CUTREMURELE in ROMANIA

Magnitudinea unui cutremur se masoara in mod uzual pe Scara Richter.

O alta practica este calculul magnitudinii din moment seismic, marime proportionala cu produsul dintre
aria suprafetei de rupere si deplasarea medie pe falie.
Scara de magnitudine este exponentiala: o crestere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o
crestere de 30 de ori a energiei eliberate.
De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberata este de aproximativ 30 de ori
mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5.0, in timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0
energia eliberata este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decat la un cutremur de
magnitudine 5.0.
Zonele seismice reprezint arii de seismicitate grupat unde activitatea seismic este considerat relativ
uniform: Vrancea, Fgra-Cmpulung, Banat, Criana, Maramure i Dobrogea. La acestea se adaug
zone epicentrale cu importan local n regiunea Jibou i a Trnavelor din Transilvania, nordul i vestul
Olteniei, nordul Moldovei i Cmpia Romn.
Regiunea Vrancea este o regiune seismica complexa de convergenta continentala, cu cel putin trei unitati
tectonice in contact: placa Est Europeana si subplacile Intra Alpina si Moesica (Constantinescu et al.,
1976).
Activitatea seismica cea mai puternica din Romania se concentreza la adancimi intermediare de 60-200
km, intr-o placa subdusa veche, aproape verticala.
Generarea a 1 6 evenimente de magnitudine Mw > 7.0 pe secol, intr-un volum focal foarte restrans,
implica un nivel inalt al deformarii active (~3.510-7 / an) in domeniul subcrustal care nu se regaseste in
deformarea crustei.
Seismicitatea superficiala asociata cu procesul de subductie din Vrancea se propaga difuz catre est fata de
arcul carpatic, intr-o banda delimitata de falia Peceneaga Camena la nord, si de falia Intra-Moesica la
sud (asa numita sub-placa a Marii Negre).
Seismicitatea consta din cutremure de marime moderata, care nu depasesc magnitudinea 5.6, si pare sa
fie, in mare masura, decuplata de activitatea seismica din litosfera subdusa.
Aceasta seismicitate se manifesta prin grupari in spaiu, in sub-zonele Ramnicu Sarat si Vrancioaia, si in
timp; socurile principale ale secventelor sunt insotite de replici si adesea de presocuri sau roiuri de
cutremure.
Secvente seismice sunt comune pentru partea de est a zonei (regiunea Ramnicu Sarat), iar roiurile
predomina in zona de nord (regiunea Vrancioaia).
Sub-zona Ramnicu Sarat Sub-zona Ramnicu Sarat reprezinta o regiunea seismica particulara.
Activitatea ei seismica se caracterizeaza prin cutremure crustale de magnitudine moderata Mw <= 5.2
(Radu, 1979), care adesea apar grupat in timp si spatiu, sub forma de secvente.
Hipocentrele sunt situate, in general, la adancimi intre 15 si 30 km, in regiunea de avanfosa din fata
curburii majore a Arcului Carpatic.
In aceasta regiune, stratul sedimentar atinge cea mai mare grosime (peste 10 km) din intregul sistem al
Arcului Carpatic.
Mecanismele focale ale evenimentelor produse in zona Ramnicu Sarat sunt de doua tipuri: mecanisme cu
o componenta dominanta a falierii de tip alunecare in directie, cu axa presiunilor orientata NV-SE (aceste
mecanisme se inscriu in tendinta generala a campului de tensiuni din regiunea Vrancea: compresie pe

