Universitatea de Stat de Medicin i

Farmacie Nicolae Testemianu

Stomatologie Terapeutic
Tema: Noiuni
parodontale.Clasificare.Rolul
factorilor locali n etiologia lor.
Student: Popov Dumitru
grupa 3203
Profesor: Levco Irina

Plan:
1) Noiune de leziuni parodontale.
2) Clasificarea noiunilor parodontale.
3) Noiune de gingivite.
4) Clasificarea gingivitelor.
5) Noiune de parodontit marginal.
6) Clasificarea parodontilelor marginale.
7) Enumerai factorii locali n etiologia

leziunilor parodontale.
8) Rolul igienii cavitii bucale.
9) Notiune de depozite dentare (depozite moi
si dure)

Obiective:
1) Elucidarea semnificaiei

noiunilor de leziune parodontal,

gingivit, parondontit marginal i evidenierea principalelor

criterii de clasificare a parodontopatiilor i imprtana acestora
n structurarea i stabilirea diagnosticului.
2)

Evidenierea factorilor locali, dentari, anatomo-parodontali,

funcionali,

etrogeni,

traumatici

care

pot

genera

parodontopatiilor.
3)

Analiza importanei meninerii unei igiene bucale corecte i

riscurile practicrii unor obinuine nocive.

1. Leziuni parodontale - Afeciunile parodontale reprezint

infectarea esutului ce sprijin dinii. Bolile parodontale atac exact
n anul gingival, producnd leziuni dintelui i esutului.

2.Clasificarea afeciunilor parodontale:

Exist apte categorii majore de boli parodontale, dintre care
ultimele ase sunt denumite boli parodontale distructive,
deoarece acestea sunt, n esen ireversibile.
Gingivita
Parodontita cronic
Parodontita acut
Parodontita ca o manifestare de boal sistemic
Gingivita necrozant, gingivita ulcerativ / parodontit
Abcese ale parodontiului
Leziuni periodontice profunde

3. Gingivit
inflamaia gingiei
condiionat de
aciunea factorilor
locali si generali cu
pstrarea
integritii
ligamentului
dento-gingival i
lipsa proceselor
distructive.

4. Clasificarea gingivitei:
Gingivit cataral - d mucoasei un
aspect de inflamaie i o culoare rouaprins,perfect vizibil cnd gingivita
intereseaz dinii frontali.

Gingivit ulceroas - se
caracterizeaz prin apariia unei
ulceraii puin profunde care apoi se
extind.
Gingivit hipertrofic manifestarea ei predomin procesul de
proliferare.

5. Parodontit
marginal- este
afeciunea al crei
proces inflamator
gingival se extinde
asupra altor esuturi ale
parodoniului, se
caracterizeaz prin
distrucia progresiv a
periodoniului i esutului
osos al septului
interdentar.

6. Clasificarea parodontitelor marginale:

Parodontit marginal cronic
superficial apar primele
manifestri de disfuncie ntre gingie i
dinte, leziuni parial distructiveale unor
fibre din sistemul ligamentului
supraalveolar i demineralizri ale
osului alveolar.
Parodontit marginal cronic
profund se mparte n parodontit
pubertal, parodontit juvenil,
parodontit marginal cronica profund
la adult.

7. Factorii locali n etiologia leziunilor parodontale :

A. Factori locali :
-cauzali: placa bacterian - starea i produsele metabolismului n
placa baterian i depunerile albe moi.
-favorizani: tatrul dentar, trauma ocluzal, cariile dentare,
edentaia, anomaliile dento-maxilare, parafuncii, obiceiuri
vicioase, factori etrogeni.

B. Factori generali, ce dirijeaz metabolismul esuturilor

cavitii bucale:
-endogeni : scderea imunitii, dereglri metabolice, afeciuni
generale, dereglri neurovasculare.
-exogeni : stres, intoxicaii, ecofactori nefavorabili.

C. Factori bioenergoinformaionali : dereglri bioenergetice.

8. Rolul igienii cavitii bucale :

Factorul cel mai important n epidemiologia bolii parodontale din
punct de vedere al profilaxiei este ingiena bucal. n absena
acesteia sau n condiii nesatisfctoare de igien gingivodentar placa bacterian se depune i se menine pe structurile
superficiale ale parodoniului marginal, mbolnavirea de tip
inflamator se instaleaz i n absena tratamentului
antimicrobian, evalueaz progresiv prin afectarea i a
structurilor profunde, de susinere, pn la pierderea dinilor.

9, Notiuune de depozite dentare

(depozite moi si dure):

Tartrul reprezinta o masa calcificata, aderenta, care

se depune la nivelul bazei dintilor si a santurilor dintre
gingie si dinte, mai ales la nivelul fetelor din spate ale
grupului de dinti anteriori mandibulari si pe fetele din
fata ale molarilor maxilari, in dreptul unde se deschid
canalele glandelor salivare. Tartrul dentar este
cunoscut in literatura populara si sub denumirea de
piatra pe dinti.

Tartrul dentar are doua

localizari:supragingivalsisubgingival.

Tartrul supragingival:
Tartrul supragingival:

apare la nivelul coroanei dentare fiind vizibil

in cavitatea orala;

depunerea apare mai intai la nivel cervical,

dupa care va acoperi suprafete din ce in ce
mai mari;

depunerea apare in general la mai multi dinti,

insa uneori (rar) poate fi la un singur dinte;

depozitele de tartru apar atat la dintii naturali,

cat si pe suprafetele dintilor artificiali.

Tartrul supragingivalse prezinta sub forma de

depozite de consistenta dura la palpare, ce are o
culoare variabila (albgalbui pana la brun)
aceasta fiind influentata de pigmentii care se
adauga la exteriorul depozitelor de placa
bacteriana in curs de mineralizare.Duritatea
depozitului de tartru depinde de viteza de
formare a acestuia si de vechimea depunerii
(daca depunerea este mai veche, duritatea si
aderenta sunt crescute).Depozitele de tartru
dentar pot fi evidentiate in mod indirect cu
ajutorul substantelor revelatoare a placii
bacteriene.

Tartrul subgingival:
Tartrul subgingival:
acest tip de tartru apare in

sulcusul gingival si sub

jonctiunea smalt-cement;
are culoare inchisa;
se ataseaza de suprafata

cementului radicular;
retentioneaza cu usurinta placa

bacteriana, putand fi observat

ca o linie ce transpare prin
marginea gingivala.
Depozitele de tartru, atat cele
supragingivale cat si cele
subgingivale, se pun in evidenta
prin inspectie si palpare cu sonda
parodontala.

Concluzii:
Leziunile parodontale reprezint afeciuni inflamatori distrofice sau

hiperplazice ale esuturilor parodoniului i independen de cantitatea

esuturilor afectate se delimiteaz att gingivite ct i parodontite;
totodat, numeroasele forme ale parodontopatiilor au contribuit la
crearea unor clasificri bazate pe tipul afeciunii, gradul de
manifestare, extindere, form, vrst ceia ce a facilitat mult lucrul
medicului stomatolog.
Parodontopatiile sunt practic ntotdeauna rezultatul facturilor locali ct

i generali, n activitatea medical nu pot fi neglijai nici unul dintre ei

printre factorii locali cel mai fregvent constatndu-se : placa baterian,
obturaii, proteze i apratele ortodontice incorect aplicate, ocluzie
traumatizant, obinuinele nocive, dar i inseria nalt a frenurilor
mucoasei, particularitile morfologice a dinilor (anuri, gropie,
zonele retentive, etc.)
Igiena corect a cavitii bucale efectuat zilnic de ctre pacient i

periodic n cabinetul stomatologic de ctre medic are scopul n primul

rnd de a diminua riscul formrii plcii dentare totodtat medicul are
obligaiunea de a instrui pacientul n vederea ngrijirii corecte a
cavitii bucale, ori n periaj agresiv sau utilizarea scobitorilor pot
conduce ntr-un final la instalarea acelorai parodontopatii.

V mulumesc pentru atenie!