1.

Introducere
Rasina bazata pe Bisphenol A glycerolate dimethacrylate (bisGMA) este capabila sa
interactioneze foarte bine cu materialele bioactive si poate fi folosita drept ciment
bioactiv pentru implanturile ortopedice si pentru restaurari dentare. Prezinta cateva
avantaje peste monomerii monofunctionali. Rasina are o molecula foarte mare, o
expansiune termala mai mica in volum, putin volatila si proprietati de manevrare
acceptate din punct de vedere clinic[1-4],ceea ce fac compozitele pe baza de bisGMA un lider detasat in industria biomaterialelor. Imbunatatiri majore sunt necesare
pentru a extinde nivelul de stres sub care o aplicatie este tinuta datorita
restaurarilor osoase si ale cimentarii totale de articulatii [7, 8]. Pana acum, desi
proprietatile mecanice ale compozitelor au fost frecvent imbunatatite prin
adaugarea de fibre sau mustati, acum aproape toate materialele pot oferi un nivel
ridicat de biocompatibilitate[9,10]. Fibrele de hidroxiapatatia au o bioactivitate
ridicata si biocompatibilitate excelenta, de aceea conduc topul celor mai bune
materiale de acoperire si restaurare. Proprietatile mecanice ale compozitelor sunt
afectate in mod direct de proprietatile matricei polimerice si de stransa legatura
dintre molecule. Longevitatea si performanta mecanica sunt influentate de de
proprietatile mecanice ale moleculelor din matrice dar si ale fibrelor de HA, intrucat
acestea sunt in stransa legatura cu matricea osoasa si au o importanta uriasa in
ceea ce priveste umplutura(nivelul de stres de-a lungul matricei osoase este redus,
iar ca pacient nu vei mai simti senzatia de discomfort general). [11-12]. Slabiciunea
adeziunii in interiorul matricei si dificultatea de a amesteca aceste materiale cu
umplutura acrilica au devenit problem majore in prepararea compozitelor rezistente
la stres. [11, 20].
Voi introduce notiunea de mustati ca atare, fiind un termen tehnic. Acest termen
este echivalentul termenului filament.

2. Materiale si metode
Mustatile HA au fost sintetizate prin precipitare hidrotermala omogena dintr-o
solutie care contine calciu, fosfat si acetamida in laborator. Pentru a studia
dispersabilitatea, interfata lipirii cu o matrice de rasina si asigurarea eficacitatii
mustatilor HA, patricule calcinate preparate prin precipitare chimica umeda au fost
folosite pentru calcule.[12-13] Atat patriculele, cat si mustatile au fost silanizate
prin amestecarea lor cu agentul de lipire y-MPS intr-o solutie nepolara, asa cum a
fost mentionat anterior. Silanizarea solutiei a fost preparata prin dizolvarea a 10wt%
in ciclohexan care contine 2 wt% de n-propilamina amestecand continuu pentru 60
de minute folosind o bara magnetica acoperita cu Teflon. Cantitati egale de
particule HA sau mustati au fost agaugate in accelerator si au fost agaugate paste
initiatoare alcatuite din 50% bis-GMA, 25% TEGDMA si 25% monomeri de 2hidroxiacetil metacrilat separate, in care 0.5-1 wt% N, N-dihidroxietil-ptoluidina sau
peroxid de benzol a fost adaugat si dizolvat. Volumul total de particule sau mustati
HA a variat de la 4 la 19%. [13-15] In acelasi timp, doua paste egale in greutate au
fost amestecate de mana cu ajutorul unei spatule de otel si ulterior puse in matrita.
Au fost tratate chimic sub 100 N inainte de a inlatura modelele din matrita pentru a

obtine un model plat. Sase modele dreptunghiulare (1.0 1.5 25 mm3) au fost
folosite pentru fiecare testare. Proprietatile mecanice ale modelelor au fost
determinate prin incercarea de a le indoi in trei puncte, cu o distanta de deschidere
de 10 mm si o viteza de un mm/min, folosind masina de testare universala.
Rezistenta a fost testata in labirator de catre profesorul N Dorin Ruse la
universitatea British Columbia folosind o prizma triunghiulara necrestata, inventata
de catre el. Sase prizme triunghiulare echilaterale cu laturi de 6mm si inaltime de
12mm au fost folosite. Morfologia si constitutia chimica a intaririi HA au fost
determinate prin scanarea microscopica a electronului, spectrometrie cu raze x prin
dispersie de energie, defractie cu raze x si transformare Fourier -spectroscopie n
infrarou.[14-16]
Suprafata de fractura a modelelor a fost observata folosind un microscop cu camp
de emisie. Analiza unidirecional a testului de varian a fost realizat cu ajutorul
sofware-ului.

