Cuprins:

Capitolul 1
Introducere..3
Proces de masura.4
Unitati de masura.5
Eroei in masurare.7
Indicatoare pentru avertizare 8
Regulele de protectie a muncii.9
Etaloane si operatii meteorologice11
Aparate de masura.13
Bibliografia.14

mod coala
elaborat
Verificat
Cont stat
aprobat

docum

semnat

data

CMTC 2151 25 EN

Lit

Pereman Igor

Raport la practica de masurari electrice si

electronice

coala

coli

14

CMTC
-142

introducere

Msurarea reprezint procesul de obinere pe cale experimental a

uneia sau a mai multor valori ale mrimii care pot fi atribuite n mod
rezonabil unei mrimi. tiina msurrii este metrologia. Msurarea este
un proces de determinare a mrimii (mriei) unei cantiti de mrime
fizic, cum este o lungime sau o mas, n raport cu o unitate de msur,
cum este metru sau kilogram. Aceast definiie este valabil n fizic i
tehnic
Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna
nu mai necesita sublinieri. Atat schimburile de energie, cat si
schimburile de informatie se fac cel mai frecvent pe suportul
marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa
conditioneaza desfasurarea normala a proceselor implicate. Prin
masurari electrice se intelege masurarea marimilor
electromagnetice, prin orice mijloace, electromecanice,
electrotermice, electrooptice, electronice etc.
"Msurrile electrice" sunt ntlnite de la cele mai complexe activiti de
cercetare i proiectare n domeniu , pn la tehnica medical de vrf,
fr a mai aminti despre tehnica de calcul sau activitatea productiv
propriu-zis. Msurrile electrice sunt astazi indispensabile att n
cercetarea tiintific ,ct i n producie,n toate ramurile industriale, ca
verig important n procesele productive, n controlul calitii materiilor
prime, a produselor intermediare i finale, n dezvoltarea cercetrii n
toate domeniile.
Msurarea este procesul prin care se evalueaz cantitativ mrimile
fizice de acelai fel.
A msura o mrime M nseamn a o compara cu o mrime de aceeai
natur, U, considerat convenional drept unitate de msur, i a vedea
de cte ori unitatea de msur se cuprinde n mrimea de msurat.
Unitatea de msur este o mrime de aceeai natur cu mrimea de
msurat, aleas n mod convenional.

mod coala
M

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

Proces de masura
Procesul de msurare Msurri directe - nseamn
compararea unei mrimi necunoscute (X) cu o alta de
aceeai natur x luat ca unitate
X=mx
Msurrile indirecte sunt msurrile n care mrimea
necunoscut se determin din alte mrimi care sunt
determinate direct.
X=f(a,b,c)
Unde a,b i c sunt msurate direct

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

Unitile de msur

- Secunda - este durata a 9.192.631.770 perioade ale radiaiei corespunztoare tranziiei

ntre dou nivele de energie hiperfine ale strii fundamentale a atomului de cesiu 133.
- Metrul - distana parcurs de lumin n vid n timpul de 1/299792458s
- Kilogramul masa unui prototip din platin iridat
- Amperul este curentul electric care dac circul n dou conductoare aflate la 1m distan
produce ntre ele o for de 2 10-7 N-m.
Gradul Kelvin este 1/273,16 din temperatura punctului triplu al apei.
Candela este intensitatea luminoas ntr-o direcie dat a unei surse cu lungimea de und
555nm i a crei intensitate energetic n acea direcie este 1 /683W /sr
- Molul este cantitatea de substan care conine attea entiti elementare ci atomi exist
n 0,012Kg de carbon 12 (6,02 1023 atomi)
Uniti auxiliare
- Radianul este unghiul plan cuprins ntre dou raze care intercepteaz pe circumferina
unui cerc un arc cu lungimea egal cu cea a razei.
- Steradianul este unghiul solid care, avnd vrful n centrul unei sfere delimiteaz pe
suprafaa acestei sfere o arie egal cu cea a unui ptrat a crui latur este egal cu raza
sferei

