7

BASARABIA

51 BUCOVINA DE SUS
SUB NOLJA STAPANIRE

D. PADURE

rl

1941

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

1 BUCOVINA DE SUS
SUB NOUA STAPANIRE

D: PADURE

94

www.dacoromanica.ro

S94 frant truind

A fost sortit zilelor noastre o mare i grea durere. Ni s'au

schimbat hotarele rii. S'a rupt din trufml Moldovei lui

tefan Voda partea de radrit, de acolo unde se'nalt

dimineata soarele aurind campurile i ni s'a sfaiat o parte
din Bucovina, Injumfitatind frumosul tinut al fagilor i tulburand odihna Voevodului din sfanta mftnastire a Putnei.
Se vede ca, trebue sit ispfisim picate grele de suntem pui
la ala de chinuitoare ineerciri. Poate am suptirat pe Ace la
care toate le vede si le oranduqte, poate am slujit necinstei
nedreptittii, poate am ocolit biserica i am alungat dela (lir-

nicia straveche pe &Irma poate am tuthurat oranduielile

firqti cu frdelegile noastre; dar orice am fi pidtuit,
suferinta de azi ni-i de ajuns i ne va fi indreptar pentru
izbanda de maine la care trebue s ajungem. Ca dad yam
lksa urrnWor o Romanie atirbita, blestemul Jar ni se va
cuveni pe deplin i rusinea va pune pecetea ei de foe pe
obrazul fiedruia.
Opt Bute de mii de ostRi s'au jertfit ca s iii lese o tard
mare, frumoas i bogata. Strjuesc cruei de morrninte prin

munti, prin Iuminiuri de vi, prin cimitire shtesti

sub

fiecare cruce odihnete uu frate care eu Angela lid a botezat

glia Romaniei Mari. Pretutindeni intalnim eroi infratiti pria
moarte la marea biruint4 i la mWenirea care ne-au lasat-o.

Vorn putea noi fnglidui multa yremo pe umerii i Contiinta noastrA pietrile de mormant ale acelora care ne-au
dat biruinta dela Mara Oi i izbanda cea mare dela Maramti?
www.dacoromanica.ro

In rugaciunfle noastre din noapte i de dimineat, sa ingenunchem in fata Atotputernicului 1 cu lacrami sh-i cerem
sa ne apropie ziva cand ne vom ,arata vrednici de jertfele
inaintasilor. SA sune ceasul dreptii, dandu-ne prilejul sa
dovedim ca'n fiecare roman se sbate dragostea de mosie, ea
fiecare brat ii de fier, ca. fiecare stradanie ii de otel.
A fost sfarsitul lunii Iunie din al 1940-lea an asa de dureros, ca slova nu-i sa-1 descrie. Pe intinsurile basarabene
graul, sub jarul soarelui Ii parjolea spicile bogate. Era, in
lumina verii, minunata, priveliste de belsug. Maid adia boarea

caldurii spicele grele s'aplecau i cat prindeau ochii valuri

de amnia se clatinau usor pe departari.
Inflorise pe (Tome floarea soarelui' si-ti era mai mare

dragul dimineata sa vezi cum lanuri de rathrita1) sorb

vapaile de aur. Erau ma de rasarituri zambitoare in zari,
strajuite pe haturi de maci de sange si de sulfina parfumata.
Orzul era des si galben, cum ii ceara ; secara crescuse pada'
la bran! omului i porumbul Inalta spre cer sabii verzi. Se
arata pretutindenea an de belsug. In unele parti ale Basarabiei livezile suferise'n iarna i podgoriile de asisderea. Erau
insa i livezi pline de rod si podgorii incarcate, bucurand pe
harnicii nostri moldoveni.
In Bucovina codrii erau parch mai frumosi ca'n alti ani
si fanetele mai pline si mai imbalsamate; ogoarele de cartofi
s'aratau darnice ti semanaturile vesele. Dealurile 1 i colinele
erau vrastate ca niste covoare i pe la margini de poene prisacile indulceau traiul oamenilor.
Dumnezeiasca binecuvantare i har dant coborise pe ta-

rina din ra'sarit si din mieazanoapte, sa ne fie poate ca o

mustrare si ca o vesnica aducere aminte. Cum din tata in fiu
se povesteste despre navalirile barbarilor, asa s ramaie. in

noi, Ora in ziva razbunarii, amintirea verii imbelsugate

fi Floarea soarelai.

www.dacoromanica.ro

cad dusmanul, fara vreo truda, a pus stapanire pe uncle

din cele mai rodnice fasii de pamant.
tiind c suntem inconjurati nuniai de vrjmasi profitori,
rusul a gdsit prilejul s ceard, Basarabia care a fost totdeauna
a noastrid si care va fi a noastra cat timp vom fi &Manzi-0
de un Dumnezeu si de o credincen El si'n noi.

Am juclecat noi ca, oricate dovezi de vrednicie am da,

n'am putea duce lupta la toate hotarele trii, cu toti dusmanii pregatiti S ne atace. i stavilind lacrimile i 'ngropand In noi durerea, am fost nevoiti sa ne retragem din Basarabia care la 1918, de buna ei voie, s'a realipit la Moldova
marilor Voevozi.

Se hotdrise 4 zile pentru parasirea tinutului dintre Prut

Nistru si a partii de sus a Bucovinei. Dar dupil cum stim
din istorie, rusul nu-i om sd se tind de cuvant, iar rusul
comunist i mai putin. In loc s, iutre armata bolsevica in
ziva de 2 Julie, a *runs chiar in intaia zi, intr'acea zi de
Vineri, zi de post si de rugaciune pentru neamul ortodox, in
zitia de 28 lunie.
Fardsind In grabh avutul, basarabenii i bucovinenii au
fugit cii ate erau pe ei, lasand in urma, gospoddrii i asezdri
romanesti instdrite, lasand ogoarele luCrate, pardsind pdmantul mostenit din mii de ani, iudepartandu-se de mormin-

tele unde Odihnesc cei dragi, de bisericile frurnoase, de

mandstirile tainuite in sanuri de phduri.
Au trecut prin sate si le-au iesit inainte norodul plangand.
Ingenunchiau batranii si se vitau : Fratilor, dar pe noi Ciii
ne ldsati?". Srutau hainele ostasilor, urmele cdrutelor, se
zbuciumau ca'n fata unui prdpad si se rugau. Iar gospodinele, cu siroaie de lacrami pe obraz, aduceau de-ale mncarii
si apd proasptd sa se ricoreasch bejenarii. Plangeau clopo-

tele biserieior, tipau copiii, urlau caiiiui prevestind a du.

