CONTIINA ASPECTE

PSIHOLOGICE I
PSIHOPATOLOGIICE
22nov2012

Contiina
Etimologic: scientia= cunoastere si con=care
insoteste;
TIU C TIU!
In biologie si patologia mintala:
=>Funcie complex de integrare aici i acum a
persoanei i n consecin corespunde sensului
de cunotin, contien, contiin cu diversele
sale niveluri de integrare bio-psiho-social la
care dorim s ne raportm.

Contiina
Contiina este fenomenul mintal datorit cruia o
persoan cunoate ceea ce este n jurul ei i n
sinele ei, i aceast cunoatere are loc deodat ce ea
aparine existenei sale.
Contiina apare n acelai timp ca un aport de
informaie i ca ceva trit propriu i original, legat de
cordonatele imediate ale existenei, timp i durat,
spaiu i orientare, continuitate a EU-lui ;
Activitatea contiinei depinde de funciile
instrumentale ale percepiei senzitive i senzoriale ,
de activitatea strii de vigilitate i de conservarea
capacitii intelectuale.

Contiina
Psihologic:
contina =un fenomen complex prin intermediul cruia se reflect
EU - l ( contiina SINE-lui ),activitatea i continuitatea persoanei
ca fiin unic i irepetabil, i non-EU-l ( ambiana), adic mediul
ncojurtor, delimitat n timp i spaiu i n raport cu trinomul: EU,
TU i EL.
JASPERS:
contina = Viaa psihic a individului la un moment dat .
n psihiatrie:
- contiina are un caracter distinctiv- al activitii psihice globale.
- ea reprezint contiina imediat i spontan care ne d
posibilitatea ca n orice moment s ne putem autodefini n raport
cu ceilali ( EU, TU, EL CEILALI ), ncadrai n TIMP i
SPAIU.

Contiina
In filozofie- de multe ori echivalenta ca
sens cu existenta umana sau chiar cu
personalitatea.

Contiina
Dup EY, pentru a fi contieni este nevoie de
urmtoarele dou nivele fundamentale:
1.Contiina care se oprete la actualizarea
experienei trecute, adic contiina timpului trit ; i
2.contiina de sine, care se dezvolt n sistemul
persoanei .
EY afirm c pentru a fi contient nseamn a
dispune de un model personal asupra lumii,
=>contiina este atunci posibilitatea individului de-a
se constitui el nsui n obiect pentru sine i pentru
alii.
Contiina are o structurare tridimensional:
operaional, logic sau axiologic .

Contiina
Prin noiunea de cmp al contiinei definim
ansamblul fenomenelor psihice ale existenei noastre
la un moment dat: percepii, triri afective, pulsiuni,
imaginaie, activitate, atenie, oboseal, epuizare,
somnolen, somn etc.,
care,
n funcie de calitatea i coninutul lor pot aciona
n sens pozitiv sau negativ asupra calitii strii de
contientizare.
Altfel spus, cmpul contiinei este prezena noastr
n lume la un moment dat al subiectului contient sau
incontient, a cror calitate este influenat de factorii
mai sus menionai.

Contiina
De altfel, structura cmpului contiinei are
urmtoarele trei nivele:
Contiina elementar care asigur starea de
veghe, prezent i la animale(i ine de
structurile subcorticale);
Contiina operaional-logic, prin care cu
ajutorul percepiilor i gndirii
se realizeaz o reflectare coerent a realitii
i
Contiina axiologic, se obine pentru anumite
valori.

Contiina

Nivelul calitii contiiei prezint

-trepte diferite, la acelai subiect, dar i
-variaii ciclice(alternane ) .
Psihologia s-a ocupat cu descrierea
nivelurilor constiintei.

Subcontientul
Dup definirea contiinei, s revenim cu
cteva date i asupra subcontientului i
incontientului :
Subcontientul este reprezentat prin totalitatea
fenomenelor psihice situate la un moment dat
n afara cmpului contiinei, dar care au fost
anterior contientizate i pot oricnd s fie
rechemate sau recontientizate.(proces
postconstient)
El este suficient pentru a autoriza o activitate
automat, dar insuficient pentru a fi net i
precis.