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

uniti de msur derivate

Din cele apte uniti de msur fundamentale se pot deriva un numr nelimitat de
uniti derivate, care pot acoperi ntreg domeniul fenomenelor fizice
cunoscute. Unitile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin nmulirea
i mprirea unitilor fundamentale. Exemple de mrimi fizice derivate i uniti de
msur:
Aria
Simbolul mrimii: A
Unitatea de msur: metru ptrat
Simbolul unitii: m
Volumul
Simbolul mrimii: V
Unitatea de msur: metru cub
Simbolul unitii: m
Viteza
Simbolul mrimii: v
Unitatea de msur: metru pe secund
Simbolul unitii: m/s
Acceleraia
Simbolul mrimii: a
Unitatea de msur: metru pe secund la ptrat
Simbolul unitii: m/s
Densitatea
Simbolul mrimii:
Unitatea de msur: kilogram pe metru cub
Simbolul unitii: kg/m

Alte exemple de mrimi fizice derivate sunt: unghiul plan, fora, frecvena,
presiunea, energia, lucrul mecanic, puterea, sarcina electric, tensiunea, capacitatea
electric, rezistena electric, inductana, inducia magnetic, fluxul luminos,
momentul forei, tensiunea superficial, viteza unghiular, capacitatea termic,
cmpul electric, inducia electric, permitivitatea, permeabilitatea etc.

CMTC 2151 25 EN

coala

mod coala

docum

semnatura

data

Erori de msurare
masurare; i n c e r t i t u d i n e a d e m a s u r a re estimeaza
l i m i t e l e e ro r i l o r d e m a s u r a re . Pe n t r u o estimare obiectiva este
necesar ca impreuna cu rezultatul masurarii sa se specifice atat erorile,cat
si incertitudinea de masurare.

Fig. 2. Explicativa privind valoarea adevarata, valoarea

masurata,valoarea conventional adevarata, eroarea de masurare
si incertitudineade masurare.
Msurarea, controlul, verifi carea i alegerea metodelor i mijloacel
or de
msurarecorespunztoare constituie, n prezent, oie iniial n
desfurarea proceselor de producie,fi ind o problem de
optimizare tehnico-economic la realizarea creia trebuie s
participeserviciile uzinale de proiectare, tehnologice i metrologice
2. Erori de msurare
Datorit unor condiii obiective i subiective, valorile reale
ale mrimilor nu
pot fi d e t e rm i n a t e c u p re c i z i e a b s o l u t , m s u r r i l e fi i n d a f e c t a
te de aa-numitele
e r o r i d e msurare. Eroarea de msurare x este diferena dintre
valoarea real de msurat xr ivaloarea furnizat de aparatul de
msurat x
m, adic x = xr xm
2.1 Clasificarea erorilor de masurare
Dup modul de exprimare se deosebesc:
- erori absolute,
x = xr - xm- erori relative procentuale, =100 x/xm;- erori normate, E
=100x/D.Dup proveniena i caracterul erorilor, deosebim:- erori
sistematice

mod

coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

Regulele de protectie a muncii

1. Se interzice folosirea instalatiilor electrice provizorii, cu exceptia
alimentarii cu energie electrica la locurile de munca unde se
executa reparatii.
2.
La tablourile de distributie a energiei electrice se vor folosi
numai sigurante calibrate.
3.
Aparatele si echipamentul electric 212k106c n stare defecta
se vor deconecta imediat de la reteaua electrica.
4.
Utilajul electric, dupa terminarea lucrului, se scoate de sub
tensiune.
5.
Conectarea la reteaua electrica a diferitelor aparate si/sau
montaje electrice se va face numai dupa verificarea de catre
conducatorul lucrarii de laborator a montajului efectuat.
6.
Deoarece aparatura electrica de masurare este sensibila la
socuri mecanice si/sau electrice, nu trebuie trntita pe masa si nu
se va lucra la valori mai mari dect cele nominale. Orice defect
functional al aparaturii trebuie semnalat personalului de conducere
a lucrarii. Studentii nu vor ncerca sa remedieze singuri defectul
respectiv.
7.
Aparatele de masura se aseaza pe masa astfel nct sa fie
accesibile manevrei sau astfel ca citirea sa se faca n conditii
normale de lucru.
8.
Dupa ce a fost hotart locul aparatelor, se trece la executarea
legaturilor electrice conform schemei de montaj cu ajutorul
cordoanelor de legatura.
9.
Montajul se executa fara a se porni sursa de energie electrica.
10. Dupa executarea montajului, se verifica pozitia de ncepere a
experimentarilor pentru aparatura de masura si control (de
exemplu: pozitia cursoarelor reostatelor si autotransformatoarelor,
pozitia comutatoarelor aparatelor cu scari de masura multiple
etc.).
11. n momentul conectarii stecherelor n prize, degetele nu
trebuie sa atinga partile metalice ale stecherelor.
12. nainte de a ncepe executarea lucrarii, montajul va fi controlat de
cadrul didactic; nimeni nu are voie sa faca punerea sub tensiune
nainte de acest control. n caz contrar, studentii sunt responsabili de
pagubele produse.
13. Este interzis a se umbla la alte butoane ale aparatelor
electronice, n afara celor cu care se lucreaza si care vor fi indicate
de cadrul didactic.
14. n timpul experimentarilor este interzis studentilor plimbarea

de la o masa la alta, de a circula prin laborator sau a ntretine

discutii n afara temei de studiat

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

15. Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa

ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie sanatoase din punct de vedere psihic;
b) sa posede cunostinte profesionale si de tehnica securitatii muncii
corespunzatoare;
c) sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a
persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor.
16. n timpul desfasurarii experimentului nu se vor atinge piesele
conductoare aflate sub tensiune.
17. Desfacerea montajului experimental se va face numai dupa
decuplarea alimentarii tuturor aparatelor.
18. Daca se observa un defect ce ar avea drept consecinta
distrugerea unui aparat sau a unui element din schema, se scoate
imediat montajul de sub tensiune.
19. Este interzisa abandonarea instalatiei aflate sub tensiune si
lasarea ei nesupravegheata.
20. Pe mesele de lucru nu se vor pune alte obiecte si se vor
ndeparta conductoarele de prisos.
21. Lucrarile care urmeaza a se efectua trebuie studiate cu atentie
pentru a se cunoaste punctele din montaj cu tensiune ridicata,
precum si modul de lucru corect cu fiecare montaj realizat.
22. Datorita nerespectarii acestor norme de protectia muncii se pot
produce doua feluri de accidente:
a) electrocutarea prin atingerea directa a partilor conductoare
aflate sub tensiune, sau prin atingeri indirecte, ca urmare a
defectarii izolatiei;
b) defectarea sau distrugerea aparatelor din lucrare.
23. Aceste instructiuni au un caracter permanent si nerespectarea
lor constituie contraventie si se pedepseste, dupa gravitatea
cazului, conform legilor privitoare la protectia muncii.

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

10

ETALOANE SI OPERATII METROLOGICE

1. Etaloane
In orice operatie de masurare se efectueaza o comparare a marimii de masurat cu o unitate
de masura. In acest scop trebuie sa dispunem de anumite dispozitive, aparate sau instalatii
care sa genereze marimile adoptate ca unitate de masura, multiplii sau submultiplii acesteia.
Aceste mijloace de generare a unitatilor de masura se numesc in mod generic etaloane.
Etaloanele sunt menite, de asemenea, sa asigure unitatea si conformitatea masurilor
si masurarilor in orice loc si in orice moment, de aceea asupra realizarii si utilizarii lor se
impun masuri severe pentru a asigura exactitatea si stabilitatea in timp &# 343h73d 351;i
spatiu a unitatii de masura produsa. De ele depinde in mare masura precizia de masurare ca
principal factor al calitatii masurarii.
Dupa destinatia lor etaloanele pot fi incadrate in urmatoarele trei categorii:
- etaloane de definitie, care servesc la furnizarea unitatii de masura conform
definitiei acesteia;
- etaloanele de conservare, care servesc la conservarea unitatii de masura, a
multiplilor sau submultiplilor acestora in cadrul laboratoarelor metrologice;
- etaloane de transfer care se folosesc efectiv in operatii de etalonare a aparatelor de
masurare, la corelarea intre ele a divererselor unitati de masura s.a.
Etaloanele de definitie sunt cele mai sofisticate si mai precise. Un astfel de etalon
genereaza, de regula printr-un experiment, unitatea de masura in conformitate cu definitia
ei, fara ca aceasta sa fie afectata de alti factori decat cei din definitie.
Pana nu demult, aceste etaloane erau realizate exclusiv sub forma de prototipuri din
materiale cu foarte mare stabilitate in timp si spatiu. Recentele descoperiri din domeniul
fizicii au creat posibilitatea utilizarii unor fenomene microscopice, care duc la valori ce pot fi
determinate cu mare precizie si care sunt foarte stabile si reproductibile. Totodata, aceste
fenomene definesc mai precis unitatile de masura, in special unitati de lungime si de timp si
fac posibila realizarea lor fizica.
Ca exemplu se poate da etalonul de lungime definit ca lungimea de unda a radiatiei
elementului Kripton 86, care se realizeaza sub forma unor lampi cu descarcare cu catod cald
si etalonul de timp exprimat in raport cu perioada radiatiei atomului de Cesiu 133, folosind
aparate cu jet atomic de cesiu in vid, cu cavitati rezonante.
Etaloanele de conservare sunt cele obtinute prin intermediul unor efecte sau
fenomene caracterizate printr-un parametru fizic foarte stabil in timp si fata de influenta
mediului. Acestea se caracterizeaza prin usurinta compararii lor cu alte etaloane si cu
aparate ce urmeaza a fi etalonate. Ca exemplu pot fi mentionate etaloanele de tensiune, de
rezistenta, de capacitate, de masa, de timp s.a.
Etaloanele de transfer sunt cele care servesc la etalonarea si calibrarea diverselor tipuri
de aparate de masurare, la verificarea etaloanelor din cadrul aparatelor de masurare precum
si la verificarea incadrarii aparatelor de masurare in clasa de precizie de care apartin. Unele
din ele sunt de fapt aparate de masurat de inalta precizie care sunt verificate cu etaloane de
conservare si cu ele se verifica aparatele de masurare de lucru.
Dupa precizia lor, etaloanele de transfer se clasifica in:
- etaloane primare;
- etaloane secundare;
- etaloane de lucru.
Etalonul primar al unei marimi fizice este de cea mai inalta precizie si este utilizat de
regula ca etalon national(etalon unic, atestat ca referinta legala pentru orice masurare
intr-o tara)

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

11

Etaloanele secundare sunt comparate cu etalonul primar si servesc, pe diferite trepte

intermediare, pentru comparatii cu precizii din ce in ce mai scazute. Se deosebesc etaloane
de ordinul I,II, etc.; cele de ordin inferior, care se compara cu cele de ordin imediat superior,
sunt mai putin precise si mai numeroase, aflandu-se in dotarea laboratoarelor apartinand
metrologiei de stat sau unitatilor economico-sociale din tara.
Etaloanele de lucru servesc pentru verificarea metrologica a aparatelor de masurare de
lucru. Ele sunt cele mai putin precise si cele mai numeroase. Compararea lor se face cu
etaloanele secundare de ultimul ordin. 2. Operatii metrologice
Operatiile prin care se asigura transmiterea unitatii de masura de la etaloanele de ordin
superior la etaloanele de ordin inferior, precum si operatiile prin care se stabilesc daca
masurile si aparatele de masurare corespund prescriptiilor de calitate se numesc operatii
metrologice. Cele mai importante dintre acestea sunt: etalonarea, verificarea, incercarea si
calibrarea. Operatia de etalonare reprezinta ansamblul operatiilor prin care un etalon de
ordin inferior se compara direct cu un etalon de ordin superior, in scopul stabilirii erorii
primului. Pentru mentinerea unitatilor internationale ale masurilor, etaloanele nationale se
compara direct sau prin copiile lor cu etaloanele internationale pastrate la B.I.M.G. de le
Sevres- Franta, precum si cu etaloanele institutiilor metrologice centrale ale altor tari.
Operatia de verificare reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata daca
mijloacele de masurare de lucru corespund prescriptiilor legale privind caracteristicile
metrologice. Verificarile sunt reglementate prin lege si pot fi:
- verificari de stat, care reprezinta ansamblul de operatii care se efectueaza de catre
Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML) prin organele sale tehnice si prin care se asigura
uniformitatea si exactitatea masurilor si aparatelor de masurare in scopul transmiterii
unitatilor de masura legale de la etaloanele de stat la aparatele supuse verificarii (verificarile
pot fi initiale, periodice, inopinate);
- verificari prin conventii - care se efectueaza de catre organele de verificare ale unitatilor
cu care BRML a stabilit conventii scrise (sunt asimilate verificarilor de stat si pot fi initiale si
periodice);
- verificari interne - care se efectueaza de catre organele metrologice ale institutiilor sau
intreprinderilor in intervalul dintre verificarile de stat sau asimilate, in scopul constatarii daca
mijloacele de masurare si-au pastrat conditiile de utilizare.
Operatia de incercare consta in ansamblul operatiilor efectuate pentru determinarea
caracteristicilor metrologice ale unui mijloc de masurare si pentru studierea comportarii lui
fata de actiunea diferitilor factori care-i pot influenta functionarea corecta. Incercarile pot fi:
- incercari de stat (incercari de omologare) care reprezinta un ansamblu de studii si
determinari efectuate de BRML asupra unor exemplare din mijloacele de masurare ce se
intentioneaza a se fabrica sau importa, in vederea acordarii aprobarii necesare; exemplarele
incercate si aprobate se numesc modele de fabricatie, respectiv modele de import;
aprobarea de model de fabricatie se acorda numai intreprinderilor constructoare autorizate.
- incercari interne, care se efectueaza in cadrul intreprinderilor constructoare asupra
aparatelor ce urmeaza a fi supuse incercarilor de stat.
Operatia de calibrare. In general, in timpul exploatarii, unele aparate de masurare,
inclusiv etaloanele de lucru ale acestora, isi pot pierde performantele initiale avute la iesirea
din fabricatie. Cele mai multe din aparate au insa posibilitatea de a-si restabili performantele
initiale daca sunt dotate cu anumite dispozitive de ajustare, care fac posibila aceasta
restabilire. De aceea este de dorit ca dupa o anumita perioada de exploatare aparatele de
masurat sa fie calibrate.
Calibrarea este deci operatia prin care performantele metrologice ale unui aparat de
masurare sunt verificate cu ajutorul unor etaloane si aduse in concordanta cu performantele

