ra acestei versiuni in limba romana furl EUit. Comentator Bucuresti _V. Suvorey CENUSA FARA EPOLETI romanul unui spion versiunea’ romaneasc& LAURENTIU CHECICHES EDITURA ELIT .COMENT, 1¢ . BUCURESTI — 1993 aePROLOG — Legea la noi e simpti: tntrarea 0 rublé, iesiren — doud, Asta inseamnd cd e greu sii intri in organizatie, dar st iegi din ea @ gi mai grew. Teoretic vorbind, pentru tofi membrii organizafici este previizutt o singurd iesire : prin cos. Pentru unii aceasta iesire va fi insofitd de onoruri, pentru alfii-va fi acoperité de rusine, dar pentru noi tofi existd doar un singur cog. Numai prin el iesim din organi- zafie. Uite-l, aeela e cogul.. Céruntul imi araté ceva pe fereastra imensd, cit tot peretele. . — Admin . De la inalfimea etajulu® opt, in fafa mea se dezviiluie panorama unui aerodrom pustiu, faré de margin’, ce se intinde pind la orizont, Dar dacd ¢ sd privesc in jos, atunci chiar sub picioare zirese un labirint de alei nisipoase, serpuind printre perefi elastici, formafi din arbusti, Ver- deafa parcului si iarba calcinatid a aerodromului sint des- parfite printr-un indestructibil perete de beton, avind un * des paienjenis de strma ghimpatd cu rulouri albe. — Uite-l Caruntul imi ardt&é un cog scund, inalt dé vreo zece metri, gros, pitrat, ce se tnalfaé deasupra unui acoperis plat, gudronat. Acest acoperis negru pare a plutt pe valurile verzi de liliae, precum o pluti pe ocean, sau a un stravechi cuirasat scund én borduri gi cu cog greoi. Deasupra cosului se invdlureazé un fit subfire de fum usor, stréveziu. — Inseamnd cd acum cineva pérasesie organizatia? —_0, nu, réspunde rizind cdéruntul. Cogul nu constituie doar iesirea noastra. Cosul acesta e 0 sursi proprie de 5energie, dar e si pastrdtorul secretelor noastre. Acum pur si simplu se ard niste documente secrete. Stii, e-mai bine si le arzi decit si le pastrezi. E mai comod. Cind cineva piriseste organizafia, jurul nu araté asa ; atunci fumul e dens, gras. Daca vei intra in organizatie, intr-o bund zi vei zbura si tu spre cer prin cosul acesta..Dar asta nu acum. Acum organizatia ifi ofera ultima posibilitate st refuzt, ultima posibilitate sa te gindesti la binele tau. Si pentru a avea la ce si te gindesti, am sdi-fi prezint un film. Ia loc. Caruntul apiisé un buton de pe birou si se asezd ald- turi de mine intr-un fotoliu. Draperii grele, cafenii, sctr- find ugor, acoperd ferestrele vaste si indaté pe un ecran apar, fara nict un fel de titraje si explicafit, nisie imagini. Filmul este alb-negru, vechi si destul de uzat, N-are sonor, si din eauza asta se aude distinct firtitul aparatulut de proiecfie. Vad pe ecran 0 inedipere inaltd, intunecoasd, fiiré ferestre. Cova intre un atelier si o sala a caznelor. In prim plan e un cuptor cu niste obloane asemindtoare por- filor unei minuscule fortdrete, si cu nigte traverse de ghi- dare ce patrund in focar precum ginele intr-un tunel. Lingd focar sint citiva oameni in halate cenusii. Fochistii. Acum aduc un sicriu, A, deci asta era ! Un crematoriu, Probabil chiar acela pe care tocmai t-am zirit pe fereastrd, Oame- nii in halate ridica sicriul si il fixeazd pe traverse. Obloa~ nele s-au depdrtat lin, lateral, sicriul este tmpins usor gi el il poartd pe necunoscutul ocupant in fldcdrile care vu iesc. Dar iatd cd aparatul prezinta in prim plan chipul unui om viu. Un chip sedldat de sudoare, E lingd focar, Chipul acesta este prezentat indelung, parcé fara sfirgit, din toate parfile. Apoi iatd, camera de filmat se depirteazé, prezentindu-l integral pe om, El nu e in halat, E imbra- cat intr-un costum scump, ce-i drept, ins mototolit com- plet. Cravata de la git e'rdsucitd ca o fringhie. Omul e strins legat cu sirmd de ofel pe o targa medicald, iar targa é proptitd de perete, pe minerele posterioare, in asa fel, incit omul sé poatd vedea focarul, Acum tofi fochistii s-au intors ca la o comangla spre cel legat. Evident, atentia lor nu era deloc pe placul aces- tuia. Tipd. Racneste infiordtor, Filmul e mut,-dar eu stite aq ca un asemenea strigat face si vibreze geamurile. Patru fochisti agazé cu grijd targa pe podea, apoio ridicd tofi aeodata. Cel legat face un efort inimaginabil de a se opune. O titanicd incordare a ficionomiei. Vena de pe frunte e umflatd, incit pare gata si plesneased. Dar incercarea de @ mugea mina unui fochist n-a reusit. Dinfii celui legat se infig in propriul brag si un suvoi negra de singe i se prelinge pe barbie. Ascufifi dinti are omul, nimic de zis. Trupul e legat fedeles, dar se zvircoleste precum trupul unei sopirle prinse. Capul, supunindu-se instinctului ani- malic, izbeste cu lovituri ritmice, puternice, in bara de lemn, cdutind si ajute corpului. Cel legat se zbate nu pentru viata sa, ci pentru o moarte usoard. Calculul sau este evident : sd clatine targa gi si cada impreund cu ea de pe traverse pe podeaua de ciment. Va surveni ast{el fie 0 moarte ugodrd, fie pierderea cunostintei. Iar fara cu- nostinfi n-au decit sd-1 arunce in cuptor. Nu-i-e groazd. Numai ca fochistii isi cunose meseria, Ei nu fac decit st find minerele targii, fard ao ldsa sti se balanseze. lar cel legat, oricum, nu va. putea ajunge cu dinfii pind la mii- nile lor, chiar dact i s-ar fringe grumiazul. Se spune cit in cea de pe urmé clipd a viefii sale, omul poate face minunt. Supunindu-se instinetului de conservare, tofi mugchii_ sii, intreaga sa constiinfé si voinfd, intreaga lui nézuinfa de @ trdi se concentreazd bruso intr-o singurd smuciturd bruscd... $i uite cd s-a smucit ! S-a smucit cu intreg cor= pul. S-a smucit aga cum se smuceste vulpea din capcand, muscindu-si gi rupindu-gi propria labé insingeratd. S-a smucit cu atita putere, rupindu-si propriile oase, tdin- du-gi venele $i mugchii, S-a smucit... Dar sirma era rezistenté. Si iaté cd targa a pornit inainte. Usitele cuptorului s-au dat in lturi, iluminind cw o lumind albi tdlpile unor ghete de lac, demult neeurd- fate, lata cd talpile se apropie acum de fldcari, Omul incearcé st-si indoaie picioarele din genunchi, pentru a mari distanfa dintre talpi si vilwatdile foculut. Dar nici asta nu-i reuseste. Operatorul 4 prezinta in prim-plan degetele. Sirma ‘se infipsese strins in ele. Inst virfurile degetelor omului sint libere. Si iatd ci el incearcd sd-fri- neze cumva cu ele inaintarea sa. Virfurile degetelor sint raschirate si incordate. Dacé méacar ceva s-ar nimeri in drumul lor, omul ar mai intirzia, fard indoiald, Dar uite a