Cursul 3

3. STAREA CIVILA

Starea civila este o institutie complementara numelui, domiciliului, este un atribut de

indentificare suplimentar si consta in indicarea calitatilor unei persoane. Starea civila cuprinde
elementele care contureaza calitatea de subiect de drept a fiintei umane: filiatia persoanei
(descendenta unei persoane din alta), starea de casatorit sau divortat, varsta, starea de infiat sau
infietor, starea de adoptat sau adoptator, etc. Prin stare civila se poate determina momentul de
inceput a calitatii de subiect de drepturi si obligatii a persoanei fizice, modificarile pe care le
implica aceasta calitate, respectiv incetarea calitatii de subiect de drepturi si obligatii. Starea
civila mai este desemnata in literatura de specialitate sub denumirea de statut civil al persoanei.

Caractere juridice.
Starea civila este:
1. Opozabila erga omnes
2. Inalienabila starea civila nu poate fi instrainata pe calea unui act juridic.
3. Imprescriptibila acest caracter al starii civile are in vedere imposibilitatea dobandirii
unei stari civile printr-o folosinta indelungata (prescriptie achizitiva) si totodata faptul ca
nu se poate pierde prin neuz (prescriptie extinctiva), deci starea civila nu este
prescriptibila achizitiv si nici extinctiv.
4. Indivizibila acest caracter presupune faptul ca la un moment dat o persoana fizica nu
poate avea decat una si aceeasi stare civila in raport cu toti ceilalti subiecti de drept cu
care intra in raporturi juridice.
5. Obligatorie orice persoana trebuie sa aiba o stare civila.
6. Indisponibila acest caracter are in vedere faptul ca este interzisa posibilitatea renuntarii
ori instrainarii starii civile pe calea unor acte juridice intocmite in acest scop, deci starea
civila nu se poate modifica de unul singur si nu se poate instraina.
7. Universala orice persoana fizica are dreptul la o stare civila.
8. Personala starea civila se poate exercita doar personal. Ansamblul elementelor care
alcatuiesc starea civila sunt strict persoanale, adica sunt iseparabile de persoana fizica.

Posesia de stat
1

Posesia de stat mai poarta denumirea de folosinta a starii civile si presupune intrunirea
cumulativa a 3 elemente: nomen, tractatus si fama. Nomen sau numele se refera la purtarea de
catre persoana fizice a numelui corespunzator starii civile pe care o pretinde cel in cauza.
Tractatus - presupune tratarea sau considerarea de catre cei apropiati ca persoana careia ii
apartine starea civila pe care o pretinde. Fama - este recunoasterea in familie si societate a celui
in cauza ca acel caruia ii apartine starea civila folosita. Posesia de stat este reglementata de art.
410 aln. 1 NCCiv si este definita de catre acest articol ca reprezentand starea de fapt care
indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte.
Aceasta consta in oricare din urmatoarele imprejurari sau comportamente:
1. O persoana se comporta fata de un anumit copil ca fiind al sau, ingrijindu-se de cresterea
si educarea sa, iar coplilul se comporta fata de aceasta persoana ca si cum persoana
respectiva ar fi tatal sau.
2. Copilul este recunoscut de catre familie si societate precum si de catre autoritatiile
publice ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau.
3. Copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau.
Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca.

Actele de stare civila.

Notiunea de act de stare civila are mai multe acceptiuni: prin act de stare civila se intelege
inscrisul autentic intocmit, confom dispozitiilor legale si consemnat in registre de stare civila.
Sunt actele de stare civila: actul de nastere, actul de casatorie si actul de deces. Valoarea
probatorie a actelor de stare civila: in ceea ce priveste probatiunea, actele de stare civila fac
dovada pana la inscrierea in fals sub aspectul constatarilor persoanele ale ofiterului de stare
civila, iar in privinta celorlalte mentiuni, fac dovada pana la proba contrarie. Falsul poate fi:
material alterarea continutului material sau fals intelectual.
O trasatura caracteristica a actelor de stare civila este aceea ca sunt opozabile erga omnes nefiind
nevoie de alte forme de publicitate decat inregistrarea acestora in registre de stare civile. O
hotarare de divort este opozabila tuturor persoanelor, inclusiv tertilor.
Anularea, complectarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila.

