva, consider ca nu poti vedea cat de importanti
sunt acesti muncitori pentru succesul organizatiei si implicit pentru cresterea productivitati si a
profitului, si astfel nu reusesti sa ii motiveze suficient incat sa sporeasca productivitatea muncii.
Analizand acest management din alta perspectiva, asa cum am explicat mai sus, consider ca acesta
forma de organizare creeaza inegalitati si exploateaza oamenii deci ar trebui inlocuita.
Reply

19.

Zaharia Iulian Says:


January 20, 2010 at 9:15 pm

1.Modul de organizare al fabricii de otel este unul bine definit,fiecare individ avand functia si rolul sau
in interiorulorganizatiei.Modul de organizare este unul tipic pentru aceste organizatii,in care fiecare
individ isi are functia sa bine stabilita de la inceput si care foarte probabil nu se va
schimba,impiedicand astfel evolutia individului.
De la inceputul filmului ni se arata muncitorii care sunt foarte prinsi de munca lor si care se
completeaza unul pe celalalt in actiunile lor.
Prima persoana este cea care controleaza banda rulanta,a 2-a este cea care strange suruburile care
vin pe ea (Chaplin),iar celelalte pur si simplu ii continua munca in asamblarea pieselor.In tot acest
timp ei sunt urmariti de un supraveghetor care actioneaza in urma ordinelor date de seful fabricii de
otel,care pare a controla tot ceea ce se intampla in fabrica sau angajatii lui si munca depusa
de acestia.Lipsa spatiului ,comentariile supraveghetorului sau un moment de neatentie cum este in
cazul mustii sunt de ajuns sa produca un haos total in interiorul fabricii.Avand in vedere ca munca

fiecarui muncitor depinde de cea depusa de muncitorul dinaintea lui ne arata relatia de
interdependenta din interiorul organizatiei.Modul de organizare prezentat in film,de diviziune a muncii
este putin exagerat.Acest tip de organizare a fabricilor inca mai este valabil in ziua de azi ,exemplu
fiind fabricile de masini.
2.In fabrica de otel exista o diviziune a muncii,insa acest lucru nu este neaparat avantajos pentru
angajati.Fiecare dintre ei este repartizat intr-o anumita sectie,avand o anumita responsabilitate in
cadrul acesteia.Munca lor este vitala pentru buna functionare a fabricii.
Un prim efect pe care aceasta diviziune il poate avea ar fi acela ca muncitorii ar putea sa intre intr-o
rutina a muncii lor,sa isi formeze niste reflexe nedorite(cum ar fi in cazul muncitorului care se ocupa
cu insurubatul) si sa se plictiseasca foarte repede de munca pe care o depun.Si daca stam sa analizam
bine acest fenomen,nu este nici in interesul fabricii ca el sa se intample,avand in vedere ca si fabrica
depinde de munca depusa de fiecare din muncitorii sai.
In afara de rutina care vine odata cu acest mod de organizare,se mai aduce si tensiunea din interiorul
fabricii,muncitorii fiind supravegheati in totalitate de seful lor.Plus ca acestia nu au dreptul sa ia parte
la deciziile care se iau,nici macar la cele pe care ii privesc direct.
Nici progresul nu este permis.La un moment dat va aparea nevoia individului de a progresa in
interiorul organizatiei si va constata ca acest lucru nu este prosibil,pentru ca ei nu au voie sa presteze
alta munca decat aceea pe care au avut-o de lainceput.In film Chaplin a fost concediat pentru ca isi
formase un reflex din a insuruba,lucru pe care il facea in fiecare zi la locul sau de munca.
Desi este necesara aceasta diviziune in unele organizatii,individului ar trebui sa i se dea voie sa isi
schimbe atributiile,sa ii fie permisa evolutia in organizatie,sa aiba un anumit grad de libertatea in
actiunile sale plus alte stimulente ,care ar imbunatati clar rezultatele muncii.
3.In film sunt prezente mai multe organizatii precum fabrica de otel,inchisoarea,magazinul si
restaurantul.
In cazul fabricii de otel,muncitorii si munca depusa de acestia nu reprezinta decat o mica parte din
drumul spre un profit cat mai mare al organizatiei.
Deoarece managementul nu era interesat de modul in care isi trata muncitorii,efectele negative nu au
intarziat sa apara.Scopul lui era un profit cat mai mare si nu care erau conditiile de munca sau cum se
simtea muncitorul in cadrul organizatiei.Deoarece la acea vreme angajatorul isi permitea sa
stabileasca aceste conditii,muncitorii nu aveau o siguranta a locului de munca,acestia fiind cu
rapiditate schimbati.
In magazinul universal si atelierul de tamplarie intalnim o organizare asemanatoare ca in fabrica de
otel,muncitorul avand de la inceput niste sarcini bine stabilite.Insa muncitorul beneficia de o libertate
mai mare,care nu era neaparat benefica pentru binele organizatiei ci
chiar periculoasa.Desi muncitorului i se acorda un grad mai mare de libertate,acest lucru nu duce la
imbunatatirea rezultatelor muncii acestuia.
In cazul restaurantului,muncitorul se bucura de libertate,chiar daca este supravegheat de superiorul
sau.Acesta este incurajat sa isi foloseasa latura artistica,in cazul reprezentatiei date de Chaplin,iar
apoi rasplatit de superiorii sai.Acest lucru denota ca munca individuala este incurajata in organizatie si
chiar rasplatita.Regulile din cadrul inchisorii sunt foarte asemanatoare cu cele din interiorul fabricii de
otel,detinutul fiind supravegheat de catre gardieni si se supune regulilor stabilite de directorul
inchisorii.Rasplata pe care acesta o primeste pentru un comportament bun este iertarea pedepsei.
4.Modul de organizare cunoscut si sub numele de noul management si-a facut aparitia odata cu
organizatiile de tip industrial si mai este valabil si in ziua de azi in cadrul acestora,fiind recunoscut
pentru eficienta sa in acest tip deorganizatii.De asemenea este un mod rapid si eficace si sa nu
uitam,mai putin costisitor.Poate de aceea el inca mai este valabil in ziua de azi.
Desi acest mod de management ramane si astazi unul dintre cele mai eficiente in cazul organizatiilor

