MONITORIZARE ZGOMOTE

Urechea uman percepe unde sonore cuprinse n gama 20Hz- 20kHz , iar senzatia
auditiv de sunet dezagreabil sau jenant este asimilat notiunii de zgomot. Zgomotul este un
sunet nedorit

fiind un subprodus al activittii zilnice a societtii .Reglementrile juridice

referitoare la combaterea polurii sonore sonore prin zgomote si vibratii stabilesc anumite criterii
de apreciere privind intensitatea zgomotului, durata de producere, momentul si locul unde se
produce.
Efectele polurii sonore sunt :

infrasunetele ce pot aprea la automobile cu vitez mare, elicoptere, la apropierea

furtunii i n timpul zborului avioanelor supersonice (0,001- 20Hz);
ultrasunetele ce sunt produse n natur, n industrie, sau de aparatur
electrocasnic. La om ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar
migrene, grea sau chiar pierderea echilibrului ;
zgomotul ce acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiv
ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe.

Efectele resimite de om (reducerea ateniei, a capacitii de munc) cresc riscul producerii

de accidente, traumatisme ca : ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv i chiar ruperea
timpanului, scderi n greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului, surditate.
Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cldirilor, aparatelor i instrumentelor.
Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi de timp determina surditatea.
(diacritice)
Oboseala auditiv este caracterizat printr-o scdere temporar a pragului percepiei
auditive; ea se accentueaz n cazul mririi intensitaii, frecvenei i timpului de expunere
la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB i cu o frecven cuprins ntre
500-800Hz produce dup 60 de minute de expunere o scdere temporar a audiiei.
Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt
poate cauza ruptura timpanului. Astfel de situaii se ntmpl n cazul unor explozii,
mpuscturi, erupii intense de gaze din recipiente sub presiune. Dup vindecarea leziunii
poate persista surditatea pentru sunete cu frecvene de peste 9000Hz.
Surditatea profesional se datoreaz efecturii anumitor activiti expuse n mod deosebit
la zgomot. Surditatea datorat zgomotelor se caracterizeaz printr-o pierdere definitiv i
ireversibil a auzului.
Sunetul este o variaie a presiunii aerului p. Puterea unui sunet este proporional cu ptratul
presiunii sonore Psunet = k p2 si se numeste intensitate sonor Is, (n W, mW, ...). Este foarte
dificil msurarea constantei si de aceea se prefer reprezentrile relative. Senzaia produs de un
sunet se numeste trie sau intensitate auditiv si depinde de frecven: la aceeasi intensitate
(presiune sonor), tria audiiei (senzaia) este mai mare la frecvene medii (aproximativ 1000
Hz) dect la cele mai joase sau mai nalte. Altfel spus, aceeasi trie (senzaie) se obine pentru
intensiti sonore mai mari la frecvene joase si nalte dect la frecvene medii. Cea mai mic
intensitate sonor la care se percepe o senzaie auditiv se numeste prag de audibilitate,
dependent de persoan, condiii de msur si frecven.

Senzatia subiectiv a triei sunetului, conform legii fiziologice Weber-Fehner este dat de :
T= k lg E, unde E este excitatia, considernd ca nivel de referint al intensittii acustice senzatia
zero.
Nivelul de intensitate acustic a zgomotului este :
LI = 10lg I , cu I0 = 10-12 W/m2
I0
I= kp2
Nivelul de presiune acustic al unui zgomot este :
L = 20 lg

p
(dB), cu p0 = 210-5 N/m2= 20 Pa Cea mai sensibil ureche percepe o presiune de
p0

20 Pa , creia i se asociaz 0 dB . Gama de presiunilor sonore variaz de la 20 Pa la 108 Pa (

0 dB-120dB).
Nivelul de trie al sunetului n general este msurat n foni. 0 foni reprezint nivelul
de trie al sunetului etalon cu frecventa f=1kHz, cu presiunea acustic egal cu presiunea de prag
p0 = 210-5 N/m2

p
LT= 20lg
(foni)
p 0 1kHz

Nivelul
de
Categoria
Descrierea
folosintei
zgomot proiectat,
de teren
terenului
L10
Activiti care necesit caliti
A
60 dB(A) exterior
speciale de calm i linite, precum
amfiteatre
Rezidene, moteluri, spitale, coli,
70 dB(A) exterior
parcuri, biblioteci
B
Rezidene, moteluri, spitale, scoli,
55 dB(A) exterior
parcuri, biblioteci
C