Incontientul
Incontientul este un domeniu important al
constiintei;
Este mai vag delimitat dar mult mai vast si
mai constant decat starea de veghe a
constiintei.
Freud considera incontientul fora care
influeneaz viaa.
Jung il asemuia cu un mare fluviu colectiv
si ancestral al persoanei

Incontientul

este constituit din totalitatea fenomenelor psihice care scap

contienei (care nu au fost contientizate sau care nu se
contientizeaz):
- perioadele care preced formarea contiinei
individuale,elemente potential statice ale amintirilor
- automatisme, obinuine, stereotipii, elibernd astfel contientul de
ele,
-pulsiunile subsenzoriale,- imagini i reprezentri ce apar n
timpul visului, frmntri care au drept scop apariia noilor
creaii( laboratorul psihismului)
-tririle psihofizice din episoadele confuzive, strile comatoase
etc.
Nu trebuie neglijat faptul c incontientul nu este n totalitatea lui
incognoscibil i c n mod psihofiziologic l trim ca fenomen
normal n timpul somnului, condiii n care uneori visul poate fi
comparat cu o nebunie scurt, iar nebunia cu un vis lung .

Contiina
Substratul material al constiintei:
-cercetarile de neurofiziologie
-Moruzzi si Magoun, in1949, au relevat
semnificatia substantei reticulate in
realizarea starii de veghe;
-Bremer, in 1957, a descifrat rolul
circuitelor corticale in realizarea
constiintei;

Contiina
Pe planul psihofiziologiei,
funcia vigil condiioneaz exercitarea
contiinei,
somnul o oprete o suspend.
Dar funcia vigil i contiina nu pot fi
asimilate.
Studierea subiecilor n stare de com
prelungit a permis constatarea meninerii
ritmului vigil cu incotien sau stupoare,
fenomenul de contiin este specific omului.

Contiina
Contiina de SINE
permite individului s se separe de ceilali i
a lui .
Animalul are percepii, el nu are contiin de
sine. Spre vrsta de 3 ani copilul ncepe s
se cunoasc i s se simt un subiect
distinct, deosebit de ceilali.
Dar, trebuie s ajung la vrsta adult pentru
ca s gseasc formulele cu ajutorul crora
va putea s-i exprime individualitatea
subiectiv.

Contiina
De asemenea, trebuie remarcat faptul c sistemul
nervos central, n special cortexul reprezint nivelul
superior al activiti psihice,
=suprastructura facultativ, dar nu centrul continei ,
=> ci centrencefalul i formaia reticulat a trunchiului
cerebral n special, care joac un rol activator i
reprezint dispozitivul de alarm al continei.
Aceast formaiune activatoare, ea nsi activat de
diferii stimuli exteriori i interiori, care vin de jos n
sus, dar i de sus n jos, prin cile aferent-centrifuge,
constituind un vast sistem de feedback.

Contiina
Deci, contiina reprezint un proces
complex (realizat pe fondul strii de
veghe), de prelucrare a informaiilor
oferite de organele senzoriale, realiznd
att o reflectare subiectiv a realitii
obiective, ct i o orientare adecvat n
comportamentul de adaptare la situaiile
n care se afl subiecul.

Contiina
Constiinta in ansamblul sau este considerata
fundamentul functional necesar desfasurarii
normale a proceselor cognitive si volitive; pe de
alta parte aceste procese psihice influenteaza in
larga masura constiinta.
Astfel, toate trairile afective intense, in special
cele negative( emotii, afecte, pasiuni)
stramtoreaza campul constiintei, in timp ce
trairile pozitive, de satisfactie si multumire
largesc campul constiintei.

Forme de manifestare a constiintei

Starea de veghe- cea mai simpla si
fundamentala stare de constiinta necesara
unei bune functionari a psihicului.
Este imediata;
Se realizeaza fara effort;
Aduce cu sine incadrarea corecta in timp
si spatiu si asupra propriei persoane.

