DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VI,

17.03.2016

Comparatie intre risc si forta majora

- ambele sunt evenimente care pot surveni pe parcursul executarii contractului si in mod esential
ele sunt elemente imprevizibile (independente de culpa vreunei parti) care in cazul in care se
produc pot afecta executarea contractului de catre una sau ambele parti contractante.
- ca deosebiri: forta majora se caracterizaza si prin insurmontabilitate, adica prin faptul ca desi
poate fi preavzuta, efectele sale nu pot fi depasite. Asadar situatiile de risc care presupun numai
elemente de imprevizibilitate sunt mai multe decat cele de forta majora care implica si
insurmontabilitate.
Clasificarea riscurilor
Se clasifica in 2 mari categorii:
1) riscuri comerciale (economice) - se subclasifica in a) riscuri valutare si b) riscuri nevalutare.
a) riscurile valutare - constau in modificari ale cursului de schimb a monedei de plata din
contract fata de o alta moneda considerata o moneda de referinta (de calcul).
b) pot imbraca forma unor evenimente economice din cele mai diverse (de ex schimbari in pretul
materilor prime, al materialelor, energiei, fortei de munca - nivelul salariilor, in tarifele de
transport, in primele de asigurare, comisioanele bancare, dobanzi, raporturile dintre cerere si
oferta).
2) riscuri necomerciale - se divid in a) riscuri politico-administrative si b) evenimente naturale
(calamitati naturale).
a) riscuri politico-administrative - intra de ex conflicte armate, embargou, blocada economica,
modificari ale regimului politic, greve, alte tulburari civile grave, neacordarea autorizatiilor de
import sau export, masuri vamale restrictive etc.
b) evenimentele naturale - intra de ex evenimentele care sunt independente de vointa omului dar
care pot afecta contractele. De retinut ca evenimentele naturale prezinta o importanta mai redusa
in comertul international, pt ca in comertul international obiectul contractului il reprezinta de
obicei bunuri fungibile adica bunuri care pot fi inlocuite unele prin altele la executarea
contractului.
Asigurarea impotriva riscurilor
Riscurile din punct de vedere juridic prezinta importanta daca reprezinta cauza unei perturbari in
executarea contractului.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VI,
17.03.2016

Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor

Acestea au rolul tocmai de a reduce efectele negative pe care riscurile le pot produce asupra
contractului.
Se clasifica dupa 3 mari criterii:
1) in functie de felul riscurilor. De aici rezulta urmatoarele 3 categorii:
a) clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare aici intra caluza aur si clauzele valutare.
b) clauzele asigiguratorii impotriva riscurior nevalutare aici intra clauza de reviziure a pretului,
clauza ofertei concurente, caluza clientului celui mai favorizat si caluza de impreviziune
(hardship).
c) clauzele de forta majora care acopera riscurile politico-administrative si clamitatile naturale.
2) dupa obiectul lor. De aici rezulta 2 categorii:
a) clauze de mentinere a valorii contractului care au ca obiect numai prestatia momentara din
contract adica au ca scop mentinerea valorii acesteia impotriva riscurilor valutare sau nevalutare
aici intra clauza aur, caluzele valutare, clauza de revizire a pretului.
b) clauzele de adaptare a contractului care au un obiect mai larg, ele nu se refera numai la
prestatia momentara ci la intreaga economie a contractului adica la toate drepturile si obligatiile
partilor invlusiv privind cantitatea, calitatea marfii, termenele de livrare etc. Aici intra clauza
ofertei concurente, caluza de impreviziune, caluza clientului celui mai favorizat si caluza de forta
majora.
3) dupa modul de a opera al acestor caluze. Aici sunt:
a) clauze care au o actiune automata - sunt acele clauze care isi produc efectele prin ele insele
fara a fi nevoie ca partile sa renegocieze contractul. Mai precis caluzele cu efect automat contin
in ele o ecuatie care permite partii interseate sa readapteze contractul singura fara a avea nevoie
de renegociere cu cealata parte. Aici intra toate caluzele pe care le-am mentionat anterior cu
execptia clazei de impreviziune, totul depinde de vointa partilor, sigur ca statistic se poate spune
ca de plida clauzele valutare actioneaza de regula automat, iar altele cum este de plida clauza
clinetului celui mai favorizat de regula nu actioneaza automat, dar nu este o regula absoluta
partile putand stabilii altfel.
b) clauzele care nu au niciodata efect automt. Aici intra caluza de impreviziune ea implica prin
natura ei renegocierea contractului.
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VI,
17.03.2016

1) Clauza aur - este acea caluza contractuala prin care pretul contractului este raportat la pretul
aurului pe piata internationala. Daca analizam lucruile din punct de vedere istoric observam ca
aurul a parcurs cel putin 3 etape. Prima etapa din 1944 pana in anii 1970 - in aceasta perioada au
functionat regulile stabilite prin acordurile de la Bretton Woods din 1944, acordurile care au pus
bazele fondului monetar international. Aceste acorduri au avut 2 principii majore 1) principiul
paritatilor fixe in aur ale momendelor tarilor membre ale FMI, adica tarile cu economie de piata
din acel timp, fiecare momeda avea o anumita acoperire in aur (de ex dolarul a avut paritatea de
888 de miligrame de aur fin) 2) principiul convertibilitatii in aur a monedelor. in acest timp aurul
a purtat rolul denominator al monedelor si aurul avea un pret fix pe piata interantionala stabilit de
FMI, asadar aurul nu era o marfa. In acest timp clauza aur a functionat foarte bine si consta in de
ex pretul contractual este de 1000 de dolari pe tona de grau avnd in vedere faptul ca la data
incheierii contractului 1 dolar=888 de miligrame de aur fin, daca pe prcursul executarii
contractului paritate in aur a dolarului creste sau scade cu +/- 5% pretul contractual se va adapta
in mod corespunzator. Ce se putea intrampla? Dolarul s-a devalorizat cu 10% adica a ajuns la
880 de miligrame de aur fin, pretul contractual a crescut cu 10% pt a include marja de scadere a
valorii unitatii monetare. In anul 1976 ca urmare a acordurilor de la Kingstone s-a renuntat la
unul din principiile de la Bretton Woods, s-a renuntat la principiul paritatilor fixe in aur al
momendelor si din acest moment a inceput sa se produca o fluctuatie libera a monendelor una
fata de cealalta, aurul a pierdut rolul de numitor comun (denominator comun) a devenit o marfa
supusa legii cereri si ofertei, asadar pretul lui a fost stabilit in mod liber pe piata. Clauza aur a
intrat astfel in a 2-a etapa, a fost folosita mult mai putin. Astazi din 2009 - 2010 odata cu criza
economica, aurul a revenit ca etelon monetar si partile au inceput sa foloseasca pretul unciei de
aur.
2) Caluzele valutare - se caracterizeaza prin faptul ca ele presupun existenta a 2 categorii de
monede, o moneda de plata este moneda in care se plateste efectiv marfa care face obiectul
contractului (sa presupunem ca este o moneda mai slaba mai fluctuanta) si o moneda de cont
socotita mai stabila (o valuta forte). Aceste clauze sunt de 3 feluri:
a) clauze monovalutare - se caracterzieaza prin faptul ca presupune existenta unei monede de
plata de pilda leul romanesc si a unei monede de cont, pretul contractual va fi stabilit in moneda
de cont, de ex tona de grau costa 1000 de euro dar plata se va face in lei la cursul de schimb
dintre leu si euro de la momentul platii. Ratiunea acestei clauze este de a asigura o prevenire a
riscului devalorizrii monedei nationale. Aceasta clauza de regula opereaza automat. Partile pot
stabilii ca aceasta clauza sa opereze numai daca se trece peste un anumit procent de ex 5%.
Aceasta caluza este foarte des folosita si simpla, dar prezinta un dezavantaj si anume ca moneda
de cont ea insasi nu este stabila. Motiv pt care partile pot folosii clauzele multivalutare.
b) Clauza multivalutara exista atunci cand pretul contractual nu este raportat la o singura moneda
cum se intampla la clauza monovalutara.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VI,
17.03.2016

