Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
JUDETUL GORJ
PROIECT
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a G
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
GHITEA
CATALIN
ABSOLVENT,
DRIND-VAN CLAUDIA MIHAELA
2016
1
TEMA:
REGULATOARE
DE TENSIUNE
CUPRINS
Argument
...
Pag. 4
I.
Consideratii teoretice
..... Pag. 5
II.
Clasificare ..
..Pag.7
II.1.
II.2.
III.
Scheme
...
.... Pag.13
Concluzii
.
. Pag.16
3
Bibliografie
......
Pag.17
ARGUMENT
CAPITOLUL I
I.
CONSIDERAII TEORETICE
Generatorul electri din dotarea automobilelor actuale este, de cele mai multe ori, reprezentat
de catre un alternator cu excitatie electromagnetica antrenat de catre motorul termic. Pentru aceasta situatie
tensiunea la borne este data de relatiile:
Ug = k n (Ie) - U (Is)
Ug = Ug0 - U (Is)
Mentinerea unei tensiuni constante la bornele alternatorului, n conditiile n care turatia de antrenare
n si curentul de sarcina Is sunt variabile, se poate obtine prin reglajul convenabil al curentului de excitatie I e .
Acest reglaj este realizat n mod automat de catre regulatorul de tensiune, denumit impropriu releu de
tensiune.
Deoarece, modul de lucru al regulatorului de tensiune este specific sistemelor de reglare automata,
pentru nceput vom face cteva referiri la acestea. Schema bloc a unui SRA este prezentata n fig.1.
Utilizarea unui SRA are drept scop reducerea erorii existente la un moment dat ntre marimea dorita
(prescrisa) si marimea de iesire din proces (marimea reglata). Pentru atingerea acestui obiectiv blocurile din
alcatuirea unui SRA au urmatoarele roluri:
-traductorul TR: realizeaza conversia marimii reglate y ntr-o marime r de aceeasi natura cu marimea
prescrisa p, astfel nct procesul de comparare sa fie posibil.
-comparatorul C: primeste doua semnale, de aceeasi natura si proportionale cu marimea prescrisa
respectiv reglata, functie de care calculeaza eroarea de reglare.
-regulatorul automat RA: reprezinta partea esentiala a unui dispozitiv de automatizare deoarece
aceasta realizeaza legea de reglare.
-elementul de executie EE: este comandat de catre regulatorul automat si actioneaza asupra
procesului prin intermediul marimii de executie m.
-elementul de prescriere EP: este utilizat pentru stabilirea valorii ce se doreste a fi obtinuta la iesirea
procesului, deci putem spune ca reprezinta un element de referinta.
n concluzie se observa ca un SRA este prevazut cu o reactie negativa care ncearca sa mentina
constanta valoarea marimii, n conditiile n care procesul este supus unor perturbatii aleatoare.
Pentru regulatoarele de tensiune compararea celor doua marimi (prescrisa, respectiv reglata) se poate
face n:
- domeniul mecanic, prin compararea a doua forte - cazul regulatoarelor electromagnetice;
- domeniul electric, compararea a doua tensiuni - cazul regulatoarelor electronice;
CAPITOLUL II
II. CLASIFICARE
2.1. Regulatorul de tensiune electromagnetic
Principiul de functionare utilizat n constructia regulatoarelor cu contacte mecanice, pentru controlul
curentului de excitatie, consta n introducerea unei rezistente n circuitul de excitatie atunci cnd tensiunea
generata de alternator este peste valoarea prescrisa,respectiv n suntarea ei, cnd tensiunea generata este sub
valoarea prescrisa.
Schema de principiu a unui astfel de regulator de tensiune mpreuna cu formele de unda se prezinta
n fig. 2
Functionare:
Pentru aceasta varianta constructiva marimea prescrisa este data de gradul de tensionare al unui
resort, iar marimea de iesire (tensiunea la bornele generatorului) este convertita n forta cu ajutorul unui
electromagnet. n consecinta, asupra contactului K actioneaza doua momente antagoniste, unul generat de
forta elastica a resortului Mr, iar celalalt de forta de atractie a electromagnetului Mem.
