COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

PROIECT
DE
ABSOLVIRE

CLASA: a XII-A F
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
BALEANU
DORIN
ABSOLVENT,
NEGREA VALENTIN ALEXANDRU

2016
1

TEMA:
MEMORII
EXTERNE

CUPRINS
2

Argument .. Pag. 4
I.

Introducere ... Pag. 5

II.

Despre memorie .... Pag. 6

II.1.

Memoria externa la indemana ..... Pag.6

II.2.

Memoria interna sau primara ...... Pag.8

II.3.

Memoria externa ... Pag.9

II.4.

Tehnologi de stocare . Pag.10

III.

Clasificare ...... Pag. 11

3.1.

Hard disk-ul ....... Pag. 11

3.2.

Tipuri de hardisk-uri..... Pag. 12

3.3.
3.4.

Hard disk-uri interne i hard disk-uri externe ... Pag. 13

Discheta....... Pag. 15

3.5.

CD/DVD...... Pag. 16

IV.

Capacitatea de stocare ...... Pag.17

V.

Porturi ........ Pag.20

Concluzii .... Pag.23

Bibliografie ........ Pag.24

ARGUMENT
Psihologia definete memoria ca un proces prin care oamenii i
alte organisme reusec s codifice, s stocheze i s acceseze informaia.
n acelai timp, memorie poate nsemna i un mecanism de reinere
a informaiei ce urmeaz a fi utilizat de un calculator electronic.
Utilizarea noiunii de memorie att n cazul organismelor vii ct i
n cazul dispozitivelor electronice nu este o ntmplare. Memoria
reprezint un factor critic pentru funcionarea ambelor categorii, iar
procesarea unei informaii presupune parcugerea acelorai trei etape:
Codare - procesarea informaiei recepionate ntr-o anumit form
Stocare - procesul de creare a unei nregistrri permanente a
informaiei codificate
Apelare -procesele inerente utilizrii informaiei stocate
Ori de cte ori o informaie ne parvine dintr-o zon de memorie
nseamn c aceasta a fost mai nainte codat, stocat i ntr-un final
apelat. Din contr, ori de cte ori o informaie nu ne parvine dintr-o
zon de memorie nseamn c cel puina una dintre cele trei etape nu a
funcionat corespunztor.

CAPITOLUL I
4

I.

Introducere

Dar exista mai multe clasificari ale acestora:

Memorii interne
Caracterizate prin capacitate mica si viteza mare de operare ;
Memorii externe
De capacitate foarte mare si viteza redusa de operare (sau acces) ;
Memorii tampon
De capacitate medie si viteza de operare comparabila cu a memoriilor
interne.
De asemenea, memoriile se mai pot clasifica in :

Memorii distructive
La care informatia este distrusa in urma citirii ;
Memorii nedistructive
La care informatia nu este alterata la citire.
Dupa modul de functionare, memoriile pot fi :

Statice

Retin informatia cat timp memoria este alimentata ;

Dinamice

Chiar si atunci cand sunt alimentate, stocheaza informatia un timp scurt

(1-2 ms) ; continutul memoriei trebuie improspatat din timp in timp ;

Din punct de vedere al modificarii continutului memoriei, memoriile pot fi :

Memorii numai citeste (ROM = READ ONLY MEMORY)

Continutul se inscrie la fabricarea circuitului integrat.

Memorii citeste-scrie (RWM = READ WRITE MEMORY sau RAM = RANDOM ACCES
MEMORY memorie cu acces aleatoriu).

Continutul poate fi citit si scris in timpul folosirii acesteia;

Memorii semipermanente
Reprogramabile ( READ MOSTLY MEMORY).

CAPITOLUL II
5

II. Despre memorie

Documente, fisere pentru servici sau pentru folosul personal, totul se
stocheaza astazi pe computer. Insa atunci cand memoria hard diskului e plina,
aveti nevoie de dispozitive de memorie externa, fie pentru transferul de date, fie
pentru pastrarea lor in formatul necesar. Tehnologia actuala permite
achizitionarea de produse pentru stocare digitala a datelor, compatibile cu orice
computer sau telefon mobil.

II.1. Memorie externa la indemana

Daca detineti un computer si un telefon mobil mai performant, cu siguranta
aveti nevoie si de dispozitive de stocare digitala a datelor, mai ales atunci cand
capacitatea de memorie a hardului sau a telefonului mobil este depasita. Alegerea
unui stick de memorie performant sau a unui card de memorie pentru telefonul
mobil este foarte importanta: compatibilitatea, viteza de transfer sau posibilitatea
de instalare a unor programe care sa permita un transfer mai rapid si vizualizarea
unor date constituie criterii importante de alegere.
Pentru alegerea unui stick de memorie USB cu fir sau wireless, este foarte
importanta viteza de transfer si numarul de Gigabytes. Exista stick-uri fabricate
de firme care si-au facut deja un renume in domeniu, iar acesta este un alt criteriu
dupa care utilizatorii isi procura un stick de memorie USB. De asemenea, unii
cumparatori doresc sa afle daca acesta este compatibil cu sistemul de operare pe
care il folosesc in calculator: de exemplu, exista produse care nu sunt compatibile
cu Linux sau alte sisteme.
Cardul de memorie trebuie sa fie compatibil cu produsul pe care il detineti
(computer sau telefon mobil, iPod sau camera foto). Cardurile sunt de tipuri
diferite: compact flash (CF), secure digital (SD - micro sau mini), multimedia
card (MMC)...De asemenea, anumite firme emit carduri special si exclusiv create
pentru produsele lor. Diferenta dintre carduri poate fi facuta si in functie de
aparatul caruia ii este destinat. Un punct important in alegerea cardului de
6

memorie, pe langa compatibilitate, este capacitatea de stocare digitala

(memoria) si viteza de transfer.
CD-ROM-ul este poate cel mai des folosit suport de memorie externa si
stocare digitala: desi acum a fost depasit de noile tehnologii, este ieftin si foarte
usor de procurat, insa dezavantajul este ca acesta detine o capacitate limitata de
memorie, asa incat nu se poate stoca un volum foarte mare de informatii. Pe de
alta parte, un CD-Rom zgariat sau deteriorat intr-un fel nu mai are cu ce sa fie de
folos.
O alta optiune folosita pentru computer este hard disk-ul extern, care va
adauga cu siguranta un numar substantial de gigabytes memoriei actuale. In fond,
nu mai are rost sa va complicati cu dispozitive de stocare digitala marunte, cand
puteti achizitiona ceva mult mai folositor pentru computer. Evident, nu intra in
calcul si marirea volumului de memorie pentru telefon si alte aparate.
Toate calculatoarele au memorie
Este puin probabil ca cineva care a utilizat un calculator s nu fi aflat deja
c acesta are memorie. Chiar i persoanele care nu utilizeaz calculatoare tiu
acest lucru. Totui ce este memoria, n afara de ceva care se gseste n orice
calculator?
Termenul de memorie poate avea semnificatii diferite. Sensul general este
acela de mecanism de reinere a datelor ce pot fi utilizate de un echipament
electronic.
Atunci cnd vine vorba de calculatoare termenul de memorie face referire
cel cel mai adesea la memoria intern a unui calculator.
Pentru a nelege mai bine modul de lucru al calculatoarelor (i nu de
dragul clasificrilor) dispozitivele de memorie ce echipeaz un calculator pot fi
ncadrate ca aparinnd memoriei interne sau celei externe.

II.2. Memoria intern sau primar:

7

Este o memorie electronic ce opereaz la viteze foarte ridicate i poate fi

accesat direct de ctre microprocesor, zona de stocare n care ajung toate datele
nainte de a putea fi procesate de catre acesta. Caracteristicile principale ale
memoriei interne sunt urmtoarele:
memorie rapid: dispozitivele de memorie intern sunt 100% electronice
i ofer o rat de transfer a datelor net superioar fa de dispozitivele de
memorie electronico-mecanice (precum hard disk-urile sau unitile optice)
memorie temporar: datele sunt reinute att timp ct prin circuitele
memoriei interne trece un curent electric. ntreruperea fluxului de
electricitate sau nchiderea calculatorului duce la dispariia datelor
coninute.
memorie costisitoare: dispozitivele de memorie intern presupune costuri
ridicate de producie per megabait comparativ cu memoria externa. Din
aceste motive cantitatea de memorie intern ce se gsete ntr-un calculator
este mult mai mic dect cantitatea de memorie extern.
memorie RAM: n cea mai mare parte memoria intern este alctuit din
memorie RAM aceasta fiind ajutat si de o cantitate mica de memorie
ultrarapid de tip cache care intr in componena microprocesorului.

II.3. Memoria extern

8

Orice alt form de memorie alta dect cea intern intr n categoria
memoriei externe sau secundare. Memoria extern este format din dispozitive
de stocare diverse care sunt mult mai lente decat memoria interna dar pot retine
cantitati mari de date.
Datele continute de memoria extern a unui PC ce ruleaz Windows devin
accesibile prin accesarea locaiei My Computer (Computerul meu) :

Dispozitive si medii de stocare

n general, prin dispozitiv de stocare se nelege un dispozitiv ce aparin
memoriei externe ale unui calculator. Chiar dac i dispozitivele de memorie
intern sunt de asemena dispozitive de stocare, acest termen vizeaz n special
dispozitivele ce aparin memoriei externe a unui calculator.
Mediul sau suportul de stocare este componenta fizic a unui dispozitiv de
stocare pe care ajung informaiile s fie efectiv stocate.
Atunci cnd mediul de stocare nu poate fi separat de restul componentelor ce
alctuiesc dispozitivul de stocare suntem n prezena unei forme de stocare fixe.
Hardisk-ul, de exemplu este un dispozitiv de stocare cu mediu de stocare
nedetasabil.Mediile de stocare detaabile pot fi separate de dispozitivul de
stocare i folosite mpreun cu un alte dispozitive compatibile.
9

II.4. Tehnologii de stocare

Orice mediu de stocare trebuie s rein ntr-o form sau alta de diverse
cantiti de bii. Unele medii de stocare pot reine cteva sute de bii (suficient
pentru a memora frecvenele posturilor radio favorite n cazul unui echipament
audio) iar alte medii pot stoca cantiti absolut impresionante de bii, de oridinul
miilor de miliarde. Chiar dac n final scopul este acelai, tehnologiile de stocare
utilizate pot diferi foarte mult i pot prezenta att avantaje ct i dezavantaje. Iat
care ar fi principale tehnologii folosite pentru a reine informaia pe diverse medii
de stocare.
Tehnologie

Cum sunt reprezentai biii la nivel elementar

magnetic

Biii sunt reprezenai sub forma unor particule

magnetizabile ncrcate negativ sau pozitiv.
Exemple: hard disk-ul, discheta obinuit, alte
tipuri de dischete, casetele i benzile magnetice

optic

Biii sunt reprezentai sub forma unor puncte sau

caviti microscopice ce au rolul de reflecta diferit
lumina. Cu ajutorul unor instrumente
fotosenzitive prezena sau absena unor astfel de
elemente poate fi interpretat sub form de bii
Exemple: compact discul, DVD-ul, mini discul

electronic

Prezena sau absena unui curent electric n

anumite circuite, sau mofidicarea strii anumitor
circuite(nchis-deschis) poate fi de asemenea
interpretat sub form de bii.
Exemple: memoria RAM, cardurile de memorie
flash

CAPITOLUL III
10

III. Clasificare
III.1.Hard Disk-ul - Seiful datelor
Hard disk-ul sau discul dur este principalul dispozitiv de stocare al unui
calculator personal. Cea mai mare i mai important parte a software-ului cu care
lucreaz un calculator zi de zi se afl stocat pe hard disk. Sistemul de operare se
afl stocat pe hard disk, majoritatea programelor programelor pe care le folosii
se afl stocate pe hard disk, probabil i ultimul document pe care l-ai creat se
afl stocat tot pe hard disk.
Un calculator personal fr hard disk nu prezint prea mare utiltate, avnd
n vedere c majoritatea software-ul este conceput s funcioneze n prezena
unui hard disk.
Anatomia unui hard disk

1. Disc sau discuri neflexibile din metal (platane) acoperite cu un strat de

material magnetizabil. Aceste discuri sunt nvrtite de un motor ce poate dezvolta
o vitez de rotaie de ordinul miilor de rotaii pe minut (RPM). n prezent hard
disk-urile obinuite sunt cotate la viteze ce ncep de la 7200 de rotaii pe minut.
2. Bra deplasabil ce conine capul de citire/scriere. n cazul n care un
hard disk conine mai multe platane suprapuse fiecare dintre acestea este deservit
11

de un cap de citire/scriere propriu. Activitatea de citire /scriere produce un

bzit specific datorit fenomenelor magnetice implicate n stocarea i
accesarea datelor. Hard disk-urile au devenit cu timpul din ce n ce mai
silenioase, zgomotul produs n timpul funcionrii fiind la unele modele aproape
imperceptibil.
3. Un al doilea motor ce poate deplasa capul de citire scriere n orice punct
al suprafeei de stocare.
4. Parte electronic ce controleaz activitile de citire/scriere i de
transferare a datelor dinspre i ctre calculator. n componena acestei pri intr
i o cantitate redus de memorie ultrarapid de tip cache.
5. Carcas din metal n care sunt ncapsulate componentele mecanice i o
parte din cele electronice. Aceast carcas are rolul de a se comporta i ca un
radiator prelunnd caldura degajat de discurile ce se rotesc la viteze foarte mari.
Pentru comparaie, banda unei casete audio se deplaseaz pe sub capul de
citire cu o vitez de aproximativ 5-10 cm pe secund (~0,3 km/h), n timp viteza
de rotaie a discurilor unui hard disk depete i 136 km/h!
III.2.Tipuri de hard disk-uri
n funcie de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de
hardisk-ri sunt cele de 3.5 inch respectiv 2.5 inch.
Hard disk-urile de 3.5 inch sunt cele mai rspndite n rndul PC-urilor
obinuite i se gasesc montate interiorul unitii centrale. Un calculator obinuit
nu este limitat doar la un hard disk, acesta poate avea la dispozitie de regul cel
putin patru hard disk-uri interne, numrula acestora putnd fi crescut prin
adugara unor plci de extensie.
Hard disk-urile de 2.5 inch deserversc n general calculatoarele portabile
dar i-au gsit utilitatea i n interiorul altor echipamente electronice cum ar fi
DVD-Recordere, console, camere video, MP3 playere, etc. Acest tip de hard
disk-uri necesita o alimentare de doar 5V ceea ce reduce considerabil consumul
de energie fata de modelele de 3.5 inch care necesita 12V pentru a functiona.
Daca la capitolul consum de energie aceste modele ies castigatoare, la capitolul
performan model de 3.5 inch dau dovad de o rat de transfer a datelor
superioar.

12

Pentru echipamentele portabile la fiecare milimetru conteaz exist i hard

disk-uri de 1.8 inch, cea mai comun utilizare a acestor hard disk-uri o reprezint
foarte popularele playere iPod cu hard disk produse de catre compania americana
Apple.

III.3.Hard disk-uri interne i hard disk-uri externe

Hard disk-ul intern este gndit s functioneze n interiorul unitii centrale.
Putem scoate un hard disk intern din unitatea central i il putem conecta la o
alt unitate compatibil dar nu este tocmai o soluie practic avnd in vedere c
hard disk-urile sunt dispozitive sensibile la socuri. Pentru a transfera cantiti
mari de date i pentru portabilitate exist hard disk-urile externe. Acestea
ncapsuleaz ntr-o cutie, de regul metalic, un hard disk obinuit de 3.5 sau 2.5
inch.

13

Hard disk-urile externe ce incorporeza un drive de 3.5 inch necesit i o

surs de alimetare separat pe cand cele echipate cu unitati de 2.5 inch se pot
multumi si cu cei 5V si 0.5A furnizati de portul USB. Conectarea unui hard disk
extern se realizeaz preponderent prin interfaa USB, dar exist i soluii care
folosesc interfaa FireWire, eSATA (de la external SATA) sau chiar interfaa
ethernet pentru conectarea ntr-o reea de calculatoare.
Interfata de conectare

Interfata de conectare a unui hard disk din punct de vedere al utilizatorului

este reprezentat de cabluri si porturi, adic locurile unde sunt introduse aceste
cabluri.
Pentru ca un hard disk sa poat comunica cu un alt echipament hardware
este necesar ca cele dou dispozitive s vorbeasc aceeai limb. Aceasta
presupune o anumit compatibilitate la nivel hardware i software. La nivel
hardware n cazul unei PC chip-ul responsabil cu interconectarea hard disk-ului
se afl montat de regul pe placa de baz si poarta denumirea de controler.
Controlerul poate fi un chip dedicat doar acestei funcii, cum e cel din imaginea
de mai sus, dar n general responsabilitatea comunicarii cu hard disk-ul revine
unui chip care ndeplinete mai multe funcii i este capabil s comunice cu o
gama mai larg de dispozitive.

14

III.4.Discheta sau floppy discul

Floppy discul sau discheta (termen adoptat
pentru a suna asemntor cu caset [in engleza
diskette vs. cassette]) a reprezentat un mediu de
stocare cheie pentru calculatoarele personale de la
apariia acestora i pn spre sfritul anilor 90.
n lipsa unor soluii convenabile de stocare
(ca pre i eficien) dischetele repezentau la
nceputul erei calculatoarelor personale principalul
mijloc de stocare i de transport al datelor.
Primele floppy disc-uri au aprut la
nceputul anilor 70 sub forma unor discuri
flexibile din material plastic cu un diametru de 8
inch. Acestor discuri le-au urmat alte formate de
dimensiuni mai reduse i astfel mai practice pentru
un utilizator obinuit.
3.5 inch - cheia succesului
Dischetele sub forma n care se prezint
astzi au fost introduse pe pia n anul 1982 de
ctre compania japonez SONY. Este puin
probabil ca cineva care a folosit un calculator
pentru o vreme s nu fi folosit la un moment dat i
o dischet de 3.5 inch.
Inevitabil, discheta de 3.5 inch a cunoscut
mai multe standardizri, dar care nu mai prezint
absolut nici o importan din moment ce formatul
HD (High Density - Densitate nalt) cu o
capacitate de de stocare de 1.44 MB reprezit cel
mai comun tip de dischet de sfritul anilor 80
ncoace.
Primele dischete de 3,5 inch permiteau
stocarea tuturor documentelor pe care le putea crea
un utilizator obinuit cu calculatorul la acea vreme,
astzi finalitatea unei dischete este cu totul alta.
Spaiul de stocare de doar 1.44 megabaii permit
unei dischete s stocheze un document de cteva sute de pagini, cteva fotografii, ori alte
pachete de date de dimensiuni reduse.
Pentru preul unei singure dischete (aproximativ 1 RON) un compact disc ofer o
capacitate de stocare de aproximativ 400 de ori mai mare, iar un DVD peste 3000 de ori mai
mare. Nu este greu de neles de ce dischetele sunt acum la final de carier.

15

III.5.CD/DVD

Un DVD-RAM este un disc reinscriptibil din familia DVD-urilor ce ofer

un spaiu de stocare care se comport ca o dischet imens din punct de vedere
al utilizatorului. Aceasta nseam c se pot terge i copia fiiere direct din
interfaa sistemului de operare fara sa fie necesare programe specializate de
scriere.
Windows XP/Vista, Mac OS X sau Linux suporta lucrul direct cu discurile
DVD-RAM, cu meniunea ca sub Windows XP sunt suportate doar discurile
formatate in sistem FAT32. (instalnd softul InCD se mbuntete suportul
pentru DVD-RAM)
Ciclul de scrieri/rescrieri este de 100.000 de mii.
Acest tip de stocare prezint avantaje incontestabile fa de standardele
DVD-RW sau DVD+RW, dar face ca acest tip de disc s fie incompatibil cu o
parte din echipamentele DVD-Player sau DVD-ROM, chiar i o parte nsemnat
dintre unitile de inscripionare fiind strine de acest standard.
Totusi unii productori de seam precum Panasonic, Hitachi, Toshiba sau LG
Electronics promoveaz acest standard.