Forme de manifestare a constiintei

Constiinta mediata
Se realizeaza cu efort;
Presupune o tensiune psihologica;
Vizeaza dirijarea intregii activitati psihice spre
ceva anume( spre cunoastere, spre insusirea de
cunostinte, spre alerta, spre executarea de
diferite actiuni, etc.)
Constituie o activitate adaptativa in care atentia
si memoria au o semnificatie orientativa de prim
ordin.

Forme de manifestare a constiintei

Somnul
Reprezinta perioada reparatorie a organismului in care
este suspendata functia de veghe;
Inregistrarile poligrafice au semnalat alternarea fazelor
de somn lent cu fazele paradoxale;
Somnul lent- durata aprox 80 min; corpul ramane imobil,
respiratie rara, regulata, calma; EEG cu 5 stadii de
profunzime diferita:1. rarefierea undelor alfa, 2.voltaj
scazut, 3.varfuri si complex K, 4 si 5 cu aparitia undelor
lente.
5-6 cicluri de somn lent pe noapte/ alternand cu somnul
paradoxal.

Forme de manifestare a constiintei

Faza paradoxala
Durata mai scurta, aprox 10 min;
Corespunde visului;
Corpul prezinta o serie de miscari,
Apar tulburari ale ritmului respirator si cardiac;
Globii oculari realizeaza o serie de miscari;
EEG prezinta frecvente unde alfa si teta;
3-6 faze paradoxale pe noapte.

Forme de manifestare a constiintei

Popoviciu, Jouvet si Passonat au
constatat ca suprimarea fazelor
paradoxale creeaza fenomene de
intoleranta, neliniste, iritabilitate, disconfort
si subiectul nu se simte deloc odihnit.
La om durata limita de veghe neintrerupta
este de aprox 100 ore apoi apar tulburari
ca iluzii, halucinatii, stari onirico-confuzive,
etc.

Forme de manifestare a constiintei

Visul
Se realizeaza in cursul starii paradoxale
Este format dintr-o suita de imagini,
amintiri, reminiscente care se desfasoara
haotic si fara ierarhizare prealabila a
elementelor componente;
Persoana poate participa al ce se intampla
in jurul sau, jucand in acelasi timp rolul de
actor, regizor si spectator.

Tulburrile calitative ale contiinei

constau ntr-o alterare a sintezei mintale, n
disoluii globale i omogene ale contiinei la
stadii diferite de regresiune cu ncadrri n
realitate adecvate acestora.
ngustarea tubular a cmpului contiinei, de
obicei de sorginte emoional-afectiv,
psihotraume, a unui conflict, a unui eec sau
decepii etc.
contiina putndu-se manifesta sub
urmtoarele forme: stare crepusular,/ stare
secund, /stare oniric /sau oneiroid.

Tulburrile calitative ale contiinei

Starea crepusculara

Tulburrile calitative ale contiinei

Starea secunda

Tulburrile calitative ale contiinei

Starea oneiroida
Starea onirica

Confuzia minal
Confuzia minal reprezint sindromul cel mai complet
al tulburrilor generale ale contiinei cu diferitele
1. grade de alterare cantitativ :
obnubilare, stare crepuscular, confuzue, com vigil,
i
2.de alterare calitativ : perplexitate, rtcire,
dezorientare dintre care cea mai curioas este
starea de ciudenie paroxistic sau de durat ct
mai lung, ea este o senzaie neplcut a unei stri
bizare. De nedefinit, inefabil, uneori de anomalie a
ambianei, a locurilor, a persoanelor, a momentului i
a duratei trite i chiar a propriei persoane cu
anxietate i mbrcnd uneori forma strii de vis sau
de vis treaz(cu ochii deschii).

discernamantul
O definitie operationala:
=functia psihica de sinteza care se
manifesta in capacitatea subiectului de a
concepe planul unei actiuni, scopul ei,
ordinea etapelor desfasurarii ei si
rezultatul( consecintele) care decurg din
savarsirea ei.
Este capacitatea subiectului de a organiza
motivat activitatea sa.

discernamantul
-in el se exprima libertatea de vointa a
subiectului de a savarsi acte conform cu
necesitatea social-istorica, norme pe care
subiectul si le-a insusit si le respecta ca o
comanda sociala interiorizata, ca o datorie
morala a cetateanului civilizat fata de
convietuirea sociala.

discernamantul
Aceasta functie depinde de doi factori:
1. structura personalitatii subiectului;
2.structura constiintei acestuia in
momentul comiterii faptei.