Acest ansamblu este construit astfel nct contactul K sa fie nchis n cazul n care bobina
electromagnetului este nealimentata, sau tensiunea de alimentare este sub valoarea prescrisa.
Efectul de crestere al tensiunii reglate cu temperatura se pote reduce folosind urmatoarele solutii
constructive:
- se utilizeaza un termistor cu coeficient negativ conectat n serie cu bobina
electromagnetului:
- se utilizeaza un sunt termomagnetic care, la scaderea temperaturii, deviaza o parte din fluxul
magnetic destinat atragerii armaturii electromagnetului;
- se utilizeaza o lamela bimetalica care micsoreaza ntrefierul la cresterea temperaturii;
- cu infasurari combinate - la nfasurarea principala se adauga o nfasurare realizata dintr-un material
cu coeficient de temperatura al rezistivitatii redus ( ;
Metode de accelerare:
Din analiza functionarii regulatoarelor electromecanice reiese ca tensiunea obtinuta la bornele
alternatorului prezinta, asa cum se arata si n fig. 2, mici ondulatii n jurul unei valori medii Up. Marimea
acestor ondulatii depinde att de parametrii constructivi ai regulatorului, ct si de parametrii electrici si
magnetici ai circuitului de reglare. Cu ct frecventa de inchidere si deschidere a contactelor este mai mare cu
att domeniul de variatie al tensiunii va fi mai restrns, iar calitatea reglajului mai buna. Cresterea frecventei
armaturii mobile este limitata de inertia sa.
Marirea frecventei de nchidere a contactelor se realizeaza prin utilizarea rezistentelor de accelerare,
a nfasurarilor de accelerare sau nfasurarii si rezistentei de accelerare.
Regulatorul cu doua trepte:
La regulatorul cu o singura treapta, nchiderea si deschiderea contactului K determina comutarea
curentului de excitatie, (vezi figura 2), ntre valorile I 1 si I2 astfel ca valoarea medie a curentului de excitatie
nu poate fi reglata sub I2. Din aceasta cauza, la turatii mari, tensiunea la bornele generatorului nu mai poate
fi reglata deoarece ar fi necesar un curent mediu de excitatie mai mic dect valoarea I2.
Extinderea domeniului de reglaj se face prin introducerea unei noi trepte n care curentul de excitatie
este comutat ntre I2 si I3= 0. n acest mod valoarea medie a curentului de excitatie poate fi reglata ntre I 1 si
I2 n prima treapta de functionare respectiv ntre I2 si zero n a doua treapta.
Introducerea regulatorului de tensiune n circuitul de excitatie al alternatorului are ca efect
modificarea caracteristicii generatorului asa cum se observa n figura 3.
Regulatoarele electromecanice sunt constructii relativ complexe ce ridica o serie de probleme legate
de: reglaje instabile n timp, uzura rapida a contactelor mecanice, frecventa mica de comutare, etc. Din
aceste motive structurile electromecanice de regulatoare au fost nlocuite, aproape n totalitate cu structuri
electronice.
2.2. Regulatore de tensiune electronice
ntr-o prima etapa mbunatatirea performantelor regulatoarelor electromagnetice a constat n
nlocuirea contactelor mecanice cu dispozitive electronice iar ulterior ntregul regulator s-a realizat
electronic. Fata de predecesoarele lor regulatoarele electronice prezinta urmatoarele avantaje:
- au durata de exploatare mult mai mare datorita absentei partilor mecanice;
- au frecventa de lucru cu un ordin de marime mai mare ceea ce determina o reducere
a
ondulatiilor tensiunii obtinute la bornele generatorului (mbunatatirea factorului de
forma);
- au volum mic, uneori sunt nglobate n generator;
- se realizeaza ntr-o singura treapta;
- precizie marita n reglarea tensiunii;
- pot ngloba circuite de semnalizare si autotestare;
- compensarea cu temperatura se face mai simplu;
- au pret de cost comparabil sau chiar mai mic;
- nu necesita reglaje n timpul exploatarii.
n schema bloc a unui regulator auto de tensiune, vezi fig. 4, regasim o structura similara unui
stabilizator de tensiune.
