Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
frecare
*Utila sau
daunatoare ?*
Forta de frecare
Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pe
care, chiar daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea la microscop.
Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sa
le sara, sa le rupa, sa le indoie, va ramane in repaus. Alunecarea intampina deci o forta
de opunere, pe care o numim frecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoata
corpul din repaus este, evident egala si opusa ca sens acestei frecari.
Experienta zilnica ne arata, intr-adevar, ca este mai greu sa urnim un corp din
repaus decat sa-l obligam sa alunece pe o suprafata orizontala, o data ce a pornit.Pe de
alta parte, cresterea frecarii cu viteza ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor se
toceste mult mai repede la vitezele mari.
Asa s-a nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care tehnica moderna ii foloseste la scara
mare la masini si la vehicule. Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decat
la o simpla alunecare.
Eficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este mai
dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.
Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si
experienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.
Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite,
fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat,
incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare.
Avalansele
Ambreiajul
Face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al
motorului la cutia de viteze.
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia
de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al
motorului la cutia de viteze.
Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de
frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte
de apasare.
Partile componente ale unui ambreiaj sunt grupate astfel : partea conducatoare ;
partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare a ambreiajului este
solidara la rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune datorita
fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile
arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este
solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.
Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune,
carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al
ambreiajului .
Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de
presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte , momentul motor
este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe
ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se
transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta
dezvoltata de arcurile ,departeaza discul de frecare , iar momentul motor nu se
transmite mai departe ; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajului .