Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
- propuneri intrebari -
A. astmul bronsic
B. sarcoidoza
A. episoade de apnee
C. pneumonie bacteriana
B. sforait nocturn
D. fibroza chistica
C. somnolenta diurna
E. BPOC
D. expectoratie
(pag. 2)
E. tulburari de memorie
(pag. 9)
C. expir prelungit
D. hipersecretie cronica
B. inspir fortat
D. hipersonoritate pulmonara difuza
E. raluri bronsice ronflante si uneori sibilante
(pag. 10)
(pag. 1-2)
C. somnolenta
B. osteoporoza
C. ateroscleroza
D. hepatita acuta
(pag. 10)
E. neuropatia diabetica
(pag. 2)
4
A. fibroza chistica
B. bronsiectaziile
C. sindromul posttuberculos
B. tuse si expectoratie
E. astmul bronsic
(pag. 10-11)
(pag. 12)
(pag. 8)
A. Simptome reduse
A. tusea
B. expectoratia
C. CAT < 10
C. febra
D. MMRC > 2
D. dispneea
E. 0-1 exacerbari pe an
E. astenia
(pag. 14)
(pag. 8)
A. greata si varsaturile
A. VEMS
B. somnolenta
B. scorul CAT
C. insomnia
C. chestionarul Epworth
D. aritmiile
D. ghidul GOLD
E. tremorul extremitatilor
E. scorul mMRC
(pag. 17)
(pag. 9)
(pag. 12)
C. D, risc crescut
D. A, risc scazut
E. niciun grad
(pag. 14)
* 29 Dintre anticolinergice, avantajul de a fi
necesara o singura administrare pe zi, il are:
A. scopantilul
(pag. 11)
B. ipratropiumul
C. fenoterolul
D. buscopanul
E. tiotropiumul
(pag. 17)
(pag. 25)
A. Streptococul pneumoniae
B. Mycoplasma pneumonia
C. Chlamydia pneumonia
D. Proteus
E. Piocianic
(pag. 26)
3
A. Starea generala.
B. Tensiunea arteriala, alura ventriculara.
C. Starea de constienta
D. Temperatura.
E. Frecventa respiratorie.
(pag. 29)
(pag. 35)
10 Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata a
unei pneumonii sunt:
A. Varsta inaintata
B. Proteus.
B. BPOC
C. Haemophilus influenza.
C. Diabet zaharat
D. Mycoplasma pneumonia.
D. Afectare unilobulara
E. Klebsiella.
E. Astm bronsic
(pag. 30)
(pag. 35)
* 11 Pneumonia comunitara se caracterizeaza
prin:
A. Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa
momentul internarii.
C. Amoxicilina.
E. Gentamicina.
D. Ampicilina.
(pag. 32)
* 17 Care este durata tratamentului pentru
pneumonia pneumococica?
A. 7-10 zile
B. 14-21 de zile.
A. Febra, frison.
C. 21 de zile.
B. Evolutie progresiva
D. 7 zile.
E. minimum 4 saptamani.
D. Cefalee, mialgii.
(pag. 33)
B. minimum 2 saptamani.
C. minimum 4 saptamani.
D. 10-14 zile.
E. 7-10 zile.
(pag. 33)
* 20 La ce interval de timp se recomanda
radiografie pulmonara de control intr-o
pneumonie?
A. 1 saptamana.
B. 4 saptamani.
C. 10 zile.
D. 6 saptamani.
E. peste 6 saptamani.
(pag. 35)
A. examen clinic
B. bronhoscopie
Tema nr. 3
Astmul bronsic
D. gazometrie
Compendiu vol I
37-47
1
E. pletismografie
(pag. 43)
5
E. bronsiectaziile
(pag. 46)
(pag. 37)
C. Astmul de effort;
(pag. 40)
(pag. 41)
(pag. 41)
Tema nr. 4
Cancerele bronhopulmonare
Compendiu vol I
48-71
1
A. Fumatul
B. Factorii genetici
C. Alimentatia
(pag. 45)
D. Astmul bronsic
E. Toate variantele sunt corecte
(pag. 48-49)
A. Carcinoamele epidermoide
B. Carcinoamele adenoscuamoase
C. Carcinoamele cu celule mici
D. Carcinoamele cu celule intermediare
E. Carcinoamele cu celule mari
(pag. 50)
4
A. Greata, varsaturile
B. Trombocitoza
C. Neurotoxicitate
D. Supresia medulara
E. Cardiotoxicitatea
(pag. 63-64)
(pag. 58)
10 Stadiul IIIB in stadializarea cancerului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:
A. T3N3M0
B. T4N2M0
C. T4N1M0
D. T4N0M0
E. T3N2M1
A. Noduli solizi
(pag. 58)
B. Noduli centrali
A. T2aN3M0
B. T4N1M1a
C. T1bN2M0
D. T2bN1M1
E. T3N2M1a
(pag. 58)
12 Cancerele pulmonare cu celule mici se
clasifica simplificat in 2 categorii cu
prognostic si abordare terapeutica:
A. Boala limitata (BL)
B. Boala complicata
(pag. 57)
C. Benzen
D. Aldehide
(pag. 48-49)
* 18 Cel mai frecvent tip histologic de cancer
bronhopulmonar intalnit este:
A. Carcinomul scuamos
B. Adenocarcinomul
C. Carcinomul cu celule mari
D. Carcinomul cu celule mici
(pag. 50)
C. Extensia anatomica
D. Tipul histopatologic al tumorii
E. Evaluarea operabilitatii
(pag. 59-60)
15 Referitor la strategia terapeutica a
pacientilor cu cancere bronhopulmonare nonmicrocelulare in stadiile I-II se poate spune
ca:
A. Chirurgia ramane tratamentul standard
B. Pneumectomia este interventia de referinta
C. Lobectomia este interventia de referinta
D. Radioterapia poate fi necesara
E. Chimioterapia adjuvanta trebuie considerata in
stadiile IIA si IIB
(pag. 66)
* 16 Parametrul N1 in stadializarea cancerelor
bronhopulmonare poate fi caracterizat de:
A. Metastaze in ganglionii subcarinari
B. Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali
C. Metastaze in ganglionii mediastinali
contralaterali
D. Metastaze in gangionii hilari contralaterali
E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
(pag. 58)
C. Disfonia
A. Activitate normala
D. Sindromul Pancoast-Tobias
E. Extensia cerebrala
(pag. 53)
E. Au o evolutie lenta
A. T3N2M0
(pag. 51)
B. T4N2M0
C. T4N0M0
D. T1aN2M0
E. T2aN3M1
(pag. 58)
* 30 Stadiul IIA poate contine urmatoarele
combinatii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar:
A. T1aN1M0
(pag. 59)
B. T1bN2M0
C. T2aN1M1
D. T3N1M0
E. T2bN0M1
(pag. 58)
B. Tomografie computerizata
C. Hemoglobina glicozilata
D. Determinarea markerilor tumorali
E. Bilant hepatic
(pag. 54)
Tema nr. 5
Tuberculoza
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
72-87
*1
*4
(pag. 76-77)
*5
(pag. 73-74)
*2
A. Geloza simpl
B. mediul solid Lwenstein Jensen
C. Sabouraud
D. Leifson
(pag. 77)
E. Chapman
*7
*8
C. Rifampicina;
E. Levofloxacina;
D. Etambutol;
(pag. 84)
(pag. 84)
A. Pirazinamid
B. Amikacin
C. Cicloserin
D. Levofloxacin
E. Ofloxacin
(pag. 83-84)
11 Mediile de cultura utilizate pentru izolarea
micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei
sunt:
A. mediul geloza - sange
B. mediul Pike
C. mediul solid Lwenstein Jensen
D. mediul Sabouraud
E. medii rapide lichide Bactec
(pag. 77)
B. IDR2PPD pozitiv;
(pag. 84)
(pag. 81)
(pag. 85)
Tema nr. 6
Trombembolismul pulmonar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
88-104
1
A. Neoplazia
B. hipercoagulabilitatea
C. Chimioterapia
D. staza sau turbulenta fluxului sangvin
E. Injuria endoteliala
(pag. 89)
2
A. Repausul la pat
B. Fracturi ale membrelor inferioare
C. Sarcina
D. leziuni ale maduvei spinarii
E. Chimioterapia
(pag. 89)
A. factorul V Leiden
B. Deficitul de proteina C
A. diagnosticul de certitudine
C. trombocitoza esentiala
D. deficitul de protrombina
C. aprecierea functiei VD
(pag. 90)
4
C. dispneea
A. cresterea VSH
D. cresterea TA
B. leucocitoza
E. Frisonul
(pag. 91)
A. este intensa
B. are caracter pleuretic
(pag. 92)
10 Modificarile electrocardiografice cel mai
frecvent intalnite in trombembolismul
pulmonar sunt:
B. bradicardia sinusala
E. iradiaza interscapulovertebral
C. modificarile de segment ST
(pag. 91)
D. aspectul S1Q1T1
E. tahicardia sinusala
A. Tahicardia
B. galopul de VS
C. accentuarea componentei pulmonare a
zgomotului II
D. Hipertensiunea arteriala
E. turgescenta jugularelor
(pag. 91)
7
(pag. 92)
* 11 Riscul de trombembolism pulmonar in
neoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu:
A. varsta inaintata
B. chimioterapia
C. hemopatiile maligne
D. cateterele venoase centrale
E. perioada postpartum
(pag. 89)
* 12 Trombofiliile se incadreaza in urmatoarea
grupa de risc pentru trombembolismul
pulmonar:
A. factori de risc foarte slabi
B. factori de risc slabi
C. factori de risc moderati
D. factori de risc puternici
E. factori de risc foarte puternici
(pag. 89)
A. radiografia pulmonara
C. deficitul de proteina S
B. scintigrafia pulmonara
D. hemofilia
C. angiografa pulmonara
E. factorul V Leiden
D. ecocardiografia
(pag. 90)
E. electrocardiograma
(pag. 94)
* 19 In prezent, standardul de aur in
diagnosticul trombembolismului pulmonar
este considerat:
B. cianoza
A. scintigrafia pulmonara
B. ecocardiografia
D. hipertensiunea arteriala
C. radiografia pulmonara
(pag. 90)
(pag. 94)
* 20 Suspiciunea clinica de trombembolism
pulmonar trebuie confirmata imagistic prin:
A. durerea retrosternala
A. Radiografie pulmonara
B. Ecocardiografie
C. tusea
D. hemoptizia
E. ameteala
(pag. 91)
(pag. 95)
A. gazometria arteriala
D. determinarea D-dimerilor
E. creatinina serica
(pag. 97)
(pag. 92)
* 17 Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit in
trombembolismul pulmonar este:
A. atelectazia
A. Acenocumarol
B. oligoemia difuza
B. Fondaparina
C. opacitatea triunghiulara
C. Clopidogrel
D. Nadroparina
E. oligoemia focala
E. Aspirina
(pag. 93)
(pag. 99)
A. hiperhomocisteinemia
A. Acenocumarol
B. insulinorezistena
B. Aspirina
C. disfuncia endotelial
C. Dabigatran
D. deficitul de estrogeni
D. Rivaroxaban
E. ischemia microvascular
E. Nadroparina
(pag. 111)
(pag. 99)
Tema nr. 7
Boala coronariana
Compendiu vol I
105-148
1
(pag. 109)
A. la vrstnici
B. la femei
C. la brbai
D. la hipertensivi
E. dup 72 de ore de la trombofibrinoliz
(pag. 127)
8
A. aritmii
A. spasmul coronarian
B. tromboz intraventricular
B. vasculitele coronariene
C. disecia de aort
D. reinfarctizare
D. emboliile coronariene
E. pericardit epistenocardic
E. consumul de cocain
(pag. 133)
(pag. 137)
A. sindrom febril
B. frectur pericardic
A. febr
B. tahiaritmii
C. embolie pulmonar
D. tireotoxicoz
(pag. 133)
E. anemie
(pag. 137)
16 Clasificarea Topol definete riscul crescut n
cazul unui SCA, n condiiile apariiei
urmtoarelor condiii clinice:
D. fibrilaie ventricular
D. unde Q patologice
(pag. 133)
(pag. 142)
A. hemopericard
B. tamponad cardiac
C. colaps cardiovascular cu disociaie
electromecanic
D. fibrilaie atrial
E. edem pulmonar
(pag. 132)
13 Tratamentul anticoagulant oral la un pacient
cu STEMI este recomandat n caz de:
A. fibrilaie atrial
B. tahicardie ventricular recurent
C. fibrilaie ventricular
D. proteze mecanice valvulare
E. tromboz intraventricular
A. reduc presarcina
B. reduc contractilitatea miocardic
C. scad consumul miocardic de oxigen
D. reduc frecvena cardiac
E. cresc aportul miocardic n oxigen prin
vasodilataie coronarian
(pag. 143)
18 Riscul intermediar de stratificare a riscului
unui pacient cu SCA presupune:
A. istoric de tromboembolism pulmonar
B. istoric de infarct miocardic
C. istoric de accident vascular cerebral
D. istoric boal arterial periferic
E. istoric de reumatism articular acut
(pag. 142)
(pag. 128)
A. ticagrelor
A. lateral
B. prasugrel
B. latero-posterior
C. rivaroxaban
C. infero-lateral
D. tirofiban
D. inferior
E. abciximab
E. infero-posterior
(pag. 144)
(pag. 122)
A. apixaban
A. 2-4 ore
B. rivaroxaban
B. 4-6 ore
C. ticagrelor
C. 6-12 ore
D. clopidogrel
D. 12-20 ore
E. prasugrel
E. 24 ore
(pag. 144)
(pag. 124)
A. ecocardiografia de stres
A. I
C. 12 ore
B. II
D. 24 ore
C. III
E. 48 ore
D. IV
(pag. 126)
E. V
(pag. 107)
* 23 Edemul pulmonar acut cardiogen asociat
unui STEMI corespunde conform clasificrii
Kilip, clasei:
A. I
B. II
D. dup 7 zile
C. III
E. dup 14 zile
D. IV
(pag. 132)
E. V
(pag. 121)
A. inferior
B. tratament cu amiodaron
B. lateral
C. tratament cu xilin
C. anterior
D. septal profund
E. de ventricul drept
(pag. 133)
(pag. 133)
B. statinele
C. heparina nefracionat
D. vasodilatatoarele
E. nu necesit tratament
(pag. 133)
(pag. 132)
C. fibrilaia atrial
D. flutterul atrial
(pag. 133)
(pag. 133)
B. 110 mg/dl
A. mexiletina
C. 100 mg/dl
B. fenitoina
D. 90 mg/dl
C. propafenona
E. 70 mg/dl
D. disopiramida
(pag. 147)
E. amiodarona
(pag. 132)
* 38 Apariia ocului cardiogen asociat unui
STEMI presupune afectarea a cel puin:
B. maxim 7 zile
A. 10% din VS
C. maxim 14 zile
B. 20% din VS
D. maxim 21zile
C. 30% din VS
E. maxim 30 zile
D. 40% din VS
(pag. 137)
A. 10%
A. Frecventa cardiaca
B. 20%
B. Vascozitatea
C. 30%
C. Contractilitatea miocardica
D. 40%
E. 50%
E. Presarcina
(pag. 131)
(pag. 151)
A. Nefropatia diabetica
A. 6 ore
B. 12 ore
C. Rinichiul polichistic
C. 24 ore
D. Uropatia obstructiva
D. 48 ore
E. 7 zile
(pag. 153)
(pag. 133)
Tema nr. 8
Hipertensiunea arteriala
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
149-172
1
A. Fistula arteriovenoasa
B. Stenoza aortica valvulara
C. Rigiditatea aortei crescuta
D. Boala Paget
E. Tireotoxicoza
(pag. 154)
7
(pag. 150-151)
E. Retinopatie
(pag. 167-168)
(pag. 160)
(pag. 168)
C. > 120/80 mm Hg
(pag. 167)
D. < 140/90 mm Hg
E. > 130/80 mm Hg
(pag. 149)
Pag. 22 din 146
(pag. 153)
A. Contractilitatea miocardica
D. Se datoreaza hiperaldosteronismului
C. Vascozitatea
E. Se asociaza cu hipopotasemie
D. Frecventa cardiaca
(pag. 154)
E. Presarcina
(pag. 151)
Tema nr. 9
Insuficienta cardiaca
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
173-194
*1
E. Creatinina serica
A. hidroclorotiazida.
(pag. 156-157)
B. spironolactona.
C. torasemidul.
D. metolazona.
E. furosemidul.
(pag. 190)
*2
A. embolia pulmonara.
C. tireotoxicoza.
(pag. 158)
* 28 Asocierea HTA de gradul 1 cu 1-2 factori de
risc incadreaza pacientul hipertensiv in clasa
de risc:
B. tamponada.
D. disfunctia renala.
E. supraincarcarea volemica.
(pag. 187)
*3
A. Risc obisnuit
A. miocardita acuta.
B. embolia pulmonara.
C. disectia de aorta.
D. infarctul miocardic acut.
E. aritmia acuta.
(pag. 189)
*4
A. Prazosin
B. Doxazosin
C. Clonidina
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 166)
Pag. 24 din 146
*5
E. necesitatea spitalizarii.
(pag. 189)
(pag. 186)
7
A. anemia.
B. beta-blocante
C. leziuni cerebrovasculare.
C. tromboembolismul pulmonar
D. neoplazii.
D. infectii
E. disfunctia hepatica.
E. tireotoxicoza
(pag. 187)
(pag. -)
E. hepatomegalie sensibila
(pag. -)
B. Splenomegalie
A. scad mortalitatea
C. Ascita
B. cresc spitalizarile
E. Zg de galop protodiastolic
(pag. -)
(pag. -)
27 Inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei I (IECA) in insuficienta
cardiaca nu se administreaza la cei cu :
B. tahicardia
A. angioedem
C. dilatarea ventriculara
(pag. -)
(pag. -)
28 Beta blocantele in insuficienta cardiaca (IC)afirmatii corecte
A. nu se adminstreaza la pacientii cu FE 40%
B. un episod de decompensare a IC necesita
reducerea temporara a dozei
C. nu se administreaza in astmul bronsic
D. se pot administra cu prudenta la pacientii cu
BAV( bloc atrioventricular) grd 1
E. pot produce hipotensiune
(pag. -)
(pag. -)
B. valori TA crescute
C. sufluri cardiace
D. zg de galop protodiastolic
(pag. -)
Tema nr. 10
Cardiomiopatiile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
195-207
1
A. Dezorganizarea miocitelor
B. Prezenta obstructiei tractului de ejectie VS
C. Asociereea cu moartea subita cardiaca
D. Hipertrofia exagerata
E. Aparitia familiala
(pag. 199)
7
(pag. 195)
A. Sarcoidoza
B. Sclerodermia
C. Amiloidoza
D. Hemocromatoza
E. Dermato/polimiozita
(pag. 195)
3
A. LES
B. Distrofia Duchenne
C. PAN
D. Ataxia Friedreich
(pag. 200)
E. Distrofia miotonica
(pag. 195-196)
4
A. Boala Gaucher
B. Sclerodermia
C. Cardiomiopatia diabetica
D. Amiloidoza
E. Sarcoidoza
E. Ecocardiografia
(pag. 204)
(pag. 198)
A. Terapia vasodilatatoare
B. Restrangerea activitatii fizice
C. Dieta hipersodata
D. Incurajarea consumului de alcool
E. Controlul greutatii corporale
A. Boala Hurler
B. Amiloidoza
C. Cardiomiopatia diabetica
D. Boala Gaucher
E. Sclerodermia
(pag. 204)
(pag. 199)
A. > 50%
B. Boli infiltrative
B. < 50%
C. Fibroza endomiocardica
C. < 25%
D. Boala post-iradiere
D. > 25%
E. Metastaze miocardice
E. < 45%
(pag. 204)
(pag. 195)
* 12 Care dintre urmatoarele valori ale diametrului
telediastolic al VS este acceptat ca si criteriu
de diagnostic pentru cardiomiopatia
dilatativa?
D. Metastaze miocardice
E. Sindromul hipereozinofilic
(pag. 204)
C. Boala Hunter
D. Pseudoxanthoma elasticum
E. Sarcoidoza
(pag. 204)
C. Boala Hurler
E. Sarcoidoza
D. Amilodoza
(pag. 204)
* 20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele
ale:
A. Cardiomiopatiei hipertrofice
B. Cardiomiopatiei dilatative
C. Pericarditei constrictive cronice
D. Pericarditei acute
(pag. 204)
Tema nr. 11
Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul cardiac
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
208-232
*1
*6
C. este repetitiva.
D. este cronica.
(pag. 213)
*7
(pag. 209)
*2
A. simpaticolitic.
B. cu mecanism similar Amiodaronei.
A. cardiopatia hipertensiva.
B. miocardita.
C. cardiopatia ischemica.
D. cardiomiopatia hipertrofica.
E. sindromul de QT lung.
(pag. 219)
*8
(pag. 209)
*4
E. disociatie atrioventriculara.
(pag. 227)
*9
(pag. 209)
*5
A. automatismul anormal.
B. post-depolarizarile.
C. parasistolia.
D. mecanism ectopic.
E. reintrarea.
(pag. 210)
A. Amiodarona.
B. torsada varfurilor.
B. Ibutilide.
C. Sulfatul de magneziu.
D. flutterul atrial.
D. Clorura de potasiu.
E. tahicardia atriala.
(pag. 208-209)
(pag. 221)
* 12 Tratamentul extrasistolelor ventriculare in
absenta unei cardiopatii organice include:
A. defibrilator implantabil.
B. Dofetilide.
C. Flecainida.
D. Moricizina.
E. Procainamida.
(pag. 209)
18 Terminarea unei tahicardii paroxistice
supraventriculare se poate face prin:
A. Verapamil i.v.
B. manevre vagale.
C. soc electric extern.
D. Amiodarona i.v.
E. Digoxin i.v.
(pag. 211)
(pag. 220)
(pag. 226)
(pag. 211)
A. bradicardie sinusala.
C. bloc atrioventricular.
B. fibrilatie atriala.
D. ritm jonctional.
E. extrasistole ventriculare.
(pag. 225)
28 Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei
atriale sunt:
A. disfunctia sistolica a ventriculului stang.
B. dilatarea atriala.
(pag. 213)
(pag. 210)
A. fuziuni ventriculare.
B. capturi.
D. disociatie atrio-ventriculara.
E. activitate ventriculara complet haotica, fara
complexe QRS definite.
(pag. 220)
*4
A. blocantele beta-adrenergice.
A. bicuspidia aortica
B. traumatism toracic
C. digoxin.
C. infarct miocardic
D. sdr. Marfan
E. defibrilatorul implantabil.
E. sifilis
(pag. 221)
(pag. -)
Tema nr. 12
Valvulopatiile. Endocardita infectioasa. Pericardita
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
233-254
*1
*5
(pag. -)
Insuficienta tricuspidiana:
*6
A. apare in colagenoze
B. poate apare dupa traumatisme toracice
C. produce dilatarea ventriculului stnag
D. produce dilatarea aortei ascendente
E. perfuzia coronara este crescuta, pacientii nu au
angina pectorala
(pag. -)
*8
(pag. -)
(pag. -)
*9
(pag. -)
(pag. -)
(pag. -)
(pag. -)
(pag. -)
(pag. -)
19 Pericardita:
E. evenimente tromboembolice
(pag. -)
(pag. -)
D. disfonie
A. Zg 1 este intarit
B. Zg 1 este dedublat
C. Clacmentul de deschidere al mitralei se aude
indiferent de calcificarea valvei
E. microvoltajul
(pag. -)
(pag. -)
A. Se utilizeaza colchicina
B. Medicatia antiinflamatorie steroidiana este
superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene si
se utilizeaza preferential
C. Pericardiocenteza se face in tamponada
cardiaca si in revarsatele pericardice mari
D. Pericardiectomia este rezevara cazurilor cu
constrictie pericardica
E. Pericardiocenteza este de electie in tamponada
din disectia de aorta
(pag. -)
30 In stenoza aortica :
A. prezenta simptomelor se coreleaza cu reducerea
supravietuirii
B. moarte subita poate fi o manifestare precoce
C. tratamentul medical influenteaza prognosticul
pacientilor
D. tratamentul chirurgical se indica pacientilor cu
SA stransa simptomatici
E. TAVI este o alternativa la tratamentul chirurgical
clasic
(pag. -)
31 In stenoza mitrala:
A. tratamentul anticoagulant se indica numai
pacientilor in fibrilatie atriala
B. la pacientii cu fibrilatie atriala se poate opta
pentru controlul ritmului sau al frecventei cardiace
C. pacientii asimptomatici cu stenoza medie sau
stransa nu necesita tratament interventional
(pag. -)
(pag. -)
Tema nr. 13
Refluxul gastroesofagian
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
255-261
1
Esofagul Barrett:
A. n esofagitele severe
B. n caz de insucces la terapia medicamentoas
C. la pacienii tineri cu simptome tipice de boal
de reflux gastroesofagian fr semne de alarm
D. n cazul pacienilor cu durere toracic la care
se suspecteaz boal de reflux gastroesofagian
E. la pacienii cu complicaii ale bolii de reflux
gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
(pag. 259)
8
A. mucosectomie
B. reevaluare endoscopic la 3-5 ani
B. prezena disfoniei
D. endoscopii anuale
E. intervenie chirurgical
D. apariia disfagiei
(pag. 258)
B. acalazia
A. regim igieno-dietetic
C. ulceraii
E. esofagul Barrett
(pag. 257)
* 11 Explorarea de prim intenie, n caz de
apariie a semnalelor de alarm i pentru
excluderea unui posibil cancer esofagian
este:
A. pH-metria
B. examenul baritat esogastroduodenal
C. tomografia computerizat toracic
D. endoscopia digestiv superioar
E. manometria esofagian
(pag. 256)
* 12 Testul cel mai sensibil pentru depistarea
prezenei refluxului acid intraesofagian este:
A. endoscopia digestiv superioar
B. pH-metria
C. examenul baritat esogastroduodenal
D. manometria esofagian
E. ecoendoscopia
(pag. 257)
* 13 Esofagul Barrett se confirm prin:
A. endoscopie digestiv superioar care
evideniaz ascensionarea liniei Z
B. pH-metrie esofagian
C. endoscopie digestiv superioar cu biopsii
multiple
D. antiacide i alginai
E. inhibitori de pomp de protoni
(pag. 259)
* 16 n faa unui pacient tnr cu simptome tipice
de boal de reflux i fr semne de alarm,
de prim intenie este:
A. endoscopia digestiv superioar
B. proba terapeutic, n principal cu inhibitori de
pomp de protoni
C. fundoplicaturarea Nissen
D. sutura endoscopic a jonciunii eso-gastrice
E. efectuarea pH-metriei esofagiene
(pag. 259)
* 17 Manometria esofagian este recomandat n
urmtoarele cazuri:
A. pacieni cu ulceraii esofagiene
B. disfagie prin stenoze esofagiene
C. durere toracic noncardiac
D. esofagul Barrett
E. pacieni care nu rspund la terapia empiric i au
un aspect normal la endoscopia digestiv
superioar
(pag. 260)
* 18 La pacienii cu boal de reflux
gastroesofagian la care terapia antisecretorie
empiric este ineficient se recomand:
A. pH-metrie esofagian
E. ecoendoscopie
(pag. 257-258)
D. intervenie chirurgical
E. examen baritat esogastroduodenal
(pag. 259)
A. nizatidina
B. omeprazolul
C. famotidina
D. pantoprazolul
E. lanzoprazolul
(pag. 258)
25 Endoscopia digestiv superioar este
indicat n urmtoarele cazuri:
A. vrsta pacientului peste 50 de ani, cu boal de
reflux gastroesofagian frecvent
B. disfonie
C. laringospasm
D. odinofagie
E. disfagie
(pag. 257)
26 n boala de reflux gastroesofagian, blocanii
de receptori H2 histaminici au urmtoarele
efecte:
(pag. 258)
B. au efect de tamponare
(pag. 258)
E. gastroparez
(pag. 255)
A. scderea n greutate
B. senzaia de corp strin faringian
C. hemoragia digestiv superioar
D. istoricul familial de cancer de tract digestiv
superior
E. laringospasmul
(pag. 256)
Pag. 39 din 146
C. tuse cronic
B. teofilina
E. astm bronic
(pag. 257)
D. ciocolata
E. cafeaua
A. otita medie
B. sleep apnea
(pag. 255)
35 Endoscopia digestiv superioar n boala de
reflux gastroesofagian:
C. tusea cronic
E. astmul bronic
(pag. 256)
(pag. 256-257)
B. alginaii
36 Esofagul Barrett:
C. anticolinergicele
D. antidepresivele triciclice
E. teofilina
(pag. 255)
32 Principalele simptome ale bolii de reflux
gastroesofagian sunt:
A. anemia
B. tusea cronic
C. pirozisul
(pag. 257-258)
D. sleep apnea
E. regurgitaiile acide
(pag. 255)
Tema nr. 14
Boala ulceroasa
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
262-273
*1
(pag. 257)
E. Testul salivar
(pag. 266-267)
*2
A. Apetit diminuat
B. Contractur abdominal
C. Scdere ponderal nesemnificativ
D. Melen
E. Vrsturi alimentare postprandial tardiv
(pag. 268)
*3
A. Misoprostol
B. AINS
C. Cimetidina
E. Sucralfat
D. Rabeprazol
(pag. 270)
*4
(pag. 258-259)
40 Recomandrile AGA (American
Gastroenterological Association) n boala de
reflux gastroesofagian includ:
A. Pirozisul
B. Distensia abdominal
C. Durerea epigastric
D. Astenia
E. Durerea toracic anterioar
(pag. 265)
Pag. 41 din 146
*6
A. Amoxicilinei
B. Misoprostolului
C. Sucralfatului
D. Cimetidinei
E. Ranitidinei
(pag. 270)
*7
A. Factori genetici
(pag. 268)
*8
A. Pepsina
(pag. 264)
B. Infecia cu H. pylori
C. Regenerarea tisular
D. Consumul de AINS
A. Chimioterapia
B. Obstruciile duodenale
(pag. 263)
C. Insulinoamele
D. Sindromul Zollinger-Ellison
E. Infecia cu virus Herpes simplex de tip 2
(pag. 264)
14 Manifestrile clinice n ulcerul gastric i
duodenal includ:
A. Durere n hipocondrul stng cu caracter de
arsur
B. Hemoragii digestive superioare inaugurale n
cazul ulcerelor determinate de consumul de AINS
C. Sindromul dispeptic (eructaiile, meteorismul,
distensia abdominal, senzaia de saietate
precoce)
D. Simptomele sindromului anemic (astenie,
fatigabilitate, dispnee, palpitaii, vertij)
E. Durerea nocturn
(pag. 265)
E. Traumatisme cerebrale
(pag. 263)
B. Ampulomul vaterian
B. Hemoragia exteriorizat
C. Ischemia mezenteric
C. Vrsturile recurente
D. Tumorile renale
D. Pirozisul
E. Neoplasmul pancreatic
(pag. 267)
(pag. 265)
16 Localizrile predilecte ale ulcerelor gastrice i
duodenale descrise la endoscopia digestiv
superioar sunt reprezentate de:
A. Duodenul distal
B. Zona de tranziie esofagogastric
C. Zona de tranziie corporeoantral, respectiv
gastroduodenal
(pag. 267)
E. Fornixul gastric
(pag. 266)
17 n explorarea ulcerului gastric i duodenal
examenul radiogic:
A. Are aplicabilitate n contextul contraindicaiilor
pentru explorarea endoscopic
(pag. 267)
E. Pancreatita cronic
C. Perforaia
(pag. 266-267)
18 Explorarea funciei secretorii gastrice se
impune n cazul:
A. Ulcerelor solitare
B. Ulcerelor cu localizare la nivelul bulbului duodenal
(pag. 267)
C. Antitrombotice
D. Antifungice
(pag. 269)
E. Antibiotice
(pag. 270)
28 Din clasa de blocani ai receptorilor H2 fac
parte:
A. Famotidina
B. Ranitidina
C. Sucralfat
D. Misoprostol
E. Nizatidina
(pag. 270)
*3
A. Famotidina
B. Misoprostol
A. tenesme rectale
C. Omeprazol
B. rectoragii
D. Sucralfat
C. dureri abdominale
E. Nizatidin
D. febr
(pag. 270)
(pag. 279)
*4
D. Administrarea de heparin
E. Terapia secvenial
(pag. 271)
Tema nr. 15
Bolile inflamatorii intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
274-302
*1
*8
A. lactoferina
B. anticorpi ASCA
C. anticorpi pANCA
D. anticorpi OMPc
E. anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA
(pag. 282)
*9
C. salazopirina
D. mesalazina
(pag. 283)
* 11 Complicaiile intestinale ntlnite la pacienii
cu boli inflamatorii intestinale sunt:
A. colangit sclerozant primitiv
E. adalimumab
(pag. 292 293)
* 16 Cel mai folosit antibiotic n tratamentul
bolilor inflamatorii intestinale este:
B. eritem nodos
A. olsalazina
C. megacolon toxic
B. ciprofloxacina
D. pioderma gangrenosum
C. ciclosporina
E. trombembolism pulmonar
D. salazopirina
(pag. 288)
E. mesalazina
(pag. 293)
* 17 Corticosteroizii utilizai n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale au urmtoarele efecte:
A. stimuleaz proliferarea celulelor inflamatorii
B. stimuleaz recrutarea celulelor inflamatorii
C. stimuleaz metabolismul acidului arahidonic
D. hiperbilirubinemie neconjugat
(pag. 291)
(pag. 293)
C. fumatul
E. factorii infeciosi
D. echilibrul oxidani-antioxidani
(pag. 274 275)
23 Gena NOD2, a crie mutaie este implicat n
bolile inflamatorii intestinale prezint
urmtoarele particulariti:
A. se asociaz mai frecvent cu colita ulcerativ
B. detecteaz peptide bacteriene
C. inhib producia de citokine proimflamatorii
D. se asociaz mai frecvent cu boala Crohn, cu
localizare sigmoidian
E. declaneaz modificri inflamatorii prin
rspunsul imun dobndit
E. polipi adenomatoi
(pag. 275)
(pag. 296)
A. diet
C. semnalizarea extracelular
B. fumat
C. factori infeciosi
D. autofagie
E. echilibrul oxidani-antioxidani
(pag. 274 275)
C. migrarea leucocitelor
D. aderarea leucocitelor
C. hiposecreie de mucus
E. hipersecreie de mucus
(pag. 278)
28 Consecinele aderrii i migraiei leucocitare
la nivelul epiteliului intestinal n bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. apariia edemului
B. apariia hiperemiei
C. scderea permeabilitii intestinale prin
eliberarea de proteaze
(pag. 277)
E. pancolit ulcerativ
(pag. 279)
33 Proctita ulcerativ se caracterizeaz prin:
E. constipaie
D. diaree
(pag. 279)
(pag. 277)
A. diaree
B. febr
C. rectoragii
D. teneme rectale
E. prezena complicaiilor
E. greuri
(pag. 282)
(pag. 280)
B. eritem
C. pseudopolipi inflamatori
D. fisuri
E. ulceraii pleomorfe
(pag. 283)
A. ulceraii aftoide
B. eritem
C. pseudopolipi inflamatori
D. fisuri
E. aspect de piatr de pavaj
(pag. 283)
46 Examinrile radiologice folosite n
diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale
sunt:
A. scorul CDAI
B. scorul Mayo
C. scorul CDEIS
D. scorul Viena
E. scorul Truelove-Witts
A. enteroclisma
(pag. 287)
B. videocapsula endoscopic
C. fistulografia
D. enterografia computer tomografic
A. eritemul nodos
E. irigografia
B. pioderma gangrenosum
(pag. 284)
C. sarcoidoza
(pag. 288)
A. eritem nodos
B. episclerite
C. uveite
D. pioderma gangrenosum
E. irite
(pag. 288)
53 Manifestrile extraintestinale pulmonare
ntlnite n bolile inflmatorii intestinale sunt
reprezentate de:
A. pioderma gangrenosum
B. bronite cronice
C. eritem nodos
E. broniectazii
B. eritem nodos
A. hipergamaglobulinemie
B. hiperbilirubinemie neconjugat
E. trombembolism pulmonar
(pag. 288)
E. sindrom de colestaz
(pag. 290)
60 Dieta n bolile inflamatorii intestinale are
urmtoarele particulariti:
A. se recomand excluderea laptelui
C. leziuni perianale
D. anemie megaloblastic
E. pioderma gangrenosum
(pag. 288)
(pag. 292)
A. bradicardie
B. hipertensiune
C. rectoragii importante
D. intensificarea zgomotelor intestinale
E. abdomen destins
(pag. 289)
57 Pioderma gangrenosum aprut n cursul
evoluiei bolilor inflamatorii intestinale se
caracterizeaz prin:
A. noduli roietici, dispui mai ales la nivelul
membrelor superioare
B. papule roietice localizate mai ales la nivelul
membrelor superioare
C. evoluie nefavorabil sub tratamentul administrat
pentru boala intestinal
D. apariia cu precdere n colita ulcerativ
E. papule roietice care se ulcereaz prin necroza
esuturilor subiacente
(pag. 290)
58 Diagnosticul spondilitei i sacroiliitei
asociate bolilor inflamatorii intestinale se
stabiliete prin radiografii ale coloanei
vertebrale i articulaiilor care arat:
A. osteoporoz juxtaarticular
B. periostit uoar
C. eroziuni
D. edem
E. osteoliz
(pag. 290)
A. rifaximina
B. metronidazolul
C. mesalazina
D. budesonidul
D. colita fulminant
E. olsalazina
E. megacolonul toxic
(pag. 293)
A. budesonid
B. adalimumab
C. azatioprina
D. mesalazina
E. ciclosporina
(pag. 292 293)
66 Cele mai folosite antibiotice n bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. olsalazina
B. rifaximina
C. ciprofloxacina
D. salazopirina
E. claritromicina
(pag. 293)
67 Reaciile adverse ale administrrii de
azatioprina n bolile inflamatorii intestinale
sunt:
A. diaree
B. constipaie
A. osteoporoza
B. hipotensiunea arterial
C. hipoglicemia
D. insomnia
E. retenia hidrosalin
(pag. 293)
71 Indicaiile de administrare pentru infliximab
n bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. forme de boal Crohn corticodependente
B. forme fistulizante de boal Crohn
C. forme uoare de colit ulcerativ
D. forme de boal Crohn corticorefractare la
tratamentul cortizonic
E. forme modrate de colit ulcerativ fr rspuns
la tratamentul convenional
(pag. 293)
72 Indicaiile de administrare ale
imunosupresoarelor n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale sunt:
C. supresie medular
D. hepatotoxicitate
E. alergii
(pag. 293)
D. meninerea remisiunii
(pag. 293)
73 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
inflamatorii intestinale are urmtoarele
caracteristici:
A. stimuleaz sinteza ribonucleotidelor
C. au efect imunomodulator
(pag. 293)
(pag. 293)
A. diaree mucosanghinolent
A. cancer colo-rectal
B. insuficien cardiac
C. reactivarea tuberculozei
C. megacolon toxic
D. oc anafilactic
D. perforaia
E. infecii
(pag. 294)
(pag. 296)
C. displazia
D. polipi adenomatoi
E. megacolonul toxic
(pag. 296)
Tema nr. 16
Ciroza hepatica
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
303-332
*1
C. imunosupresoare
D. derivai de 5 ASA
E. corticoterapie
(pag. 295)
77 Indicaiile tratamentului chirurgical de
urgen n boala Crohn sunt:
A. cancer colonic
B. perforaie intestinal
C. lipsa rspunsului la tratament
D. stricturi fibrotice
E. ocluzie intestinal
(pag. 296)
78 Tratamentul chirurgical n bolile inflamatorii
intestinale prezint urmtoarele caracteristici:
A. reprezint ultima modalitate de tratare a
pacienilor
B. n boala Crohn se opteaz pentru rezecii
intestinale limitate datorit riscului de recuren
postoperatorie
A. Octapamin
B. Benzodiapzepine endogene
C. Tirozin
D. Triptofan
E. GABA
(pag. 322-323)
*2
*3
A. Cefotaxim
B. Neomicina
C. Augmentin
D. Norfloxacin
E. Rifaximina
(pag. 327, 324)
*4
*8
A. Ascit neutrocitar
D. Ciprofloxacin
B. Bacteriascit
C. Ascit tuberculoas
(pag. 303)
D. Ascit neoplazic
E. Peritonit bacterian secundar unei perforaii de
viscer cavitar.
(pag. 327)
*5
D. Steluele vasculare
B. Hemoliza
C. Leucopenia
(pag. 309-310)
D. Trombocitopenia
E. Plasmocitoza
(pag. 328-329)
*6
D. Vasoconstricia splanhnic
E. Cardiomiopatia cirotic
(pag. 310)
B. Octreotid
(pag. 313)
(pag. 321)
(pag. 314)
* 14 Tratamentul de baz n ciroza biliar
secundar este reprezentat de:
A. Administrarea de hepatoprotectoare
B. Administrare de medicamente cu efect antifibrotic
C. Administrarea de acid ursodeoxicolic
D. ndeprtarea obstacolului sau ocolirea acestuia
prin drenaj biliar sau stent.
E. Combaterea pruritului i a deficitelor vitaminice
(pag. 314)
* 15 Care afirmaie privind hemocromatoza este
adevrat:
A. Forma secundar are transmitere autosomal
recesiv
B. Manifestrile clinice apar totdeauna din copilrie
C. Brbaii au un tablou clinic mai estompat
D. Apare cardiomiopatie prin depozit de cupru
E. Boala este confirmat prin creterea
coeficientului de saturaie a transferinei peste
50% la femei si peste 60% la brbai.
(pag. 315)
* 16 Hiperbilirubinemia din ciroza hepatic:
A. Este cel mai frecvent de tip hemolitic
(pag. 311)
* 19 Care dintre urmtoarele explorri paraclinice
este criteriu sugestiv pentru etiologia
alcoolic a cirozei hepatice:
A. Raportul AST/ALT sub 1
B. Creterea disproporionat a bilirubinei fa de
gamma-glutamiltranspetidaz
C. Predominana IgA n imunoelectroforez
D. Predominana IgG n imunoelectroforez
E. Predominana IgM n imunoelectroforez.
(pag. 313)
* 20 Cel mai important factor de risc pentru
apariia sindromului hepatorenal este
reprezentat de:
A. Vasoconstricia splanhnic
B. Vasodilataia renal
C. Excesul de fluide
D. Infeciile
E. Administrarea de diuretice antialdosteronice.
(pag. 326)
* 21 Cea mai eficient metod de tratament n
sindromul hepatorenal este:
E. Transplantul renal.
(pag. 310)
(pag. 326)
E. Sunt cianotice
(pag. 306)
A. Pruritul
B. Icterul
C. Astenia fizic
C. Hipertensiunea portal
D. Formarea ascitei
(pag. 313)
(pag. 305)
B. D-penicilamina
C. Acidul ursodeoxicolic
D. Colchicina
C. Regenerarea nodular
E. Azatioprina
D. Necroza hepatocitar
(pag. 314)
(pag. 307)
* 31 Ciroza biliar primitiv poate fi sugerat
anatomo-patologic de:
B. Toxicitate medicamentoas
C. Congestie venoas
B. Fibroza hepatic
C. Regenerarea nodular
D. Necroza hepatocitar
(pag. 304)
(pag. 307)
* 32 Perturbarea metabolismului proteic n cadrul
insuficienei hepatocelulare se manifest
prin:
B. Boala veno-ocluziv
C. Sindromul Budd-Chiari
D. Boala Gaucher
C. Scderea amoniemiei
(pag. 304)
C. Sindromul Budd-Chiari
E. Boala veno-ocluziv
(pag. 304)
D. Boala Wilson
(pag. 303)
35 Fibroza hepatic:
A. Este sinonim cu ciroza hepatic
B. Este obligatoriu asociat cu prezena
transformrii nodulare a parenchimului hepatic
(pag. 305)
(pag. 303)
36 n ciroza hepatic nodulii de regenerare de la
nivel hepatic:
A. Sunt insule de celule care i pstreaz
conexiunile vasculare i biliare normale
B. Nu dezorganizeaz arhitectura lobular normal
a ficatului
(pag. 305)
E. Hepatit cronic.
(pag. 306)
C. Fibroza pericentrovenular
D. Obstrucie venoas
B. Fibroza
(pag. 307-308)
C. Regenerarea nodular
D. Necrozele hepatocitare
E. Dispariia fibrilelor de colagen de la nivelul
spaiului Disse
(pag. 305)
44 Perturbarea metabolismului proteic din
cadrul insuficienei hepatocelulare se
manifest prin:
A. Creterea sintezei de albumin
B. Scderea sintezei de factori ai coagulrii
(complexul protrombinic)
C. Tulburri n ureogenez cu scderea amonemiei
D. Tulburri n metabolismul i circulaia acizilor
biliari
B. Balonri
(pag. 307)
D. Grea
E. Ascit
(pag. 308-309-310)
49 n ciroza hepatic, modificrile endocrine la
sexul brbtesc includ:
A. Sterilitate
B. Atrofie testicular
C. Creterea pilozitii axilare i toracice
D. Hipertrofia prostatei mai frecvent dect n
populaia general
E. Pilozitate pubian cu dispoziie de tip feminin.
(pag. 309)
(pag. 310)
(pag. 306-307)
A. Creterea aminotransferazelor
B. Scderea albuminemiei n contextul insuficienei
hepatice
C. Creterea proteinelor serice totale n contextul
insuficienei hepatice
D. Scderea indicelui de protrombin n contextul
insuficienei hepatice, care se corecteaz prin
administrare de vitamina K
E. Hipergalactozemie
(pag. 310)
E. Se asociaz cu colestaz.
(pag. 313)
59 Ciroza biliar primitiv:
A. Debuteaz frecvent cu prurit, care poate precede
instalarea icterului cu pn la 2 ani
B. Se poate asocia cu malabsorbia vitaminelor A,
D, E, K
C. Este mai frecvent la brbai
D. Se poate asocia cu osteoporoz i fracturi pe os
patologic
E. Se poate asocia cu afeciuni autoimune:
colagenoze, tiroidite autoimune, glomerulonefrit
membranoas, colit ulcerativ
(pag. 313)
60 Hemocromatoza:
E. ascita
(pag. 315-316)
63 Factorii de risc implicai n apariia cirozei la
pacienii cu steatohepatit non-alcoolic
sunt:
A. Indicele de mas corporal ntre 20 i 25
B. ALT peste dublul valorii normale
C. AST/ALT sub 1
D. Insulinorezistena
E. Dislipidemia
(pag. 304)
64 Cauzele autoimune de apariie a cirozei
hepatice sunt:
A. Toxoplasmoza
B. Sindromul Budd-Chiari
E. Deficitul de -1-antitripsin
(pag. 304-305)
D. Hepatita autoimun
A. Hemocromatoza
B. Porfiriile
(pag. 315)
C. Boala Gaucher
61 Boala Wilson:
D. Boala veno-ocluziv
E. Sindromul Budd-Chiari
(pag. 304)
B. Necroza hepatocitar
C. Pereii discontinui ai sinusoidelor hepatice
(pag. 315)
D. Capilarizarea sinusoidelor
E. Inflamaia
(pag. 305)
A. Crete albuminemia
D. TGF-1
(pag. 305-306)
68 Necroza hepatocitar n cadrul cirozei
hepatice semnific:
A. ciroz inactiv
B. ciroz activ
C. colestaz
D. reducerea progresiv a rezervelor funcionale
E. ischemie prin alterarea microcirculaiei.
(pag. 306)
69 n ciroza hepatic modificrile endocrine la
femei includ:
A. Infertilitate
B. Ginecomastie
C. Atrofie uterin
D. Atrofie mamar
E. Creterea esutului adipos la nivel mamar i
pelvin
(pag. 309)
70 Foetorul hepatic:
A. A fost corelat cu concentraia urinar crescut a
metil-mercaptanului produs din metionina
intestinal
B. Apare n condiiile insuficienei capacitii de
detoxifiere a ficatului
C. Apare ca un miros dulceag al respiraiei
pacienilor
D. Apare doar n insuficiena hepatic acut
E. A-beta-lipoproteinemia
(pag. 310)
73 In clasificarea Child-Pugh-Turcotte sunt
inclui urmtorii parametri:
A. Bilirubina seric
B. Hipotensiunea arterial
C. Albuminemia
D. Encefalopatia hepatic
E. Creatinina seric
(pag. 317)
74 Scorul MELD (Model for End-Stage Liver
Disease) include urmtorii parametri:
A. Albumina seric
B. Nivelul ALT
C. Creatinina
D. Bilirubina
E. INR
(pag. 318)
75 n ciroza hepatic tratamentul hipertensiunii
portale pentru profilaxia hemoragiei
variceale include:
A. Colchicin
B. Corticosteroizi
C. Propranolol
D. Isosorbidmononitrat
(pag. 309)
(pag. 319)
A. Repaus la pat
B. Aport crescut de sodiu
C. Administrare de spironolacton n monoterapie
pentru prima decompensare
D. Administrare de spironolacton i furosemid n
doze mai mari de 400/160 mg
E. Administrare de pentofixilin
(pag. 319-320)
D. TIPS
(pag. 320)
78 Contraindicaiile absolute ale transplantului
hepatic sunt:
A. Infeciile active cu sepsis
B. Infecia HIV necontrolat
C. Vrsta avansat
D. unturile porto-cave
E. Tromboza portal.
(pag. 320)
79 La pacienii cu ciroz hepatic hemoragia
digestiv superioar variceal:
A. Este de obicei abundent
B. Pacienii prezint hematemez adesea repetitiv
C. Pacienii au totdeauna dureri abdominale
D. Hemoragia nu se oprete spontan
E. Tratamentul de elecie este reprezentat de
hemostaza chirurgical.
(pag. 321)
83 Factorii precipitani ai encefalopatiei
hepatice includ:
A. Hemoragia digestiv superioar
B. Scderea neurotransmisiei de tip serotoninergic
C. Diaree
D. Peritonita bacterian spontan
E. Hipoamoniemia
(pag. 322-323)
84 Asterixisul (flapping tremor) se poate ntlni
n urmtoarele situaii:
A. Encefalopatia uremic
B. Insuficiena respiratorie sau cardiac grav
C. Encefalopatia hepatic gradul II
D. Coma hepatic
E. Encefalopatia hepatic gradul I
(pag. 320)
(pag. 323-324)
A. Confuzie
B. Febr prin mecanism central
C. Hipertonie
D. Hiperreflexie osteo-tendinoas
E. Modificri psihometrice.
(pag. 324)
(pag. 322)
81 Profilaxia resngerrii variceale la pacienii
cu ciroz hepatic include:
A. Disartrie
B. Asterixis
A. Beta-blocante
C. Com
D. Hiperventilaie
C. Tratament endoscopic
E. Hipotonie muscular
(pag. 324)
C. Prezena ocului
(pag. 323-324)
E. Prezena hipovolemiei
(pag. 324-325)
95 Tratamentul sindromului hepatorenal include:
E. Aminoacizi aromatici
(pag. 322,325)
B. Terlipresin
C. Albumin
D. Substane vasodilatatoare sistemice
E. TIPS
(pag. 326)
B. Restricie hidric
C. Administrare de furosemid
D. Administrare de spironolacton
E. Administrare de vaptani
(pag. 326-327)
98 La un pacient cu ciroz hepatic
hiponatremia sub 120 mEq/l se manifest
prin:
A. Cefalee
B. Vrsturi
C. Pliu cutanat persistent
D. Apatie
E. Letargie
(pag. 326)
(pag. 328)
A. Hipersplenismului
B. Sindromului Zieve
C. Fragilitii crescute a akantocitelor
D. Anemiei hemolitice autoimune cel mai frecvent
E. Apariiei de false macrocite
(pag. 328-329)
105 Mecanismele care favorizeaz apariia
herniei ombilicale la un pacient cu ciroz
hepatic includ:
A. Sindromul hepato-pulmonar
C. Aplatizarea diafragmelor
D. Omfalita
E. Hipertensiune porto-pulmonar
(pag. 327)
(pag. 329)
B. Hipoxemie de effort
C. Cianoz
(pag. 327)
(pag. 329)
(pag. 327)
(pag. 326-327)
B. Manifestrile de hiperkaliemie
C. Manifestrile de hiponatremie
A. Levodopa
B. Diazepam
C. Bromocriptina
D. Rifaximina
E. Flumazenil
(pag. 325)
Tema nr. 17
Diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
333-352
*1
A. A1c 6,5%
B. Atrofie cerebral
C. Edem
A. Unor infecii
B. Endotoxinemiei
C. Citolizei hepatice
D. Hiperbilirubinemiei
E. Ascitei necomplicate
(pag. 309)
A. Diabetul de tip 2
B. Diabet zaharat de tip 1
C. Diabet gestational
D. Pacienta nu are diabet zaharat
E. Necesita repetarea TTGO pentru a preciza
diagnosticul
(pag. 333-335)
*5
A. Defecte genetice ale functiei celulare sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
B. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite,
pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
C. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing;
glucagonom, feocromocitom, etc
D. Sarcina
E. Medicamente sau substante chimice: Vacor,
Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti
adrenergici, Tiazide, Interferon, etc
(pag. 334)
7
A. Cetoacidoza diabetica
B. Retinopatia diabetica
C. Neuropatia diabetica autonoma
D. Hipoglicemia
E. Nefropatia diabetica
(pag. 341-344)
*8
D. Diabet gestational
(pag. 334,335)
B. Contractii tonico-clonice
C. Polidipsie
(pag. 335)
D. Hipotermie
E. Ataxie
(pag. 340)
18 Evaluarea clinico-paraclinica in cetoacidoza
diabetica severa (coma acidocetozica) poate
indica:
(pag. 338)
(pag. 336)
(pag. 347)
*4
(pag. 348)
Tema nr. 18
Anemiile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
353-370
*1
*5
Hiperhomocisteinemia cronica:
C. Trombocitoza
In anemia feripriva:
A. LDH scazut
*8
A. Sarurile de aur
B. Talasemia alfa
C. Antifungicele
D. Talasemia beta
E. Hipocolesterolemiante
E. Hemoglobinopatia Lepore
(pag. 366)
(pag. 357)
*9
C. Splenomegalie
E. Insuficienta renala
D. Febra
(pag. 358)
(pag. 360)
11 Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare
la administrarea orala a preparatelor de fier,
sunt adevarate
A. Se administreaza postprandial
B. Pot determina greata
C. Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni nu
afecteaza absorbtia preparatelor de fier
D. Coloreaza scaunul in negru
(pag. 360)
(pag. 356-366)
C. Coilonichie
D. Diaree
(pag. 356)
(pag. 361)
Tema nr. 19
Leucemia acuta si cronica mielocitara, limfocitara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
371-404
*1
E. Regimuri vegetariene
(pag. 363)
19 Referitor la manifestarile neurologice in
anemia megaloblastica, sunt corecte
urmatoarele afirmatii:
A. Sugereaza asocierea deficitului de vitamin B12
B. Sugereaza boala sistemica aditionala (alcoolism
cu deficit de acid folic si tiamina)
A. Pancitopenie
B. Sindrom hemoragipar clinic manifest si sindrom
febril de etiologie neprecizata
C. Prezenta de celule atipice (blasti) in sangele
periferic
D. Prezenta de celule atipice (blasti) > 20% in
maduva osoasa
E. Organomegalie: hepato-splenomegalie,
hipertrofii gingivale.
(pag. 374)
*2
A. T(15;17)
B. Inv 16
C. Del 5qD. Mutatiile genei NPM1
(pag. 376)
*3
*4
*8
(pag. 396)
*9
A. CD20
B. CD23
C. CD38
D. CD5
E. Nu exista marker imunologici indicatori ai unui
prognostic rezervat
(pag. 399)
A. Stadiul A
E. Prezenta t(9;22)
(pag. 383)
C. Stadiul B
D. Infectii bacteriene recurente, hipogamaglobulinemie simptomatica
E. Tratamentul se initiaza in momentul stabilirii
diagnosticului, indifferent de stadiu
(pag. 400)
* 15 Stadiul C din stadializarea Binet a leucemiei
limfatice cornice, inseamna:
A. Afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare +
splenomegalie, hepatomegalie
B. Leucocitoza cu limfocitoza absoluta, absenta
splenomegaliei
C. Anemie sub 10g/dl si/sau trombocitopenie sub
100 000/mm3, indiferent de numarul zonelor
ganglionare afectate
A. CD13
B. CD20
C. CD33
D. CD11c
E. CD5
(pag. 374)
21 Pacientii cu leucemie acuta promielocitara
A. Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite < 40
000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc
intermediar
B. Prezinta la examenul citogenetic t (8;21)
C. Au prognostic bun cu o rata de curabilitate de
70%
D. Pot primi transplant de celule stem ca si
tratament de consolidare
E. Au risc redus de aparitie al complicatiilor
hemoragice grave de tipul CID
(pag. 376, 379)
22 Principalele cauze de deces in leucemia
limfatica cronica sunt:
A. Casexia
B. Complicatiile hemoragipare
C. Insuficienta medulara
D. Infectiile
E. Anemia hemolitica
(pag. 399)
23 Evaluarea raspunsului la tratament in
leucemia limfatica cronica, identifica
urmatorii parametri ce definesc boala
progresiva:
A. Cresterea cu cel putin 50% a limfocitelor
circulante
B. Progresia splenomegaliei cu > 50%
C. Progresia adenopatiilor cu > 50%
D. Dublarea numarului de limfocite in ultimele 12
luni
E. Hemoglobina > 11 g/dl
(pag. 403)
24 Faza accelerata a leucemiei granulocitare
cornice se caracterizeaza prin:
*3
B. Absenta organomegaliei
Examenul CT toraco-abdomino-pelvin in
limfomul Hodgkin:
C. Radiatiile ionizante
E. Factori ereditari
(pag. 406)
*2
A. Prognostic nefavorabil
B. Prezenta markerilor CD15+, CD30+
(pag. 408,409)
*6
C. Citomegalovirusul (CMV)
D. Virusul hepatitic C (HCV)
E. Virusul HIV
(pag. 414)
*7
*9
D. Tipul histologic
(pag. 410)
E. Sexul masculin
(pag. 418)
11 Care dintre efectele secundare ale
chimioterapiei din limfomul Hodgkin,
reprezinta efecte secundare pe termen lung:
A. Cardiomiopatie
B. Toxicitate hematologica
C. Alopecie
D. Fibroza pulmonara
E. Malignitati secundare
(pag. 413)
Tema nr. 21
Glanda tiroida
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
425-454
*1
E. Limfomul limfoplasmocitoid
(pag. 417)
C. Gena CTLA4
A. Edemul conjunctival
B. Retractia pleoapei superioare
C. Limitarea miscarilor oculare
D. Leziunile corneene
E. Pierderea vederii
(pag. 427)
*4
A. Nivelul T3 crescut
B. Anticorpii antitiroglobulina crescuti
C. TSH-ul supresat
D. TRAb crescut
E. Nivelul FT4 crescut
(pag. 427)
*5
(pag. 452)
(pag. 434)
*6
A. Pericardita
B. Sindrom nefrotic
C. Tulburare anxioasa
D. Diabet zaharat tip 2
A. Tumori orbitare
B. Sindrom Cushing
C. Displazia septooptica
D. Tromboza de sinus cavernos
E. Sindromul de vena cava superioara
E. Panhipopituitarism
(pag. 428)
(pag. 439)
*7
A. Efectul Wolff-Chaikoff
B. Toxicitatea hepatica
C. Agranulocitoza
D. Vasculita
E. Miopatia tireotoxic
E. Dozarea cortizolului
(pag. 430)
(pag. 443)
*8
A. Cancer anaplazic
B. Cancer medular
C. Carcinomul cu celule Hurtle
D. Cancerul papilar
A. Pacienti cu hipoparatiroidism
B. Pacienti cu infertilitate
C. Oftalmopatia severa
D. Paciente insarcinate
E. Pacienti alergici la antitiroidiene de sinteza
(pag. 431)
(pag. 446)
14 In hipotiroidismul primar:
*9
B. Translocatia RET/PTC1
E. Anticorpii antitiroglobulina
(pag. 449)
D. Poate fi multifocal
E. Postoperator se indica tratament substitutiv
(pag. 452,453)
* 21 Anticorpii specifici bolii Graves-Basedow
sunt:
A. ATPO
B. ATG
A. Expunerea la caldura
C. TRAb
B. Infectii
D. pANCA
C. Traumatisme
E. cANCA
D. Hipovolemie
(pag. 427)
D. administrrii amiodaronei
C. Icter prelungit
E. blocului Wolff-Chaikoff
D. Hernie ombilicala
(pag. 434)
E. Hipertonie
(pag. 442)
18 Riscul de cancer tiroidian este mai mare:
C. hipertiroidie
B. La sexul feminin
D. cancer tiroidian
E. tiroidit postpartum
(pag. 427)
A. Tiroidectomie totala
C. vrsta
D. sexul
C. Polichimioterapie preoperatorie
E. proptoza
(pag. 427)
A. carbimazolul
A. insuficien renal
B. propranololul
B. insuficien adrenal
C. metimazolul
C. nanism armonic
D. propiltiouracilul
D. craniosinostoz prematur
E. carvedilolul
(pag. 429)
(pag. 444)
A. tiroidita cronic
B. sexul masculin
C. hipertiroidism
D. hipotiroidism subclinic
C. ATPO
D. dopamina
E. calciul plasmatic
C. cu anticorpi antitireoglobulin
(pag. 452)
D. fr anticorpi antitireoglobulin
E. Scintigrafia cu I131 a ntregului corp este
negativ
(pag. 451)
A. Administrarea de levotiroxin
B. Expunerea la frig
C. Mixedem congenital
D. Struma ovarii
E. Cancer tiroidian folicular metastatic funcional
C. Infecii
D. Factori deprimani ai respiraiei
E. Factori care determin hipovolemie
(pag. 440)
(pag. 425)
36 Diagnosticul diferenial al hipertiroidiei din
boala Basedow-Graves se face cu:
A. Tiroidita subacut
B. Tiroidita cronic Hashimoto
C. Cancer tiroidian folicular nefuncional
D. Hipotiroidism primar
Tema nr. 22
Hepatitele virale acute
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
455-462
*1
E. Hipotiroidism secundar
A. VHA
(pag. 428)
B. VHB
C. VHP
A. Boala Basedow-Graves
D. VHC
E. VHE
(pag. x)
D. Adenomul toxic
*2
(pag. 425)
FibroScan este:
A. O metoda invaziva
B. Un parametru biologic
C. O metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei
hepatice
D. O metoda imagistica de evaluare a functiei
hepatice
E. O metoda de evaluare a insuficientei hepatice
(pag. x)
*4
*5
B. Normalizarea ALT
D. Genotipul viral
E. Varsta pacientului
(pag. x)
*6
D. cronicizeaza frecvent
E. se poate transmite pe cale vertical
(pag. x)
11 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la infecia cu virusul hepatitic D sunt corecte?
A. Un an
B. Doi ani
C. Doua luni
D. Sase luni
E. Noua luni
(pag. x)
*7
C. Hepatita virala C
D. Hepatita virala D
E. Hepatita virala E
(pag. x)
A. Hepatita virala A
B. Hepatita virala B
*8
A. A, C
B. A, D
C. A, B, C
D. A, B, E
E. A, B, D
(pag. x)
*9
(pag. x)
A. Coinfectie acuta A + B
(pag. x)
(pag. x)
15 Care virusuri pot fi responsabile de o
afectare hepatica:
A. Virusul Epstein-Barr
B. Virusul gripal
C. VHB isi integreaza materialul genetic in celulagazda prin intermediul formelor ADN ccc
Tema nr. 23
Infectia cu virusul imunodeficientei umane
Compendiu vol I
463-467
*1
C. Hepatita virala G
(pag. x)
*2
A. <200 cel/mmc
A. Hepatita virala A
B. 200-499 cel/mmc
B. Hepatita virala E
C. >500 cel/mmc
C. Hepatita virala C
D. >200 cel/mmc
D. Hepatita virala B
E. <350 cel/mmc
E. Hepatita virala D
(pag. x)
(pag. x)
*3
A. O luna
B. Trei luni
C. Sase luni
D. Noua luni
E. Douasprezece luni
(pag. x)
*4
(pag. x)
A. 48 de ore
B. Patru saptamni
C. Sase luni
D. Dousprezece luni
E. Toata viata
A. meningita criptocococica
B. toxoplasmoza cerebrala
C. cancerul cervical
D. pneumocistoza pulmonara
E. Tuberculoza
(pag. x)
10 Care sunt recomandarile pentru a diminua
riscul de transmitere materno-fetala a
infectiei cu HIV:
A. Nastere vaginala
B. Nastere prin cezariana
C. Alimentarea la sn a nou-nascutului
D. Tratament antiretroviral inceput ct mai repede
in sarcina
(pag. x)
(pag. x)
A. transmitere fecal-orala
B. transmitere verticala
C. contact sexual neprotejat
D. transmitere parenterala
E. transmitere aerogena
(pag. x)
7
Tema nr. 24
Sepsisul si socul septic
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
267-272
*1
A. Leucopenie
B. La pacientii cu cateter venos periferic
B. Hemograma
D. Incarcatura virala
E. Profil lipidic
(pag. x)
(pag. x)
*2
B. Procalcitonina serica
C. Hemoleucograma
D. Dozarea de interleuchine
E. Markeri inflamatori
E. Hipertermie
(pag. x)
(pag. x)
*3
A. Hemocultura
B. Lactatul seric
C. Coprocultura
D. Urocultura
E. Concentratia de protrombina
E. Tahicardie
(pag. x)
(pag. x)
*4
A. Infectii bacteriene
B. Raspuns inflamator sistemic
C. Infectii virale
D. Infectii fungice
E. Insuficienta multiorganica
(pag. x)
A. Antecedentele pacientului
B. Instalarea insuficientei renale
C. Prezenta SIRS
D. Riscul de infectie cu tulpini multi-rezistente
E. Provenienta infectiei
(pag. x)
6
A. Hipertensiunea arteriala
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Diabetul zaharat
D. Poliartrita reumatoida
E. Diabetul insipid
(pag. 474)
(pag. x)
Pag. 87 din 146
*2
*7
A. 30 mg/zi
B. 300 mg/zi
A. minim
C. 15 mg/zi
B. mic
D. 150 mg/zi
C. mediu
E. 3,5 g/zi
D. mare
(pag. 475)
E. foarte mare
*3
(pag. 479)
*8
A. 30 mg/zi
B. 300 mg/zi
C. 15 mg/zi
D. 150 mg/zi
E. 3,5 g/zi
(pag. 476)
*4
A. <30 mg/g
B. 30-300 mg/g
C. 30-150 mg/g
D. <150 mg/g
E. >300 mg/g
(pag. 476)
*5
A. <30 mg/g
A. minim
B. mic
C. mediu
D. mare
E. foarte mare
(pag. 479)
*9
A. minim
B. mic
C. mediu
D. mare
E. foarte mare
(pag. 479)
* 10 In boala cronica de rinichi, ghidurile
recomanda mentinerea bicarbonatului seric:
B. 30-300 mg/g
A. >30 mEq/l
C. 30-150 mg/g
B. <20 mEq/l
D. <150 mg/g
C. 18-22 mEq/l
E. >300 mg/g
D. 16-20 mEq/l
(pag. 476)
E. >22 mEq/l
*6
(pag. 487)
* 11 In centrul mecanismelor compensatorii ce
apar atunci cand are loc reducerea
numarului nefronilor functionali sta:
A. 1 luna
A. Sistemul imunitar
B. 3 saptamani
B. Beta-blocarea
C. 3 luni
C. Consumul de proteine
D. < 2 luni
D. Sistemul rennina-angiotensina-aldosteron
E. Peste 5 luni
(pag. 476)
(pag. 480)
E. Vasodilatatoarele
(pag. 483)
(pag. 477)
A. Arteriolele cutanate
B. Arterele coronare
B. Varsta
C. Arterele renale
C. Proteinuria
D. Aorta
D. Sexul
E. Arterele carotide
E. Etnia
(pag. 490)
(pag. 477)
A. 90 ml/min/1,73m2
B. 60 ml/min/1,73m2
C. 45 ml/min/1,73m2
D. Presiunea arteriala
D. 30 ml/min/1,73m2
E. Nivelul glicemiei
E. 15 ml/min/1,73m2
(pag. 480)
(pag. 490)
16 Conditii asociate unui risc crescut de boala
cronica de rinichi sunt:
A. Diabetul zaharat
B. Presiunii arteriale
B. Hipertenisunea arteriala
C. Ingestiei alimentare
C. Obezitatea
D. Proteinuriei
E. Presiunii intraglomerulare
E. Varsta
(pag. 481)
(pag. 474)
C. Se asociaza cu anemia
D. Se asociaza cu polineuropatia
E. Determina hiperpotasemie
(pag. 489)
(pag. 483)
24 La initierea tratamentului cu antagonisti ai
sistemului renina angiotensina aldosteron
trebuie monitorizate:
A. Presiunea arteriala
B. Glicemiei
B. Glicemia
C. Fosfatemiei
C. Diureza
D. PTH
D. Creatinina
E. Fosfatazei alkaline
E. Potasiul seric
(pag. 490)
(pag. 484)
25 Tratamentul cu statine in boala cronica de
rinichi este indicat:
A. La toti subiectii
(pag. 495)
(pag. 485)
26 Cauze ale hiperpotasemiei in boala cronica
de rinichi sunt:
A. Aportul crescut
B. Administrarea diureticelor de ansa
C. Diureza excesiva
D. Hipovolemia
E. Hemoliza
(pag. 486)
Tema nr. 26
Glomerulopatii
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
515-548
1
(pag. 521)
B. glomerulopatia membranoasa
A. nefropatia cu Ig A
B. litiaza reno-urinara
C. tumora Wilms
D. sindromul Alport
E. traumatism renal
(pag. 523)
4
D. amiloidoza
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
8
A. glomerulopatia membranoasa
B. nefroza lipoidica
C. glomerulopatia diabetica
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
9
A. hemoconcentratie
B. accentuarea fibrinolizei
(pag. 535)
(pag. 521)
D. beta blocantele
E. albumina umana
C. glomerulopatia membranoasa
(pag. 536-537)
A. . hipertensiunea intraglomerulara
B. depunerea de complexe imune circulante in
glomeruli
C. stimularea formarii de amiloid AA
D. . expansiunea matricei mezangiale
E. modificari ale membranei bazale glomerulare
(pag. 521)
* 18 Excretia de proteine in urina finala la
subiectul sanatos este:
A. sub 0,15 g/24 ore
B. sub 300 mg/24 ore
C. sub 1 g/24 ore
D. intre 150 si 300 mg/24 ore
(pag. 519)
(pag. 531)
A. fibrilatie atriala
B. . albumina serica sub 2 g/dl
C. imobilizare prelungita
A. tulpina 2
D. trombocitopenie severa
B. tulpina 1
C. tulpina 49
(pag. 537)
D. tulpina 57
E. tulpina 60
(pag. 523)
B. nefropatiile interstitiale
C. infectiile urinare
D. litiaza reno-urinara
E. mielomul multiplu
D. raportul proteinurie/creatininurie
(pag. 531)
(pag. 532)
* 26 In purpura Henoch Schonlein modificarile
renale sunt similare cu cele din:
A. glomerulopatia membranoasa
C. hipertensiunea intraglomerulara
C. nefropatia cu Ig A
D. glomerulonefrita membranoproliferativa
D. 3,5 g/dl
E. 1,5 g/dl
(pag. 519)
(pag. 537)
* 24 Sindromul nefrotic este definit de o
proteinurie:
B. elaborarea de verotoxina
B. fistula uro-genitala
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 543)
(pag. 551)
Tema nr. 27
Nefropatii tubulo-interstitiale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
549-563
1
A. diabetul zaharat
B. neoplaziile tratate cu imunosupresoare
C. sexul masculin
D. sarcina
A. sindrom nefrotic
E. transplantul de organe
B. necroza papilara
(pag. 551)
C. soc toxico-septic
D. pionefroza
A. glomerulopatie membranoasa
B. litiaza renala
(pag. 553)
D. hipertensiune arteriala
D. polakiurie, disurie
(pag. 552)
(pag. 551)
A. polakiurie
B. disurie
C. dureri lombare
D. piurie
E. nefromegalie unilaterala
(pag. 562)
4
A. ampicilina
B. aminoglicozide
C. ceftriaxon
D. cotrimoxazol
E. chinolone
(pag. 554)
A. megaureter
A. Proteus mirabilis
B. vezica neurologica
B. Klebsiella spp.
C. dupa meatotomie
C. Escherichia Coli
D. dupa ureteroscopie
D. Staphylococcus aureus
E. in ureterul dublu
E. Enterobacter spp.
(pag. 558)
(pag. 551)
A. tomografia computerizata
B. urografia
C. ecografia renala
(pag. 551)
D. scintigrafia renala
E. arteriografia renala
(pag. 552)
* 17 Durata terapiei antibiotice in pielonefrita
acuta complicata este de:
A. 3 zile
B. 2 - 6 saptamani
D. glomeruloscleroza
C. 14 zile
D. 10 zile
(pag. 550)
* 13 Cel mai frecvent, microorganismele
patogene care produc infectii de tract urinar
sunt:
E. 7 zlie
(pag. 554)
* 18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii cu
pielonefrita cronica sugereaza asocierea:
A. virusuri
A. litiazei renale
B. fungi
B. glomerulonefritei acute
C. mycoplasme
D. nefropatie cu Ig A
(pag. 551)
(pag. 557)
*5
A. 4,5 mmol/l
B. 4,7 mmol/l
C. 5 mmol/l
D. 6 mmol/l
E. 5,3 mmol/l
(pag. 586)
6
Tema nr. 28
Tulburari electrolitice si acidobazice
A. 50% la femei
C. 55% la obezi
Compendiu vol I
564-580
*1
A. 3,5-5 mmol/l
B. 60% la barbati
D. 75% la femei
E. 70% la barbati
(pag. 575)
7
B. 4,5-5,8 mmol/l
A. Hemoliza
C. 1,7-2,6 mmol/l
D. 135-145 mmol/l
C. Administrarea de diuretice
E. 120-150 mmol/l
D. Arsuri
(pag. 575)
E. Intoxicatia cu glicozide
*4
A. 3,5-5 mmol/l
(pag. 586)
10 Scopul terapiei in hiperpotasemie este:
B. 4,5-5,8 mmol/l
C. 1,7-2,6 mmol/l
D. 135-145 mmol/l
C. Introducerea K+ in celule
E. 120-150 mmol/l
(pag. 575)
Tema nr. 29
Convulsiile la copil
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
1-18
*1
*5
A. encefalopatia hipoxic-ischemica
B. neuroinfectiile (encefalita herpetica, abces
cerebral
C. tumorile cerebrale
D. malformatiile cortexului cerebral (tulburari de
proliferare, migrare neuronala si organizare
corticala)
E. malformatiile arterio-venoase
(pag. 2)
*6
A. crizele tonice
(pag. 6,7,8,9)
B. crizele clonice
*2
C. crizele tonico-clonice
D. crizele mioclonice
E. crizele atonice
(pag. 3,4)
*7
(pag. 8)
*3
C. EEG (electroencefalograma)
D. tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
E. tomografia computerizata cu emisie de foton
unic (SPECT)
(pag. 10,11)
*8
A. hemimegalencefalia
B. lissencefalia
C. polimicrogiria
D. schizencefalia
E. microdisgeneziile
(pag. 2)
D. convulsiile febrile
E. pavorul nocturn
(pag. 8,12)
*9
B. bruxism
C. moarte subita
(pag. 12,13)
(pag. 5)
* 10 Care dintre urmatoarele este element de
prognostic nefavorabil in sindrom West?
E. probleme de invatare
C. hipsaritmia asimetrica
(pag. 8)
(pag. 7)
11 Care dintre urmatoarele alcatuiesc triada
caracteristica sindromului West?
A. spasme epileptice
B. hipsaritmie
C. febra cu frison
D. oprire sau regres in dezvoltarea
neuropsihomotorie
E. piridoxinodependenta
(pag. 7)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
crizele din convulsiile febrile simple la copil
sunt adevarate?
A. miocloniile hipnice
B. bruxismul
C. pavorul nocturn
D. convulsiile febrile simple sau benigne
E. convulsiile febrile complexe sau complicate
(pag. 8,12)
17 Care dintre urmatoarele manifestari
epileptice pot prezenta crize mioclonice?
A. Sindromul Lennox-Gastaut
B. Sindromul Doose
C. Sindromul Dravet
A. pot fi tonico-clonice
B. pot fi tonice
C. pot fi hipotonice
(pag. 3,7,8)
D. pot fi mioclonice
E. pot fi urmate de paralizie Todd
(pag. 8)
13 Convulsiile febrile complexe la copil:
A. sunt unilaterale
B. sunt bilaterale
C. durata este scurta (sub 15 minute)
D. durata este mai mare de 15 minute
E. pot fi urmate de paralizie Todd
(pag. 8)
*3
A. Adrenalina racemica
A. Sindromul Ohtahara
B. Dexametazona parenteral
B. Sindromul Lennox-Gastaut
C. Sindromul TORCH
D. Antibiotice
D. Sindromul DiGeorge
E. Amestec heliu-oxigen
E. Sindromul West
(pag. 24)
(pag. 2,5,6)
20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
spasmul hohotului de plans sunt adevarate?
*4
D. Abcesul retrofaringian
(pag. 23,24,25)
(pag. 11)
Tema nr. 30
Infectiile de cai aeriene superioare la copil
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
19-34
*1
*5
A. Virusuri
(pag. 29,30)
C. Haemophilus influenzae
D. Streptococul pneumoniae
E. Streptococul grup C
B. Disfonie
(pag. 19)
C. Ptialism
*2
D. Stridor expirator
E. Stridor inspirator
(pag. 25)
B. Faringita acuta
C. Pneumonia comunitara
D. Otita medie acuta
A. Pneumonii
(pag. 27)
B. Atelectazii
C. Artrita juvenila
D. Artrite septice
E. Meningite
(pag. 25)
*2
A. Bombarea timpanului
C. Prezenta otolitilor
D. Oaselor late
E. Otoree
(pag. 51)
(pag. 27)
9
*3
(pag. 28,29)
(pag. 52)
*4
A. Oxigenoterapie
B. Intubatie nazotraheala
C. Adrenalina racemica
D. Corticosteroizi
E. Antibiotice
(pag. 26)
Tema nr. 31
Nutritia si alimentatia. Bolile carentiale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
35-60
*1
A. 0,3-1 mg/kg/zi
B. 5 mg/kg/zi
C. 0,3-1 g/kg/zi
D. 2 g/kg/zi
E. 10 g/kg/zi
(pag. 56)
(pag. 49)
*6
A. 6-12 ore
B. 1-3 zile
C. Deformari dentare
C. 5-7 zile
D. Dinti Hutchinson
D. 2-3 saptamani
E. Aproximativ 1 luna
(pag. 51)
(pag. 57)
*7
A. Marasmul nutritional
B. Atrepsia
C. Kwashiorkor
D. Kwashiorkor marasmic
E. Malnutritia protein-calorica gr. I
(pag. 45)
*8
B. < 20%
C. < 30%
(pag. 54)
D. < 40%
A. < 10%
E. > 40%
(pag. 44)
*9
A. IP > 1
B. IP = 1 - 0,91
C. IP = 0,90 - 0,76
D. IP = 0,75 - 0,6
E. IP < 0,6
(pag. 44)
* 10 Disparitia bulei Bichat survine in:
A. Malnutritia protein calorica gr. I
B. Malnutritia protein calorica gr. II
D. Rahitismul carential
D. Craniotabesul la nou-nascut
E. Anemia feripriva
(pag. 44)
(pag. 51)
(pag. 48)
18 Dintre manifestarile clinice prezente in
atrepsie fac parte:
A. Abdomen excavat
B. Abdomen marit de volum, proeminent
C. Fata triunghiulara, ascutita
D. Edeme importante la nivelul fetei
E. Pliu cutanat persistent
(pag. 45,46)
19 Semne de mare gravitate in kwashiorkor
sunt considerate:
A. Extremitati reci
B. Bradicardie
C. Hipocalcemie
D. Hipernatremie
E. Icter
(pag. 46)
A. Ceftriaxona/cefotaxima
B. Nitrat de argint
C. Aciclovir
D. Pirimetamina
E. Sulfadiazina
(pag. 66)
*3
*4
A. Keratita interstitiala
A. Keratita interstitiala
B. Surditatea
C. Bosele frontale
C. Microcefalie
D. Hidropsul
D. Dinti Hutchinson
E. Nasul in sa
E. Ophtalmia neonatorum
(pag. 69)
(pag. 69)
*5
Tema nr. 33
Accidentele vasculare cerebrale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
75-108
*1
E. Rubeola congenitala
(pag. 64)
6
A. Cataracta
B. Retinopatie
C. Tinitus
D. Glaucom
E. Microftalmie
(pag. 61)
7
A. Microcefalie
B. Tulburari comportamentale
C. Hipoacuzie neurosenzoriala
D. Retard mental
E. Meningoencefalita
(pag. 63)
8
A. Hemodinamic
B. Cardioembolic
C. Trombo-embolic
D. Aterotrombotic
E. Toate raspunsurile de mai sus
(pag. 85)
*3
A. Retard de crestere
B. Hepatosplenomegalie
A. Hepatosplenomegalie
B. Rinoree cu obstructie nazala persistenta
C. Adenopatie
D. Dintii Hutchinson
E. Hidrops
(pag. 69)
Pag. 103 din 146
*4
*9
A. 130/80 mmHg
A. Hemipareza ataxica
B. >220/120 mmHg
C. >180/110 mmHg
D. 140/90 mmHg
(pag. 101)
* 10 Cea mai frecventa cauza a hemoragiei
subarahnoidiene este:
A. Malformatiile arterio-venoase
B. Boala moya-moya
C. Disectiile de artere intracraniene
C. Sindrom Horner
D. Sindrom vestibular
E. Disfagie
(pag. 91)
*6
A. Tulburarile de coagulare
B. Malformatiile vasculare
C. Angiopatia amiloida
D. Coagularea intravasculara diseminata
E. Infarctul cerebral venos
(pag. 98)
*8
(pag. 102)
11 Accidentele vasculare cerebrale au
urmatoarele caracteristici:
A. Se produc mai frecvent in teritoriul unui vas
arterial
B. Reprezinta prima cauza de mortalitate la adulti in
Romania
C. Reprezinta a doua cauza de mortalitate la adulti
in Romania
D. Se pot produce si in teritoriul vaselor sanguine
ale maduvei spinarii
E. Reprezinta doar un domeniu din grupul bolilor
cerebrovasculare
(pag. 75-76)
12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
vasele care asigura aportul sanguin al
creierului sunt adevarate:
A. Au originea in arcul aortic
B. Au la origine 2 sisteme arteriale: cele 2 artere
carotide interne si cele 2 artere vertebrale
C. Artera carotida interna se desprinde din
portiunea proximala a arterei subclavii
D. Artera carotida si artera bazilara formeaza
impreuna sistemul vertebro-bazilar
E. Fiecare artera vertebrala se desprinde din
portiunea proximala a fiecarei artere subclavii
(pag. 76-77)
13 Ramurile terminale ale arterei carotide
interne sunt:
A. Talamus
B. Cerebel
B. Artera oftalmica
D. Lobara
(pag. 99)
(pag. 77)
Pag. 104 din 146
D. Arterele paramediene
(pag. 77)
(pag. 83)
19 Dintre afectiunile cardiace care stau la baza
AVC ischemic se numara:
A. Sistemul vertebro-bazilar
A. Trombangeita obliteranta
B. Anastomozele lepto-meningee
C. Trombozele intraventriculare
D. Microcirculatia cerebrala
E. Endocarditele bacteriene
(pag. 78)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la poligonul lui Willis este adevarata:
A. Este cel mai important sistem anastomotic
B. La realizarea sa participa arterele carotide
interne si arterele subclavii
C. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
D. Partea sa posterioara este formata de artera
comunicanta posterioara si artera cerebeloasa
postero-inferioara
E. Partea sa anterioara este formata de artera
oftalmica
(pag. 77-78)
17 Functiile barierei hemato-encefalice sunt:
A. Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului
nervos
B. Permite evacuarea spre circulatia venoasa a
substantelor rezultate din metabolismul celular
C. Permite trecerea din sange spre tesutul cerebral
a substantelor potential toxice
D. Realizeaza pasajul controlat transendotelial al
unor componente biochimice utile in sangele
capilar
(pag. 84)
20 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
AIT (accidental ischemic tranzitoriu) sunt
adevarate:
A. Are aceiasi factori de risc ca si infarctul cerebral
B. Determina leziuni necrotice in tesutul cerebral
