Вы находитесь на странице: 1из 5

CAVITATEA BUCALĂ

Structură generală
Vestibul – delimitat ant de buze
- arcade dentare
- dinţi
Cavitatea bucală propriu-zisă
- tavan (palat dur şi moale)
- podea
- limba
- istm buco-faringian
Structura histologică generală
1. mucoasa orală
a. epiteliu → pavimentos stratificat nekeratinizat / parakeratinizat (incomplet kerat.) / ortokeratinizat
b. membrana bazală
c. lamina propria → ţ conjunctiv lax sau dens semiordonat
2. submucoasa → ţ conjunctiv cu glande salivare minore şi/sau ţ adipos
3. musculara → ff musculare striate
4. structuri subiacente (profunde) → os, piele, mucoasa respiratorie
Varietăţi de mucoasă orală
1. Mucoasă de acoperire
2. Mucoasă masticatorie
3. Mucoasă specializată
MOCOASA DE ACOPERIRE
- obraji
- buze
- mucoasa alveolară
- planşeul bucal
- formată din:
• epiteliu pavimentos stratificat keratinizat gros, cu 3 straturi celulare
- stratul celulelor bazale
- stratul intermediar
- stratul superficial
*epiteliul se descuamează şi se înnoieşte la aproximativ 12 zile
• alte tipuri de celule:
- mlanocite → în stratul bazal
- cel Langerhans
- cel Merkel (neuroendocrine, citoplasmă clară)
- limfocite intraepiteliale
• membrana bazală
• lamina propria
- ţ conjunctiv lax cu
- vase sanguine şi limfatice
- terminaţii nervoase libere şi corpi Meissner
- papile → rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei alveolare
• submucoasă
- ţ conjunctiv lax
- fascicule de fibre de colagen
- fascicule de fibre elastice
- glande salivare minore
- în buze, limbă, obraji, palat moale
- de tip tubuloacinos → seroase, mucoase, mixte
- vase de sânge, nervi
- lipseşte pe faţa ventrală a limbii → absorbţia se produce rapid
MUCOASA MASTICATORIE
- localizare:
- gingii
- palat dur
Mucoasa
- epiteliu pavimentos keratinizat (palat dur) sau parakeratinizat (gingii)
Lamina propria
- strat papilar
- papile profunde şi dese
- vase sanguine, terminaţii nervoase libere + corpi Meissner
- strat reticular
- ţ conjunctiv dens semiordonat
- la nivelul gingiilor ff de colagen se continuă cu cele din periost
Submucoasa
- prezentă numai la niv. palatului dur
- ant → ţ adipos
- post → gl salivare minore (mucoase) ce se continuă cu palatul moale

MUCOASA SPECIALIZATĂ
- localizare → faţa dorsală a limbii
BUZELE
→ 2 cute musculo-membranoase cu:
- ax musculo-conjunctiv
- ff musculare striate ale:
- ms orbicular al buzelor
- ms ridicator al buzelor
- ţ conjunctiv dens cu ff elastice
- glande salivare minore
- adipocite
- vase sanguine şi ff nervoase
- 2 fete
- externă
- piele → epiteliu pavimentos keratinizat
→ derm cu foliculi ploşi, muşchi erectori ai firului de păr, gl sebacee, gl sudoripare
- la comisuri → granule Fox-Fordyce (gl sebacee)
- internă
- mucoasa orală de acoperire → epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
- subepiteliu → glande sero-mucoase
- margine liberă (roşul buzelor / vermilion)
- epiteliu pavimentos keratinizat subţire
- poate conţine câteva glande sudoripare
- corion – bogat vascularizat

OBRAJII
Faţa externă → piele
Faţa internă → mucoasă orală de acoperire
- submucoasă → numeroase glande salivare
- ţ adipos → uneori sub formă de lobuli → bula grăsoasă a lui Bchat
Organul juxtaoral Chiewitz → localizat în spaţiul bucotemporal, medial de ramul ascendent al mandibulei
PALATUL
- palatul dur → mucoasă masticatorie cu falduri fixe
- posterior → glande salivare mucoase
- palatul moale
- versant bucal cu ESNK
- versant faringian cu epiteliu pseudostratificat ciliat
- ax cu ff musculare striate
UVULA
- funcţie → percepţia gusturilor
LIMBA
Diagnostiv pozitiv → structură parenchimatoasă cu:
- ax muscular
- ff musculare striate perpendiculare unele pe altele → aparţin
o ms extrinseci (genioglos, hioglos)
o ms intrinseci → ms lingual
- alternează cu gl salivare minore mixte sero-mucoase, cel adipoase uniloculare, vase sanguine, ff
nervoase
- mucoasa
- faţa ventrală → mucoasă orală de acoperire→ epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
- faţa dorsală → mucoasă specializată (prezintă proeminenţe → papile gustative)
→ epiteliu paviemtos stratificat keratinizat
Faţa dorsală
Repere anatomice
- bază separată prin V-ul lingual (sulcus terminalis)
- corpul + vârful limbii
- foramen cecum → vestigiu al canalului tireoglos
Baza limbii (post)
- ESNK
- cripte
- amigdale linguale → ţesut limfoid difuz şi folicular, proemină la suprafaţă
- foramen cecum

