Subiecte Dezvoltare Rurala.

1.
2.
3.
4.

Conceptul de spatiu rural, structura si functiile spatiului rural.

Caracteristicile socio-economice ale spatiului rural romanesc.
Agricultura si industrializarea mediului rural.
Caracteristicile sistemului agro-alimentar in tarile Uniunii
Europene.
5. Masurile de dezvoltare rurala-Pachetul Delors I
6. Obiectivele politicilor de dezvoltare rurala.
7. Axa 1 a programului de dezvoltare rurala al Uniunii
Europene(ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii
prin sustinerea restructurarii, inovarii si dezvoltarii).
8. Axa 2 a programului de dezvoltare rurala al Uniunii
Europene(managementul terenurilor)
9. Axa 3 a programului de dezvoltare rurala al UE(diversificarea
economiei rurale si calitatea vietii in zonele rurale)
10. Axa 4 a programului de dezvoltarea rurala al UE(abordarea
Leader)
11. Strategia Europa 2020:prioritatile
12. Strategia Europa 2020: obiectivele
13. Strategia Europa 2020: initiativele
14. Problematica sau chestiunea agrar-taraneasca este sau nu de
actualitate.
15. Neoruralismul romanesc, o conceptie noua, romaneasca,
despre satele mileniului 3.
16. Politica Agricola nationala a Romaniei in perioada 19902000.
17. Programul pentru agricultura si dezvoltare rurala al Romaniei
in perioada 2000-2006(SAPARD)
18. PNDR 2007-2013.
19. PNDR 2014-2020.

20. Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in

agricultura, silvicultura si in zonele rurale- Prioritatea 1 (PNDR
2014-2020)
21. Cresterea viabilitatii expoatatiilor si a competitivitatii tuturor
tipurilor de agricultura in toate regiunile si promovarea
tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionarii durabile a
padurilor- Prioritatea 2(PNDR 2014-2020).
22. Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor care
sunt legate de agricultura si silvicultura- Prioritate 4(PNDR2014-2020)
23. Promovarea utilizarii eficiente a resurselor si sprijinirea
tranzitiei catre o economie cu emisii reduse de carbon si
rezistenta la schimbarile climatice in sectoarele agricol,
alimentar si silvic- Prioritatea 5(PNDR 2014-2020)
24. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii saraciei si a
dezvoltarii economice in zonele rurale-Prioritatea 6(2014-2020).

1.Conceptul de spatiu rural,structura si functiile spatiului rural.

Spatiul rural cuprinde tot ceea ce nu este urban, este caracterizat prin slaba
densitatea a populatiei, asezarile sunt reprezentate de sate si commune,
activitatile productive sunt reprezentate de agricultura si silvicultura, relatiile
dintre oameni se bazeaza pe cunoastere reciproca.
Structura
Spaiul rural periurban cuprinde zona limitrofa a marilor orae. Zonele rurale
periurbane sunt, de regul, cele mai vivace dar i cu cea mai puternic
amprent urban.
Spaiul rural intermediar zonele cerealiere, furajere i de cretere a elor,
spaiile viticole i pomicole.
Spaiul rural periferic. Factorii care favorizeaz apariia unor zone periferice
n spaiul rural sunt att de natur agroecologic ct i de natur economic.
Este cunoscut faptul c nu toate terenurile agricole au acelai poteiiial natural
i tehnologic.

Funciile spaiului rural

Spaiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural n care se instaleaz
activitile umane, cu condiia ca acestea s nu fie agresive i s promoveze
degradarea lui. n spaiul rural pot fi sintetizate n trei funcii principale:
economic, ecologic i socio-cultural.
Funcia economic a spaiului rural este considerat funcia de baz, primar, care are ca obiectiv
principal obinerea produselor agricole i a altor bunuri materiale realizate de ramurile productive din
amonte i din aval de agricultur, precum i silvicultura, industria forestier, artizanatul

Funcia ecologic a spaiului rural. Industrializarea general, excesiv n unele zone rurale,
exploatarea rapace a unor terenuri miniere, intensificarea i industrializarea zootehniei, comasarea
acestora n mari aglomeraii de animale pe spaii agricole foarte reduse