C. Dureaza in mod tipic mai mult de 1 zi
D. Nu determina leziuni structurale cerebrale
E. Cel mai frecvent mecanism de producere este
cel hemodinamic
(pag. 85)
21 Nominalizati sindroamele corticale
corespunzatoare teritoriului arterei carotide
interne:
A. Sindromul de artera cerebrala anterioara
B. Sindromul dizartrie-mana inabila
C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
D. Sindromul de artera coroidiana anterioara
E. Sindromul de artera cerebrala posterioara
(pag. 89-90)
22 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
sindromul Wallenberg sunt false:
(pag. 79-80)
*4
(pag. 135-136)
*5
A. spondilodiscartrozei cu polidiscopatii
B. neoplaziilor
C. poliartritei reumatoide
D. artritei acute gutoase
E. lupusului eritematos sistemic
(pag. 137)
*7
A. factorul reumatoid
E. redoarea matinala
C. entezita
(pag. 138)
D. HLA DR4
E. conjunctivita
(pag. 131)
*3
*8
*9
A. spondilita anchilozanta
A. spondilita anchilozanta
B. boala Paget
C. artrita reactiva
D. spondiloartrita juvenila
D. artrita septica
E. artrita reactiva
(pag. 130)
(pag. 130)
A. entezita calcaneana
B. uveita anterioara
(pag. 134)
(pag. 135)
A. sacroiliita bilaterala
B. prezenta sindesmofitelor
C. prezenta geodelor policiclice
D. aspectul de coloana de bambus
E. aspectul de vertebra patrata pe radiografia de
coloana vertebrala lombara, profil
(pag. 135,136)
E. a, b, c, d
(pag. 138)
(pag. 137)
A. afectarea coxofemurala
B. irita
C. dactilita
D. raspunsul slab la AINS
E. raspunsul slab la antialgice
(pag. 137)
* 25 Alegei leziunea cutanat specific pentru
artrita psoriazic:
A. Rash-ul malar
B. Placardul eritemato-scuamos
C. Leziunile discoide
D. Vasculita leucocitoclastic
E. Lupus profundus
(pag. 143)
* 26 Precizai afirmaia neadevrat referitoare
la afectarea articular n artrita psoriazic:
A. Afectare de tip oligoartrit asimetric se
asociaz cu entezit
B. Spondiloartropatia este obligatorie la pacienii cu
artrit psoriazic
C. Afectarea interfalangian distal se asociaz cu
psoriazis unghial
D. Artrita mutilant asociaz afectare cutanat
extensiv
E. Afectarea de tip poliarticular este cea mai
frecvent modalitate de debut
(pag. 143)
* 27 Leziunile extraarticulare in artrita
psoriazic nu presupun apariia:
A. Iritei
B. Insuficienei aortice
C. Hipertensiune arterial pulmonar
D. Fibroz pulmonar interstiial a lobilor superiori
E. Nefropatiei cu depozite de IgA
(pag. 143, 144)
B. este asimetrica
C. Vasodilatatie
(pag. 118)
(pag. 111)
(pag. 109)
C. Proliferarea sinoviocitelor
(pag. 114)
D. Infiltrat limfoplasmocitar
E. Hemoragii perivasculare
(pag. 111)
B. Hepatomegalie si anemie
A. AINS
B. Methotrexatul
C. Glucocorticoizii
D. Sulfasalazina
(pag. 116)
65 Modificarile hematologice din PR cuprind:
A. Anemia prin deficit de vitamina B12
B. Anemia aplastica prin supresie medulara indusa
de terapia imunosupresoare
C. Leucocitoza poate aparea in sindromul Felty
D. Anemia cronica simpla produsa prin blocarea
fierului in macrophage
E. La pacientii aflati sub corticoterapie cronica
poate aparea o usoara leucocitoza
(pag. 117)
66 Sunt modificari radiologice gasite in PR:
A. Tumefactia partilor moi
E. Lefunomide
Tema nr. 35
Lupusul eritematos sistemic
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
152-166
*1
A. Rash-ul malar
B. Leziunile psoriaziforme
C. Leziunile discoide
D. Vasculita leucocitpclastic
E. Lupus profundus
(pag. 155)
*2
A. Pleurezia
B. Pneumonita cronic
C. Pneumonita de aspiraie
D. Hipertensiune arterial pulmonar
E. Infecii cu Pnumocystis carinii
(pag. 155)
*4
A. meningita septic
B. mononevrit multiplex
C. sindrom migrenos
D. sindrom anxios
E. plexopatie
(pag. 157)
*5
A. Ac anticardiolipin
B. Ac antineuronali
C. Ac limfocitotoxici
D. Ac anti-Sm
*7
E. Ateroscleroza
(pag. 157)
*6
(pag. 160,161)
B. Ac anti-Sm pozitivi
(pag. 154)
(pag. 161,162)
A. Noduli subcutanai
B. Ulceraii genitale
C. Paniculit
D. Alopecie
E. Leziuni discoide generalizate
(pag. 154,155)
(pag. 162,163)
B. Meningita septic
C. Cefaleea
(pag. 152,153)
D. Disfuncia cognitiv
E. Convulsii
(pag. 157)
B. limfopenia
A. Cistit hemoragic
C. neuropatia periferic
D. proteinuria <0,5g/24h
C. Nefrit membrananoas
E. anticorpi anti-Sm
(pag. 160,161)
E. Insuficien ovarian
(pag. 163)
26 Precizai care din urmtoarele opiuni
terapeutice le putei folosi la pacienii cu
afectare renal din LES:
A. antimalaricele de sintez
B. ciclofosfamida
C. mycophenolatul mofetil
D. metilprednisolonul
E. azathioprina
(pag. 163)
27 Care din urmtoarele afirmaii privind AAN n
LES sunt incorecte?
A. sunt anticorpi specifici LES
B. sunt anticorpi de screening prezeni la
aproximativ 95% din pacieni
C. AAN nu apar la indivizii normali
D. titruri crescute reflect activitatea bolii
E. este necesar un titru de dou ori limita superior
a laboratrului pentru diagnostic
(pag. 160,161)
28 Care din urmtoarele manifestri
hematologice pot fi ntlnite n LES?
C. diabet zaharat
D. cataract
E. sindrom Cushing
C. limfopenia
(pag. 163)
D. trombocitoza
E. tulburri de coagulare
(pag. 159)
A. hidroxiclorochina
B. dapsona
C. azathioprina
D. ciclosporina
E. methotrexatul
(pag. 162,163)
Tema nr. 36
Apendicita acuta
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
167-171
*1
A. Durere abdominala
B. Constipatie
A. Hiperestezie cutanata
B. Febra
C. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
D. Durere
E. Frison
(pag. 168)
7
C. Diaree
D. Anorexie
E. Temperatura sub 38 C
(pag. 167-168)
*2
(pag. 168)
(pag. 168)
*3
A. invaginatia intestinala
B. diverticulita Meckel
C. colecistita acuta
D. tuberculoza pulmonara
E. adenita inghinala
(pag. 169)
(pag. 170)
*4
A. sarcina ectopica
B. ruptura chistului ovarian
C. torsiunea de ovar
A. 3-6 saptamani
B. 1-2 luni
C. 8-10 luni
(pag. 169)
D. 3-6 luni
E. 7-8 luni
(pag. 171)
*5
A. infectia virala
C. reechilibrare hidroelectrolitica
B. infectia microbiana
D. antibioterapie masiva
C. inflamatia apendicelui
D. ischemia apendicelui
(pag. 170)
Tema nr. 37
Litiaza biliara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
172-187
*1
*5
E. colonizata cu stafilococ
B. Frison si icter
(pag. 173)
*2
(pag. 174)
*3
A. Paloarea tegumentelor
B. Febra
C. Icter
D. Colica biliara
E. Frison
(pag. 177)
*4
(pag. 177)
*9
A. O complicatie minora
B. O complicatie cronica a icterului cu evolutie
indelungata, oscilanta
C. O complicatie non-infectioasa
D. Complicatie frecventa aparuta dupa
papilosfincterotomie endoscopica
E. Colonizarea cu germeni a bilei stazice de la
nivelul CBP
(pag. 184)
* 10 Evolutia finala a litiazei coledociene multiplu
recidivata asociata cu angiocolita cronica,
este reprezentata de:
A. Fistula bilio-digestiva
B. Hepatita acuta
D. Litiaza restanta
E. Litiaza autohtona (primara), calculii se formeaza
intrahepatic, la nivelul capilarelor sinusoide
Tema nr. 38
Pancreatita acuta
(pag. 181)
Compendiu vol II
188-204
*1
A. Ingestia de alcool
B. Hipercalcemia
C. Fumatul
D. Hiperlipemia
E. Medicamente diuretice
(pag. 190)
*2
A. Durere colicativa
B. Febra si frison
C. Icter
(pag. 184)
*4
*7
(pag. 190)
D. Ascaridoza
(pag. 196-198)
(pag. 196)
*3
A. impastare epigastrica
D. apararea musculara
A. peritonitele primitive
(pag. 207)
*4
B. peritonitele secundare
C. peritonitele plastice
D. peritonitele tertiare
E. peritonitele tbc
(pag. 205)
*2
(pag. 211)
A. fluctuenta
B. sensibilitatea fundului de sac Douglas
C. formatiune tumorala pelvina
D. hipertonie sfincteriana
E. incontinenta sfincteriana
(pag. 208)
9
*2
E. eozinofilie
(pag. 208)
Tema nr. 40
Ocluziile intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
218-227
*1
C. pneumoperitoneu subdiafragmatic
D. nivele hidroaerice in tuburi de orga
E. opacifiere in cioc de pasare a buclei
sigmoidiene
(pag. 223)
*5
(pag. 227)
(pag. 218)
A. bridele postoperatorii
B. pasajul unui calcul biliar in intestin
C. spasmul sau paralizia musculaturii intestinale
D. cancerul de colon
E. invaginatia intestinala
(pag. 219, 220)
Tema nr. 41
Hemoragiile digestive
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
228-250
*1
(pag. 236)
A. inundatia traheo-bronsica
B. peritonita prin perforatie viscerala
C. insuficienta renala acuta
D. socul toxico-septic
*2
Videocapsula endoscopica:
E. angiocolita acuta
(pag. 231)
*3
A. interventii seriate
D. derivatie interna
(pag. 227)
*5
A. Rezectie chirurgicala
B. Hemostaza chirurgicala prin sutura leziunii
C. Hemostaza endoscopica
D. Embolizare angiografica
E. Tratarea anemiei feriprive
(pag. 245)
*6
A. Sindromul Osler-Rendu-Weber
* 10 Sindromul Mallory-Weiss:
A. Reprezinta laceratii ale mucoasei in portiunea
inferioara a esofagului
B. Este provocat de o artera submucoasa larga,
aberanta, ce se rupe in lumenul gastric
C. Consta in prezenta de vase submucoase
gastrice largite cu forma de paianjen
D. Este definit prin prezenta ectaziilor vasculare
antrale, liniare, rosii
E. Necesita totdeauna interventie chirurgicala in
urgenta maxima
(pag. 242)
11 Angiodisplazia gastrointestinala superioara:
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Leziunea Dieulafoy
D. Sarcomul Kaposi
E. Ectaziile vasculare antrale
(pag. 228)
*7
(pag. 243)
*8
A. Ecografia abdominala
B. Radiografia cu substanta baritata
C. Endoscopia digestiva superioara
D. Tomografia computerizata
E. Radiografia abdominala simpla
(pag. 228)
*9
(pag. 241)
13 Cauzele cele mai frecvente de hemoragie
digestiva inferioara care necesita internarea
sunt:
A. Diverticuloza colonica
B. Cancerele colorectale
C. Bolile inflamatorii intestinale
D. Fisurile anale
E. Angiodisplaziile
A. Patologia acido-peptica
(pag. 243)
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Patologia tumorala
D. Varicele esofagiene
E. Telangiectaziile induse de radiatii
(pag. 228)
B. Coagulopatia
(pag. 230)
(pag. 235)
C. Coagulopatii
D. Varice esofagiene
E. Stricturi esofagiene
(pag. 234)
18 Despre lavajul gastric in hemoragiile
digestive superioare sunt adevarate
afirmatiile:
(pag. 252)
