COLEGIUL NATIONAL TRAIAN

LALESCURESITA

Ingrijirea pacientilor cu
insuficienta renala <I.R.A.>

UNGUREANU ALEXANDRA
III B

Reprezinta suprimarea brusca a functiei renale cu

repercursiuni clinice generale, umorale si urinare. In acest caz
rinichiul nu poate excreta urina in cantitatea si concentratia
corespunzatoare iar produsele rezultate din metabolism raman in
sange si produc autointoxicatii.
Cauze:

1.Prerenale:
Cand agentii etiologici, actioneaza indirect asupra rinichilor
prin reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala
consecutiva si oprirea secretiei de urina;

-Stari de soc

Stari de deshidratare

-insuficienta periferica acuta

2.Renale:
-in care agentii etiologici actioneaza direct asupra
parenchimului renal producand leziuni anatomice;
-necroze tubulare;
-soc prelungit;
-arsuri grave, nefrotoxice;
-boli renale parenchimatoase: - glomerulonefritele produse
de steptococ;
-boli vasculare ale rinichiului. 3.
Postrenale:
-cand insuficienta renala acuta, se produce consecutiv
unui obstacol mecanic pe caile excretorii:
- calculoza ureterala bilaterala;
- hipertrofie de prostata;
-tumori de vecinatate afectand ambele
uretere
-procese ureterale inflamatorii
Simptome:

-semnul esential in I.R.A. este oliguria pana la anurie; -pot exista

cazuri cand diureza este pastrata, insa este deficitara din punct
de vedere calitativ;
-paralel apar semne de oboseala, stare de rau general, cefalee,
varsaturi, meteorism, limba 'arsa', halena amoniacala, sughit,
diaree, dispnee, tahipnee, respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes,
diateza hemoragica, somnolenta, agitatie psihomotorie, convulsii,
coma in forme foarte grave.
Semne de laborator:
-retentie de produsi azotici;
-apare acidoza renala;
-apar tulburari hidroelectrolitice [creste K, scade Na si Ca];
-in urina apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie.
1. Asigurarea conditiilor de ingrijire a bolnavului
-asistenta va avea in vedere masurile care se iau in
toate cazurile date, asigurand doua paturi de lana cu care va
acoperi bolnavul si va incalzi patul in prealabil cu termofoare;
-se acorda ingrijiri igienice corespunzatoare;
-bolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai
mari in privinta igienei si curateniei.
2. Supravegherea bolnavului
-asistenta va vizita bolnavul cat mai des, chiar
Iara solicitare;
-va urmari si nota manifestarile patologice cum
sunt: hemoragii, manifestari de comportament, contractii sau
convulsii si le va raporta medicului;

-va nota volumetric eliminarile de lichide;

-recolteaza urina la bolnavii agitati sau in coma
prin intermediul sondei respectand regulile de asepsie;
-asistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si o
vanotainF.O.;
-va urmarii TA, P, R, T, iar in cazurile de constipatie va face
clisma evacuatoare.
Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei,
deoarece este baza de pornire a tratamentului si criteriul de
orientare a medicului.
3. Recoltarea probelor de laborator
-asistenta va recolta sange pentru determinarea
ureei, creatininei, rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei;
-va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru
dozarea ureei urmare.
4.

Corectarea echilibrului hidroelectrolitic

-se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile de

lichide pierdute si se vor administra lichide cate 50-60 ml pentru
fiecare grad de febra, deoarece cantitatea de lichide
administrate in 24 de ore este in functie de pierderi, la care se
adauga 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua in
considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente, perfuzie,
clisme hidratate;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza
zilnic greutatea corporala;
-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;

-cand hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara

de lichide se va introduce i.v. in pefuzie lenta folosind
glucoza 10-20%;
-calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea
mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic in
functie de ionograma;
5. impiedicarea acumularii produsilor azotati
in cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic
Pentru a diminua retentia de produsi azotati si
eatabolismul protidic, se va asigura un regim alimentar bogat in
glucide si lipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi.
Regimul va consta din:
.

orez fiert;

paste fainoase;

unt;

ulei;

biscuiti;

zahar.

Se exclud:
.

painea;

lactatele;

ouale;

fructele uscate;

carnea;

pestele;

alimentele cu continut mare de K;

.

sucuri de fructe.

-daca bolnavul nu poate inghiti sau vomita, asistenta il

va alimenta prin sonda;
-in caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5%
intravenos. Ritmul de perfuzie nu trebuie sa depaseasca 0,4
g glucoza/kg corp/ora;
-dieta va fi suplimentata cu vitamine;
-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca
10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste
catabolismul protidic.
6. Restabilirea diurezei in cazul oliguriei si
tratarea anuriei
-pentru restabilirea diurezei asistentei va administra
la indicatia medicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3
in 3 ore timp de 12 ore;
-asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce
o crestere a diurezei;
-se considera ca tratamentul este eficace numai daca
se produce o diureza de 40 ml/ora;
-diureticele se administreaza numai dupa
corectarea volemiei;

-asistenta nu trebuie sa actioneze independent

in administrarea medicamentelor;
7. Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate
-asistenta va avea pregatite medicamente pentru
combaterea varsaturilor, diareei, convulsiilor, starilor de agitatie;
-in varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se
va face spalatura stomacala eliminand o cantitate de substanta
azotata din organism;
-diareile daca nu sunt masive, nu vor fi oprite;
-in caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit
calciu gluconic 10%, bicarbonat de Na 2-3%, 10-15 ml solutie
hipertona de glucoza tamponata cu insulina;
-in caz de acidoza, cand rezerva alcalina scade iar pH-ul
este sub 7,5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat
de Na sub controlul permanent al pH-ului;
-complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase,
se previn printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin
administrarea judicioasa a lichidelor.
8. Indepartarea produsilor de catabolism
-cand tratamentul obisnuit a ramas ineficace se
utilizeaza dializa cu ajutorul careia se poate elimina excesul de
compusi azotati de apa si electroliti.
Hemodializa sau rinichiul artificial
Hemodializa este cea mai eficace metoda de
epurare extrarenala, epureaza sangele in afara organismului
utilizand pentru dializa membrane de celofan sau cuprofan.

Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate:

a]

aparat cu membrana dializanta in forma de tub;

b]
aparat cu membrana intinsa intre doua placi
din material plastic;
c] rinichi cu fibre capilare.
Elementul esential al rinichiului artificial
este membrana dializanta. Aceasta permite schimburile de
substanta intre sange si lichidul dializant.
Principiul hemodializei se bazeaza pe
epurarea extracorporaia a sangelui introdus in aparat care circula
in mod continuu in interiorul tubului ce este in contact cu
membrana dializanta, dupa care este introdus in organism printro vena.
1. Pregatirea aparaturii si a materialelor:
-asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa
o prealabila sterilizare a tuburilor, pieselor si sticlariei;
-pregatirea solutiei dializane formata din: clorura de
Na, clomra de K, clorura de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na
si glucoza realizand un mediu usor hipertonic;
-cantitatea de lichid dializant poate ajunge pana la 100 1;
-se pregatesc 500 ml sange izo-grup proaspat;
-se pregatesc instrumentele si materialele pentru
anestezia locala, descoperirea chirurgicala a vaselor la care se
leaga aparatul

2. Pregatirea bolnavului

-se face pregatirea psihica a bolnavului daca

starea generala o permite si se administreaza un calmant;
-inainte de inceperea interventiei, asistenta va
recolta sange pentru determinarea compusilor azotati, a
rezervei alcaline, hemogramei si hematocritului;
-bolnavul este asezat intr-un pat balanta, comod,
deoarece sedinta poate dura 6-8 ore;
-capul si toracele vor fi usor ridicate, iar membrele
superioare fixate in pozitii accesibile denudarii vaselor.
3.

Efectuarea tehnicii

-se umple tubul de celofan cu sange proaspat conservat;

-se pregatesc campul operator si se serveste medicul
pentru descoperirea chirurgicala a arterei si venei;
-medicul fixeaza camilele respective si
racordeaza tubulatura aparatului la cele doua canule;
-se da drumul la sangele arterial al bolnavului in aparat;
-pe masura ce sangele bolnavului intra in aparat,
sangele conservat din tubul de celofan intra in vena bolnavului;
-viteza optima de scurgere a sangelui prin aparat este de 100150 ml/mm.
4.

Rolul asistentei in timpul sedintei de hemodializa

-asistenta controleaza din 15 in 15 minute P, TA, R,

T urmarind comportamentul bolnavului;
-din ora in ora recolteaza sange pentru determinarea Ht;
-administreaza la indicatia medicului mici cantitati
de heparina si antibiotice;

-urmareste functionalitatea aparatului pentru

excluderea incidentelor ce pot aparea;
-schimba lichidul de dializa din 2 in 2 ore,
Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism
intre 60-110 grame uree. Rinichiul artificial poate fi utilizat si
pentru eliminarea substantelor barbiturice sau altor substante
medicamentoase.
Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile.
Dializa peritoneala
Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru
epuratia sangelui endoteliul seroasei peritoneale care are o
suprafata de 20 mii cm2.
Cu ajutorul unui tub se introduce in cavitatea peritoneala lichidul
de dializa care dupa ce traverseaza suprafata endoteliului
peritoneal este indepartat prin alt tub. 1. Pregatirea
instrumentelor si a materialelor:
.

se pregatesc steril toate materialele, 20 de flacoane de

lichid de dializa a cate 2 litri solutie utilizata la hemodializa la
care se mai adauga heparina pentru evitarea obstructiei
cateterului si antibiotice pentru a preveni infectia;
.
se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare,
ambele prevazute cu stilet ascutit si mandren bont;
.
materiale pentru anestezie, dezinfectie locala
si pansamente;
.
se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de
20 cm care sa poata fi introduse prin canula trocarului
in cavitatea peritoneala prevazute cu orificii laterale la
extremitatea care se introduce in abdomen;
.

aparat de perfuzat;

tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat;

vas colector de 10-20 litri gradat;

aparat pentru incalzire sau mentinerea constanta

a lichidului de dializa la T corporala;
.
seringi si medicamente pentru urgenta in caz de
accidente. 2. Pregatirea bolnavului:
.
se face pregatirea psihica si se administreaza un
calmant;
. bolnavul isi goleste vezica, i se va face o clisma
evacuatoare si va fi asezat comod in pat intrucat dureaza
intre 16-20 ore.
3. Tehnica de lucru:
.

.
.

.
.

se adapteaza aparatul de perfuzie la flacon sau se trece

tubul de perfuzie prelungit in forma de serpentina
prin aparatul ce mentine lichidul cald;
flaconul se fixeaza la o inaltime de 2 m;
medicul executa paracenteza abdominala in fosa
iliaca stanga si prin canula trocarului introduce sonda de
material plastic la care se racordeaza amboul aparatului de
perfuzie si se da drumul lichidului;
sonda impreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixeaza
de peretele abdomenului cu leucoplast iar impejural locului
de patrundere a tubului in cavitatea peritoneala se asaza o
compresa sterila imbibata in solutie dezinfectanta;
se fixeaza debitul la 2-3 1 in prima ora;
dupa ce s-au adunat in cavitatea peritoneala 2 1
de lichid, se introduce in partea dreapta celalalt tub de
plastic si se fixeaza la peretele abdomenului. La aceasta
sonda se racordeaza un tub de scurgere care se introduce in
vasul colector;

dupa ce a inceput sa se scurga lichid in vasul colector, se

regleaza ritmul in asa fel incat in cavitatea peritoneala sa se
mentina 2 1 lichid;
.
controleaza TA, P,R,T.
Prin acest procedeu se pot elimina intre 40-60 g de uree si alti
produsi de dezasimilatie.
Ingrijirea bolnavului in stadiul poliuric I.R.A. poate evolua spre
vindecare sau spre cronicizarea. In caz de evolutie favorabila
restabilirea functiei renale se face dupa 12-14 zile de anurie, dupa
cum urmeaza etapa poliurica. In aceasta faza de reluare a
diurezei pot aparea diverse complicatii: deshidratarea, infectii
urinare, complicatii cardiovasculare, de aceea in ingrijirea
bolnavului asistenta va respecta cu strictete tratamentul prescris
de medic.
1.Evitarea complicatiilor majore:
.

asistenta va urmari diureza, va recolta sange si

urina pentru ionograma sanguina si cea urinara;
.
va administra solutiile prescrise pentru
inlocuirea pierderilor;
.
va recolta sange pentru determinarea ureei
si creatininei care pot sa creasca in aceasta faza;
.
.

in aceste cazuri se face o dializa suplimentara;

ajunsi in stadiul poliuric, bolnavii trebuie mobilizati activ

pentru prevenirea infectiilor bronhopulmonare, a emboliei si
escarelor;
.
infectia urinara se previne respectand riguros masurile de
asepsie si acordand ingrijiri igienice corespunzatoare.
2. Trecerea la un regim dietetic progresiv:

regimul se imbunatateste treptat prin

introducerea proteinelor de mare valoare: oua, lapte, branza,
came;
.
se creste ratia calorica adoptand un regim
usor hipergfucidic, normolipidic si hiposodat;
.
se introduc alimente bogate in K;
.
cand diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul va putea primi un
regim normal sarat;
bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice.
CONDUITA DE URMAT:
-asigurarea si linistirea pacientului
-asigurarea libertatii cailor resp:-corpi straini
-proteze dentare
-aspiratiei faringiana si traheala
-pozitie semisezanda
-oxigenoterapie pe masca
-abord venos periferic-glucoza 5%
-monitorizarea T.A,puls ,EKG,SpO2
MASURI TERAPEUTICE ,ETIOPATOGENE DE URMAT:
-scoaterea din mediu,resp artificiala,oxigenoterapia
-trat medicamentos-la indicatia medicului
CONDUITA ASISTENTEI MEDICALE:
-se va injriji de linistea bolnavului
-asezarea lui in pozitii comode(semi-sezand)
-va creea o atmosfera umeda(aburi de ceai)
-va aplica comprese calde pe gatul bolnavului
-se va asigura de aerisirea incaperii