Structura personalitatii

5 parametri:
1. gradul de dezvoltare intelectuala
2. gradul de instructie generala si profesionala
3.gradul de educatie familiala si institutionala,
4.experienta de viata a subiectului,
5.prezenta unui factor organic cerebral,
somatovisceral, susceptibil de a scadea nivelul
personalitatii: toxici,traumatici, dismetabolici,
involutivi..

Structura constiintei. Nivele:

=nivelul la care functiona in acel moment
si raportul ei cu structura constiintei din
momentul expertizei
Se pot distinge 4 nivele:
1.constiinta elementara, care asigura :
nivelul de veghe, vigilenta, prezenta
temporo-spatiala.

Structura constiintei -Nivele:

2.constiinta operational-logica, prin care
procesele intelectuale, perceptuale si de
gandire au coerenta si reflecta obiectiv
realitatea.
3.constiinta axiologica, de optiune a
valorilor dupa criteriile sociale curente.
4.constiinta etica, prin care subiectul este
in stare sa discearna binele si raul pe care
faptele sale le pot produce societatii.

Nivele de constiinta
Precizarea nivelelor de constiinta trebuie
facuta pentru cele doua momente: -al
comiterii faptei si cel al expertizei.

Constiinta bolii
-lipsa constiintei bolii presupune un proces pe mai multe
trepte,
-pornind de la lipsa oricarei informari a existentei unei
anumite probleme, a unui anumit factor de risc;
-urmeaza apoi etapa de incertitudine, de respingere
vehementa iar uneori acceptare neconditionata si
actiune decisa in vederea schimbarii.
-Constiinta bolii deplina permite un grad mare de libertate
personala, autonomie, abilitati de rezolvare a
problemelor individului.
-Insa nu oricine poate duce povara constienta a unei boli
psihice. Nu oricine poate accepta dependenta de alte
persoane

responsabilitatea medicului,
constiinta profesionala
Cine imi da mie dreptul de a dispune de un semen al
meu?
Decat viu, mutilat si mirosind a , mai bine mort.
Rolul de medic= rol social, investitura oficiala, este unul
din rolurile care in momente deosebite confera
sacralitate gestului si mintii umane=>obligatia morala de
a lupta pentru viata in orice conditii, pentru orice fiinta
umana, de unde si dreptul nostru de a transa in favoarea
vietii o situatie de maxim pericol respectand demnitatea
constiintei de sine a semenului aflat in pericol; obligatia
de a incerca tot ce este legal si moral posibil pentru a
forta opinia unui suferind spre directia a ceea ce din
punctul profesiunii noastre este mai bine, de a incerca sa
impunem solutia medicala optima vietii.

Norme juridice ale responsabilitatii

medicale
Orice act medical, inainte de a fi un fapt este o
stare atitudinala care precede decizia si implica:
O atitudine teoretica, apartenenta la o
paradigma a cunoasterii omului,
O atitudine practica, dependenta de evolutia
cunoasterii tehnice,
O atitudine moral-antropologica( sacralitatea
vietii, libertatea umana, demnitatea umana,
deontologia actului medical)
O atitudine juridica

Consimtamantul informat
Studiile de cercetare, studiile fara
beneficiu terapeutic nu sunt lipsite de
supraveghere legala.
Pasi stricti in evaluarea potentialilor
subiecti.
Lipsa timpului, numarul mare de pacienti
in asteptarea tratamentului= dificultati in
dorinta medicului de a comunica eficient
cu pacientul.

Consimtamantul informat
Primele reglementari legale declansate ca
urmare a campaniei naziste din timpul primului
si celui de-al doilea razboi mondial.
Codul de la Nurenberg, declaratia de la Helsinki,
Conventia de la Oviedo, prevederile
CIOMS(Council for International Organizations
of Medical Sciences).
WWW.bioetica.ro.