16

CAPITOLUL IV
IV. Capacitatea de stocare

Primele versiuni de discuri reinscriptibile aveau o capacitate de 2.6 GB

single sided si 5.2GB in varianta cu doua fete. (double sided)
Acum discurile au aceiasi capacitate ca si variantele obisnuite 4.7GB respectiv
9.2GB
Erorile de stocare
Ce sunt erorile?
Erorile trebuie vzute ca neconcordana dintre datele care apar ca fiind
stocate i datele care se gsesc efectiv pe un mediu de stocare. Erorile pot fi
mprite n dou mari categorii:
Erori de structur (sau logice) - Acest tip de erori apar n cadrul tabelei de
alocare a fiierelor i dosarelor. Cel mai comun tip de eroare se manifest prin
afiarea eronat a spaiului de stocare disponibil. Utiliarele specializate in
corectarea erorilor pot corecta rapid acest tip de erori des ntlinite.
Cum apar astfel de erori? Tocmai s-a ntrerupt curentul electric?
Calculatorul s-a blocat i a trebuit s apelai la butonul reset? Un program care
tocmai se instala s-a blocat? Este posibil ca n urma acestor evenimente s fi
aprut unele inconsistene n structura fiierelor i dosarelor.
Erori de suprafa
Acet tip de erori au legtur cu hardware-ul n sine i se manifest prin
apariia unor sectoare defecte fizic pe suprafaa de stocare.
Hard disk-ul este in prezent cel mai predisupus dispozitiv de stocare la
astfel de erori. Capul de citire al hard diskului pluteste la o distanta de 0,3
17

microni fata de suprafaa de stocare, asa c orice atingere dintre capul de citire si
suprafaa de stocare poate rezulta in apariia unor puncte deteriorate in care biii
nu pot fi stocai corect.

Datele stocate n cadrul unui sector devenit defect sunt pierdute. n urma
verificrii suprafeei de stocare, firmware-ul hard disk-ului sau sistemul de
operare izoleaz sectoarele defecte pentru ca stocarea datelor s se realizeze n
condiii de siguran.
Erorile de suprafa, mult mai grave de altfel pot interveni in situaii
diverse:
Manipulare neatent. Hard disk-urile sunt dispozitive sensibile i suport n
general ocuri de doar cteva sute de grame. Dac ai scpat hard disk-ul pe
podea considerai-v o persoan norocoas dac nu v-ai ales cu sectoare defecte.
Supranclzire. Discurile ce rein informaia se nvrt cu un numr de rotaii
cuprins ntre 4400 i 15.000. Temperaturile excesive atinse de un hard disk pot
cauza defeciuni. (avei i opiunea instalrii unor sisteme de rcire a hard diskului dac observai c acesta nclzete foarte tare)
ntreruperea brusc a curentului electric. Hard disk-urile actuale sunt destul
de rezistente la ocurile provocate de ntreuperea brusc a curentului electric n
timpul scrierii sau accesrii de date. Totui nu este cu totul exculs posibilitatea
avarierii suprafeei de stocare.
Bad sectors
Sectoarele defecte sunt numite n popor bed-uri denumire provenit de la
bad sectors. Dup un anumit timp de funcionare orice hard disk este expus la
apariia bed-urilor. n majoritatea cazurilor bed-urile care apar reprezint o
cantitate nensemnat din spaiului de stocare (sub 0,001 % n cazul hard diskurilor actuale).
18

Astzi un hard disk beneficiaz si de sectoare de rezerv - spare sectors n

englez. Atunci cnd electronica hard disk-ului detecteaz un sector defect i
scoate din uz, inclocuindu-i adresa cu una din cele ale sectoarelor de rezerv.
Acesta este i motivul pentru care astzi aproape la un hard disk nu ai observm
raportate sectoare defecte spre deosebire de generatiile mai vechi de hard diskuri.
Garania unui hard disk nu acoper sectoarele defecte dect atunci cnd
numrul acestora este neobinuit de mare.
SMART - Self-Monitoring, Analysis, and Reporting Technology
(tehnologie de auto analiza si monitorizare a hard disk-ului)
Totusi daca un hard disk a inceput sa apleze la sectoarele de rezerv acesta este un semn c pe viitor
este posibil sa avem probleme i este indicat s nu-l mai folosim pentru stocarea de date importante. Pentru a
verifica starea de sntate a hard disk-ului avem la dispoziie tehnologia SMART care ne prezint diverse
informatii cum ar fi numarul
ciclului de porniri/opriri, numrul de ore de
funcionare, temperatura, sau
daca s-a apelat la sectoarele de rezerv:

19

CAPITOLUL V
V. Porturi
Interconectarea dintre hard disk si controler o facem prin intermediul
cablurilor si porturilor si bineinteles cu concursul placii de baza. Porturile si
implicit interfata de conectare pentru hard disk-urile obisnuite poate fi de doua
feluri: clasica de tip ATA (de asemenea aceasta interfata mai poata denumirea de
PATA (Parallel-ATA) sau IDE de la Integrated Drive Electronics )

de generatie mai noua de tip SATA (Serial-ATA)

si cabluri
20

ATA, SATA si SCSI

Interfata ATA (AT Attachment) isi are originea in anii 80 in epoca de
aparitie a PC-ul original fabricat de catre compania IBM. Aceasta interfata a
cunoscut de-a lungul anilor diverse standardizari si imbunatatiri dar a reusit sa
pastreze si compatibilitatea cu echipamentele mai vechi. Practic daca dorim sa
conectam un hard disk de cateva sute megabaiti tipic pentru inceputul anilor 90
pe ultima versiune a acestei interfete nu ar trebui sa intampinam incompatibilitati.
Interfata SATA si-a facut aparitia pe piata calculatoarelor personale
incepand cu anul 2003. Primele echipamente SATA au beneficiat de o magistrala
capabila sa gestioneze maxim 150 de magabaiti pe secunda. Aceasta magistrala a
fost imbunatita la o viteza de maxim 300 MB/s cunoscuta sub denumirea de
SATA 2. Chiar daca magistrala pot fi transferati intr-o singura secunda peste 300
de megabaiti hard disk-urile obisnuite nu pot sustine transferuri de date mai mari
de 100 de megabaiti pe secunda.
Trebuie stiut ca interfata ATA sau SATA nu este dedidacata doar hard diskurilor aceasta interfata este folosita si de unitatile optice si alte echipamente de
stocare.
SCSI de la Small Computer System Interface, este o interfata folosita in special
in sistemele performante si scumpe precum serverele. Acesta interfata a fost
alternativa profesionala la interfata ATA. In momentul de fata interfata SATA
21

ofera facilitati care o vreme au apartiunut in exclusivitate doar intetfetei SCSI.

(de exemplu posiblitatea de decuplare la cald (hot swap) a unui hard disk.

22

Concluzii
n memoria externa se pastreaza toate programele si datele de
care poate sa aiba nevoie la un moment dat sistemul de calcul.
Microcalculatoarele compatibile IBM PC folosesc ca memorii
externe discurile. Discurile pot fi de mai multe tipuri:

discuri fixe sau hard - discuri (hard disk - HD)

discuri flexibile (floppy disk - FD)
discuri compact (CD)
Aproape orice calculator personal si server din ziua de azi
contine unul sau mai multe dispozitive hard-disk. Fiecare
supercalculator este conectat la chiar sute de hard-diskuri. Mai
nou se gasesc chiar si Video Recordere sau camere video care
folosesc hard-diskul ca mediu de stocare n locul benzii
magnetice. Miliardele de hard-diskuri fac un singur lucru, nsa
foarte bine. Ele depoziteaza informatia digitala ntr-o forma
relativ permanenta, astfel calculatorul are capabilitatea de a
detine n memorie informatia chiar si nealimentat la o sursa de
curent.

23

BIBLIOGRAFIE
Boian F. M., Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, Cluj Napoca,
1994
Cadar C., Gheorghi V., Tehnologia informaiei - manual pentru clasa a
IX-a, Ed. L&S Infomat, 1999
Cerchez E., erban M., Sisteme de calcul, manual pentru clasa a IX-a,
Ed. L&S Infomat, Bucureti, 1998
Cerchez E., erban M., Tehnologia informaiei, manual pentru clasa a
IX-a, Ed. L&S Infomat, Bucureti, 1999
Lica D., Onea E., Informatica, manual pentru clasa a IX-a, Ed. L&S
Infomat, 1999

24