Funcia social-cultural. Prin natura activitilor umane, a relaiilor din interiorul comunitilor i
celor intercomunitare spaiul rural are un caracter social. Aa cum s-a mai precizat, dimensiunile
relativ reduse ale localitilor, instituirea unor raporturi specifice ntre membrii comunitilor,
cunoaterea reciproc si ierarhizarea social . Se depun eforturi mari din mai multe puncte de vedere
pentru a se reabilita preocuprile tradiionale n domeniul alimentar, meteugar etc

2.Caracteristicile socio-economice ale spatiului rural romanesc.

In anul 1999 populatia rurala numara aproximativ 10 milioane de locuitori.Scaderea fata de anii 1960
s-a datorat migratiei spre orasele apropiate si natalitatea scazuta. In aceeasi perioada, populatia din
mediul urban a crescut.Reducerea populatiei nu a avut aceeasi intensitate in intregul spatiu rural. In
jumatatea de vest a tarii, tendinta de scadere numerica a populatiei a fost aproape generalizata, aici
inregistrandu-se si cele mai accentuate reduceri din tara. Cele mai multe dintre zonele in care s-au
inregistrat cresteri demografice sunt concentrate cu precadere in zonele montane. Densitatea
populatiei in mediul rural este, in general, scazuta.
Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarul de persoane
mature, ca urmare a migrarilor masive din ultimele 3 decenii, si s-a acentuat in
ultimii 8-9 ani prin restrangerea numarului de nasteri.
Caracteristici specific
1.Activitatile agricole detin ponderea cea mai mare.
2.Din punct de vedere occupational, spatial rural este un spatiu de
productie.
3.Predomina forma de proprietate private.
4Densitate redusa, asezaminte bine aerisite.
5 din punct de vedere peisagistic spatial rural este mai frumos si mai
apreciat.

3.Agricultura si industrializarea mediului rural.

Suprafata agricola utilizata este de 14,8 milioane de hectare(62,1% total), terenul
arabil reprezinta aproximativ 63%. In agricultura, silvicultura si pescuit lucreaza
aproximativ 5 milioane de persoane.
Pana in anul 1997 importurile au scazut in timp ce exporturile au crescut, apoi au
stagnat in timp ce importurile s-au dublat in 4 ani ajungand la 1 miliard de euro.

Industrializarea
Efecte asupra agriculturii
-cresterea cererii de produse agricole
-cresterea productivitatii muncii
-formarea de expoatatii mari
-asocierea fermierilor in vederea efectuarii in comun a unor lucrari.
Agricultura influenteaza pozitiv industria prin furnizarea fortei de munca
necesara. Solutia cea mai fiabila pt dezvoltarea agriculturii o reprezinta
expansiunea industriei, serviciilor, reabilitatea infrastructurii rutiere.
4.Caracteristicile sistemului agro-alimentar in tarile,Uniunii Europene.

Sistemul agro-alimentar din rile dezvoltate privit ca un sistem economic i comercial a

ajuns n prezent la performane tehnice i economice mult superioare
Componenta esenial a sistemului agro-alimentar producia agricol propriu-zis se sprijin pe o
structur celular format din: proprietatea funciar, familie i exploataie agricol. n amonte i aval
de agricultur exist o reea de distribuie a materialelor necesare agricultorilor, o reea de prelucrare
a materiilor prime din agricultur, o reea de valorificare a produselor agricole primare i a
produselor alimentare, o reea financiar de creditare i de asigurare precum i o reea de asisten
tehnic de specialitate. Toate aceste reele mpreun cu producia agricol se constituie ntr-un sistem
agro-alimentar complex, modern i performant.
Reelele din amonte i aval de agricultur s-au constituit ntr-o perioad de timp destul de mare prin
dou modaliti: modalitatea cooperatist i modalitatea societar.
n agricultura vest european s-au produs mutaii profunde n ceea ce privete modernizarea
structurilor economico-sociale, n rile comunitii europene domin tipul familial de
agricultur constituit din ferme familiale mici i mijlocii. Fermele familiale de
mrimi corespunztoare, bazate pe proprietatea privat asupra pmntului, sau
pe arendare, n care familia este sursa principal a forei de munc.

