ra acestei versiuni in limba romana
furl EUit. Comentator Bucuresti
_V. Suvorey
CENUSA
FARA EPOLETI
romanul unui spion
versiunea’ romaneasc&
LAURENTIU CHECICHES
EDITURA ELIT .COMENT, 1¢
. BUCURESTI — 1993 aePROLOG
— Legea la noi e simpti: tntrarea 0 rublé, iesiren
— doud, Asta inseamnd cd e greu sii intri in organizatie,
dar st iegi din ea @ gi mai grew. Teoretic vorbind, pentru
tofi membrii organizafici este previizutt o singurd iesire :
prin cos. Pentru unii aceasta iesire va fi insofitd de onoruri,
pentru alfii-va fi acoperité de rusine, dar pentru noi tofi
existd doar un singur cog. Numai prin el iesim din organi-
zafie. Uite-l, aeela e cogul..
Céruntul imi araté ceva pe fereastra imensd, cit tot
peretele. .
— Admin .
De la inalfimea etajulu® opt, in fafa mea se dezviiluie
panorama unui aerodrom pustiu, faré de margin’, ce se
intinde pind la orizont, Dar dacd ¢ sd privesc in jos, atunci
chiar sub picioare zirese un labirint de alei nisipoase,
serpuind printre perefi elastici, formafi din arbusti, Ver-
deafa parcului si iarba calcinatid a aerodromului sint des-
parfite printr-un indestructibil perete de beton, avind un
* des paienjenis de strma ghimpatd cu rulouri albe.
— Uite-l
Caruntul imi ardt&é un cog scund, inalt dé vreo zece
metri, gros, pitrat, ce se tnalfaé deasupra unui acoperis
plat, gudronat. Acest acoperis negru pare a plutt pe
valurile verzi de liliae, precum o pluti pe ocean, sau a
un stravechi cuirasat scund én borduri gi cu cog greoi.
Deasupra cosului se invdlureazé un fit subfire de fum
usor, stréveziu.
— Inseamnd cd acum cineva pérasesie organizatia?
—_0, nu, réspunde rizind cdéruntul. Cogul nu constituie
doar iesirea noastra. Cosul acesta e 0 sursi proprie de
5energie, dar e si pastrdtorul secretelor noastre. Acum pur
si simplu se ard niste documente secrete. Stii, e-mai bine
si le arzi decit si le pastrezi. E mai comod. Cind cineva
piriseste organizafia, jurul nu araté asa ; atunci fumul
e dens, gras. Daca vei intra in organizatie, intr-o bund zi
vei zbura si tu spre cer prin cosul acesta..Dar asta nu acum.
Acum organizatia ifi ofera ultima posibilitate st refuzt,
ultima posibilitate sa te gindesti la binele tau. Si pentru
a avea la ce si te gindesti, am sdi-fi prezint un film. Ia loc.
Caruntul apiisé un buton de pe birou si se asezd ald-
turi de mine intr-un fotoliu. Draperii grele, cafenii, sctr-
find ugor, acoperd ferestrele vaste si indaté pe un ecran
apar, fara nict un fel de titraje si explicafit, nisie imagini.