i-a prins deodata s plonk mascat si des. Nu era ploaie de
www.dacoromanica.ro

varA, exa plAnsul Natiei, era jalea TriI, erau lacramile tiaradului care pleca 0 a celui care ramAnea.
Vineri i SimbAtA au lost zile de apocalips, cum pavestevte sfnta carte, apoi pe framAntarea de moarte s'a aternut sthpAnirea dusynan'a, indulcith i fag4chlitnare la 'neeput.
MOnau strAinii 0 mai ales evreii propovAduind raiul bol-

evic. Prin satele rnoldoveneti nu mai conteneau nouii

musafiri. Unii, comunWi riginii, ada0 de peste Nistru, allii
localnici cad 22 de ani lucraser In ascuns, rosteau cuvismtaxi si Inipnian
du ielile

urecbile ascultAtordur

cu tote

De amu flu yeti mai plAti biruri ca sub romani; panuInt

cat vreti vi se da'. La, coii copiii von avea cArp gratuite 3i
nu yeti mai plati taxe pentru ei. i ate i ate, de se minunau
romanii nqtri de uncle le mai scot, *i unii, pupni la numAr,
credeau, cla cei mai multi InAbusiau oftatul i strAngeau
pleoapele

35

nu nAvAleascii plAnsul.

Dar cu biserica i en preopi noOri cum rAmhne ?

intreba &ate un bh,tritn.
Cam a lost 0 pan'acuma. La noi 1114 te si1ete nixnerd

crezi iii ce vrei. Fiecare e slobod sA se duc4 sau nu la

bisericA, Ihmurea cAte Un bokevic, de obiceiu un copilandru
rAu in3brAcat 0 slab, lihnit de foame.
Dar cu limba noastrA moldoveneaseA ce are s4,' fie?
Doar Basarabia-i republicA moldoveneasck rgspundea
mite un evreu colindtor prin sate. Limba va fi cea, moldoveneascA 0'n administratie, O'n poalk i'n biserick iar condu-

cerea'n administratie veti avea-o voi rotala

Asta-i bunk se bucnra eAte-o femee.
Tti s taci, so rAstea bhebatul, tu nu tii ce-ar's4 cie,
ofta romituul, cu gandul i nAdeyea la Dumnezen numai.
*i intelepciunea moldoveanA s'a adeverit i tacuta judecatii
6'01 impliait atcloina.

www.dacoromanica.ro

Proprietatea sub uoua stapiinire

Cateva zile lucrurile au iners en oatecare ingaduinta. Bolevicii naveslind in Bucovina 0 Basarabia 1 'neepnt nu se
mai saturau de maneare, bautura i eumparkturi, c4ci toti
erau galbejiti de foame 0 calicos imbracati. Se minunau cat
de bine traesc romanii i ce gospodarii imbelsugate au.
Plateau oricat pentru mancare si haine ; plateau 5.000 lei
pentru o camasa, si 8.000 lei pentru o pereche de pantofi purtali, din a4cei de varh, cu gauri. Plateau 5-6.000 lei un ems
de rnilnh, iar femeile cari nu cunosteau ce-i ciorapul, plateau
oricat pe-o rochie veche sau pe o pereche de pantofi. Ca toate
eran in zdrente i cu ineltari pe cari, la noi, nici cersetorii
nu le-ar purta.

Asa veneau bolsevicii din raiul" lor in tara noastra sh

scape pe thrani de jugul boerese", dup5, cum menu spuneau

ei, desi, dupa reforma agrar4 infaptuita la 1918 de Sfatul

Tarii", in Basarabia n'au mai ramas proprietati boeresti,
moiiI proprietarilor flind impartite la tarani. Toti au
primit &ate 6 ha. sau, eei can an avut mai putin de 6 ha. li
s'au Iruplinit lotul. Proprietarilor Ii s'au lasat ate 100 ha.
a dica atatea eat sa nu le poat4 lucra cu masini, duph eerintele unei bune culturi. Deci in Basarabia si Bucovina nu
sunt nici boeri" nici robi".
S vedem cum se tin bolsevicii de euvant In ee priveste
proprietatea. Intai, din casele ramase pe urma refugiatilor s'a
ridicat tot si s'a trimis peste Nistru: mobila i lucrurile.
Apoi i din celelalte case s'a fdcut la fel. Stapanilor caselor
Ii s'au lasat &ate o odae sau au fost Ksati sa locuiasca vreo
bucathrie din ograda san vreo magazie, iar duph ce au fost
golite camerele, au adus s locuiasca in ele told puseariqii
sloboziti din inchisori, toti borfasii mahalalilor si riii satelor,
evreii fara capatain ori bolsevicii veniti de peste Nistru.
www.dacoromanica.ro

E drept a. nu s'au cerut impozite in bani pentru phm'ant,

in schimb s'a cerut dijma din roade.
De la Moscova, capitala republicii bolsevice, s'a dat la 17

August un ordin ca din recolta. anului 1940 sa se predea

Statului grAul si porumbul dupa urmatoarea socoteala:
Judetul Soroca :

Pan& la 2 ha. ate 90 kgr. de hectar.

Cantitatea creste Oita la 530 kgr. de hectar care se ia la
Intinderea de 25 hectare.
Judetele Cahul si Orhei :

Pita, la 20 ha. ate 70 kgr. de hectar.

Cantitatea creste dupa numarul hectarelor.
Peste 25 ha. se ia eke 550 kgr. de hectar.
Judetele Balti, Lapusua, Cahul si Soroca:

Para la 2 ha. cate 250 kgr. de beam..

Peste 25 ha. ate 700 kgr. de hectar
Pentru cultivatorii de fasole soia :
Judetele Balti si Soroca :

PAna la 2 ha. eke 300 kgr. de hectar.

Peste 25 ha. ate 800 kgr. de hectar.
Judetele Tighina si Cahul:

Paha la 2 ha. ate 200 kgr. de heetar.

www.dacoromanica.ro

Cantitatea se mare0e dup numArul hectarelor, a tingind

600 kgr. de hectar, cnd intinderea de phmnt trece de

25 hectare.

Dach socotirn In lei kilogramele cat au trebuit s se

predeie, arkthm ch'n republica sovietici impozitele sunt Intre

15-20 de ori mai maxi de cum erau sub noi In Basarabia.

Dar, scrie ziarul Basarabia Sovieticci" din 2 August, ch
restul recoltei, dupai ce agricultorul 1'0 pOstreaza shmanta,
poate fi vandut numai In urma unei aprobeiri anumite ci
numai diva' ce vor fi platite toate &rile ceitre Statul Sovietic.

Adick dupg ce s'au luat taranilor impozitul In natura,

(dijmai) trebue A-1 mai plhteasci i in bani !...

Asta Inseamna la comuniti: veti fi scutiti de impozite,

nu ca sub romani".
Tgranii sunt datori s dea din recolth atat cat hothrhte
ordinul sosit dela Moscova ; iar acolo uncle n'au rodit ogoarele, nu se ingiduie nicio pasuire, taranii fiind nevoiti s'
cumpere din alte prti ca sh implineasch kilogramele Cate se cer.

Dar comuni0ii au nhscocit i alte soiuri de biruri. Se plate0e i pentru camerele de locuit. Vine functionarul bohevie
si-ti msoarh odaia. i trebue sh se plteasch : pentru un
metru lungime i 14ime muncitorul pltete 18 lei, functionarul 40 de lei, iar preatii 90 de lei pe lund.
In Basarabia O. Bucovina nirneni nu e stapin pe proprietatea i pe rodul muncii lui. S'a luat pdmanturile mnstirilor
i al bisericilor, imphrtindu-le la trani, nu in proprietate, ci
numai pentru munch, proprietarul phmntului ca i al gospodriilor fiind Statul Sovietic. Thranul i muncitorul sunt
robi i urmarea robiei lor e c n'au ce'mbthca
manca.

i n'au ce

Autoritatea comunalh tine socoteali pang i eke ouh

trebue s deie fiecare ghina i dna' o ghing se oug. Inteo
saptamand mai putin, trebue sa", eumperi ea s ajungi la nuwww.dacoromanica.ro

16

meirul de ouil rerUte, Cine ace mai Inuit de pert, gilini, plhtete o dare de 100 lei pe an pentru fiecare gaina mai mutt.

Cine are o vad mai mare d.e un an, pratete 25M00 lei
impozit anual.
Drile insh crese dacA 6 vorlia de rhe0 i) sau mazflli 2).
Acestora, hind oanieni mai instAriti 11 se cer impozito de zece

ori mai marl, urmArindu-se nimicirea aeestor moldovefli,

striljeri al pfimantuhti strabun, hotarniciti pe mosia lor aeolo

de mad. Voevozi ai trecntului. E o jalo do nedescris prin

satele do mazAli i raizesi, prin Stoicani, Iiristici, Rttghi,
Bhdiceni, Sestaci, Tepordei, Popesti i altele din judetul
Soroca, Nirani, lloldurqti din Lipu Oa i prin thate satele
frumoase i bogate dintre Prut i Nistru.

Toate bogfitiile Bucovinti i Basarabiei art lost 0 stint

ridicate i trimise'n Rusia, acolo uncle nOtodul filop.re do

foame, sarkind satele i orei i land populatia romrineasca s'a n'aiba en ce s'a se hriinevea'.
Asa' toamiih, rodid 1ivziIr 0 al podgorlitor au Nat
drumul peste Nistru. Vinurile dela Purcari, dela *aba, dela

Rornaneti, dela Tighina, dela Costiugeni, dela Cubolta, dela

&Roca, indestuleag astki mesele celor ce condud acele

milioane de ru0 flaintinzi i goi, salahorii unui regim de

apilsare, de necredinth, de minciun.
S'au ridicat acuma din Basarabia s'au trimis: 30 vagoaue
prune uscate muncitorilor din Letonia, Estonia 0 Lituania,

70 vagoahe lit Uniunea Sovietid. Dela Tighina i Ciiusan

s'au trimis un tren on fructe muncitorilor din Leningrad 0
alte 2 trenuri muncitorilor din Aloscova, E upr de inchipult
ce-a mai limas sit mannce fratil nqtri dupd ce le-a luat 2i
granele i legumele i fructele.

Populatia dela sate a rilmas i filfa, vite de mund, 0 de

hrana. Agentii comuniti au cutreerat satele 0-au cumpiirat
1) Razesi: Gospodari fruntaiti instariti do Voevozi pentry lapie vicLoinice.
2) %mill : Boni seoli tiin rangttri (slujbe) de brare Aioetrozi.

www.dacoromanica.ro

11

vite pe preturi de netnchipuit. Taranii nu vroiau s vanda

dar) mai eu sila, mai cu preturi mari, au inelat pe shteni si
i-au saracit deabinelea.

Dad un -*Mt cerea 5.000 de lei pe o vaci, i-se da

30.000 ck lei. i omiil e racomia, lua i se minuna de clrnicia comnnista. Astfel, cu asemenca pretuti marite, basara-

behii 0-au vandut totul. Dar la 1 Septenvrie s'a dat ordin

td let nostru rtu mai are valoare. Atunci au priceput basatabenii galantonia ruseasci. Au rams cu lzilc incircate de
lei 0 en gospodaria vandut.
Pentra primavara Care vine ogoarele au timaf3 in mate parte
nearate. Taranii, mai ales cei din Basarabia unde pamntul
de lucru e mai intitis i tnai prielnic smitnaturilor, n'au 'nut
sh-1 lucreze intrucat tiu ca recolta ce va veni nu va intra in
coarele lor i va trebui dus la magazia obsteasca a Statului,
caci pentru primavara Care Vine SoVietele au hotarat infiintarea de gospodarii obteti, ceeace pe limba lor se cheama
4,co1hozuri". Toamna toate produsele se vor aduna la aceste
colhozuri, iar taranului care a robit din primavara parf la
cules, i se va lasa un numar de kilograme pentru fiecare zi
lucrata.
DupA ceasta masur s'ar phrea ca, taranii harnici se vor

bucura in toamna de-o oarecare cantitate de recolta 0 ea

stradania lor este oarecum recuuoscuta.
Dar nu este aa, cci comuniVii nu inteleg s lie intre
rani, gospodari instatiti. De aceca tot ce li se vor hisa pentrn
zilele de lucru va fi, in iarna, eereetat i ridicat din cant'

tatea lasata, ramanand agricultorului numai atilt cat, cu

shracie, sfili tie zilele.
Bolevicii stint impotriva gospodarilor, impotriva oantenilor care prin mune& i chiverniseala reueese u interneeze

nil rost irnbelpgat. Comuni0ii socotese pe rail satelor, pe

betivi, pe tlhari, pe puscaria0, deopottivi cli oamenii eantinti, aezati, socotiti. Ba, cei dintai au dutare mita: li se
www.dacoromanica.ro

12

dau inskcinki in conducerea administratiei, stint vaalti in

gospodkiile bune si ajung din derbedei Dia' Dumnezeu i
fka cinste, efi 0 indrumtori. Halal de ap efi!
Cnd trei sferturi din recolta verii trecute a fost luath de
statul comunist, la ce-ar mai lucra taranii pgtmntul?
In vara trecufa, n'a rglnas palma de ogor nelucrata. Lanurile de grau, de floarea soarelui, de orz, de secar, de ovaz,

vrktau Basarabia 0 mngttla privirea chlatorului. Iti era

mai mare dragul sa, colinzi satele 0 campurile dintre Prut
0 Nistru, unde harnicia moldovenilor impodobise totul.
In prim'avara care va veni p'arloaga 0 pustiul va stap'ani

pamintul.
i lipsurile 0 foametea va stArni la up fieckuia.
Biserica sub prigoanii

Este un lucru tiut, cand spun ca. bolevicii nu cred in

Dumnezeu, nu se inchina, nu se duc la biserici 0 n'au biserici,
caei acele cari au fost le-au schimbat in mori, in magazii sau
in locuinte.

Au dtmas in Basarabia sute de biserici frumoase 0 unele

pline de averi, biserici cele mai multe ridicate 0 inzestrate
de voevozii notri, de dilugki credincio,i sau de boieri cu
evlavie 0 cucernicie in viat. Au rmas 30 de mandstiri,
schituri 0 frAtii, toate &Mite de strbunii notri, uncle priveghind comori de icoane 0 odoare. Numai la Maniistirea
Noul Neamt (sau Chitcani, cum i se mai spune), pe laugh Tighina, au duns odoare de sute de milioane. Erau in aceasta
mandstire icoane, batute cu pietre scumpe, in valoare de 80
de milioane una ; apoi vesminte cusute cu fir de aur i argint
0 ckti vechi scumpe a ckor socoteala nici nu se poate face.

Toate aceste sfinte avutii au luat drumul peste Nistru,

dupl ce unele au fost jefuite de evrei, in zilele p'ana la mezarea administratiei comunibte.
www.dacoromanica.ro

13

La inceput preotii au fost lsati si slujeascg. Si sfintele

locasuri erau pline de credinciosi. Dupg, o lung, s'a dat ordin

preotilor tineri cd nu au voie s via la biserich. Dup

ne declarg preotul Damian care a stat 2 luni
cateva zile
sub ocupatia bolsevic
s'a dat orflin ca la biserid n'au
voie sa, vin copii si c5, fac pe preoti raspunatori de aceasta.
Apoi s'a dat ordin ca preotii cari au copii n'au voie s'a li se
vorbeascg, de Dumnezeu sau sh-i invete rugAciuni.

Din toate scolile, primriile si din toate localurile s'au

adunat icoanele si candelele.

Evreii se'ntrec a batjocori credinta ortodox& Ei au de,vastat bisericile, le-au jefuit odoarele si au necinstit cele sfinte.

Asa, in fostul local istoric al Sfatului Thrii" era si-un fru-

mos paraclis zis al TJnirii". Evreii au ridicat icoanele si.

odoarele din aceast bisericuta, le-au dus in strada Alexandru
cel Bun, adicd in inima Chisinhului
ca sa vaa toati lumea
le-au aruncat jos si le-au calcat cu picioarele. Au
sarit atunci credincios,ii oprind aceasth pamgrire.

Intr'o zi din lulie, pe cnd 2 preoti batrni slujeau in

catedrala din Chisinu, au intrat doug, evreice si-au inceput
sa,' rosteascg, vorbe urite. Credinciosii ati dat evreicile afar&
spunndu-le : Treaba voastr este la sinagog& nu aici".

Frumoasa mngstire Vrzresti din judetul Lpusna a

fost ocupata de evrei, mai ales evrei veniti de peste Prut.
Calughritele au fost alungate si'n chiliile lor odihnesc astazi
cei cari L-au rstignit pe Hristos.

Turnurile Sfamtei Mitropclii din Chisingu au fost animate, iar in ziva de 10 Septemvrie evreii au dat un concert
in biserica mitropolitan la care a luat parte jidovimea din
capitala Basarabiei.
La bisericile cari nu s'au inchis au voie sg, yin& numai babele si mosnegii. Comunistii ins au pus o dare de 80.000 lei
anual pe fiecare preot. Si cum acest bir nu se va putea plati,
se 'ntelege ca, bisericile vor fi inchise dela sine.
www.dacoromanica.ro

14

Manastirile fiind schimbate in magazii sau locuinte pentru

evrei, calugarii au luat drumul pribegiei. Colin& satele si

raman prin ele, acolo unde preotil au plecat. Dad, nu so invoiese la rugaanintile lor, taranii Ii opreso cu sila.
In aceste zile grele de suferintit, de apasare si de jug strain,
atata le-a ramas moldovenilor nostri: eredinfa in Dumnezeu
alinarea sulletelor In rugeieiune.
.13ti

La Mitropolia din Cernauti au intrat intr'o Arbatoare

cativa ofiteri romani dintre eel ce sunt insarcinati sa stabileasca diferite socoteli cu bolsevicii. Cum s'a vazut uniforma
romaneasch, indata s'a vestit si sfantul locas s'a umplut de
lume. Toti treceau pe Mina ofiteri si-i atingeau 0 le mangitia u ha inele.