prescrise de fabricant, pe baza unor reglaje sau ajustari asupra dispozitivelor interne,
concepute in acest scop.

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

12

Aparatele de masura

1. comutatorul aparatului trebuie poziionat n dreptul gamei de msur

maxime, indicat prin valoarea 1000, din seciunea indicat prin simbolul
V= sau prin textul DCV;
2. se aplic testerele aparatului, n PARALEL cu elementul de circuit de pe
care se msoar tensiunea, cu testerul conectat la borna "+" a aparatului (testerul
rou) la potenialul superior al tensiunii msurate i cu testerul conectat la borna "-" a
aparatului (testerul negru) la potenialul inferior a tensiunii msurate (n cadrul
laboratoarelor, se va indica de fiecare dat
modul n care trebuie conectat voltmetrul n circuit);
3. se citete valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului; n cazul n care
valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele),
se selecteaz din comutatorul
1 gama de msur de valoare imediat
inferioar (de exemplu, 200). Procedeul se repet pn cnd valoarea indicat pe
ecran este suficient de precis (conine zecimale).
4. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de msur selectat:
a. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fr alte litere),
valoarea rezistenei este indicat n voli.
b. pe gamele indicate cu litera m, valoarea rezistenei este

indicat n milivoli;

mod coala

docum

semnatura

CMTC 2151 25 EN

data

coala

13

BIBLIOGRAFIE
E.Isac "Masurari electrice si electronice" manual pentru clasele a-X-a,
a-XI-a, a-XII-a, EDP,Bucuresti, 1991.
Trifu, R. Seefeld, M. Wardalla, Electronica,automatica,informatica
tehnologica industriala-anul I-sc.prof.-Ed. Tehnica, Buc. 2000
Iliescu C. ,s.a. Masurari electrice si electronice,Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti,1984.
Manolescu P. s.a., Masurari electrice si electronice,Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1980.
Barbulescu D., Marcuta C., Masurari electrice si electronice.ndrumar
de laborator, Institutul Politehnic Iasi, 1986.
Bogoevici N., Electrotehnica si masurari electrice, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1979.

mod coala

docum

semnatura

data

CMTC 2151 25 EN

coala

14

Colegiul de Microelectronica si Tehneca de Calcul

Catedra Electronica

DARE DE SEAMA
Disciplina: Practica de masurari electrice

A realizat:

Elevul gr. C-142

A vereficat:

Pereman Igor,

Profesor
Chisinau 2016