Ce este i ce nu este democraia?

Schmitter+ Karl
1.Definiie larg a democraiei
2. Sublinierea conceptelor generice
3. Procedurile, regulile i aranjamente necesare ca democraia s persiste n timp
4. Principii operaionale care fac ca democraia s func ioneze

I. Democraia
Pornim de la tema cea ma important, anume c democra ia nu presupune un singur set de
instituii i c exit mai multe tipuri de democraii.
Definiii:
- un sistem de guvernare n care conductorii sunt rspunztori pentru ac iunile lor in
spaiul public fa de ceteni
-

aranjament institutional de luare a deciziilor politice, n care indivizii dobndesc

puterea de a decide printr-o competiie

II. a. Regim/sistem de guvernare

Definiie: ansamblu instituionalizat de tipare ce arat care sunt metodele de acces la
funcii publice, datoriile actorilor.
Democraia depinde de prezena conductorilor ce se diferen iaz prin normele care
stabilesc cum ajung s dein puterea i apoi practicile care i men in rspunztori pentru
aciunile lor.
1. Conductori democrai
2. Conductori nedemocrai

b.Spaiul public
Din acest punct de vedere avem dou perspective diferite asupra democra iei:
-

Cea liberal care vrea ca spatiul public sa fie restrns, dezvoltndu-se sectorul

privat. Dus la extrem ar distruge baza de satisfacere a nevoilor colective

Cea socialist/ social-democrat se propune extinderea spatiului public prin reguli
( detinerea colectiva a proprietarii), dezvoltarea sectorului public. Dus la extrema
ar distruge baza de satisfacere a preferin elor individuale i de controlare a
aciunilor guvernamentale ilegitime.

c. Cetenii- cel mai distinctiv element al democraiei. Azi fa de vremurile din trecut
orice persoan adult nscut ntr-un stat este eligibil (de observat ns limitele n
privina vrstei- Constituia)

d. Competiia- condiie definitorie a democraiei. Democraiile clasice presupun luarea

deciziilor prin participare direct de unde reiese un consens.
Atenie !
Conceptul de electoralism: simpla existen a unor alegeri nseamn ca exista democratie.
Nici referendumul nu este neaprat democratic

e. Practici democratice : ansamblul proceselor i canalelor competitive prin care sunt

exprimate interesele colective si individuale

f. Cooperarea inclus la societate civil- trstur a democraiei, pentru ca actorii s

poate fie n competiie trebuie mai nti sa coopereze prin intermediul partidelor politice,
asociaiilor, micrilor.
Reprezentanii alei fie direct, fie indirect- este pu in probabil ca o democra ie s existe
fr ei, canalul electoral este cel mai vizibil canal de reprezentare
Primele democraii apar n 1974.

III.

Proceduri ce fac posibil democraia, ele sunt necesare, dar nu suficiente pentru
ca o democraie s existe

Condiii procedurale minimale indispensabile pentru existen a unei democra ii politice

moderne- numit de Dahl poliarhie
1. Deciziile despre policy sunt luate de oficiali alesi
2. Reprezentanii sunt alei n competiii electorale periodice i transparente, n care nu
pot avea loc nici un fel de constrngeri
3. Orice adult are dreptul sa voteze
4. Orice adult are dreptul sa candideze
5. Dreptul de a te exprima liber fr a fi pedepsit din motive larg definite
6. Dreptul de a cauta alte surse de informare
7. Dreptul de a forma organizatii/asociatii relativ independente

Schmitter si Darl- conditii procedurale minime pt democratie:

8. Alesii oficiali pot sa.si exercite puterea constitutionala fr a fi supusi ordinelor din
partea oficialitatilor.
9. Societatea sa fie capabila sa actioneze indepent de un sistem politic suprastatal

IV. Principii care fac posibil democraia :

3. Cetenii trebuie s respecte deciziile care rezult dintr-o competi ie ntre
reprezentani ntr-o campanie electoral cu condi ia ca ele s rmn concordante
cu preferinele colective
4. Sistemul nu este democratic dac nu exist posibilitatea schimbrii prin ac iune
colectiv, deoarece ntr-o democraie exist mereu un grad de incertitudine
referitoare la persoanele care vor fi alese i la politicile pe care le pun n aplicare.
Exist ri n care ctig n continuare alegerile acela i partid sau unde este
aplicat tot aceeai politic, totui exist posibilitatea schimbrii: Italia, Japonia.
ri nedemocratice din acest punct de vedere: Mexic, Senegal, Indonezia.
Principiul incertitudinii limitate
Desi toate democratiile presupun un grad de incertitudine referitoare la persoanele care
vor fi alese si la politicile pe care acestia le vor pune in aplicare. Dar ea este limitata, nu
orice om poate candida si nu orice politica se poate aplica.
Prin ce se diferentiaza democratiile:
1. Consensul cetatenilor
2. Participare- nu toti cetatenii participa egal la viata politica, de i trebuie s aib
posibilitatea legal de a face acest lucru.
3. Acces- nu toate dorintele cetatenilor sunt observate de conducatori
4. Responsabilitatea conductorilor fata de cetateni. Conductorii pot s nu urmezze mereu
cursul de aciune preferat de ceteni
5. Suveranitate parlamentara. Legislavitul poate s nu fie singurul cu puterea de a decide
care legi sunt obligatorii.
6. Regula majoritatii- (orice corp decizional adopt hotrri dac sunt de acord cu acestea
mai mult de jumtate din numrul celor eligibili i prezen i). Problema : dac majoritatea ia
n mod regulat decizii care afecteaz anumite minorit i ? Atunci democraiile solide de
obicei limiteaz principiul central al majoritii, sau, cel mai des se fac mim cri sociale, ori
prin activitatea de zi cu zi a asociaiilor de interese.

7. Guvernare prin partide politice

8. Pluralism
9. Federalism
10. Prezidentialism
11. Echilibrul si controlul reciproc al puterilor
Ce nu este democratia?
1. Nu este necesar mai eficienta economic, mai ales in timpul tranzitiei. ntr-o perioad
statele autocrate au fost mai dezvoltate economic decat unele state democratice, vezi
Rusia, chiar si Romnia .
2. Nu este neaprat mai eficienta administrativ
Luarea deciziilor dureaz mai mult, mobilitatea guvernamental este mai sczut
3. Nu este neaprat mai stabila, ordonata dect autocratia. Aceasta din cauza libert ii de
exprimare i dezacordul continuu fa de noi reguli i institu ii.
Observaii de final
Democratiile au sanse mai mari dect autocratiile sa genereze succesul asteptat.
Democratiile pot sa.si schimbe regulile punnd bazele unei societ i mai deschise.