Вы находитесь на странице: 1из 7

www.referat.

ro

Cererea si oferta. Preturile

CONTINUTUL SI CORELATIILE LEGII C/O


Cererea si oferta reprezinta factorii majori ai pietei concurentiale iar raportul
dintre ele este esential in formarea si evolutia preturilor. La randul lor, preturile prin
dinamica lor caracterizeaza la un moment dat o situatie de piata pe un segment sau in
integralitatea sa ; exista deci trei situatii posibile : abundenta pietei, raritatea produselor si
serviciilor (inclusiv a Fp - prodfactori) sau chiar lipsa unui bun.
Legea c/o impreuna cu legea concurentei formeaza esenta, coloana vertebrala a
economiei de piata, functionalitatea acesteia. Continutul legii se refera la modul in care
se stabilesc preturile si cantitatile care se vand si se cumpara pe piata la un moment dat.
Esenta legii (definirea ei) consta in faptul ca intr-o piata concurentiala cand
toate celelalte conditii raman constante, cererea pentru un produs sau serviciu creste
cand pretul acestuia scade (relatie de inversa proportionalitate). Oferta pentru un produs
sau serviciu creste cand pretul creste si invers (relatie de directa proportionalitate) ;
preturile si cantitatile de pe piata (Qv, Qc) tind sa fie determinate de punctul in care
cererea egaleaza oferta.
Prima expresie (cand toate celelalte conditii raman constante) se refera ;a
urmatoarele conditii : veniturile, asteptarile si dorintele cumparatorilor si vanzatorilor.
Cealalta expresie (tind) se refera la caracterul dinamic al actiunilor si deciziilor
cumparatorilor si vanzatorilor pe piata, in sensul ca atat cererea cat si ofertaa se misca
inegal si in dezechilibru, ceea ce face ca intarirea si apoi egalarea lor sa aiba loc spontan
intr-un moment dat de timp, prin invingerea dezechilibrului dintre ele. Legea actioneaza
asadar ca tendinta dominanta.
In cadrul raportului c/o, oferta reflecta productia iar cererea reflecta consumul ;
oferta are rolul determinant deoarece : determina obiectul consumului, modul de
consumare, precum si nevoia de satisfacere prin obiectul produsului propus.
La randul ei, cererea are rol foarte activ deoarece in masura in care e cunoscuta pe
piata (in urma strategiilor de marketing, prin studiul pietei) ca volum, ca nivel, ca
structura si ca si calitate, ea influenteaza, orienteaza, structureaza, disciplineaza oferta.

Asupra acestui raport si a legii in general, actioneaza numerosi factori pirntre


care :
-

factori economici (preturile, calitatile, sortimentele, veniturile)


factori sociali si psihologici (comportamentul individual, reactii imprevizibile,
situatia cumparatorilor, venituri, somaj, traditii, conceptii cosnumatoriste)

Acesti factori actioneaza simultan si fac ca nu intotdeauna reactia cumparatorilor


sa fie liniara si cu aceeasi marime la variatia preturilor, ceea ce rezulta din 2 categorii de
efecte efectul de venit si efectul de substitutie.
Efectul de venit apare atunci cand reducerea pretului unui produs nu determina
consumatorul sa isi sporeasca automat cumparaturile din acel produsm ceea ce
echivaleaza cu o economie, cu un venit pentu elm este un fenomen negativ prin abtinerea
de la consum.
Efectul de substitutie presupune ca atunci cnd pretul unui produs scade,
cumparatorul sa cumpere iar la produsele a caror prt a crescut, cumparatorul sa nu
cumpere, asigurandu-se intersanjabilitatea, substitutia unui produs cu altul. Este un efect
intotdeauna pozitiv deoarece este in spiritul legii.
Toate aceste modificari, reactii, efecte, se petrec concomitent, simultan, generand
in final corelatiile legii = relatii biunivoce dintre cerere, oferta, preturi si cantitati
vandute si cumparate
I.

influenta raportului c/o asupra pretului si asupra cantitatii


vandute sau cumparate

a. o>c piata bogata, abundenta Pv scade, Qc/v creste


b. o<c piata saraca Pv creste, Qc/v scade
c. o=c piata satisfacuta, echilibrata apare Pe (pretul de echilibru) iar Qc/v este
cea mai mare pe piata
II.

influenta pretului de vanzare asupra raportului c/o si asupra


cantitatii vandute sau cumparate

a. Pv creste
o creste, c scade Qc/v scade
b. Pv scade
o scade, c creste Qc/v creste (in limitele stocului existent)
Concluzie: Toate aceste corelatii sunt specifice pietei libere, indeosebi concurentei
perfecte. In principiu se respecta si pe celelalte piete cu concurenta imperfecta dar cu
abaterile cerute ce aceste piete, cu exceptia pietei de monopol, unde sunt incalcate
definitiv legile si eliminata concurenta de pe piata.