Filmul este alb-negru, vechi si destul de uzat, N-are
sonor, si din eauza asta se aude distinct firtitul aparatulut
de proiecfie. Vad pe ecran 0 inedipere inaltd, intunecoasd,
fiiré ferestre. Cova intre un atelier si o sala a caznelor. In
prim plan e un cuptor cu niste obloane asemindtoare por-
filor unei minuscule fortdrete, si cu nigte traverse de ghi-
dare ce patrund in focar precum ginele intr-un tunel. Lingd
focar sint citiva oameni in halate cenusii. Fochistii. Acum
aduc un sicriu, A, deci asta era ! Un crematoriu, Probabil
chiar acela pe care tocmai t-am zirit pe fereastrd, Oame-
nii in halate ridica sicriul si il fixeazd pe traverse. Obloa~
nele s-au depdrtat lin, lateral, sicriul este tmpins usor gi
el il poartd pe necunoscutul ocupant in fldcdrile care vu
iesc. Dar iatd cd aparatul prezinta in prim plan chipul unui
om viu. Un chip sedldat de sudoare, E lingd focar, Chipul
acesta este prezentat indelung, parcé fara sfirgit, din
toate parfile. Apoi iatd, camera de filmat se depirteazé,
prezentindu-l integral pe om, El nu e in halat, E imbra-
cat intr-un costum scump, ce-i drept, ins mototolit com-
plet. Cravata de la git e'rdsucitd ca o fringhie. Omul e
strins legat cu sirmd de ofel pe o targa medicald, iar targa
é proptitd de perete, pe minerele posterioare, in asa fel,
incit omul sé poatd vedea focarul,
Acum tofi fochistii s-au intors ca la o comangla spre
cel legat. Evident, atentia lor nu era deloc pe placul aces-
tuia. Tipd. Racneste infiordtor, Filmul e mut,-dar eu stite
aq
ca un asemenea strigat face si vibreze geamurile. Patru
fochisti agazé cu grijd targa pe podea, apoio ridicd tofi
aeodata. Cel legat face un efort inimaginabil de a se opune.
O titanicd incordare a ficionomiei. Vena de pe frunte e
umflatd, incit pare gata si plesneased. Dar incercarea de
@ mugea mina unui fochist n-a reusit. Dinfii celui legat
se infig in propriul brag si un suvoi negra de singe i se
prelinge pe barbie. Ascufifi dinti are omul, nimic de zis.
Trupul e legat fedeles, dar se zvircoleste precum trupul
unei sopirle prinse. Capul, supunindu-se instinctului ani-
malic, izbeste cu lovituri ritmice, puternice, in bara de
lemn, cdutind si ajute corpului. Cel legat se zbate nu
pentru viata sa, ci pentru o moarte usoard. Calculul sau
este evident : sd clatine targa gi si cada impreund cu ea
de pe traverse pe podeaua de ciment. Va surveni ast{el fie
0 moarte ugodrd, fie pierderea cunostintei. Iar fara cu-
nostinfi n-au decit sd-1 arunce in cuptor. Nu-i-e groazd.
Numai ca fochistii isi cunose meseria, Ei nu fac decit st
find minerele targii, fard ao ldsa sti se balanseze. lar cel
legat, oricum, nu va. putea ajunge cu dinfii pind la mii-
nile lor, chiar dact i s-ar fringe grumiazul. Se spune cit in
cea de pe urmé clipd a viefii sale, omul poate face minunt.
Supunindu-se instinetului de conservare, tofi mugchii_ sii,
intreaga sa constiinfé si voinfd, intreaga lui nézuinfa de
@ trdi se concentreazd bruso intr-o singurd smuciturd
bruscd... $i uite cd s-a smucit ! S-a smucit cu intreg cor=
pul. S-a smucit aga cum se smuceste vulpea din capcand,
muscindu-si gi rupindu-gi propria labé insingeratd. S-a
smucit cu atita putere, rupindu-si propriile oase, tdin-
du-gi venele $i mugchii, S-a smucit...
Dar sirma era rezistenté. Si iaté cd targa a pornit
inainte. Usitele cuptorului s-au dat in lturi, iluminind
cw o lumind albi tdlpile unor ghete de lac, demult neeurd-
fate, lata cd talpile se apropie acum de fldcari, Omul
incearcé st-si indoaie picioarele din genunchi, pentru a
mari distanfa dintre talpi si vilwatdile foculut. Dar nici
asta nu-i reuseste. Operatorul 4 prezinta in prim-plan
degetele. Sirma ‘se infipsese strins in ele. Inst virfurile
degetelor omului sint libere. Si iatd ci el incearcd sd-fri-
neze cumva cu ele inaintarea sa. Virfurile degetelor sint
raschirate si incordate. Dacé méacar ceva s-ar nimeri in
drumul lor, omul ar mai intirzia, fard indoiald, Dar uite
a