Sclipati-ne de aici fratilor", rostiau ei incet, avand ochii

In lacrimi.

A trebait ca ofiterii sii paraseasca biserica, altfol ear fi

fAeut manifesta tie in casa Domnului.

Itegimul comunist nu ingaduie un train mai bun si nu

iugaduie nici biserica. Totusi multi din bolsevici cred in
Diunnezeu si in ascuns se roaga Lui. Cateva pilde ne sunt
de ajuns: pe malul Prutului se afla in gazda la un preot un
ofiter rus cu sotia, soacra i tin copil mic, bolnav. Preoteasa
i-a convins pe pArinti sit boteze copilul. Dapa botez, copilul

s'a filcut bine. De atunci ofiterul si familia lui se due pe

agi.ans la biserica si se maga Domnului.

Doainna Procopie, proprietareasa, venig dela Balti, ne

povehteste: S'a dat ordin sa, se ridiee ieoanele din biserica de

langa inchisoarea orasului. Preotul a spus: Eu sunt batran,

nu ma pot urea sh le daa jos. Puneti pe soklati vostri Fri le
deie". Un soldat suindu-se pe scaM s ridice icoanele, a cazut,
si-a frant picioarele 0 a murit. Atunci soldatii s'au adumit si

au cerut s nu se mai ieie icoanele, socotind intarnplarea ea

o minane dumnezeasci. Iar preotul rosti: Asta-i pedeapsa
lui lltunnezeu fnipo triva color cel-I batjocorese".
www.dacoromanica.ro

15

0 alta intamplare pune in lumina puteiea dumnezeasca.

I3okevicii au dat ordin sa se &gram turnurile sfintei Mitropoll a Chiinului, dar nici un basarabean n'a vrut sa lucreze.
A trebuit sa se aduca lucratori de poste Nistru. Cand au vrut
sa darame i. altarul, o prabuire a omorit doi munciteri.
Atunci lucratorii au cazut in genunchi i-au inceput s faca
cruci, rugandu-se Atotputernicului.
Cu toad asuprirea, Cu toata lupta dusa impotriva religiei,
conmn4tii, multi dintre ei, cred in Dumnezeu i'n ascuns
se 'nchin Lui. Se pazesc insa de agentii evrei cari ii urmarese,
Ii supravegheaza i-i denunta. A crede in Dumnezeu este la
comuni0i la fel en a savaqi o crima. i cele mai grele pedepse se dau acelora care slujesc in ascuns credinta cretina.

Sunt totui comunkti cari pe fata se area slujitori

Domnului. Aa povestqte un dascal dela biserica Sf. Ilie
din Chiinau, venit in Vechiul Regat, dupa ce a trait doua
luni sub comuniti:

Inteo Dumineca pe cand se lama Sfanta Leturghie, deodata rasuna in biserica o voce frumoas, cum rar so intalnete.

Cantaretul, ascuns dupi o icoana, canta raspunsurile Ingerete. Aproape de ispravirea Leturghiei, iei de chip", icoana
un ofiter bolevie, ceru dascalului o bucata de hartie, faeu un
pomelnic 1-1 dadu unui credincios sa-1 duca in altar preotului,
impreuna cu cateva ruble. Pe urina incepu s canto iar Eti;
de frumos, incat lumea din biserica plangea in hohote.

Dupa slujba, ofiterul comunist vorbi dascalului : Nu te

mira Irate, ca eu cred in Dumnezeu. Din pricina credintei
mele am suferit i sufer mutt. Am fost i sunt urmarit, dar
orice mi s'ar face, eu mi parasesc credinta in Acel-A-TotPuternic".
Sub regimul bolpvic nu este nici botez, nici cununie. Cand
se nate un copil s'anunta eful comunist din localitate, care

vine, ia copilul in brate i. spune : Jur sa, facem din el un

comunist adevarat". Acesta-i hetAzul. Tar dish-Lurie tin exista.

www.dacoromanica.ro

16

Te duci la rful comunist

ii spui : Vreau sa mA insor eu

femeia cutare". Declaratia aceasta Ii de ajuns. Dupg 5 minute

pop veni sa spui: Nu vreau sA mai trAiese cu femeia

cutare".
gata despArtirea. Asa te pop de zece ori casAtori
si desparti intr'o zi.
DupA ce-au venit bolsevicii in Basarabia au inceput, in
tainA, sa-si boteze copiii. Pe unii chiar copii mari.
Povestim o intamplare numai. La un preot din Cernauti
a venit o doamnA si 1-a rugat sa-i boteze un copil. A rugat
sa-1 boteze nu la bisericd, ci in casa, deoarece este sotie de
ofiter si se teme sA nu afle autoritAtile militare. In tot timpul botezului doamna a stat in geminchi i s'a rugat.
Astfel stA In Basarabia si Bucovina credinta in bisericA
sub stApanirea 'Agana a comunistilor.
eoala romaneasca sub stApanirea comunisti

N'a limas, in 22 de ani, catun cat de mic sa n'aiba scoala

lui. Am putea spune ca s'au cladit i infiintat prea multe
scoli in Basarabia in vremea cat acest frumos tinut a trait
infrapt cu Vechiul Regat. *con primare i coli secundare
erau pretutindenea. Rama sfn satele mari erau gimnazii, scoli
de meserE; sau scoli de agricultura. Dar in capitalele de judete, ce marete cladiri s'au ridicat peutru licee i coli normale si seminarii ! Un adevarat palat era cladirea liceului
Tehnie-Agricol din Soroca i Liceul A. D. Xenopol". In BalP
cladirea, ispravita num doi ani, a liceului de fete Domnita
Deana" i Seminarul erau printre cele mai frumoase din tail.
Si asa in fiecare orm din Basarabia si din Bucovina de Sus.
un ziar care apArea la Chisinau,
en toate acestea,
scrie Un comunist c'a trebuit sa umble o zi intreagh en masina prin judetul Orhei pana a dat peste o roala, iar copiii
nici n'auzisera de roala". Trebue sa fii comunist ca sa spui
asemenea neadevaruri. Dar uncle sunt faptele care sa urmeze
www.dacoromanica.ro