Clauze multivalutare - bazate pe un cos valutar stabilit de parti - caluza suna asa pretul
contractual este exprimat in lei 10 mii de lei avand in vedere fapul ca la momentul incheierii
contractului cursul de schimb este stabilit intre leu si media a 3 - 5 monede care formeaza cosul
valutar. Cosul valutar poate fi format din euro la 4,5 dolar la 4 si lira sterlina la 5,5, media da 4,8.
Aceasta clauza nu are o aplicatie larga practica pt ca ea chiar daca este mai sigura din punct de
vedere al mecanismului este complicata din considerete pur contabile.
c) Clauze multivalutare bazate pe un cos valutar institutionalizat - aceasta clauza este mai des
folosita. In ziua de astazi cel mai larg utilizat cos valutar institutionaliza sunt DST - drepturi
speciale de tragere ale FMI. Drepturile speciale de tragere sunt o moneda fiduciara (adica care nu
are o circulatie efectiva pe piata), dar sunt calculate in fiecare zi de catre FMI pe baza mediei
ponderate a urmatoarelor valute dolarul american, euro, yenul japonez, lira sterlina si foarte de
curand ioanul chinezec. Drepturile speciale de tragere sunt folosite ca moneda de cont.
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare
1) clauza de revizuire a pretului (de ajustare a pretului) - este acea clauza prin care partile
stabilesc ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in
cazul in care intre momentul incheierii si cel al executraii contractului au survenit modificari
seminificative ale unor elemente nemonetare de natura a schimba echilibrul contractual stabilit
initial. Caluzele de revizuire a pretului se calsifica in 3 mari categorii in functie de complexitatea
indicelui de referinta si anume:
a) clauze cu idexare unica - in acest caz pretul contractual este raportat la pretul exprimat intr-o
unitate de masura uzuala a unui singur element (material) care intra in componenta pretului
contractual. De pilda daca vand benzina elementul de baza pt mine este titeiul si imi raportez
pertul contractual la pretul titeiului pe piata interantionala, si spun pretul tonei de benzina este de
4 mii de lei avand in vedere faptul ca la data incheierii contractului pretului unui baril de titei
este de 90 de dolari barilul, daca acest pret creste sau scadea pretul contractual se va modifica
direct proportional.
Problema majora care se pune aici este de unde iau pretul elementului de referinta? Acest lucru
trebuie stabilit de partile din contrcat si se raporteaza la cotatia bursei de referinta.
b) clauza de indexare complexa sau cumulativa - atunci cand pretul contractual este raportat la 2
sau mai multe elemente de baza. Se intampla acest lucru mai ales in contractele internationale de
antrepriza pt obiective complexe. Daca eu contruiesc de plida o fabrica, acestea sunt contracte de
antrepriza complexe si pot sa indexez pertul contractual in functie de pretul materiei prime, al
navlului, al fortei de munca, cu 3,4,5 elemente de acest timp.
c) clauza cu indexare generala - cand pretul contractual este indexat cu un indice general calculat
de institutul national de statistica de ex indicele de inflatie.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VI,
17.03.2016

2) Clauza ofertei concurente - prin clauza ofertei concurente o parte contractanta (beneficiarul
caluzei) dobandeste dreptul ca in cazul in care pe parcursul executarii contractului un tert ii face
o oferta de contractare in conditii mai favorabile decat cele din contractul in curs de executare
are dreptul spuneam sa obtina adaptarea contractului in spirtitul ofertei tertului sau daca cealata
parte nu accepta (promitentul) contractul se va suspenda sau va fi reziliat direct sau in temeiul
unei hotarari arbitrale sau judecatoresti. Clauza ofertei concurente are drept ipoteza un tert care
face uneia dintre partile contractante o oferta in conditii mai favorabile decat cele din contractul
in curs de executare de ex romania are un contract pe 20 de ani de cumparare de gaze naturale
din Rusia la pretul de 150 de euro/ tona de gaz, peste 5 ani vine o firma din Turcia si spune iti
vand eu gaz la 100 de euro/ tona de gaz, asta inseamna cu un tert face o oferta mai favorabila
unei parti dintr-un contrcatul in curs de executare. Astfel se declansaza mecanismul caluzei.
Caracterul mai favorabil al ofertei terului poate consta ca in ex de mai sus intr-un pret mai bun,
dar oferta tertului poate fi mai favorabila si pt alte elemente decat pretul de ex conditii de plata
sau de transport sau de cantitate mai mare in anumite situatii. In cazul in care se intampla acest
lucru atunci se declansaza mecanismul clauzei si partea care a primit oferta mai favorabila o va
comunica partenerului din contractul in curs de executare. Conditia este ca oferta tertului sa fie
serioasa, adica sa fie o oferta in stare de angajament juridic.
Daca partenerul din contractul in curs de executare nu accepta, atunci se va aplea la un expert sau
un arbitru (din cadrul burselor de referinta). Arbitrul poate respinge cererea considerand ca oferta
tertului este neseriosa sau necaracteristica, poate sa admita cererea si sa dispuna reasezarea
pretului contractul cat considera el ca este corect in spiritul ofertei tertului, poate de asemenea, sa
suspende executarea contractului daca situatia care justifica scaderea pretului este conjuncturala
(dureaza 3- 6 luni sau un an), poate rezilia contractul.
Clauza clientului celui mai favorizat