PAPILELE GUSTATIVE
Formate din
- ax de ţesut conjunctiv provenit din corion
- ESK
Papile filiforme
- ESK
- nu au muguri gustativi
Papile fungiforme
- ax bogat vascularizat
- muguri gustativi rari
- izolate → printre papilele filiforme
Papile foliate
- pe marginile limbii → pe axul lung
- ax bogat vascularizat
- conţin muguri gustativi → mai numeroşi la tineri
Papile circumvalate
- 8-12 la nivelul V-ului
- 0,1-0,2 cm în diametru
- înconjurate de un şanţ profund (vallum)
- glande salivare von Ebner
- conşin numeroşi muguri gustativi pe versantul lateral

MUGURI GUSTATIVI
- formaţiuni ovoidale în grosimea mucoasei (80x50 microni)
- comunică cu spaţiul exterior prin porul gustativ
- alcătuit din:
- celule de susţinere – prevăzute cu microvilii
- alungite, închise la culoare
- nucleu tahicromatic
- celule gustative (neuroepiteliale) – prevăzute cu microvili
- palid colorate
- nucleu eucromatic
- celule bazale
- în apropierea membranei bazale
- nucleu rotund
- localizare:
- cei mai numeroşi în papilele circumvalate
- papile fungiforme, papile foliate
- arcul glosopalatin, palat moale
- partea post a epiglotei
- peretele posterior faringian
- inervaţie
- n. VII, IX
- plexuri plexuri subgemale, perigemale, intragemale
- funcţie: percepţia gusturilor
- dulce
- acru (acid)
- amar
- sarat
- umani (delicios)

Inervaţia limbii
- motorie: n. XII
- senzitivă generală
o 2/3 ant – n. V
o 1/3 post – n. IX
- senzorială
o 2/3 ant – n. VII
o 1/3 post – n. IX

DINŢII
Dentiţia deciduală - 20 de dinţi → 2I, 1C, 2M
Dentiţia definitivă – 32 de dinţi → 2I, 1C, 2PM, 3M
- dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:
- dinte uscat şi şlefuit → pentru componenta anorganică
- dinte decalcifiat → pentru componenta organică
Structura generală
1. Coroana → regiunea ce depăşeşte marginea alveolei dentare
2. Coletul
3. Rădăcina → inclusă în alveola dentară
* la vârful ei → foramenul apical
* fixată de osul alveolar prin fibre de colagen → ligamentul alveolo-dentar
Secţiune longitudinală
• Cavitatea pulpară
- în centru
- conţine ţesut conjunctiv asemănător ţesutului embrionar → pulpa dentară → cu vase de sânge şi
nervi
- înconjurată de ţesut mineralizat
• Dentina
- acoperită de 2 tipuri de ţesut mineralizat:
- smaltul → la nivelul coroanei
- cementul → la nivelul rădăcinii
Smalţul
- structură acelulară, mineralizată
- secretat de ameloblaste înainte de erupţie
- format din:
- prisme adamantine
- substanţa interprismatică
- prezintă
- liniile incrementale Retzius
- tufele smalţului
Dentina
- ţesutul mineralizat, mai dur decât osul
- componenta organică
- colagen I, GAG
- odontoblaşti
- tapetează cavitatea pulpară
- celule cilindrice
- prezintă prelungiri localizate în tubuli dentinali/canaliculi Tomes
- componenta anorganică → hidroxiapatita
Cementul
- acoperă rădăcina la nivelul rădăcinii
- este un ţesut mineralizat, asemănător osului
- este avascular
- mai gros spre regiunea apicală
- sintetizat de cementocite → localizate în lacune
- celulele comunică între ele prin prelungiri adăpostite în canaliculi

Вам также может понравиться