17

puselor sovietice din primele zile, ch Basarabia si Bucovina

vor avea o adevarath scoalh moldoveneasch? A lhsat tinutn-

lui rhpit numele de Moldova", dar vieata, invatatura, obiceiurile, &Ate le inghduie comunismul, sunt toate rusesti. Se
cant& mai ales a se rusifica scoala. Dach 106 ani cat timp a
fost Basarabia rhpiti, locuitorii n'au invtat limba rush, cum
vor urma copiii noua invtaturi cand 22 de ani n'au deprins
un cuvant rusesc ?

Indati ce-au intrat bolsevicii, grija kr a fost sh'nstrhineze limba romaneasch. i.-au inceput cu scoala. Toate scolile
au fost indrumate in scoli incephtoare si scoli mijlocii. *coli

de bhieti si scoli de fete nu mai sunt. meth si fetele invata

la un ke. Toti elevii au fost dati cu o clash in urinh pentruch,
moldoveni fiind, sh poata, invAta limba patriei mame",
adich limba rush, dupa, cum mrturiseste tovarsul" Antosiac, Comisarul Poporului1) din Republica Moldoveneasch.
S'a trimis din Moscova la Chisinhu 97.861 chili in limba
rush, pentru 36 de obiecte, aa ch scolile vor fi imphnate cu
slovh de invattura comunisth ruseasch. In judetele Hotin,

Cetatea Alba si Ismail se'nvath in

coli

in limba ucrai-

nianh 2).

Scolile
s'au deschis in Septemvrie. La sate se invath 7 ani,
),
la orase 10. Peste 500/0 din invathtori sunt evrei. Pricepem
deci cath dragoste vor avea acestia pentru limba moldove-

neasch si cu cath strhsnicie vor lupta impotriva religiei

ortodoxe.

Fiecare sena are doi directori : unul politic i unul administrativ. Aceti doi directori alchtuese zilnic planul de Intl
In swath, se di cu inversunare lupta contra religiei si se inva th legea i eredinta comunista. Aceasta sarcina cade in
grija conduchtoruldi politic si cum evreii stint cei mai mari
dusmani ai credintei crestine, aproape toti directorii politici
1) Ministru.
2) Ruteneascl.

www.dacoromanica.ro

18

AU lost reerutati dintre evrei. Ceea ce inseamni elt evreii

indrumeazii invatArntmtul in Noll.
Tinerii cari au ispreivit liceele romanesti an voie ad unmeze la Universitoltile de peste Nistru, wuntai dacd dau o declaratie cei 3 ani nn se von intoarce in Basarabia. Bolsevicii se
tem ca studentii reintorsi acascl, la vacante, s( nu sptie ce iel
de viatd si ce tel de trai este in Rusia Sovieticei.

Toate ineercArile comunktilor sunt zadarnice. Norodul

basarabean Ii va pstra limba, credinta i datinele, aa cum
au lost pilstrate de stramo0 si cum n'au putut fi instrinate
in atittea veacuri de clumanii cari, vremelnic, au staphit
glia indldoveneasc.

Parch' nici n'ar fi rotani in Basarabia i Bucovina de

mentilnim, unul metcar, cu vreun rost in administratia satelor sau oiaf;elor. Poste tot numai rusi, ucrainieni i evrei, mai
ales evrei. CR de greu trebue s le fie moldovenilor notri,
cari nu pricep alth limbii, decitt cea invatati dela mame I...
i pe oriunde
SO n'audit la primirie, la prefectur, la coaI
ii inn, nevoile, cleat limbi strine !...
Blestemul poetului Mihai Eminescu sth Inhrturie in
veacuri :
Cinc-a indr4gi1 stnilinii
ilIc nca-i-ar in ima
Mnca-i-ar casa pustia,
Yj neamul nemernicia!

kVA, eine sunt conduciitorii administratiei din tinuturile

rapite: Guvernul perainian prin ucazul ') din 20 August

1) Lagoa.

www.dacoromanica.ro

19

1940 a numit conducatori pentru Bucovina de Sus si Basarabia pe urmatoarele persoane :

Pentru Bucovina: Kolikov, presedintele cornitetului regional ; Zubrifchi F. A. 0 Peasetchi Tr. G., loctiitori ; Ivanov
Saenco, loctiitor la aplicarea planului de Stat; Kojvhov D. T.,
secretar ; Grusetchi I. S., Zeleniuc I. S., Selarenco V. M.,
Pavliuc P. K., Klitcenko 0. T., Martinov D. M., Nikitin 0.
I., Golub I. S., Gubenco P. In., Kondratenco I. 0., Galanin
I. V., Mihalciuc N. S., membri.
Nici un roman.
Regitorea Cernctuti: Grusetchi I! S., prim secretar al partidului comunist ucrainian ; Zeleniuc I. S., al doilea secretar ;
Oceretcenii V. T., al treilea secretar ; Fialcovschi V. A., secre-

tarul partidului privitor la cadre ; Lucitchi I. D., secretar la

propaganda ; Kolikov 0. L., presedinte al cornitetului regional ; Nosenco 0. E., redactorul ziarului regional ; $rerbina I.
0., primul secretar al comitetului regional al tineretului comunist ; Cealih S. P., secretarul comitetului orsenesc al
partidului; Martinov 0. 111., seful comisariatului de interne
si Kalcenco E. A.
Iota acum 0 conducatorii din regiunea Cetatea-Alba: Kusnriov M. G., primul secretar ; Gorba V. D., al doilea secretar ;

Lilwdii P. P., al treilea secretar ; Malear B. G., secretarul

cadrelor ; Leonov P. D., secretar la propaganda ; Babenco I.

Ia., redactorul ziarului regional ; 'Filonov M. M., primul

secretar al tineretului regional comunist; Polozenco M. F.,
secretarul comitetului orasenesc al partidului din CetateaAlba ; AS'cdov 0. M., eful comisariatului de interne.

Judetul Celatea-Alba," are urrnatoarea conducere : Kulicov

0. I., prevdinte ; Bobrov F. P. i Karnzist Ia. T., loctiitori ;

Goloborodko I. I., secretar ; Kuynetov M. G., Gorba V. D.,
Vaganov S. G., Gorovoi 0. I., Golovasenco I. S., Zaitev N. M.,
Karpov 31. 0., Sedov 0. M., Popov-Tolmacev M. P., Sergheeo

M. V., Kollrar F. P., Sabin 0. T., membri.

www.dacoromanica.ro

20

Niciun moldovean din lantul de sate moldovenesti de pe

malul Nistrului : Purcari, Olanesti, Corcmaz, Tudora, Palanca...
Mai aducem i alte dovezi..Presedinte al comitetului orasului Chisinhu este Slusov, iar secretar Iurcov.

Conducator al depoului cailor ferate din Chisinau este

evreul lancu Leit Lot.
Directoare la fabrica de tutun din Chisinau a lost numita
lucratoarea T. Bulatova.

0 noud slujba a luat fiinta peste Prut : Slujba de dgtepteitor al moldovenilor din Basarabia" i aceasta Inshrcinare o
indeplineste F. Kurt, moldovean" get-beget !...
ConducAtori ai teatrelor i cinematografelor din Basarabia

au fost numiti Freilihman i Podvoischi, iar administrator

evreul Bernstein.

Prin sate au fost numiti conducatori numai rusi i evrei,

cei mai multi adusi de peste Nistru, dar si multi dintre localnici, ins dintre cei mai Ili i lenesi locuitori. Toti cei care
si-au vndut phmantul cu care au fost la 1920 1mproprietariti, toti care erau de 'is in sate, sub regimul comunist au
ajuns sefi, oameni cari dau ordine, iau masuri i lovesc pe
fruntasi. De aceea moldovenii se feresc de ei, ocolesc adminis-

tratia si blestema zilele in care rail au iesit usa de biserica.

Cand a fost chemata la Moscova o delegatie din partea

Basarabiei, nu s'au gasit altii s mearga cleat : I. M. Beregosov, I. L. Sevtov, U. M. Lestocenco, M. S. Martiosovici,
sub conducerea unuia Grigoriev. Acestia au vorbit in numele moldovenilor lui *tefan-cel-Mare si a lui Vasilie-VodaLupu.
Evreii cutreera orasele i satele, factind propaganda comu-

nista. Iata eine glasueste in nun' ele Basarabiei : A lost la

Tighina o intrunire a tineretului la care a vorbit tovardsul"
Leimari, iar put Colemicov a trimis o telegrama lui Tata
Stalin" la Moscova.
www.dacoromanica.ro

21

La o adunare tinuta la Cetatea-Alba au tinut cuvntarl

evreii : $apira i Kiva, jar la alta la Chisinau an vorbit :
Selevanov, Hersea Feldman, Crdlov i alti straini de batinasii
Basarabiei.

La procesele cari au Mc dupii, legile comuniste au vole sa

apere numai avocati evrei, sau rui castoriti cu evreice.

Oriunde se duce romanul nostru in Basarabia lui, intalneste numai straini. Nu se poate un mai mare blestem pe
sufletul natiei si nici o mai grea incercare la care Dumnezeu
supune norodul de peste Prut.
Bokevicii venind in Basarabia cauta sa'nabuse orice viata
moldoveneasca. Pe de o parte aduc 0 pun in fruntea trebu-

rilor straini, pe de alta parte ridica, moldovenii din sate

duo departe, peste Nistru sa lucreze sub pamant la
minele de carbuni, in praful care macina plamanii si distruge
sanatatea.
Din satele de ucrainieni sau de bulgari nu se ia niciun om;
munai prin satele moldoveneti inisuna agentii comunisti si

momeste oamenii. Le di bani dinainte, le a bautura i pe

urmii, cu muzica ii duce la gara si-i incarca in vagoane ca
pe dobitoace. Apoi scriu la ziare ca romanii cantand au plecat la lucru, ca si cum bietii oameni n'ar avea ce munci la
gospodaria bor.

Toti acestia earl plead, nu vor mai vedea casa lor, nu mai
ajung sa se reintoarca in Basarabia. Astfel se despopuleaza
satele romanesti i yin strainii sa iee locul celor cari din moi
stramosi au lost stapani pe tarina aparata i muncita de ei.
La 25 km de Chisinau este un frumos sat romanesc, Strhseth. Numai din acest sat au fost ridicati si. dui in neeunoscut
350 capi de fanfilie. Unii sunt dusi la Caucaz, in rasaritul
Ruoiei,

MO la miaznoapte, la marea Baltica, in tinutul

de ghiata rapit dela finlandezi, pe unde o sa le ramana oasele,

departe de pamantul roditor dela Nistru, departe de rude,

de prieteni, in tara fara credinta i fara cruce la mormant.
www.dacoromanica.ro

22

i trunta0i oraelor, toti cei taxi au fndeplinit slujbe hiseMnate stib ruini, dupa te-au stat tateva luni in inchisoart, att fost trimki peste Nistru, pe jos, sub santinele, ea
talharii.
Poporul nedumerit tuck abd

I a0tapta s mune ceasul

dreptatii. Prin nude sath Ms& mo1doveniiritma0 fArai pamant,

farit vith, fara biserica, fr coa1, s'au revoltat i iu Milt

ea midi stapitui si se tin& de fAghtluielile Monte ci sa fie
intleno0, drepti i cu tearna de Dumnezeu.