CEREREA SI ELASTICITATEA EI
CQc functioneaza ca functie si lege a cererii.
Cererea este cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici ca
producatori si/sau consumatori sunt dispusi sa o cumpere la un anumit pret, oricare ar fi
el la un moment dat, de pe intreaga lista de preturi aflate pe curba cererii.
Factorii ce determina cererea
-

capacitatea de cumparare (venituri)

vointa de cumparare (tine de importanta si urgenta nevoilor, de scara propie a


nevoilor)

situatia preturilor si bunurilor pe piata

numarul de cumparatori (atomicitatea lor numar mare, numar mic sau unul
singur o firma sau statul)

preferintele cumparatorilor

previziuni asupra evolutiei viitoare a preturilor

Formele cererii
-

cerere individuala a unui produs sau serviciu

cerere pentru intreaga productie a unei firme

cerere pentru o gama de produse

cerere totala pentru toate produsele (cerere globala, agregata)

Alte forme
o
o
o
o

cerere solvabila (insotita de puterea de cumparare)


cerere insolvabila (neacoperita cu venituri, potentiala, viitoare)
cerere saturata (acoperita, satisfacuta)
cerere nesaturata (nesatisfacuta, dinamica)

Elasticitatea caracterizeaza cererea ca functie descrescatoare de pret, si reprezinta


reactia cererii la variatia preturilor, a veniturilor sau a altor factori. Se masoara cu
coeficientul elasticitatii in functie de pret

Kec/p =
Se formeaza mai multe grade de elasticitate :
a.)

cererea perfect elastica valoare teoretica, abstracta Kec/p, %P=0

b.) cererea cu elasticitate puternica valori mari, cazul cererii nesatisfacute


Kec/p > 1
c.)

cerere relative elastica valori mai mici, cazul cererii partial satisfacute
Kec/p > 1

d.) cerere cu elasticitate unitara, echilibrata Kec/p = 1


e.)

cerere relativ inelastica, rigida cazul suprasaturarii Kec/p < 1

f.)

cerere perfect inelastica, rigida, fara miscare valoare teoretica


Kec/p = 0, %Qc=0

Asadar, cererea ca functie, contine numeroase grade de elasticitate si


inelasticitate, valabile mai ales in concurenta perfecta. In cea imperfecta, marile
corporatii incearca la un moment dat sa introduca noi conditii (calitatea, sortimentul,
noile modele) pentru a face cat mai rigida cererea, ca astfel sa poata manipula pretul.
Reprezentarea grafica este o functie descrescatoare de pret ce imbraca forma
concava. Se observa ca pe masura ce preturile scad, creste cererea, dar reactia nu e liniara
(are grade de elasticitate) si nu are nici aceeasi intensitate si marime.

OFERTA SI ELASTICITATEA EI

Oferta Qv si este functie crescatoare de pret cu forma concava dar orientata


invers fata de functia cererii. Oferta se defineste ca fiind cantitatea de bunuri si servicii
care poate fi vanduta la un moment dat de piata la oricare din preturile aflate pe curba
ofertei.
Oferta poate fi indivduala (a unui produs sau serviciu), a unei firme, a unei ramuri
sau totala (agregata). Din punct de vedere al factorilor care o determina, ea poate fi fixa
(in cazul raritatii absolute a factorilor) si flexibila (in cazul raritatii relative a factorilor si
resurselor; se iau decizii).
De asemenea, oferta mai poate fi : instantanee (pe cateva zile), pe termen scurt
(oferta de sarbatori), pe termen mediu (sezoane), pe termen lung (permanenta).
Factorii ofertei (tin atat de productie cat si de piata) :
1.
2.
3.

costul produsului implica Cmg precum si situatia resurselor lui (disponibilitate,


mobilitate, randament)
pretul produselor altor bunuri (graul pentru paine)
numarul firmelor care produc acelasi bun (atomicitate, putini oligopol, unicitate monopol)

4.

nivelul taxelor si subventiilor (ajutoare de la stat)

5.

previziuni privind evolutia viitoare a preturilor

Oferta tine de productie si se compune din: productia curenta + stocurile


anterioare influente exterioare (export, import, calamitati, crize)
Elasticitatea ofertei reprezinta reactia ofertei la variatia preturilor, reactia e liniara
si pozitiva. Oferta e asadar o functie crescatoare de pret. Elasticitatea se exprima prin
coeficientul elasticitatii ofertei in raport cu pretul :

Keo/p =
Se formeaza mai multe grade de elasticitate :
g.) oferta perfect elastica valoare teoretica, abstracta Keo/p, %P=0
h.) oferta cu elasticitate puternica valori mari - Keo/p > 1
i.)

oferta relative elastica valori mai mici - Keo/p > 1

j.)

oferta cu elasticitate unitara, echilibrata Keo/p = 1

k.) oferta relativ inelastica, rigida - Keo/p < 1


l.)

oferta perfect inelastica, rigida, fara miscare valoare teoretica


Keo/p = 0, %Qc=0

Reprezentarea grafica a ofertei are de asemenea forma concava dar orientata altfel
faa de curba cererii si e intotdeauna o functie pozitiva. Ea lucreaza intre 2 zone de
rigiditate : cea a costului si cea a stocurilor.

Din intalnirea curbei cererii cu curba ofertei rezulta pretul de echilibru care e cel
mai bun pret de pe piata la care s-a inregistrat egalarea cererii cu oferta si la care
cantitatea cumparata si vanduta este cea mai mare.

In jurul pretului de echilibru gliseaza alte preturi ale pietei fie in sus si in jos, fie
in zona excesului ofertei. Astfel se formeaza pretul pe pietele abundente cu concurenta
perfecta. Pe celelalte piete cu concurenta imperfecta, preturile sunt controlate, impuse,
administrate (pret de monopol, de oligopol, de oligopson).
Preturile se formeaza pe piata atata in raport cu conditiile ofertei de productie
(prin oferta) cat mai ales in raport cu utilitatea si satisfactia consumatorului.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate