Consiliere in asistenja

sociala
Curs

Prof.dr. Daniela Girleanu oitu

Consilierea orientata spre sarcina /problema

Centrarea pe sarcina este eficienta, in general, in 8 situafii - considera Reid: 1
1. Conflicte interpersonale - in familie, la locul de munca;
2. Insatisfacpi in relapile sociale - in special pentru tinerii proaspat plecafi de acasa, la studii sau
la lucru;
3. Probleme in relafiile cu organizafii formale;
4. Dificultap in realizarea rolurilor - profesionale, de partener, de parinte;
5. Probleme de tranzipe sociala - mutarea de la o situafie la alta, de la un rol la altul;
6. Stres emotional reactiv - vaduvie, boala;
7. Probleme in asigurarea resurselor materiale adecvate;
8. Probleme comportamentale.
Practica centrata pe sarcina poate fi orientata spre o perioada mai scurta sau mai indelungata
de timp, in maximum 6-12 sesiuni. Presupune implicarea imediata in acpune, datorita timpului limitat.
Se poate realiza in cinci faze - din care primele trei in cele doua interviuri de inceput. 2
Faza I
Explorarea problemei
Aceasta etapa este bazata pe clarificari reciproce, fiind necesar ca, pana la incheierea ei,
clientului sa-i fie clar ca participa la un proces voluntar, limitat in timp, cu faze distincte, care ii
angajeaza - pe el i pe consilier - in activitafi care au ca scop rezolvarea problemelor - cel pupn a unora
dintre ele.
Problema, definita de Reid (1978) ca o dorinfa neintalnita sau nesatisfacuta a clientului, va fi
discutata din perspective diferite, in scopul identificarii, clarificarii i evaluarii ei de catre client. In
cazul in care consilierul va considera necesara preluarea conducerii in identificarea problemei, va avea
grija sa nu distraga clientul de la schemele comprehensive familiare acestuia.
O data identificata problema, consilierul va ajuta la formularea ei clara, intr-o forma
conceptuala agreata de client.
Explorarea propriu-zisa a problemei va conduce spre raspunsuri la urmatoarele intrebari:
> Ce anume s-a intamplat cand a aparut aceasta problema?
> Cat de des se petrece?
> Cat de serioasa este problema pentru client?
> Ce a facut clientul pentru rezolvarea ei?
> Cat de bine i-a reuit acest efort?
Luand in considerare i contextul:
> Ce factori cauzali exista in jur?
> Care sunt obstacolele rezolvarii problemei?
> Ce resurse trebuie implicate?
Identificarea de raspunsuri la aceste intrebari va oferi date pentru procesul cognitiv de evaluare sau
apreciere, vazut ca o acfiune in care consilierul utilizeaza cunotinfele profesionale pentru a face
judecafi in legatura cu evenimentele i persoanele implicate.
Un pas important in aceasta etapa consta in verificarea incadrarii problemei in cele opt tipuri
specificate de Reid - neregasirea, printre acestea, diminuand ansele de reuita prin aplicarea acestui
model.
Acfiunea finala din cadrul acestei etape consta in trei testari:
a) Clientul contientizeaza problema i dorete sa lucreze la rezolvarea ei?
b) Situafia in care se afla clientul ii permite sa lucreze asupra problemei identificate?
c) Este problema incadrata in termeni comportamentali - specifici, limitafi, explicifi?

1Reid, W.J. - 1978, The Task-centred System, Columbia University Press, New York
2Ford, Peter; Postle, Karen - 2000, Task-centred practice and Care Management, in Social WorkModels,
Methods and Theories. A framework for practice (coord. Stepney, Paul i Ford, Deirdre) Russell House
Publishing, Dorset, UK pp. 52-56

Consiliere in asistenja
sociala
Curs

Prof.dr. Daniela Girleanu oitu

Faza a Il-a
Selectarea problemelor i stabilirea prioritatilor
Problema tinta este una recunoscuta ca atare de client i consilier, aleasa sa fie rezolvata. O
astfel de problema poate porni de la ceea ce ii propune initial clientul, dupa cum poate fi i modificata
- schimbata i dezvoltata - pe parcursul procesului de identificare.
Autori in domeniu propun diferite modalitati pentru demersul de ierarhizare a problemelor, in
ordinea importantei pentru client:
a) inventarierea sau listarea problemelor pe un suport - flipchart; 3
b) scalarea problemelor, facilitandu-se analiza interrelatiilor dintre ele. 4
Faza a Ill-a
Selectarea scopurilor, identificarea activitafilor cheie i realizarea contractului
A. Selectarea scopurilor
Modul in care clientul i consilierul definesc i incadreaza problema devine crucial in
motivarea consilierului i a clientului. Astfel, din formularea problemei trebuie sa reiasa preocuparea
clientului, dar nu i incapacitatea acestuia de a o rezolva. Maniera constructiva de enunfare va reflecta
actiunile clientului pentru a obtine ce dorete. Scopurile pot fi incluse in enuntul problemei doar daca
partile in cauza sunt gata sa se angajeze in procesul de incadrare a scopurilor.
B. Identificarea activitajilor cheie
O astfel de operate este definita prin actiunea planificata de rezolvare a problemelor,
identificand:
a) sarcini pe care le preia clientul intre sesiuni;
b) sarcini preluate de consilier intre sesiuni, uneori impreuna cu utilizatorul de servicii, cu
clientul;
c) sarcini de realizat in cadrul sesiunilor de consiliere.
Practica orientata spre sarcina este destinata imbunatatirii deprinderilor participantilor de
rezolvare a problemelor, ceea ce va sustine ideea ca acel client, in sarcinile pe care i le asuma, are
elemente de decizie i de autodirectionare.
Modelul acesta va putea imputernici clientul daca el intelege scopul sarcinilor i modul in care
acestea vor afecta problema tinta. Astfel, daca directia de actiune este cea dorita, clientul va
experimenta mai mult control in implementarea sarcinilor, reuind, in final, sa ii dezvolte abilitatile
independente de rezolvare a problemelor. Cu privire la executarea sarcinilor, mentionam ca se pot
prelua individual sau pot fi gandite pentru o antrenare a mai multor persoane in rezolvarea problemelor,
cu conditia reciprocitatii.
C. Realizarea contractului
C.1. Generarea f alegerea ideilor pentru rezolvarea sarcinilor
Participarea la generarea de idei noi reprezinta procesul cheie, creativitatea ajutand individul sa
treaca peste eecuri, sa regaseasca motivatie pentru actiuni i optimism.
Generarea ideilor se poate realiza prin discutii sistematice sau prin brainstorming, se poate
porni de la modalitatile identificate deja in actiunile din trecut. Se utilizeaza intrebarile pentru
clarificare, fiind foarte important ca primele sarcini propuse sa fie mai uoare, fezabile, cu anse
rezonabile de succes. Aadar, criteriile de alegere a ideilor vor avea in vedere succesul, relevanta
problemei sau a sarcinilor i motivarea participantilor.
C.2. Motivarea in realizarea sarcinilor
Clienfii pot fi motivafi pentru realizarea sarcinilor pomind de la ideea ca vor ceva ce nu au, ca
se va inregistra un pas in direcfia dorita, chiar daca nu este oferita satisfacfia completa, ca atingerea sau
neatingerea obiectivelor pentru fiecare pas reprezinta o motivafie.
Este foarte importanta claritatea, de ambele parfi: clientul sa infeleaga procesul, iar consilierul
prioritafile, scopurile i motivafia clientului. Se identifica abilitafile i punctele tari ale clientului, se
3
4

3Priestley, J.; McGuire, P. - 1978, Social Skills and Personal Solving Problems, Tavistock, London

Consiliere in asistenja
sociala
Curs

Prof.dr. Daniela Girleanu oitu

manifesta incredere, se invafa din trecut, iar uneori poate fi util i jocul de rol. De la sine infeles este ca
formularea unor scopuri ample va face mai dificila implinirea lor.
C.3. Planificarea detaliilor
Un pas semnificativ consta in planificarea detaliilor pentru implementarea sarcinilor.
Exemplu: un client anxios care are probleme de sanatate, dar refuza programarea la medic, se va angaja
sa telefoneze medicului pentru o programare, precizand cand, ce ii va spune, ce acfiuni se vor mai
realiza pana atunci, costul tratamentului.
In scopul intaririi motivafiei clientului, acesta poate dori un joc de rol sau sa telefoneze din
biroul consilierului - in acest mod putand fi incercate mai multe scenarii.
De menfionat ca planificarea include i invafarea abilitafilor necesare implementarii. In acest
scop, consilierul ca intreba:
> Cum vei realiza aceasta?
> Cine va face asta?
> De ce este nevoie ca aceasta sarcina sa fie atinsa cu succes?
Nivelul detaliilor il stabilete consilierul, care se va implica in imbunatafirea sau inlocuirea unei
acfiuni neadecvate. Modelul centrarii pe sarcina / tema / problema poate fi adaptat in multiple
modalitafi - spre exemplu, se pot anticipa obstacolele care vor obstrucfiona acfiunile specifice de
realizare a temei sau intreg planul, dar, in acelai timp, un obstacol poate constitui chiar o problema
finta, caz in care strategiile alese nu vor fi diferite de cele adoptate in cazul in care nu ar fi fost decat un
impediment.
In planificarea detaliilor se pot utiliza tehnici precum:
S Ce s-ar intampla daca ... - o tehnica prin care se pot realiza discufii cu privire la rezolvarea
obstacolelor cum;
S tehnica anti-sabotaj - de genul Ce ar putea sa nu mearga cu aceasta tema?. Discufia se
poate centra pe eecuri mai vechi i pe identificarea oportunitafilor de invafare.
Modelul este in mod explicit educational, ajutandu-l pe client sa repete sau sa invefe noi abilitafi
de rezolvare de probleme.
C.4. Rezumarea, acordul asupra problemei f realizarea contractului se fac, in general, cand planul
este complex, cand sunt mai multe sarcini, cand sunt implicafi mai mulfi oameni sau cand cei care au
de indeplinit tema sunt copii.
Contractul - un acord pentru a lucra impreuna la rezolvarea problemelor sau pentru atingerea unor
scopuri specifice - este, aa cum reiese din formulare, un act reciproc, putand avea o forma scrisa sau
una verbala. Exprimarea deschisa a acordului clientului pentru indeplinirea sarcinilor este esenfiala,
neadmifandu-se tacerea in semn de consens. In contract se poate include planul in detaliu.
Faza a IV-a
Implementarea sarcinilor
Succesul acestei acfiuni depinde de implicarea in fazele anterioare ale procesului, clientul
putand lucra singur sau cu ajutorul altora. Consilierul va oferi incurajare i sprijin, fara a fi necesar ca,
in aceasta etapa, sa petreaca mult timp impreuna - se utilizeaza telefoanele, comunicarea electronica
etc.
Etapele de revizuire se prevad inca din perioada planificarii, astfel ca:
a) se evalueaza progresul - ca masura a schimbarilor realizate in relafie cu acfiunile finta i cu
abilitafile de rezolvare a problemelor - i efecul, printr-un raspuns empatic din partea
consilierului.
b) se revizuiesc schimbarile intervenite in acfiunile finta, ca o continua explorare a
problemelor sub aspectele severitafii, frecvenfei, impresiei clientului i a altor factori.
Intrebari utile:
S Ce schimbare s-a produs?
S Este satisfacator nivelul schimbarii pentru consider i client?
S Cat de durabila va fi schimbarea?
S Ce factori au concurat la schimbare?
S Care a fost tema care a contribuit in cea mai mare masura la schimbare?
4Milner, OByrne. - 1998, Assessment in social work, Macmilan

Consiliere in asistenja
sociala
Curs

Prof.dr. Daniela Girleanu oitu

S Analiza schimbarii sugereaza o modificare a concentrarii muncii?

Daca rezultatele acestor analize vor fi mulfumitoare, atunci va urma faza finala, dar daca nu, se
va avea in vedere o sarcina revizuita sau o alta, noua.
Faza a V-a
Incheierea intervenpei
edin$a de
concluzionare
Termenele de incheiere se stabilesc in primele sesiuni, in intalnirile intermediare consilierul
reamintindu-i clientului cat timp a ramas. De menfionat ca timpul stabilit nu este unul rigid, putandu- se
continua intalnirile pana la indeplinirea sarcinilor, dar nu mai mult de inca 4 sesiuni.
Revizuirea finala
Se urmaresc raspunsuri la intrebari precum:
S Care au fost problemele care au intervenit din afara?
S Care au fost schimbarile petrecute de atunci? - acordand atenfie detaliilor.
Se revizuiesc implinirile clientului i abilitafile de rezolvare a problemelor, pentru ca acesta sa
ii dea seama de ceea ce a realizat. Consilierul il va sprijini, astfel, in generalizarea noilor abilitafi.
Se intocmesc planuri de viitor, in legatura cu problema asupra careia s-a acfionat sau cu altele.