Muschii gatului

MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI

Muschiul platisma: in jos ia nastere in tesutul celular subcutanat al regiunii
infraclaviulare si acromiale, de pe fascia pectoralului mare si a deltoidului.
Fibrele incruciseaza clavicula, apoi se indreapta oblic in sus si medial, pe
partea laterala a gatului. Fibrele anterioare se incruciseaa mai jos si indaratul
rafeului suprahioidian cu cele de parte opusa; fibrele posterioare depasesc
mandibula, unele se insera pe os, sub linia oblica, altele se fixeaza pe piele si
in tesutul subcutanat al regiunii facialeinferioare, amestecandu-se o parte din
ele cu muschii comisurii labiale si cu fascia parotideomaseterica.
Muschiul sternocleidomastoidian: insertiile se fac inferior prin doua capete:
capul sternal (medial) se insera pe fata anterioara a manubiului sternal; capul
clavicular (lateral) se insera pe portiunea mediala a fetei superioare a
claviculei. Cele doua capete sunt despartite unul de altul la origine printr-un
spatiu triunghiular ce pe viu corespunde fosei supraclaviculare mici. Insertia
superioara se face printr-un tendon pe fata laterala a procesului mastoidian si
pe linia nuchala superioara.
MUSCHII REGIUNII MEDIANE A GATULUI
MUSCHII SUPRAHIOIDIENI
Muschiul digastric: pantecul postsuperior se insera pe incizura
mastoidiana a osului temporal, de unde se indreapta in jos, inainte si
medial, terminandu-se pe tendonul intermediar ce strabate partea
inferioara a muschiului stilohioidian; ajunge apoi deasupra osului
hioid, isi schimba directia formand o curba cu concavitatea superioara
si se continua cu fibrele ce constituie pantecul anterior al muchiului.
Acesta se indreapta anterior si medial si se insera pe foseta digastrica
a mandibulei. Tendonul intermediar este situat deasupra osului hioid;
din el pleaca fibre ce se prind pe acest os. Tendonul este legat si de
tendonul muschiului din partea opusa printr-o formatiune
apronevrotica ce este constituita in parte din fascia de invelis a

muschiului, iar in parte din fibre proprii care provin chiar din tendon.
Aceasta expansiune, numita aponevroza suprahioidiana, este cea care
determina curbura muschiului.
Muschiul stilohioidian: insertia superioara se face pe baza procesului
stiloid al temporalului; muschiul coboara paralel cu digastricul, ca
apoi sa se insere pe fata anterioara a osului hioid langa cornul mare,
printr-un tendon turtit. Aproape de osul hioid acest tendon se
dedubleaza, formand un orificiu prin care trece tendonul intermediar
al muschiului digastric.
Muschiul milohioidian: plecate de pe linia milohioidiana a
mandibulei, fibrele se indreapta oblic in jos si inapoi; cele mai
posterioare se insera pe fata anterioara a osului hioid apoape de
marginea sa inferioara; cele anterioare se insera pe rafeul median
fibros (linia alba suprahioidiana) ce se intinde de la simfiza
mentoniera la osul hioid.
Muschiul geniohioidian: insetia anterioara are loc pe spina mentoniera
a mandibulei; de aici merge in jos si inapoi, si se prinde pe fata
anterioara a corpului osului hioid.
MUSCHII SUBHIOIDIENI
Muschiul sternohioidian: plecate de pe fata posterioara a articulatiei
sternoclaviculare, fibrele merg in sus si medial pentru a se insera pe
marginea inferioara a corpului osului hioid.
Muschiul omohioidian: insertia inferioara se gaseste pe marginea
superioara a scapulei, imediat medial de incizura scapulei. Fibrele se
indreapta medial, incruciseaza marginea posterioara a claviculei, dupa
care isi schimba directia,devenind vertical de-a lungul marginii
laterale a sternohioidianului, pentru a se insera pe marginea inferioara
a osului hioid, lateral de muschiul sternohioidian. In portiunea

mijlocie prezinta un tendon intermediar care ii da caracterul de muschi

digastric. Muschiul omohioidian strabate fosa supraclaviculara mare.
Muschiul sternotiroidian: superior se fixeaza pe linia oblica a
cartilajului tiroid; de aici coboara, avand insertia inferioara pe fata
posterioara a manubiului sternal sip e marginea posterioara a
cartilajului primei coaste.
Muschiul tirohhioidian: inferior se insera pe linia oblica a cartilajului
tiroid; iar superior pe marginea inferioara a cornului mare al oului
hioid.
MUSCHII PREVERTEBRALI
Muschiul drept anterior al capului: are originea pe fata anterioara a
masei laterale si a procesului transvers al atlasului; insertia se face pe
procesul bazilar al occipitalului.
Muschiul lung al gatului
o Portiunea verticala: pleaca de pe corpurile primelor 3 vertebre
toracice si ale ultimelor 3 vertebre cervicale si se insera pe
corpurile vertebrelor cervicale.
o Portiunea oblica inferioara: se naste pe corpurile primelor 3
vertebre toracice si se insera pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale.
o Portiunea oblica inferioara: se naste pe corpurile primelor 3
vertebre toracice si se insera pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale.
o Portiunea oblica superioara: porneste de pe tuberculii anteriori
ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6 si urca pana la
tuberculul anterior al atlasului.
Muschii scaleni

o Scalenul anterior: incepe pe tuberculii anteriori ai proceselor

transverale ale vertebrelor cervicale 3-6 prin 4 fascicule, care,
dupa ce s-au unit intr-un singur corp, se insera printr-un tendon
pe tuberculul muschiului scalen de pe fata superioara a coastei
I, inaintea santului arterei subclaviculare.
o Scalenul mijlociu: este cel mai mare si mai lung dintre scaleni.
Se prinde pe tuberculii anteriori ai proceselor transversale ale
vertebrelor cervicale 2-7, uneori chiar sip e atlas, si se termina
pe fata superioara a costei I, inapoia santului arterei
sublcaviculare.
o Scalenul posterior: pleaca de pe tuberculii posteriori ai
proceselor transversal ale vertebrelor cervicale 5-7 si se termina
printr-un tendon subtire pe fata superioara a costei a II-a.
o Scalenul minim: este un muschi mic, inconstant. El pleaca de pe
tuberculii anteriori ai proceselor transversale ale vertebrelor
cervicale 6 si 7 si se termina pe marginea medial a primei coaste
posterior de scalenul anterior si pe membrane suprapleurala.
Separa plexul brahial de artera subclaviculara. Muschiul ajuta
actiunea scalenului anterior si contribuie la fixarea domului
pleural.