Anularea actelor de stare civila - reprezinta sanctiunea care intervine in ipoteza

nerespectarii normelor cu privire la conditiile de valabilitate a actelor de stare civila.

Completarea actelor de stare civila - are in vedere notarea unor mentiuni care nu
existau in actul de stare civila.

Modificarea actului de stare civila - se refera la inscrierea unor mentiuni cu privire la

statutul civil al titularului.

Rectificarea actelor de stare civila - este operatiunea de indreptare ori de inlaturare a

erorilor strecurate in actul de stare civila cu ocazia inregistrarii lor sau de punere de acord
a datelor din actelor de stare civila cu adevaratele elemente de stare civila.

Anularea, completarea ori modificarea actelor de stare civila se poate realiza doar in baza unei
hotarari judecatoresti definitive. Rectificarea actelor de stare civila, precum si a mentiunilor se
poate face din oficiu sau la cerere, dar doar pe baza dispozitiei primarului de la primaria unde
este pastrat actul de stare civila.
Reconstituirea si intocmirea ulterioara a actelor de stare civila.
Reconstituirea poate interveni ori de cate ori registrele de stare civila au fost pierdute sau distruse
in tot sau in parte, ori atunci cand actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi
procurat extrasul ori certificatul de pe acel act.
Intocmirea ulterioara poate sa intervina in cazul omisiunii de intocmire a actelor de nastere sau
de deces, ori de casatorie cu toate ca la momentul necesar au fost depuse documentele necesare
intocmirii in acest sens.
Proba starii civile
Dovada se realizeaza prin actele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila
eliberate in baza actelor de stare civila. Proba starii civile poate fi facuta prin orice mijloc daca
nu au existat registre, daca acestea au fost pierdute sau distruse, daca nu este posibila procurarea
din strainatate a certificatului sau a extrasului de stare civila sau daca a fost omisa intocmirea
actului de stare civila sau a fost refuzata.
Actiunile de stare civila
Actiunile de stare civila sunt acele actiuni in justitie care au ca obiect elemente ale starii civile a
persoanei. In functie de obiectul si de scopul lor, actiunile de stare civila se clasifica in 3
categorii:
1. Actiuni in reclamatie de stat (actiuni in reclamatie de stare civila) au ca scop
obtinerea unei stari civile distincte sau diferinte de cea existenta de la data introducerii
actiunii. Ex.: actiunea in stabilirea maternitatii sau a paternitatii copilului rezultat din
afara casatoriei.
2. Actiuni in contestatie de stat au rolul sau finalitatea de a inlatura o stare civila care se
pretinde a fi nereala si de a o inlocui cu alta ce se pretinde reala. Ex.: actiunea in
constatarea recunoasterii de maternitate si de paternitate a copilului, actiunea in anularea
casatoriei.

3. Actiuni in modificare de stat au ca scop modificarea starii civile a persoanei pentru

viitor. Ex.: actiunea de divort sau cea in desfacerea adoptiei .
Actiunile de stare civila sunt imprescriptibile pentru ca starea civila presupune un drept personal
nepatrimonial. Exista si actiuni prescriptibile prin exceptie:
actiunea in anulare (nulitate relativa) a casatoriei pentru eroare, dol sau violenta,
(constatare - nulitatea absoluta!),
actiunea in anulabilitate in recunoastere a filiatiei, actiunea care este supusa unui
termen de drept comun de 3 ani
actiunea in tagada a paternitatii care poate fi introdusa in termen de 3 ani de la
care a cunoscut faptul nasterii.

Eugen Chelaru, Curs universitar: Drept civil, Editura C.H. Beck, Editia 3.