Fig. 1 Fotografii SEM din HAp : a) si b) inainte de silanizare; c) si d) dupa silanizare

Fig 2. : Mustati si particule de hidroxiapatita la temperatura de sintetizare

Fig 3. Particule de HAp observate la FTIR inainte si dupa silanizare

Benzile caracteristice pentru grupurile de fosfat si hidroxil sunt in mod clar
prezente in spectru, dar nici o diferenta de intensitate majora nu exista nici inainte
nici dupa silanizare. Intinderea simetrica a benzi de vibratie a grupului HPO4 2-a
fost prezent pentru filamentele de HA din cauza PH-ului scazut a solutiei sintetizate.
Pentru particulele HA, o urma de bezi a fost atribuita catre CO3 2- la 1421 si 1457
cm- 1 a aparut in spectru, dar intensitatea absrobtiei a scazut in mod evident dupa

silanizare. Intre timp, benzi vizibile la 1717 si 1635 cm-1, atribuite la modul de
intindere carbonil C=O si modul de intindere vinil C=C in structura scheletului y-MPS
si respectiv, au fost vizibile in spectru atat particule HA cat si musati HA dupa
silanizare. Benzile 1297 si 2926 cm-1 atribuite vibraiilor esterice si intinderii
simetrice C-H fata de SiOCH3, au fost preznte in spectru. Aparitia acestol benzi a
indicat ca legatura covalenta intre materialele HA de umplutur i agentul de
cuplare a fost realizata cu succes prin reactia cu suprafata de grupuri de hidroxil,
care ar putea spori lipirea cu baza de rina materialele HA de umplutur i agentul
de cuplare a fost realizata cu succes prin reactia cu suprafata de grupuri de hidroxil,
care ar putea spori lipirea cu baza de rina.

3.2. Proprietatile mecanice

Rezistenta la indoire si elasticitatea modulului impotriva umpluturii sunt aratate in
figura 4. Compusii sporiti cu particule si mustati au aratat un comportament diferit
in proprietatile mecanice. Pentru umplutura, agaugarea de HA a dus la scaderea
rezistentei de indoire pentru silan- atat umplutura tratata cat si netratata, dar
silanizarea a sporit proprietatile mecanice ale compusilor, dand o imbunatatire de
13 si 38% in rezistenta de indoire cand 4 si 13% vol de particule silanizate au fost
agaugate. In contract, silanizarea mustatilor nu a avut un effect evident. Rezistenta
la indoire a crescut putin in volumul mustatilor, cu cea mai mare schimbare fiind de
8%, dar nici o schimbare majora nu a fost gasita in umplutura. Cat despre variatia
modulului de compuri, adaugarea de particule sau mustati a dat o crestere
semnificativa in umplutura comparative cu baza de rasina. Totusi cresterea pentru
compusi la adaugarea mustatilor a fost mult mai mare decat la adaugarea
particulelor (P < 0.001). Elasticitatea compusilor a crescut cu 43 sau 225% cand 19
vol% de particule sau mustati au fost incorporate in compuri. Silanizarea HA-ului nu
a aratat efecte evidente in elasticitatea compusilor. Figura 5 arata taria compusilor
umpluturii cu HA silanizat. Panta regresiei liniare arata o diferenta semnificativa de
la 0(P < 0.05). Pentru umplutura de mustati, rezistenta la indoire a crescut
semnificativ cu umplutura (P< 0.05), in timp ce pentru particulele umpluturii, o
scdere semnificativ cu ncrcare de umplere a avut loc. Pantele regresiei lineare
ale particulei-si musatii au aratat diferente semnificative atat in rezistenta la indoire
(P < 0.01) cat si in rezistenta la rupere(P < 0.01).

