Clasificarea drepturilor patrimoniale

A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective n temeiul crora titularul

exercita prerogativele pe care i le confer legea asupra unui bun n mod direct, fr mijlocirea altei
persoane;
a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenta de sine stttoare:
dreptul de proprietate; dezmembrmintele dreptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de
abitaie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de
folosina;
b) drepturile reale accesorii, care nu exista dect ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de
ipoteca, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantarii unor drepturi de creanta.
B. Drepturile de creanta sunt acele drepturi subiective patrimoniale n virtutea carora un
subiect activ - creditor -- poate pretinde subiectului activ - debitor - sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva
ce ar fi putut face daca nu si-ar fi asumat aceasta abstentiune. Mai sunt denumite si drepturi personale,
dar astfel exista riscul confundarii lor cu drepturile personale nepatrimoniale.
C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligatiile scriptae in rem (opozabile
tertilor) si obligatiile propter rem. Aceste doua categorii intra n continutul unui raport juridic
obligational, drepturile corelative obligatiilor respective putnd fiind exercitate numai prin intermediul
unei anumite persoane; atributul lor de a fi intermediare ntre drepturile reale si cele de creanta rezulta
dintr-o opozabilitate mai larga dect a drepturilor de creanta, fara a fi nsa, vorba despre o
opozabilitate erga omnes:
obligatiile scriptae in rem sunt att de strns legate de stapnirea unui bun, nct
creditorul, actual nu poate obtine satisfacerea dreptului sau dect daca dobnditorul actual al lucrului va
respecta acest drept, desi acesta din urma nu a participat la ncheierea contractului initial din care s-a
nascut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ.
obligatiile propter rem , numite si obligatii reale de a face,reprezinta ndatoriri care
incumba detinatorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odata cu acesta si pot
rezulta din lege sau din conventia partilor.
D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creatie sau proprietate
intelectuala.
n primul rnd, drepturile de proprietate intelectuala sunt considerate ca o categorie juridica
intermediara ntre drepturile patrimoniale si cele personal nepatrimoniale.n ceea ce priveste aceasta din
ultima categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor,
de a decide publicarea ei, etc.
Trebuie facuta apoi distinctia dintre dreptul real de proprietate pe care l are autorul unei opere
(literare, stiintifice etc) asupra obiectul material n care se ncorporeaza opera( ex.: manuscrisul) si
dreptul sau drepturile de proprietate intelectuala care rezulta din aceasta.
Drepturile de creatie sau de proprietate intelectuala se prezinta ca fiind niste drepturi
complexe, n cadrul carora se ntlnesc att drepturi personale nepatrimoniale, ct si drepturi
patrimoniale- care rezulta din valorificarea operei.
Legea actuala n domeniu -Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor si a drepturilor conexe (M.of.
nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intentionat sa precizeze n ce categorie juridica sa le ncadreze , ea
analiznd drepturile de autor n mod analitic, facnd vorbire despre drepturi morale si drepturi
patrimoniale ale titularului unei opere literare ori stiintifice.
Prin modul lor de valorificare de catre autor sau mostenitorii acestuia, se apropie de drepturile
reale ca drepturi exclusive de exploatare, ntruct prezinta atributele de jus possidendi, jus utendi, jus
fruendi si jus abutedi.Din aceasta perspectiva, ele pot fi ncadrate n categoria drepturilor reale avnd
ca obiect bunuri incorporale.

Pe de alta parte, n mod concret, valorificarea lor se efectuaza prin intermediul ncheierii unor
contracte speciale( de editare, de distributie, etc.), din care rezulta raporturi juridice de natura
obligationale.
Toate aceste aspecte converg spre solutia caracterului complex si intermediar al drepturilor de
creatie sau de proprietate intelectuala.
E. Drepturile potestative au aparut si s-au dezvoltat n strnsa legatura cu teoria actului juridic
unilateral si constau, n esenta, n puterea recunoscuta ununi subiect de drept de a modifica sau de a
stige o situatie juridica preexistenta ori de a recrea o situatie juridica.Ex.: dreptul de optiune
succesorala, dreptul de optiune nascut din promisiunea unilaterala de vnzare sau de cumparare, dreptul
de preemtiune, dreptul de a alege n cazul unei obligatii alternative, dreptul de a revoca o oferta etc..
Caracteristica drepturilor potestative consta n influenta pe care o exercita asupra intereselor si
drepturilor altor persoane, altele dect titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi - n functie
de natura juridica a situatiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.n acest din ultim
caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanta, fara a fi considerate o categorie intermediara.
8. Comparatie ntre drepturile reale si cele de creanta .
a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut n ambele situatii,
fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanta.
b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de
creanta-n persoana debitorului-, n timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat, fiind
reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele dect titularul dreptului.
c)Din punctul de vedere al continutului:dreptul real confera titularului sau toate prerogativele
asupra unui bun, n timp ce dreptul de creanta confera creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
d)Din punctul de vedere al numarului drepturilor:drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar,
n timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege.
e)Din punctul de vedere al opozabilitatii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes, sunt
absolute, n timp ce drepturile de creanta sunt opozabile numai debitorului, subiect pasiv.
f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale confera titularului
prerogativa preferintei si urmaririi bunului n minile oricarei persoane.
II. Rezolvai urmtoarele spete:
1. Cu ocazia dezbaterii procesului de divor, reclamanta B.C. solicita partajarea n cote egale a
urmtoarelor bunuri: a) un teren n suprafaa de 2 ha situat n comuna T. b) aciunile deinute de otul
ei, B.M. la societatea comerciala "X" S.A. precum si beneficiile cuvenite acestuia n calitate de
acionar.
In fapt, reclamanta arata ca otul sau a fondat n 1996 mpreuna cu patru parteneri de afaceri
societatea comerciala "X" S.A., aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei, reprezentand
economiile familiei;pe cale de consecinta, rezulta ca si actiunile si beneficiile sunt tot bunuri comune
ale sotilor, ce urmeaza a fi mpartite n mod egal.Cu privire la teren, este adevarat ca dreptul de
proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 , prin emiterea titlului de
proprietate nr.y/1993, dar acest lucru s-a ntmplat n timpul casatoriei.
n replica , prtul sustine urmatoarele: este adevarat ca a devenit actionar fondator ca urmare a
aportarii unui bun comun, ns n aceasta materie sunt aplicabile dispozitiile legii comerciale, Legea
31/1990; aceasta prevede ca n actul constitutiv al unei societati comerciale este specificat aportul
fiecarui fondator si actiunile care i se cuvin n schimbul acestui aport, ceea ce constituie titlul sau de
proprietate, actiunile fiind bun propriu. Cu referire la profit, prtul solicita ca reclamanta sa
argumenteze contributia sa la dobndirea acestuia, de natura sa justifice o mpartire n cote egale.