de tip industrial,el nu mai poate fi folosit si in cadrul celorlalte organizatii.Parerea mea este ca acesta a
fost primul pas pe care l-am facut in dezvoltarea managementului,existand si o evolutie vizibila
in film.In ziua de azi multe organizatii care aveau drept model acest tip de management,si-au inlocuit
mare parte din muncitori cu masinarii,acest fapt nereprezentand neaparat ceva bun pentru ca a dus la
cresterea somajului.
Un mod de organizare care are in vedere atat importanta individului cat si bunastarea organizatiei este
cel mai indicat in ziua de azi,pentru ca trebuia sa tinem cont de interesele organizatiei dar si de
factorul uman,care reprezinta viata organizatiei.
Reply

20.

Suciu Anamaria Says:


November 8, 2010 at 11:09 am

1. Relatia organizatie-angajat in filmul Modern Times


Organizatia prezentata in film este o fabrica, o organizatie inchisa si rationala. Drept urmare, accentul
era pus pe profit, iar muncitorii trebuiau sa fie cat mai eficienti posibil. Acest lucru este evidentiat de
scena in care patronului fabricii ii este prezentat un aparat care servea automat mancare muncitorilor,
iar acestia puteau munci in timp ce mancau, inlocuind astfel pauza de masa si timpul pierdut cu
aceasta.
O alta caracteristica a relatiei organizatie-angajat este rigurozitatea regulilor. Pe langa faptul ca totul
era facut parca automat de catre muncitorul interpretat de Charlie Chaplin, acesta avand ticuri in
urma lucrului repetat, o alta scena evidentiaza aceasta obsesie pentru perfectiune: atunci cand Charlie
incearca sa fuga din fabrica fiind urmarit de cineva dupa ce a facut o prostie, la iesire bifeaza condica,
ca si cum daca nu ar fi facut asta (in absolut orice situatie) ar fi fost strict sanctionat. Cu alte cuvinte
oamenii erau tratati ca niste masini: li se dadeau (respectiv setau) niste comenzi, iar acestia le
respectau intocmai in orice situatie.
Se remarca totodata creerea unor grupuri informale in cadrul organizatiei, intre personajul principal si
un alt coleg atunci cand acestia faceau schimb la lucrul pe banda, fiecare din ei prelungea pauza si il
lasa pe celalalt mai mult raspunzator de munca respectiva. Se remarca inca o data obsesia lucratorilor
pentru a face lucrurile bine, chiar cu riscul vatamarii personale. Charlie se blocheaza intr-o piesa de pe
banda, dar in disperarea de a nu renunta pentru a nu pierde sirul se duce cu banda cu tot in aparat.
Tentativa de a fuma intr-o scurta pauza, in toaleta, este imediat observata de sef, care apare pe ecran
in toaleta si mustra aspru lucratorul care nu sta pe ganduri, ci fuge inapoi la munca. Lipsa de
intimitate, cat si tonul de superioritate ale superiorului spun multe despre autoritatea absoluta asupra
lucratorilor. Diferenta imensa de statut este evidentiata si de biroul luxos pentru vremea aceea a
sefului si de comportamenul agitat si grabit al secretarei. Acesta este nivelul la care spera fiecare
muncitor sa ajunga dupa cum este pe parcursul filmului ilustrat.
2. Prezentati structura interna a organizatiei din film.
In cadrul organizatiei prezentate, ponderea cea mai mare o au, desigur, muncitorii. Acestia indeplinesc
diverse functii, la pozitii relativ asemanatoare, toate mult sub nivelul conducerii. Acest tip de ierarhie,
in care un om conduce o masa, este tipic perioadei respective si organizatiei de tip inchis si rational.
Scopul principal este ca fabrica sa aiba profit, iar de cealalta parte muncitorii vor salarii.
Diferenta de nivel nu numai ca este imensa, in ciuda numarului mult mai mare al muncitorilor, dar
este si de necontestat. Seful este privit ca o persoana divina, iar in sens invers, acesta isi priveste
angajatii cu superioritate si dezinteres. De altfel, acesta este singurul mod in care oamenii pot fi
controlati, pentru ca nu exista motivatia unei astfel de munci decat o remuneratie mare (care ar fi

micsorat semnificativ profitul).


Comunicarea se facea in mare parte, aproape exclusiv pe verticala. Muncitorii nu prea aveau timp sa
reactioneze intru cat banda nu se oprea niciodata, iar cand unul lua o pauza, altul muncea. Totusi, in
putinul timp din pauza de masa oamenii simteau nevoia de a fi solidari, de a se aduna in grupuri.
De asemenea, dupa cum am mai precizat, nu exista o ierarhie clara, stabilita, decat functii diferite ale
muncitorilor in functie de postul pe care il detin.
3. Cum influenteaza organizatia din film societatea, viata indivizilor?
In cadrul societatii fabrica este initial una de succes, cu un moment de cadere. Aceasta ofera
oamenilor din societate posibilitatea unui trai sub medie, personajul principal avand o conditie de trai
foarte scazuta.
In ceea ce priveste individul, munca repetitiva si obositoare, tratamentul ostil duc la un sentiment de
deprimare, de nebunie pana la urma, cum s-a intamplat in filmul de fata. Tot ceea ce spera angajatii e
ca intr-o zi sa ajunga pe postul sefului pentru a se bucura de viata. Li se imputa senzatia ca de pe
aceasta pozitie tot ce pot face este sa-si faca bine slujba.
Angajarea pe baza unor recomandari din nou subliniaza inexistenta unui sistem de recrutare si
recompensare potrivit. Oricine este bun intr-o fabrica, atata timp cat asculta intocmai ordinele si
realizeaza munca delegata cat mai eficient. Lucratorii devin astfel, prin ceea ce le propune organizatia
sa devina niste masini, sa execute ore intregi aceleasi manevre si sa nu aiba alte preocupari decat cele
absolut necesare, cum ar fi mancarea, nicidecum fumatul.
Din punctul meu de vedere, organizatia ofera indivizilor doar un post de munca, un lucru necesar
oricarui barbat din societate, insa ii ia in schimb personalitatea, orice fel de emotivitate si eventual
mintea. Este greu de crezut ca un om care munceste ore intregi pe zi, fizic, in asemenea conditii poate
avea un sentiment pozitiv asupra vietii. Niciun fel de oportunitate nu exista pentru el.
Reply

21.

Brumariu Gabriel Says:


November 8, 2010 at 11:11 am

1. Relatia organizatie angajat din filmul Modern Times


In acest film se evidentiaza puternic tipul de relatie dintre angajat si organizatie, o relatie poate cam
dura, dar totusi una pe care o regasim intr-o oarecare masura si in zilele noastre. Organizatia
mentionata este o fabrica, iar angajatul nimeni altul decat Charlie Chaplin.
Din aceasta relatie reiese clar puterea angajatorului in fata angajatilor. O putere care de multe ori era
transformata in pura exploatare. Organizatia, fabrica, mergea pe principiul profit maxim, costuri
minime, de aceea angajatul lucra in conditii aproape imposibile, cu o productie foarte mare. Fiecare
angajat avea o sarcina, una singura dar aceea foarte precisa si pe care o face aproape non stop.
Fiecare piesa trecea prin mainile tuturor angajatilor, fiecare avand un aport mic la creeare acesteia.
Numarul mare de piese venite determina fiecare lucrator sa isi termine partea pentru a nu intarzia
restul colegilor de munca.
Din aceasta relatie marele castigator era clar organizatia care profita de nevoia oamenilor de a avea
un loc de munca. Aceasta exploatare a venit si pe fondul unei saracii a populatiei. Totodata organizatia
transforma omul intr-un robot, il dezumaniza, acesta facand totul mecanic. Chiar mersul la baie era
clar contorizat, neexistand timp pierdut cu exceptia unor scurte momente in care corpul uman se
diferentia de robotul creat. Pauza de masa era un astfel de moment in care cand se auzea clopotelul
se sista orice activitate si in timpul limitat fiecare manca ce avea , pe urma totul revenind la normal.

Rolul directorului era acela de a asigura maxima productie marind tirajul partilor create cand era cazul
sau sanctiondand angajatii cand nu produceau.
Aceasta relatie era clar una de supunere a angajatilor fata de organizatie iar succesul organizatiei in a
transforma angajatul in masina de facut piese pe banda rulanta era datorata lipsei locurilor de munca
si a lipsei organizatiilor de tip sindical care ar apara angajatii.
2.Prezentati structura interna a organizatiei din film
Structura interna a organizatiei din film era una slab ierarhizata din ce am putut eu observa. Din cate
imi amintesc sub directorul fabricii mai erau doar cateva persoane care asigurau productia maxima
grabind oamenii in actiunile intreprinse. Directorul fabricii avea autoritatea suprema, era cel care
decidea de fiecare data marirea ratei de productie si sanctiona rapid lipsa muncii la angajati (exemplul
in care Charlie Chaplin era la baie si directorul apare pe ecran si ii spune sa-si reia rapid locul pe
banda de productie).
Totodata directorul cauta noi mecanisme pentru eficientizarea productie, exemplul masinii care le
dadea muncitorilor sa manance fara ca acestia sa fie nevoiti sa sisteze lucrul.
Totusi acest director din film nu se ocupa cu altceva, mare parte din zi nefacand nimic, supraveghea
doar buna desfasurare a muncii din fabrica condusa. In resti in interiorul organizatiei fiecare individ
avea sarcini precise, delimitate de ceilalti angajati care continuau la aceasi piesa munca facuta de
ceilalti, nu existau trepte intre angajati, doar o banda care trecea prin fata tuturor si pe care toti o
vedeau si lucrau pe ea toata ziua.
Criteriile angajarii erau clare, stabilite de anumiti indivizi care selectau persoane pentru fiecare tip de
munca, daca era nevoie de forta fizica alegeau oameni puternici si tot asa.
Lipsa unei comunicari dintre angajati si superiori era clara, oamenii muncind fara a cere sau primi
ceva, acestia ajungeau defapt niste roboti fara sa vada in ochii superiorilor lor vreo urma de omenie.
Fiecare isi urmarea interesul, iar organizatia reusea sa inlocuiasca robotii medescoperiti pe vremea
aceea prin transformarea oamenilor in obiecte lipsite de viata.
3.Cum influenta organizatia din film societatea, viata indivizilor?
Organizatia din film, si anume tipul de fabrica din acea perioada influenta puternic viata indivizilor si
societatea. Oamenii aveau mare nevoie de un loc de munca si o sursa de venit iar organizatia pe
fondul acestei crize isi permitea sa scoata si ultimul dram de energie din angajati. Organizatia defapt
dezumaniza oamenii, ii transforma in mecanisme de productie pentru profitul propriu fara a oferi
conditii bune, sau prea multi bani. Locurile de munca erau si asa putine fiind bataie pe slujbe, iar
fiecare organizatie profita de aceasta disperare pentru a scoate cat mai mult din timpul in care ii
platea pe muncitori.
In acea societate scrisoarea de recomandare constituia un avantaj dupa cum am vazut, ajutand mult
la castigarea unui post.
Un alt exemplu de cum influenta organizatia indivizii, este acela in care actorul princpial, Charlie
Chaplin isi doreste sa ramana in arest considerand ca este mai buna, mai usoara viata din puscarie
decat viata si conditiile din libertate.
Fabrica in acea perioada avea un sigur scop si acela era de a maximiza productia prin orice mijloace,
iar lipsa organizatiilor de tip sindical pentru angajati lipseau. Viata indivizilor era dictata de organizatie
si dadea frau liber razvratirii oamenilor (exemplul in care Charlie Chaplin ajunge in arestul politie
crezandu-se ca este liderul protestatarilor). Avem si exemplul promptitudinii politiei in acest exemplu
si in altele, in care nu accepta sub nicio forma nici macar furtul unui maruntis.

Reply

22.

Ovidiu Says:
January 5, 2011 at 8:42 pm

Am de facut o tema la management si nu am nici un gram de inspiratie.Ma poate ajuta cineva cu


cateva idei la urmatoarele cerinte ?! :(
1. Identificati modul in care se aplica principiile managementului stiintific (Frederick Taylor) si ale scolii
relatiilor umane.
2. Caracterizati categoriile de manager intalnite.
3. Identificati modul in care se aplica teoriile motivationale (Maslow, Herzberg, Mc Gregor teoria X/Y)
luand in considerare comportamentul personajului principal si al celorlalte personaje..
4. Identificati stilurile de leadership intalnite.
5. Caracterizati personajul principal.

Вам также может понравиться