3.2. Proprietatile mecanice

Compusii sporiti cu particule si mustati au aratat un comportament diferit in
proprietatile mecanice. Pentru umplutura, agaugarea de HA a dus la scaderea
rezistentei de indoire pentru silan- atat umplutura tratata cat si netratata, dar
silanizarea a sporit proprietatile mecanice ale compusilor, dand o imbunatatire de
13 si 38% in rezistenta de indoire cand 4 si 13% vol de particule silanizate au fost
agaugate. In contract, silanizarea mustatilor nu a avut un effect evident. Rezistenta
la indoire a crescut putin in volumul mustatilor, cu cea mai mare schimbare fiind de
8%, dar nici o schimbare majora nu a fost gasita in umplutura. Cat despre variatia
modulului de compuri, adaugarea de particule sau mustati a dat o crestere

semnificativa in umplutura comparative cu baza de rasina. Totusi cresterea pentru

compusi la adaugarea mustatilor a fost mult mai mare decat la adaugarea
particulelor (P < 0.001).

Elasticitatea compusilor a crescut cu 43 sau 225% cand 19 vol% de particule sau

mustati au fost incorporate in compuri. Silanizarea hidroxiapatitei nu a aratat efecte
evidente in elasticitatea compusilor.
Figura 5 arata taria compusilor umpluturii cu HA silanizat.

Rezistenta la indoire si elasticitatea modulului impotriva umpluturii sunt aratate in

figura 6.

Bibliografie:
[1] Khatri C A, Stansbury J W, Schultheisz C R and Antonucci J M 2003 Synthesis,
characterization and evaluation of urethane derivatives of bis-GMA Dental Mater. 19
5848 [2] Draughn R A, Bowen R L and Moffa J P 1985 Composite restorative
materials Restorative Dental Materials: An Overview ed J A Reese and T M Valega
(London: Quintessence) pp 75107 [3] Xu H H K, Smith D T and Simon C G 2004
Strong and bioactive composites containing nano-silica-fused whiskers for bone
repair Biomaterials 25 461526 [4] Miyata N, Matsuura W, Kokubo T and Nakamura
T 2004 Mechanical behavior of bioactive composite cements consisting of resin and
glass-ceramic powder in a simulated body fluid: effect of silane coupling agent J.
Mater. Sci.: Mater. Med. 15 101320 [5] Kobayashi M, Nakamura T, Okada Y,
Fukumoto A, Furukawa T, Kato H, Kokubo T and Kikutani T 1998 Bioactive bone
cement: comparison of apatite and wollastonite containing glass-ceramic,
hydroxyapatite, and -tricalcium phosphate fillers on bone-bonding strength J.
Biomed. Mater. Res. 42 22337 [6] Park M S, Eanes E D, Antonucci J M and Skrtic D
1998 Mechanical properties of bioactive amorphous calcium
phosphate/methacrylate composites Dental Mater. 14 13741 [7] Kotha S P, Li C,
McGinn P, Schmid S R and Mason J J 2006 Improved mechanical properties of acrylic
bone cement with short titanium fiber reinforcement J. Mater. Sci.: Mater. Med. 17
7438