Rezolvati cererea de partaj, cu aratarea problemelor de drept.

2. A, necasatorit, nfiinteaza n 2000 mpreuna cu cinci parteneri de afaceri societatea
comerciala "Z" S.A. ; n actul constitutiv este specificata contributia lui A la formarea noii entitati
juridice ( 500 milioane lei plus folosinta autoturismului personal), precum si actiunile detinute ( 500
actiuni nominale a 100.000 lei unitatea).
n octombrie 2001, B, partenerul strain al lui A, se hotaraste sa cumpere actiuni ale S.C."Z" S.A.
S. c. "Z" S.A. devine profitabila la doi ani de la nfiintare, astfel nct, dupa adoptarea bilantului
de catre adunarea generala, urmeaza mpartirea beneficiului sub forma de dividende.
Cerinte: a) Prezentati natura drepturilor patrimoniale si titularul lor din momentul nfiintarii
societatii comerciale si pna la distribuirea dividendelor.
b) Precizati cu cine trebuie sa trateze B pentru a dobndi actiuni.
3. A., casatorit, primeste de la parintii sai, o donatie n valoare de 20 000 de lei. Cu acesti bani, el
si cumpara o casa care, nsa, necesita o serie de reparatii urgente. Pentru efectuarea acestora, el
contracteaza de la Banca X. un mprumut n valoare de 17 500 de lei, pe care l garanteaza cu o ipoteca
constituita asupra casei respective. Totodata, el ncheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y.,
o societate de profil, care se obliga sa i plateasca o indemnizatie de asigurare de 15 000 de lei n cazul
pieirii fortuite a casei.
Cu doua saptamni nainte de scadenta mprumutului, casa este distrusa n totalitate ca urmare a
unui cutremur, iar A. nu are resurse de a achita nici datoria fata de banca, nici un alt mprumut, n
valoare de 3 000 de lei, contractat de la B. pentru a achita o alta datorie contractata nainte de casatorie,
nici mprumutul n valoare de 2 500 de lei contractat de la C. pentru a pleca n concediu mpreuna cu
sotia.

4. n 1915 este publicat la Editura Globus din Bucuresti si difuzat prin grija acesteia un roman
politist al autorului A, n baza unor contracte, ncheiate ntre A. si editura. Aceste contracte aveau ca
obiect publicarea si difuzarea romanului pentru editia 1915. La 23.11.1996, Editura Globus publica si
difuzeaza n Ardeal si Banat, o a doua editie a romanului mentionat. La 25.06.2005, B. introduce o
actiune mpotriva Editurii Globus solicitnd despagubiri n valoare de 20 000 de lei, reprezentnd
valoarea tirajului celei de-a doua editii.
La cererea de chemare n judecata sunt anexate certificate de mostenitor din care rezulta ca B.
este unicul succesor al lui X., decedat n 1958, iar acesta din urma era singurul succesor al lui A,
decedat n 1928.
Ce solutie va pronunta instanta cu privire la exceptia prescrierii actiunii invocata de prta la
primul termen de judecata ? (a se vedea si Legea nr.8/1996)
5. A,filosof, finalizeaza n septembrie 2000 lucrarile la un manuscris de eseuri, n luna
decembrie fiind contactat de B, patronul unei case de editura, n vederea unei colaborari , partile
ntelegndu-se ca viitoarea carte sa apara n librarii cel mai trziu n luna martie 2001.
La scurt timp dupa publicare, A are neplacuta surpriza de a constata ca o parte din ideile sale se
regasesc- uneori n cadrul unor paragrafe ntregi - ntr-o lucrare apartinnd lui X, de profesie analist
sociologic, faraaa se face trimiterea corespunzatoare la opera sa .
Cerinte :
a) Precizati natura drepturilor care rezulta din faptul scrierii si al publicarii cartii lui A.
b) Care este mijlocul juridic prin care A l poate actiona in justitie pe X si pe ce temei ?