10
Fig. 5
La intrarile comparatorului se aplica tensiunea de referinta si un procent din tensiunea Ug; acest
procent este obtinut de regula prin intermediul unui divizor rezistiv.
Cteva variante practice de comparatoare, mai utilizate n regulatoarele auto de tensiune, sunt
prezentate n figura 6. Se observa ca procesul de comparare se poate face pe jonctiunea baza -emitor a unui
tranzistor sau folosind un amplificator operational.
11
CAPITOLUL III
III.SCHEME
a) Pentru nceput prezentam o varianta de regulator realizata cu componente discrete a carui schema
electrica este redata n figura 8.
13
Fig. 8
Consideram o crestere initiala a tensiunii la bornele generatorului determinata de o cauza oarecare.
Corectia se face dupa urmatorul algoritm:
- tensiunea din baza tranzistorului T1, fata de cazul anterior, creste proportional cu cresterea de la
bornele generatorului;
- tensiunea din baza tranzistorului T2 ramne constanta fiind fixata de dioda Zener;
- tensiunea din emitoarele etajului diferential este de asemenea fixa fiind cu cca. 0,6V mai mica dect
tensiunea din baza lui T2;
- tranzistorul T1 si mareste conductia deoarece diferenta de potential baza-emitor a crescut
(potentialul bazei a crescut n timp ce potentialul emitorului a ramas constant);
- prin rezistenta Re circula mereu acelasi curent deoarece valoarea sa nu se modifica n timp, iar
diferenta de potential la care este supusa am aratat ca se mentine aceeasi;
- n Re se sumeaza curentii de emitor ai tranzistoarelor T1 T2, suma lor fiind constanta;
- deoarece curentul prin T1 a crescut conditia de mentinere constanta a sumei consta n reducera
conductiei tranzistorului T2;
- reducerea curentului prin T2 determina o cadere mai mica de tensiune pe R4 si deci implicit
reducerea conductiei lui T3;
- caderea de tensiune pe R7 scade (curentul prin T3 a scazut) motiv pentru care conductia lui T4 se
reduce;
- scaderea curentului prin T4 nseamna scaderea curentului de excitatie al generatorului ceea ce are
ca efect micsorarea tensiunii la borne, deci compensarea efectului initial;
b) O alta schema de regulator electronic este prezentata n figura 9. De aceasta data comparatorul este
implementat cu un operational de tipul 741 iar compensarea termica se face cu ajutorul unui termistor.
14
c) O varianta de regulator mai complexa, care realizeaza si functii auxiliare, se prezinta n figura 10.
Functia de reglare este realizata de comparatorul R. La intrarea neinversoare a acestuia se aplica o
tensiune de referinta culeasa de pe dioda Zener DZ3, iar la intrarea inversoare se aduce, printr-un divizor
rezistiv, un procent din tensiunea de la bornele generatorului Ug. Functie de valorile concrete ale celor doua
tensiuni comparatorul comanda etajul Darlington realizat cu tranzistoarele T1 si T2. Trebuie remarcat ca la
aceasta schema bobina de excitatie trebuie sa fie complet izolata fata de masa, un capat fiind conectat la
tensiunea de alimentare iar celalalt la colectorul tranzistorului final. Dioda D2 protejaza tranzistorul final
mpotriva tensiunilor inverse de autoinductie ce apar n bobina de excitatie.
Fig. 10
Functia de semnalizare a suprancarcarii este realizata de comparatorul S. Cnd tensiunea
generata este mult mai mare dect referinta iesirea sa trece n "zero" fapt ce determina saturarea
tranzistorului T4 si aprinderea lampii de avarie.
Functia de semnalizare a tensiunilor prea mici se realizeaza cu ajutorul comparatorului B.
15
16
Concluzii
17
BIBLIOGRAFIE
G.Vasilescu,
Serban
,
Lungu
(1981). Electronica , Bucuresti: Editura Didactica si
Pedagogica.
George,
Oprescu (1987).
Caleidoscop
electronica, Bucuresti: Editura Albatros.
de
Electronica
ajuta,
18