75 dB(A) exterior

Terenuri dezvoltate
categoriile A si B

Fr limit

Terenuri nedezvoltate

neincluse

Tabel. Nivele de zgomot stabilite pe categorii

Zgomotul i efectul acestuia asupra organismului uman se utilizeaz de regul nivele
sonore ponderate A dB(A) pentru evalua rspunsul urechii umane. Termenul de ponderat A
se refer la o filtrare a semnalului sonor ntr-o manier corespunztoare cii prin care urechea
uman percepe sunetul.

n mediul industrial, zgomotul este reglementat de normative privind sigurana i

sntatea profesional, care stabilete limitele pentru zgomot la locul de munc. n tabelul 3.3 se
prezint valorile recomandate pentru durata maxim a unei zile de lucru, n funcie de nivelul de
zgomot. Nnivelul zgomotului care trebuie permis pentru o zi de lucru de 8 ore sustinut de agenii
de sntate este la limita de 85 dB. Saltul de la 85 dB la 90 dB este de fapt o cretere de circa
patru ori a presiuni sunetului, innd cont de natura logaritmic a scalei de decibeli.
Principalele surse de zgomot care afecteaz snatatea sunt reprezentate n Tabelul 3.2 .
Tabelul 3.2 Surse poluante sonor
Nr.crt. Activitate
Surse generatoare poluare sonor
1
Transport rutier,
Autovehicule,locomotive,vagoane,avioane, nave.
feroviar,
aeronautic, naval
2
Activitti cotidiene Aprovizionare magazine, restaurante, instalatii de
conditionare, etc.
3
Activitti locatari Instalatii casnice, animale domestice, joaca
din vecintate
copiilor
4
Santiere
de Unelte de lucru, masini, utilaje
constructii
Efectul zgomotelor sI vibratiilor asupra omului depinde de intensitatea sonor, dup cum
urmeaz :
n gama 0-30dB este zona de liniste;
30dB 65 dB ncep s apar efecte de natur psihic asupra fiintelor umane;
65dB-90 dB este gama de intensitti la care apar tulburri psihice si fiziologice la
oameni;
peste 90 dB pot aprea leziuni ale organului auditiv datorit depsirii senzatiei
suportabile.
Intre 55-60dB zgomotele deranjeaz somnul si odihna persoanelor supuse sonor.Efecte
foarte grave ale polurii sonore pot fi afectarea grav a sistemului cardiovasculator sI
digestiv , boli psihice sau pierderea total a auzului atunci cnd solicitarea la vibratii sau
zgomote se prelungeste peste 8 ore zilnic, pe o perioad de mai multi ani , la o intensitate
peste 85 dB.
In Tabelul 3. 3 se dau nivelurile de zgomot si durata maxim de expunere pe zi , care
poate duce la pierderea auzului .
Tabelul 3.3 Nivelele de zgomot si riscul pierderii auzului
Nivelul de zgomot (dB) Durata maxim de expunere pe zi (h)
90
8
92
6
95
4
97
3
100
2
102
1,5
105
1
110
0,5
115
0,25
Reglementarea juridic privind prevenirea si combaterea polurii sonore este prezentat
la capitolul referitor la protectia atmosferei din legea nr.137/1995 republicat. Sunt instituite
dou obligatii importante :

obligatia propietarilor si detintorilor legali de terenuri de a ntretine si extinde

aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii , inclusiv protectia fonic
si eolian (articolul 44);
- obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura msuri si dotri speciale pentru

izolarea si protectia fonic a surselor generatoare de zgomot si vibratii , de a verifica

eficienta acestora si de apune n exploatare numai pe acele care nu depsesc pragul fonic
admis ( articolul 46 lit.e).
In cadrul Uniunii Europene modul de abordare a problemelor sonore difer de la o legislatie la
alta , urmrindu-se totusi ca linii directoare, msurile pentru limitarea caracteristicilor deranjante
ale vibratiilor si zgomotelor si msuri de instituire a perimetrelor de protectie fonic.
Evaluarea polurii datorate zgomotului se se face prin msurtori aproape de sursele de
zgomot a mai multor parametrii. O metod standardizat deja n trile din UE o constituie
trasarea hrtilor de zgomot.
Identificarea si evaluarea emisiei acustice a zgomotului este una din problemele
principale

n stabilirea strii de alterare a mediului de ctre zgomot, pentru c datele tehnice

sunt insuficiente sau este dificil msurarea direct a emisiei zgomotului.

Problema controlului zgomotului provenit de la surse fixe sau mobile este raportat direct
la nivelurile nationale standard care prescriu valorile limit ( pe timpul zilei si pe timpul noptii) ,
aplicndu-se fiecrei activitti noi, care poate conduce la cresterea zgomotului . Se definesc
dou valori limit ale nivelului zgomotului emis pentru fiecare zon indiferent de destinatie
acesteia : nivelul maxim al uni zgomot emis dintr-o singur surs msurat chiar la surs si limita
maxim a nivelului de zgomot msurat n aria disturbat de acesta (limite limite in-flow) .
Tabelul3.4 Niveluri limit pentru zgomot
Tipul ariei

Limite maxim admisibile ale

Limite in-flow dBA )

zgomotului ( dBA )
06.00-22.00

22.00-06.00

06.00-22.00

22.00-06.00

I Arie protejat

45

35

50

40

II- Arie rezidential

50

40

55

45

III-Arie mixt

55

45

60

50

60

50

65

55

65

65

70

70

IVActivitate

uman

intense
V- Arie industrial

Pe durata unei zile se disting 3 intervale pentru msurarea zgomotului :

7-19 zi
19-23 seara
23-7 noaptea
Nivelul de zgomot pentru o zi se calculeaza cu formula:

Lzsn = 10 lg

1
(12* 10Lzi/10 + 4 * 10 (Lseara+5)/10 +8 * 10(Lnoapte+10)/10)
24

In zone urbane nivelul maxim la intervalul orar 7-8 si 15-18, minim 1-5. Rspunztor de nivelul
maxim traficul greu, transportul n comun, starea drumurilor, nesincronizarea semafoarelor,lipsa
zonelor de parc.
Hrti de zgomot
Harta de zgomot este o reprezentare grafic a distribuirii nivelului sunetului ntr-o
regiune anume, pentru o perioad de timp bine definit. O hart de zgomot ilustreaz impactul
cldirilor n ecranarea zgomotului si

cresterea nivelului de zgomot

n apropierea

intersectiilor.Intr-o hart a zgomotului ( noise map) sunt cuprinse efectele combinate ale tuturor
surselor de zgomot : sosea, calea ferat, activitti industriale , activitti cotidiene.Hrile de
zgomot au ca scop evidenierea zonelor locuite unde nivelul de zgomot se ridic peste anumite
limite impuse de legislaie i astfel folosete la elaborarea de planuri de aciune de protecie a
locuitorilor mpotriva expunerii i reducere a nivelurilor de zgomot.
Hrile de zgomot sunt create pe baz de date de intrare care sunt apoi procesate cu ajutorul PC
cu software specializat.
Aplicaiile software in cont de obstacolele din zona respectiv care pot fi bariere, forma i
caracteristicile acustice ale terenului, condiii meteo i altele. Pentru minimizarea erorilor date de
precizia datelor statistice de intrare i pentru urmrirea implementrii eventualelor msuri de
reducere se efectueaz i msurtori de zgomot utiliznd aparatur specific (sonometre) sau
echipamente de monitorizare a zgomotului.
n Uniunea European exist Directiva 49/2002 care stabilete o baz comun pentru evaluarea
i combaterea zgomotului ambiental n rile UE.
Directiva stabilete cadrul general pe baza cruia se creeaz hrile de zgomot iar statele membre
pot stabili individual limite admisibile ale nivelurilor de zgomot. n urma evalurii rezultatelor
cartografierii acustice Directiva impune ca acolo unde se descoper depiri ale nivelurilor limit
menionate mai sus, autoritile responsabile s ia msuri de reducere a emisiei.
n conformitate cu EU END 49/2002 preluat n Romnia prin HG321/2005, n Romnia s-au
realizat hrile de zgomot pentru urmtoarele orae cu peste 250.000 locuitori:

Bucureti

Ploiesti

Cluj-Napoca

Craiova

Galai

Codificarea culorilor pe harta de zgomot :

-sub 35dB verde deschis
35-40 dB verde
40-45 dB verde nchis
45-50 dB galben
50-55 dB ocru
55-60 dB portocaliu
60-65 dB cinabru
65-70 dB rosu carmin
70-75 dB lila
75-80 dB albastru
80-85 dB albastru nchis
Msuri de protectie
In anexa nr.I din din legea nr.137/1995 republicat, la definirea poluantului , radiatia fonic este
considerat o form de energie distinct, care devine poluant atunci cnd introdus n mediu
modific echilibrul constituientilor acestuia si al organismelor vii , sau aduce daune bunurilor
materiale.
Prevenirea si combaterea polurii sonore se realizeaz prin actiunea la surs si prin gestiunea
adecvat a activittilor, care pot avea un asemenea efect. Solutiile adoptate au n vedere msuri
preventive care vizeaz criterii de proiectare a halelor industriale( tavane fonoabsorbante,
fundatii elastice pentru fixarea utilajelor generatoare de zgomote si vibratii, ecrane de izolare
acustic, utilaje silentioase la care sistemele de lucru cu socuri au fost nlocuite cu sisteme
hidraulice, iar miscrile de translatie cu miscri de rotatie, liziere verzi care nconjoar zonele
industriale), dar si msuri de protectie individual prin antifoane de tip intern (dopuri sau
tampoane) si extern (csti sai caschete), precum si prin echipament special de protectie a
muncitorului ( mnusi vibroizolante, cizme din cau ciuc din straturi succesive de materiale rigide
si elastice, etc.) .
Problema protectiei in zonele intens circulate si in zonele rezidentiale
-Planificarea traficului :limitri ale tonajului autovehiculelor pe anumite artere , in zonele
rezidentiale, limitarea vitezei pe zone de drum intens circulate au interzicerea circulatiei numai la
acea pietonala pe zone de drum, trasee cu sens unic pe strazi inguste cu imobile apropiate de axa
drumului.
-Refacerea si intretinerea sectoarelor de tramvai si utilizarea liniilor silentioase

-Norma de inspectie tehnica a autovehiculelor n comun pentru a asigura un nivel de producere si

transmitere zgomot n parametrii de fabricatie
-Pentru zone rezidentiale spatiile verzi ca perdele absorbante, plasarea imobilelor la distante mari
fata de strada principal
- Evitarea realizrii de locuinte n apropierea aliniamentelor de cale ferat si aeroporturi
-Incurajarea propietarilor pentru actiunile de refacere a izolrii fonice si termice a locuintelor
prin msuri fiscale
-Ingrdirea si ecranarea echipamentelor cu aer ca ventilatoare in carcase
Tehnici de ecranare
Indicele de reducere a sunetului SRI(sound reduction index) sau atenuarea de transmisie :
TL= k lg

Energia sunetului emis ina int e de absorbitor

Energia sunetului dupa absorbitor

TL creste cu frecventa undelor sonore, k depinde de tipul absorbitorului .

Ex.De la 1 khz la 2 khz crestere de la 6 dB/octava pana la 20dB/decada
La trecerea printr-un paravan absorbant atenuarea creste de la TL=30dB la TL=36dB , atunci
cnd frecventa creste de la 1 khz la 2 khz.
Pentru atenuarea zgomotului pe autostrzi si drumuri intens circulate ,se utilizeaz bariere de
zgomot fcute din diferite materiale cu atenuri de transmisie diferite n functie de grosime si
greutate.
Material barier

Grosime(mm)

Greutate

Atenuarea

(kg/m2)

transmisie
AT (dBA)

Beton usor

203

151,28

34

Beton cu densitate mare

102

244

40

Otel

0,635

4,88

18

Tabla de aluminiu

1,6

4,4

23

Tabla de aluminiu

3,175

8,78

25

Tabla de aluminiu

6,35

17,1

27

Lemn de brad

12,7

8,3

18

Lemn de brad

25,4

16,1

21

Lemn de brad

50,8

32,7

24

Placaj(furnir)

12,7

8,3

20

Placaj(furnir)

25,4

16,1

23

Ecran din sticla

3,175

7,8

22

Plexiglass

6,35

7,32

22

de

Valorile din tabel ale atenuarii AT sunt pentru materiale fara gauri sau fisuri, care descresc
valoarea AT la o valoare mai mic.
AT0 = AT -10lg(S010 AT/10

Sc)

unde :

AT0 - atenuarea de transmisie a unui material care prezint gauri sau fisuri
AT - atenuarea de transmisie a unui material care nu prezint gauri sau fisuri (din tabelul de mai
susu sau oferit ca data de catalog de productor)
S0 suprafata cu gauri sau fisuri ca parte din suprafata total a barierei de zgomot
Sc - suprafata fr gauri sau fisuri ca parte din suprafata total a barierei de zgomot (1 S0)
Formula de calcul este valabil la distribuirea uniform pe toat suprafata barierei ,
considerndu-se n celelate cazuri atenuri mai sczute.
Locatia barierei este important , mai aproape de sursa de zgomot sau mai de parte de sursa de
zgomot, cea mai defavorabil situatie fiind la jumatea distantei.Pe cale experimentala se
determin pozitia optim.