5.Masurile de dezvoltare rurala- Pachetul Delors

Comunitatea acord o susinere investiiilor n exploataiile agricole. Scopul modernizrii

investiiilor; echipamentelor i sistemelor agricole pentru amelioarea veniturilor ca i a condiiilor de
via, de munc i de producie al agricultorilor.
Un aspect esenial al noii politici de dezvoltare rural este punerea n valoare a resurselor umane,
susinerea transferului exploataiilor agricole de la o generaie la alta, va continua trecnd prin
msurile de instalare de tineri agricultori i prin ncurajarea prepensionrii.
Instalarea tinerilor agricultori
Ajutoarele destinate a facilita instalarea tinerilor agricultori sunt acordate cu condiia ca agricultorul
care preia exploataia s aib mai puin de 40 ani i s se instaleze pentru prima dat ca exploatant
agricol.
Prepensionarea
Ajutorul prevede pentru cel care cedeaz exploataiei o sum global de
150.000 euro, plile anuale neputnd, n general s depeasc 15.000 euro.
Ajutorul nu poate continua deci nici dup 75 ani pentru cedant, i nici peste
vrsta normal de pensionare a muncitorului agricol.
Formare
Msurile de formare au fost n mod egal integrate n evantaiul celorlalte aciuni,
cu acente special pe formrile legale de promovarea produselor de calitate i de
metodele de producie care respect mediul nconjurtor. Ele se adreseaz
tuturor persoanelor angajate n activitile agricole.

6.Obiectivilele politicilor de dezvoltare rurala.

Agricultura continu s fie cel mai mare utilizator de teren rural precum i un determinant cheie al
calitii zonei rurale i peisajului. Importana i relevana PAC i a dezvoltrii rurale au crescut o dat
cu UE.
Fr cei doi piloni ai PAC, politica de pia i dezvoltarea rural, multe zone rurale din Europa s-ar
confrunta cu probleme economice, sociale i de mediu din ce n ce mai mari.
Modelul European al Agriculturii reflect rolul multifuncional pe car l joac agricultura n bogia
i diversitatea peisajului, produselor alimentare i motenirea natural i cultural.
Zonele rurale prin urmare se confrunt cu provocri specifice n ce privete creterea, locurile de
munc i durabilittaea n anii viitori. Dar ele ofer reale oportuniti prin potenialul lor de cretere n
sectoarele noi, asigurarea condiiilor de recreere rural i turism, atractivitatea ca loc de via i
munc, i rolul lor de rezervor de resurse naturale i de peisaje foarte valoroase.
Sectoarele agricol i alimentar trebuie s foloseasc oportunitile oferite de noile abordri,
tehnologii i inovaii pentru a rspunde nevoii pieei n dezvoltare att n Europa ct i la nivel
global.
7.Axa 1 a programului de dezvoltare rurala al Uniunii Europene(ameliorarea
competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sustinerea restructurarii,inovarii si
dezvoltarii).

Agricultura Europei, silvicultura i sectorul su agroalimentar au un mare potenial de a dezvolta

produse de nalt calitate i valoare adugat ridicat. Resursele alocate axei 1 au menirea de a
contribui la susinerea unui sector agroalimentar european puternic i dinamic.
Sprijinul privind competivitatea sectorului agricol
A. Masuri ce urmaresc imbunatatirea potentialului uman
Formarea profesionala, instalarea tinerilor fermieri(prima 40 000 euro),
pensionarae anticipate, utilizarea serviciilor de consultant.
B. Masuri ce urmaresc imbunatatirea capitalului fizic
Modernizarea fermelor, sporirea valorii economice a padurilor, valoarea
adaugata a productiei agricole si forestiere primare.
C. Masuri pt imbunatatirea calitatii productiei si a produselor agricole
Atingerea standardelor impuse de catre legislatia Comunitatii, participarea
fermierilor la schemele de calitate ale alimentelor, activitati de informare si
promovare.
D. Masuri de tranzitie
Agricultura de semi-subzistenta, grupuri de producatori, plasarea in comun a
bunurilor pe piata, stabilirea regulilor comune cu privire la productie.