directia SE-NV) si mecanisme de tip faliere inversa, sugerand prezenta unui camp de tensiuni relativ
complex in zona studiata.
Zona Fgra-Cmpulung Zona Fgra-Cmpulung Regiunea Fgra-Cmpulung este considerat a
doua zon seismogen a rii, dup Vrancea, din punct de vedere al energiei seismice eliberate, unde
magnitudinea poate atinge valoarea de 6,5.
Ultimul cutremur major s-a produs n 26 ianuarie 1916 (M=6,4).
Epicentrele cele mai active se afla n zona Cmpulung Muscel, n Munii Fgra (cu deosebire n
vecintatea lacului de acumulare Vidraru-Arges i n Depresiunea Lovitei), precum i pe Valea Oltului
(zona Brezoi-Cineni-Climaneti).
Zona Banat. Seismicitatea din zona Banat este caracterizat de mai multe cutremure cu magnitudine
M>5, dar care nu depesc magnitudinea 5,6.
Cutremurele din Banat au caracter policinetic, cu numeroase replici n cazul evenimentelor mari.
Astfel, menionm: cutremurele produse ntre octombrie 1879 aprilie 1880 n zona Moldova Nou;
cutremurul produs n zona Timioara din 27.05.1959 cu M=5, adncime 5 km, urmat de dou ocuri
produse n 1960; cutremurele de la Banloc, din 12 iulie 1991, M=5.6, adncime 11 km, i Voiteg, 2
decembrie 1991, M=5.6, adncime 9 km, urmate de numeroase replici.
Zona Criana-Maramure. Informaiile istorice sugereaz pentru zona Criana-Maramure cutremure
poteniale cu magnitudini mai mari dect 6, dar n secolul trecut a fost raportat doar un eveniment cu
magnitudinea care se apropie de 5.
Zona seismic activ din jurul localitilor Oradea i Carei este caracterizat prin focare normale care au
activat, dup datele gsite n literatur, ntre anii 1829 i 1834.
Cutremurele din Maramure sunt cunoscute prin ocurile din perioada 1876-1926, uneori cu multe replici.
In zona Baia Mare s-au produs cutremure simite, unul la 30.06.1978 (M=4) i trei cutremure n martie
1979.
Zona Dobrogea. Aceast zon seismic este caracterizat de cutremure crustale de mrime moderat.
nregistrrile seismologice au condus la localizarea multor epicentre n Dobrogea, att n partea sa
nordic, ct i n centrul Dobrogei i n regiunea sudic, ins cele mai importante cutremure au fost
generate n dou zone epicentrale diferite: zona de nord a Dobrogei i zona litoral din sudul Dobrogei, la
sud de Mangalia pn n zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).
Cteodat, n cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla), s-au
produs i valuri seismice (tsunami).
Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs la est de
capul Shabla, la o adncime de circa 15 km sub fundul mrii.
Seismul a avut urmri distrugtoare n zona litoral la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate.
De asemenea, n urma cutremurului s-a format un val tsunami cu nlimea de circa 4 metri.
--Cand e un cutremur de suprafata, distanta dintre un cutremur foarte puternic si cel de dinaintea lui e de
36-37 ani.
La cutremurele foarte adanci, distanta in timp variaza insa foarte mult 65, chiar 100 de ani.
Aici e problema noastra acum.
Din ce stim pana acum, viitorul mare cutremur va fi adanc.
Daca era de suprafata, avea loc pana acum.
Problema noastra este, va avea loc la 65 sau la 100 de ani dupa cel din 77.
Mircea Radulian: Poate fi, oricum, un interval de 50, 60 sau chiar 100 de ani de la cutremurul din 1986
Gheorghe Marmureanu: E o problema cu acest cutremur, a fost cotat ca fiind de suprafata, primul soc a
fost la 94 de kilometri, ultimul a fost la 120.

A mai fost si 1990, cand s-a mai descarcat o parte din energie.
Facand un calcul, inteleg ca 2086 ar fi anul cel mai indepartat
Gheorghe Marmureanu: Mai degraba 2036, 2038
O activitate normala inseamna sa nu depaseasca magnitudinea de 5-6.
n 2015 vom avea cutremure in fiecare luna.
Vom avea cutremure de peste 4 in fiecare lun", a declarat Mircea Radulian la Romnia TV.
Activitatea seismic din zona Vrancea se va ncadra n 2015 n media de 15-20 de cutremure de adncime
pe lun, dup un an 2014 caracterizat de o activitate seismic ceva mai intens, dar n limite normale,
potrivit Institutului Naional pentru Fizica Pmntului.
"Pe baza statisticilor, pot s v spun cu destul de mare ncredere c vom avea cutremure n zona Vrancea
n 2015, ntre 15-20 de cutremure pe lun, cutremure adnci.
Cu siguran vor fi i cteva din acestea de suprafa, dar nu consider c vor fi mai mari dect cutremurul
nregistrat n luna noiembrie a anului trecut de 5,7 grade pe scara Richter", a declarat directorul tiinific
al Institutului Naional pentru Fizica Pmntului, Mircea Radulian.
World Earthquakes, cel mai cunoscut sistem de monitorizare a cutremurelor din ntreaga lume, susine c
Romnia ar putea fi lovit de un cutremur mare n anul 2015.
Specialitii au ajuns la aceast concluzie lund n calcul faptul c Romnia a fost lovit de un cutremur cu
magnitudinea de peste 6,5 grade la fiecare 36, maximum 38 de ani.