A. sangerari rectale,
B. modificari ale tranzitului intestinal,
C. peritonita purulenta,
D. dureri abdominale si tenesme,
E. tromboflebite superficiale migratorii.
(pag. 252)
*8
A. obstructie
A. melena
B. perforatie
B. hematochezie
C. metastazare
C. hematemeza
D. hemoragie
E. astenie fizica
(pag. 257)
(pag. 257)
*9
C. Colectomie segmentara
A. localizarea tumorii
B. injectarea tumorii cu citostatice
(pag. 258)
* 10 Tratamentul chirurgical in stadiul incipient al
tumorilor de colon descendent presupune
efectuarea urmatoarei interventii :
A. Hemicolectomie stanga cu ligatura arterei
mezenterice inferioare la originea sa din aorta si
realizarea unei anastomoze colo-rectale
B. Hemicolectomie drepta largita cu ligatura arterei
colice drepre si medii si anastomoza colo-colica
D. Rezectia tumorii
(pag. 253)
(pag. 258)
*6
A. Ecografia abdominala
Tema nr. 43
Cancerul gastric
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
262-272
1
A. ulcerul gastric
B. stomacul rezecat
C. gastrita cronica atrofica
D. hernia hiatala de alunecare
E. polipii gastrici
C. Radiografia abdominala
(pag. 263)
D. Tuseul rectal
E. Antigenul carcino-embrionar
(pag. 254)
Pag. 129 din 146
*2
A. nisa maligna
B. imaginea de lacuna
A. perforatie
C. pneumoperitoneul
C. metastaze evidente
E. nivele hidro-aerice
(pag. 264)
*3
A. Tranzitul baritat
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Antigenul carcinoembrionar (ACE)
D. Gastroscopia
(pag. 268)
*8
(pag. 265)
E. Ecografia abdominala
Cancerul gastric poate prezenta urmatoarele
forme morfopatologice:
B. Forma ulcerata
(pag. 269)
C. Forma mucoida
D. Forma perforata
E. Forma infiltrativa
(pag. 266)
5
*9
E. pneumoperitoneul
B. Semnul Mandel
(pag. 265)
Tema nr. 44
Cancerul mamar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
273-285
*1
*4
(pag. 283)
*5
A. trimestrele I i II de sarcina
B. cancerul recidivat cu antecedente de
radioterapie a snului
C. stadiile I i II de boal
(pag. 274)
*3
Pneumotoracele:
(pag. 284)
(pag. 302)
A. Tamoxifen
B. Inhibitori de aromataza
A. poate fi diagnostica
B. poate fi terapeutica
C. este exclusiv o manevra terapeutica,
diagnosticul stabilindu-se prin radiografie
pulmonara
D. amelioreaza spectaculos starea pacientului cu
pneumotorace masiv
E. fiind o manevra complexa, cu risc de sangerare
si alte complicatii importante, se va realiza numai
de catre chirurgul toracic in sala de operatii
(pag. 287)
Pag. 132 din 146
*6
Contuziile pulmonare:
*9
A. Colica reno-ureterala
B. Hematuria
C. Disuria
D. Spasmul muschilor lombari
E. Polachiuria
(pag. 307)
Tema nr. 46
Litiaza urinara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
315-326
*1
B. Fosfat de magneziu
C. Fosfat amoniaco-magnezian
A. Pubertate si adolescenta
B. Grupa de varsta 20 30 ani
C. Grupa de varsta 20 50 ani
D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 315)
*3
*8
A. Microscopica terminala
A. 7 zile
B. Macroscopica totala
B. 14 zile
C. Macroscopica initiala
C. 21 zile
D. Macroscopica terminala
D. 28 zile
E. 30 zile
(pag. 317)
(pag. 321)
*4
A. De intensitate suportabila
*9
B. Unilaterala
A. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Izolata
B. Acid uric
D. Bilaterala, uneori
C. Acid oxalic
D. Carbonat de calciu
(pag. 318)
E. Carbonat de magneziu
*5
A. Radiotransparenti
(pag. 322)
10 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:
B. Radioopaci
C. Coraliformi
D. Pielici
C. Fosfat de calciu
E. Ureterali
D. Fosfat de magneziu
(pag. 319)
*6
A. Functionale
(pag. 316)
11 In litiaza reno-ureterala calculii radiotransparenti sunt formati din:
B. Morfologice
A. Acid uric
B. Urat de amoniu
C. Xantina
D. 2,8 dihidroxiadenina
(pag. 319)
(pag. 316)
*7
A. Tomografie computerizata
E. Xantinol nicotinat
12 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:
B. Ultrasonografie
D. Spectrofotometrie
E. Scintigrafie
(pag. 321)
A. Globina
B. Potasiul (K)
C. Dilatatie suprajacenta
C. Nitratii
D. Reflux pielo-tubular
D. Citratii
E. Reflux peripielic
E. Nitritii
(pag. 318)
(pag. 316)
14 Care dintre urmatoarele elemente/substante
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
A. Calciu (Ca)
B. Potasiul (K)
C. Acid uric
D. Glucozaminoglicanii
E. Cistina
(pag. 320)
(pag. 316)
15 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca
factori favorizanti pentru aparitia litiazei renoureterale?
A. Factori geografici
B. Factori demografici
E. Profilaxia hematuriei
E. Factori genetici
(pag. 321)
(pag. 316)
16 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia
litiazei reno-ureterale sunt:
C. Antispastic
C. Rinichiul in potcoava
D. Antialgic
D. Strictura ureterala
E. Betablocant
E. Strictura uretrala
(pag. 321)
(pag. 317)
17 Consecintele prezentei calculilor in arborele
urinar sunt reprezentate de :
A. Displazia uroteliului
B. Cistina
B. Obstructie
C. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Metaplazia uroteliului
D. Anaplazia uroteliului
E. Carbonat de calciu
(pag. 322)
(pag. 318)
B. Sistem de cuplare
D. Generatorul LASER
E. Sursa de lumina
E. Calculi in ureterocel
(pag. 322)
(pag. 323)
A. Sarcina
B. Coagulopatii necorectabile
B. Fosfat de magneziu
C. ITU necontrolate
C. Fosfat amoniaco-magnezian
(pag. 322)
(pag. 315)
A. Pubertate si adolescenta
(pag. 323)
(pag. 315)
A. Microscopica terminala
A. 7 zile
B. Macroscopica totala
B. 14 zile
C. Macroscopica initiala
C. 21 zile
D. Macroscopica terminala
D. 28 zile
E. 30 zile
(pag. 317)
(pag. 321)
B. Unilaterala
A. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Izolata
B. Acid uric
D. Bilaterala, uneori
C. Acid oxalic
D. Carbonat de calciu
(pag. 318)
E. Carbonat de magneziu
(pag. 322)
40 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:
B. Radioopaci
C. Coraliformi
D. Pielici
C. Fosfat de calciu
E. Ureterali
D. Fosfat de magneziu
(pag. 319)
(pag. 316)
41 In litiaza reno-ureterala calculii radiotransparenti sunt formati din:
B. Morfologice
A. Acid uric
B. Urat de amoniu
C. Xantina
D. 2,8 dihidroxiadenina
(pag. 319)
(pag. 316)
E. Xantinol nicotinat
42 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:
B. Ultrasonografie
D. Spectrofotometrie
E. Scintigrafie
(pag. 321)
A. Globina
B. Potasiul (K)
C. Dilatatie suprajacenta
C. Nitratii
D. Reflux pielo-tubular
D. Citratii
E. Reflux peripielic
E. Nitritii
(pag. 318)
(pag. 316)
44 Care dintre urmatoarele elemente/substante
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
A. Calciu (Ca)
B. Potasiul (K)
C. Acid uric
D. Glucozaminoglicanii
E. Cistina
(pag. 320)
(pag. 316)
45 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca
factori favorizanti pentru aparitia litiazei renoureterale?
A. Factori geografici
B. Factori demografici
E. Profilaxia hematuriei
E. Factori genetici
(pag. 321)
(pag. 316)
46 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia
litiazei reno-ureterale sunt:
C. Antispastic
C. Rinichiul in potcoava
D. Antialgic
D. Strictura ureterala
E. Betablocant
E. Strictura uretrala
(pag. 321)
(pag. 317)
47 Consecintele prezentei calculilor in arborele
urinar sunt reprezentate de :
A. Displazia uroteliului
B. Cistina
B. Obstructie
C. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Metaplazia uroteliului
D. Anaplazia uroteliului
E. Carbonat de calciu
(pag. 322)
(pag. 318)
B. Sistem de cuplare
D. Generatorul LASER
E. Sursa de lumina
E. Calculi in ureterocel
(pag. 322)
(pag. 323)
(pag. 322)
56 Contraindicatiile ESWL in tratamentul litiazei
reno-ureterale sunt reprezentate de:
A. Sarcina
B. Coagulopatii necorectabile
C. ITU necontrolate
D. Obstructie anatomica distal de calcul
Tema nr. 47
Fracturile oaselor lungi-generalitati
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
327-348
*1
A. Infarctul miocardic
(pag. 322)
C. Pneumopatiile
D. Bolile infecto-contagioase
E. Traumatismele
(pag. 327)
*2
A. Colului femural
B. Epifizei distale a radiusului
C. Colului metatarsianului II sau III
D. Calcaneului
E. Corpilor vertebrali
(pag. 329)
*3
*7
A. Fracturi stabile
B. Fracturi deschise tip I dupa clasificarea GustiloAndersen
C. Fracturi deschise tip II si III dupa clasificarea
Gustilo-Andersen
D. Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor lungi
(pag. 347)
*9
A. Fractura de femur
(pag. 333)
C. Fractura de radius
*5
A. Fracturile de radius
B. Fracturile de cubitus
C. Fracturile de humerus proximal
B. Fractura de calcaneu
D. Fractura de rotula
E. Fractura deschisa
(pag. 344)
* 10 Cea mai grava complicatie imediata a unei
fracturi este:
E. Fracturile de scapula
(pag. 334)
C. Bronhopneumonia
*6
D. Pseudartroza
E. Fractura deschisa
(pag. 336-340)
A. Flexia
A. Crepitatiile osoase
B. Extensia
C. Tractiunea
C. Echimoza tardiva
D. Compresia
D. Mobilitatea anormala
E. Torsiunea
E. Impotenta functionala
(pag. 329)
(pag. 335)
A. Transversale
A. Consolidarea vicioasa
B. Oblice
B. Sindromul de compartiment
C. Cominutive
C. Necroza osoasa
D. Far deplasare
D. Infectia
E. Cu deplasare
E. Redoarea articulara
(pag. 330)
(pag. 337-340)
(pag. 332)
(pag. 341-344)
A. Fracturile stabile
B. Fracturile cu consolidare lenta
E. Fracturile la politraumatizati
D. Fracturile pe os patologic
(pag. 343-344)
(pag. 333)
16 Semnele clinice de certitudine ale unei
fracturi sunt:
A. Durere vie, intensa, in punct fix
B. Mobilitatea anormala
C. Netransmisibilitatea miscarii
D. Intreruperea continuitatii osoase
E. Crepitatiile osoase
(pag. 335)
Tema nr. 48
Consultatia prenatala, sfatul genetic, diagnosticul de
sarcina
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
349-363
*1
*5
A. Marirea abdomenului
D. Izoimunizare Rh
B. Amenoreea
C. Tulburari digestive
D. Modificari ale sanilor si congestia vaginului
E. Prezenta miscarilor active fetale
(pag. 359)
7
A. <5
B. 5-10
C. >10
D. >50
E. >100
(pag. 351-353)
*3
(pag. 350)
(pag. 352-353)
*4
A. Preconceptional
B. La 10-14 saptamani gestationale
C. La 15-18 saptamani gestationale
D. La aceeasi varsta de sarcina precum triplul si
cvadruplul test
E. Odata cu amniocenteza, la o varsta materna de
peste 35 de ani
(pag. 354-355)
A. HPV
B. HIV
C. Complexul TORCH
D. Hepatita A
E. Hepatita C
(pag. 351)
*4
B. Echografie obstetricala
A. Tuseul rectal
C. Amniocenteza
D. Cordocenteza
C. Ecografia
E. Paracenteza
(pag. 354)
E. Radiografia
(pag. 368)
*5
D. Ecografiei transvaginale
(pag. 355)
Tema nr. 49
Cancerul de col uterin si tumorile benigne genitale
A. 20-30 de ani
B. 25-35 de ani
C. 40-50 de ani
D. Peste 50 de ani
E. Dupa menopauza
(pag. 365)
(pag. 367)
*2
A. Sub 1 an
A. 11
B. 1-2 ani
B. 6
C. 7-15 ani
C. 16
D. 10-20 ani
D. 18
E. 25-30 de ani
E. 31
(pag. 366)
(pag. 366)
*3
A. 6
B. 16
C. 18
D. 47
E. 33
A. CIN 1
B. CIN 2
C. CIN 3
D. HPV
E. CIS
(pag. 369)
(pag. 366)
A. Electrocauterizarea
A. Intramurala
B. Submucoasa
C. Criocoagularea
C. Subseroasa, sesila
D. Subseroasa, pediculata
E. Vaporizarea laser
E. Cevicala
(pag. 369)
(pag. 372-373)
D. Teratom
B. Examen ecografic
E. Tecom
(pag. 378)
D. Examen Babes-Papanicolaou
E. Depistarea HPV
(pag. 366-368-372)
* 12 In epidemiologia leiomiomatozei uterine,
urmatorii factori sunt asociati cu un risc
crescut:
A. Antecedente de sarcini care depasesc 20 de
saptamani gestationale
B. Depot medroxiprogesteron-acetatul
(pag. 375-380)
C. Menarha precoce
D. Fumatul
E. Alimentatia bogata in vegetale
(pag. 373)
A. Ecografia
B. Histeroscopia
C. Conizatia
D. Testarea HPV
E. Rezonanta magnetica (IRM)
(pag. 366-368-374)
Tema nr. 50
Infectiile genitale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
383-400
*1
E. Prolabarea transcervicala
(pag. 374-375-379)
19 Care dintre urmatoarele conditii reprezinta
factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei
endometriale?
A. Menopauza precoce
B. Menarha tardiva
E. Cervix zmeuriu
C. Multiparitatea
(pag. 383-384)
*2
A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis
A. Histeroscopia
C. Gardnerella vaginalis
B. Colposcopia
D. Treponema pallidum
C. Ecografia
E. Chlamydia trachomatis
D. Laparoscopia
(pag. 383-385)
E. Sonohisterosalpingografia
(pag. 368-377-379)
*3
A. Fungica
B. Trichomoniazica
C. Chlamidiana
D. Vaginoza
E. Gonococica
(pag. 383-385)
(pag. 378)
*4
A. Fungica
B. Trichomoniazica
C. Chlamidiana
D. Sifilitica
E. Vaginoza
(pag. 383-386)
*5
A. Infertilitate
B. Sarcina extrauterina
C. Colpita cu cervix zmeuriu
D. Durere pelvina cronica
E. Sancrul extragenital
(pag. 384-386)
(pag. 383-386)
6
A. Antiinflamatorii nesteroidiene
B. Corticoizi
C. Antibiotice
D. Citostatice
E. Antidiabetice orale
(pag. 383)
7
A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Treponema pallidum
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 383-385)
8