8.Axa 2 a programului de dezvoltare rurala al Uniunii

Europene(managemntul terenurilor).

Pentru a proteja i spori resursele naturale ale UE i peisajele n zonele rurale,

reursele alocate axei 2 trebuie s contribuie la 3 zone de prioritate la nivel
european:
-biodiversitatea
-conservarea sistemelor agricole i silvice cu mare valoare natural,
- apa,
-schimbrile climatice.
Msurile disponibile conform axei 2 trebuie s fie folosite pentru a integra
aceste obiective de mediu i a contribui la implementarea reelei agricole.
Sprijinul comunitar in cadrul acestei axe este:
A. Masuri ce urmaresc incurajarea folosirii terenurilor agricole:
-plati de handicap natural in zonele montane
-plati NATURA 2000
-plati pt agromediu
-sprijin pt investitii neproductive.
B. Masuri pt incurajarea folosirii terenurilor impadurite
-prima impadurire a unui teren agricol
-prima infiintare a unor sisteme agroforestiere pt un teren agricol
-prima impadurire a unui teren neagricol
9.Axa 3 a programului de dezvoltare rurala al U E (diversificarea economiei rurale si
calitatea vietii in ronele rurale).

Resursele alocate domeniilor diversificrii economiei rurale conform anexei 3

trebuie s contribuie la o prioritate general a crerii de oportuniti de ocupare
a forei de munc. n promovarea pregtirii si informrii nevoile specifice ale
femeilor i tinerilor trebuie luate n considerare.
Pentru a indeplinii aceste prioritati statele membre se focalizeaza pe sprijinul:
A. Masuri pt diversificarae economiei rurale
-diversificarea actiunilor non-agricole
-sprijin pt crearea si dezvoltarea microintreprinderilor
-incurajarae actiunilor turistice
B. Masuri pt imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
-servicii de baza pt economia si populatia rurala
-restaurarea si dezvoltarea satelor
C.Instruirea vocationala pt agentii economici
D. Dobandirea calificarilor si animarea locala in vederea preg si implementarii unei
strategii de dezv locala
-formarea profesionala
-dobandirea cunostintelor si animatia.

10.Axa 4 a programului de dezvoltare rurala al U E(abordarea Leader).

Axa 4 trebuie s contribuie la prioritile axei 1,2 si 3, dar pot de asemenea juca
un rol important n prioritatea de mnuntire a zonelor rurale.
Sprijinul conform axei LEADER ofer posibilitatea, n contextul unei strategii de
dezvoltare local bazat pe nevoile i pe punctele forte locale, de a combina cele 3
obiective competitivitate, mediu i calitatea vieii/diversificare.
Agricultori, silvicultori i ali ageni rurali pot asigura i spori motenirea natural
i cultural local, care cresc nivelul de contientizare a mediului i investesc n
promovarea produselor speciale, turismul.
Pentru indeplinirea acestora statele membre se focalizeaza pe sprijnul unor
actiuni:
Promovarea parteneriatelor locale
Promovarea parteneriatelor privat
Promovarea cooperarii si inovarii,a antreprenoriatului
Sprijinul acordat:

Implementarea strategiilor de dezv rurala locala printr-o abordare de tip

LEADER.
Implementarea proiectelor de cooperare
Functionarea GAL, dobandirea de cunostinte si implicarea in actiuni de
animare in teritoriu.
11.Strategia Europa 2020: prioritatile.

1. Crestere inteligenta
Presupune imbunatatirea in urmatoarele domenii:educatie,cercetare si inovare,
societatea digitala.
2.Cresterea durabila presupune:
-economie competitive cu emisii mici de dioxid de carbon;
-protejarea mediului,
-introducerea retelelor electrice eficiente
-valorificarea retelelor europene pt a le acorda un avantaj competitive,
-imbunatatirea mediului de afaceri
-ajutorarea consumatorului sa aleaga in cunostinta de cauza.
3. Crestere favorabila incluziuni
Presupune:
-rata mai mare de ocupare a fortei de munca
-modernizarea pietelor muncii
-garantarea accesului tuturor la beneficiile cresterii economice.
4. Iesirea din criza
-asigurarea coeziunii economice
-garantarea respectarii drepturilor fundamentale ale persoanelor care sufera de pe
urma saraciei
-sprijinirea masurilor de integrare in societate.

12.Strategia Europa 2020: obiectivele.

Avem urmatoarele obiective:
-ocuparea fortei de munca
-cercetare, dezvoltare si inovare
-schimbari climatice si de energie, reducerea cu 20%a emisiilor de gaze cu effect de
sera.
-educatie: reducerea abandonului scolar, cresterea ponderii absolventilor de studii
superioare.
-saracie si excluziune sociala:reducerea cu minim 20 de miliaone a nr de persoane
care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei.

13.Strategia Europa 2020: initiativele.

Agenda digital apt Europa.
Uniune a inovarii.
Tineretul in miscare.
Europa eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor.
Politica industrial pe era globalizarii.
Agenda pt noi competente si noi locuri de munca.
Platforma europeana pt combaterea saraciei.

14.Problematica sau chestiunea agrar-taraneasca este sau nu este de actualitate?

(expuneti pct dvs.de vedere).

15.Neoruralismul romanesc,o conceptie noua,romaneasca,despre satele mileniului.

Stalpii satului romanesc: biserica, familia , scoala si pamantul.
Premisele renasterii satului romanesc:
-elaborarea schitei de sistematizare
-respectarea stilului traditional
-reorganizarae cadastrala
-productia sa se dezvolte in extravilan
-siteme de irigatii
-infrastructura rationala.
Obiectivele strategiei agricole
-cresterea productivitatii de 2-3 ori
-formarea gospodariei mijlocii
-formarae fermelor de dimensiuni optime
Schita de sistematizare
-zonarea bisericii, cimitirelor
-sala polivalenta in locul caminului cultural
-zona targului saptamanal

-ternuri de sport
-zona pt platform agro-industriala
-centura sqatului pt utilaje, carute, animale
-alimentarea cu apa si gaze natural
-poduri, podete, diguri impotriva inundatiilor
Ipoteze de modernizare
I.Disparitia treptata a satului
-transformarea spatiului rural intr-unul de ferme de mari dimensiuni
-migrarea populatiei spre oras
II.Satele raman populate cu tarani
-agricultura desubzinstenta
-posibilitati limitate de dezvoltare
-nivel material, cultural si spiritual redus.
III.Scenariul neoruralist
-crearea unei industrii diversificate
-extrapolarea activitatilor non-agricole
-agricultura moderna
-refacerea structurii familiale.
Caracteristicile sistemului neoruralist:
-o dotare cultural-spirituala acceptabila
-o populatie instruita si instruibila.

16.Politica Agricola nationala a Romaniei in perioada 1990-2000.

Obiective:
-dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimnetar competitive prin cresterea
cantitatii si calitatii productiei
-modernizarea si imbunatatirea procesarii si marketingului alimentar;
-asigurarea controlului hranei.
Sprijin intern
-plati suplimetare pt sustinerea pretului

-politici de creditare
-sustinerea inputurilor si a investitiilor in ferma.
Alte politici cu impact asupra sectorului agricol
In 2000 au fost emise reglementari cu privire la sectorul agro-alimentar orientate
catre dezvoltarea si imbunatatirea pietei:
-antrepozite de grane si plante oleaginoase
-sist de cotare a granelor
-reglementari comerciale privind produsele si serviciile
-reglementari fitosanitare si veterinare
-produse agro-alim ecologice
-reglementari pt reintarirea protectiei consumatorului
Bugetul de stat pt agricultura si silvicultura in 2001 a fost mai mare de 400 mil euro,
schema de voucher pt inputuri a fost inlocuita cu plata cash fixa de 41 euro pe
hectar cultivat.
Pt culturile de sera ajutorul a fost de 20 milioane lei/ha cultivat.
Ritmul restituirii terenului agricol si forestier este foarte lent.