Biomed. Mater. 5 (2010) 054106 H Zhang and M Zhang [8] Xu H H K, Sun L, Weir M
D, Antonucci J M, Takagi S, Chow L C and Peltz M 2006 Nano DCPA-whisker
composites with high strength and Ca and PO4 release J. Dental Res. 85 7227 [9]
Tuncel A, Ozdemir A K, Sumer Z, Hurmuzlu F and Polat Z 2006 Cytotoxicity
evaluation of two different composites with/without fibers and one nanohybrid
composite Dental Mater. J. 25 26771 [10] Yilmaz H, Aydin C, Caglar A and Yasar A
2003 The effect of glass fiber reinforcement on the residual monomer content of
two denture base resins Quintessence Int. 34 14853 [11] Yoshida K, Tanagawa M
and Atsuta M 2001 Effects of filler composition and surface treatment on the
characteristics of opaque resin composites J. Biomed. Mater. Res. 58 52530 [12]
McDonough W G, Antonucci J M and Dunkers J P 2001 Interfacial shear strengths of
dental resin-glass fibers by the microbond test Dental Mater. 17 4928 [13] Karacaer
O, Polat T N, Tezvergil A, Lassila L V J and Vallittu P K 2003 The effect of length and
concentration of glass fibers on the mechanical properties of an injectionand a
compression-molded denture base polymer J. Prosthet. Dentistry 90 38593 [14]
Ramos V, Runyan D A and Christensen L C 1996 The effect of plasma-treated
polyethylene fiber on the fracture strength of polymethyl methacrylate J. Prosthet.
Dentistry 76 946 [15] Krause W R, Park S H and Straup R A 1989 Mechanicalproperties of bis-GMA resin short glass-fiber composites J. Biomed. Mater. Res. 23
1195211 [16] Deb S, Wang M, Tanner K E and Bonfield W 1996 Hydroxyapatite
polyethylene composites: effect of grafting and surface treatment of hydroxyapatite
J. Mater. Sci.: Mater. Med. 7 1913 [17] Debnath S, Wunder S L, McCool J I and Baran
G R 2003 Silane treatment effects on glass/resin interfacial shear strengths Dental
Mater. 19 4418 [18] Harding I S, Rashid N and Hing K A 2005 Surface charge and
the effect of excess calcium ions on the hydroxyapatite surface Biomaterials 26
681826 [19] Liu Q, de Wijn J R, de Groot K and van Blitterswijk C A 1998 Surface
modification of nano-apatite by grafting organic polymer Biomaterials 19 106772
[20] Mohsen N M and Craig R G 1995 Effect of silanation of fillers on their
dispersability by monomer system J. Oral Rehabil. 22 1839 [21] Zhang H 2008
Hydroxyapatite whiskers: preparation and use as resin-reinforcing filler PhD Thesis
University of Hong Kong [22] Santos C, Clarke R L, Braden M, Guitian F and Davy K
W 2002 Water absorption characteristics of dental composites incorporating
hydroxyapatite filler Biomaterials 23 1897904 [23] Ruse N D, Troczynski T,
MacEntee M I and Feduik D 1996 Novel fracture toughness test using a notchless
triangular prism (NTP) specimen J. Biomed. Mater. Res. 31 45763 [24] Tas A C 2001
Molten salt synthesis of calcium hydroxyapatite whiskers J. Am. Ceram. Soc. 84 295
300 [25] Suchanek W, Suda H, Yashima M, Kakihana M and Yoshimura M 1995
Biocompatible whiskers with controlled morphology and stoichiometry J. Mater. Res.
10 5219 [26] Hooshmand T, van Noort R and Keshvad A 2004 Storage effect of a
pre-activated silane on the resin to ceramic bond Dental Mater. 20 63542 [27]
Labella R, Braden M and Deb S 1994 Novel hydroxyapatite-based dental composites
Biomaterials 15 1197200 [28] Halvorson R H, Erickson R L and Davidson C L 2003
The effect of filler and silane content on conversion of resin-based composite Dental
Mater. 19 32733 [29] Domingo C, Arcis R W, Lopez-Macipe A, Osorio R, RodriguezClemente R, Murtra J, Fanovich M A and Toledano M 2001 Dental composites

reinforced with hydroxyapatite: mechanical behavior and absorption/elution

characteristics J. Biomed. Mater. Res. 56 297305 [30] Arcis R W, Lopez-Macipe A,
Toledano M, Osorio E, Rodriguez-Clemente R, Murtra J, Fanovich M A and Pascual C D
2002 Mechanical properties of visible light-cured resins reinforced with
hydroxyapatite for dental restoration Dental Mater. 18 4957 [31] Nakabayashi N
and Takarada K 1992 Effect of HEMA on bonding to dentin Dental Mater. 8 12530
[32] Morra M 1993 Acidbase properties of adhesive dental polymers Dental Mater.
9 3758 [33] Dyer S R, Lassila L V J, Jokinen M and Vallittu P K 2004 Effect of fiber
position and orientation on fracture load of fiber-reinforced composite Dental Mater.
20 94755 [34] Lassila L V J, Tanner J, Le Bell A-M, Narva K and Vallittu P K 2004
Flexural properties of fiber reinforced root canal posts Dental Mater. 20 2936 [35]
Becher P F, Tiegs T N and Angelini P 1990 Whisker toughened ceramic composites
Fiber Reinforced Ceramic Composites: Materials, Processing and Technology ed K S
Mazdiyasn (Park Ridge, NJ, USA: Noyes) pp 31127