Au fost unele rhscoale cari s'au potolit In singe. Ala a

fest In marele sat Peresetina din judetul Orhei. S'au Spus
fainlliilor cA vor fi seutii de impozite pe pamant, iar la trier
an apkut cornunktii cerandu-le din 10 parti 9, itmanand

agritulterul u o parte.
OaMenii n'au voit sa se suptte ti au Atm*, pe comuniti
din sat. Dupa cateva ore au venit 6 automobile blindate,
prevazate en mittaliere, an Sees pe bArbati in tnarginea satultil 0 an tia8 in I.
Oa i'h alte Vrernuri, dtipit turn verbWe istoria, tot orheenii

sunt tei dintai care Belittled, jugul pagan de pe grumazal ion

rrot orheenii sunt tei tate slujese, MIA thama, dreptatha si

adevarul. In satul tamest al Peresechtei azi e numai jale si
durere ; dar daca pe mormantul color omorati nu strajuesc
truci, prin. hioartea 6sts,easeh, au inertistat crucea razbunarii

fii hllumile unnatilor. i parch' s'apropie vremea dad sabia

va fulgera manie i dreptate.
Itastoale s'a mai intamplat i'n alte sate de peste Prut.
ln plasa Hancesti din judetul Lapilvia, III satul Fundul

Wahl'', a fast impurat cornunistul Oherpec, tntealt sat

seldattil comunist Efimov.
0 alta revolta inoldoveneasca a fost in satul Hartopul-Mic
din judettil Orhei, unde tkanii au skit sa dole foc magazillor
untie li se strange recolta.
Aea intelog romanii, deocamdata, s scutare jngtil toninnist.
www.dacoromanica.ro

lit legatura cu acest jug ni se povestete CA, la Isniail un

bolsevic a primit un raspuns darz dela tin moldovean.

Am vela si v'am riditat jugul de lermi al boicritor,

spune un soldat comunist.
L-ati ridicat pe cel de lemn i ni 1-ati pus pe tel de fief.,

al comunistilor, a raspuns mania nostru.

Iscandu-se o cearth intre soldatii sovietici i taranii romani,

un ofiter a venit si a spus: Lasati in pace pe thrani, d ei

au dreptate".
Soldatii rui, mai ales ofiterii, sunt satui de viata chinuit
de comunist.
Oridecateori stau tie Vorba in patrn echi ott cate Mt roman,
se plftn l blesterna regimtil rosq.

La Sarata, sat nenites din judetul Cetatea-Alba, era in

gazda un colonel comunist. Nevasta 1111 Bind tara liable,
a rugat pe sotia gazdei sl-i cleie o tochle i b poreehd de
pant ofi :

Iata ce-mi cla mie, colonel, statul comunist : dreptul

s ceresc dad vreau sa-mi imbrac temeia"...
La Blti, povesteste refugiatul Goian, un fost slujbas mare
al judetului, a poftit la masa mai multi oftteri comun4ti. Si
Ii s'a dat o masa' gospodareasca si imbelsugata, asa cum. tie
s primeasc i sa ospateze moldovenii pe mosafirii poftiti.
Colouelul in timpul mesei vzand belsugul i frumusetea

tacamurilor cu bucate gustoase, nu s'a putut stpani 0 a

spits : Ant lost trimi0 set sceipeim de robie pe basarabeni 0 vile

cum treliese ei". Apoi rupandu-0 eaniaa a urmat :

Iota ce

zdrente purteim noi ofiterii armatei comunisle".

Dela Hotin la Mama Neagra saracia i nevoia strajuie

satele. Tot ce-a lost be1sug in Basarabia s'a ridicat si s'a dus

in republica sovietica. Nurnai sunt pravalii, nu mai ai de

unde eumpara stofe, incaltari, nu se Oseste lia-tie cip scris
maca r.

www.dacoromanica.ro

24

Hrana iarasi nu se gaseste sau, unde mai este, a ajuns la

preturi ne mai pomenite.
Astazi in Basarabia un litru de lapte costa 320 lei, iar
litrul de gaz 100 lei.
Comunistii de peste Nistru socotesc aceasta ca foarte ieftin,
pentruca la ei traiul este de zece ori mai scump.
Astfel, la Odessa bunaoara, pentru un litru de lapte trebue
sh platesti 3.000 lei si nici cu pretul acesta nu-1 &esti.

Putine am gasit, multe am lAsat...

In 1917, dad armata ruseasca era datoare sa ne sprijine
in lupta ce o purtam la Siret, a intrat intre ostasi bolsevismul, adica dezordinea, indisciplina, destrabalarea. Soldatii
n'au mai vrut s lupte. Nu mai ascultau de superiori. Ofiterilor le-au rupt tresele i i-au batut joc de ei.

Au parasit armamentul unde s'a intamplat, sau 1-au

vandut pe bautura.
Inteun sat, Jorasti, nu departe de Prut, un preot a curnparat cu un pahar mare de rachiu, un tun.
Apoi au trecut Prutul jefuind satele, and foe, nirnicind
totul, ca barbarii in vremurile cand veneau dupa omor i jaf.
Atunci fratii nostri basarabeni ne-au rugat sa venim sa-i
aparam de acesti vrajmasi.

Armata noastra a trecut Prutul in Ianuarie 1918, pe-o

iarna hapshna, fara omat, dar geroasa strasnic. In drumul
nostru am gasit numai prapad i jale. Gospodriile boeresti
ardeau. Razesii, mazaiii i taranii chiaburi erau jefuiti, casele
distruse, vitele omorte. Dadeau foe girezilor de paie i sto-.
gurilor de fan, numai ca sa faca rau i paguba.
Din casele proprietarior scoteau mobila, straele, cartile si
le dadeau foc. Dela Hotin la Mama Neagra era un pojar.

Ostasii nostri an alungat peste Nistru pe barbari 0 au

impanzit randuiala i linitea.
www.dacoromanica.ro

25

Se cruceau soldatii de faradelegile ce le intalneau in cale,

dar si mai mult se minunau de tara uncle intrase. Auziserd
de-o Rusie mare, bogatd, puternich si acum isi farmau picioa-

rele pe drumuri zgrunturoase, gra sosele, fard poduri, fard

urme de gospodarie administrativa.

In Basarabia in .1918 erau 5 km de sosea buna de la

Chisindu pang la spitalul Costiugeni. Atata. *i Inca soseaua
aceasta avea un cantec: In 1912 implinindu-se o suta, de ani

dela rapirea Basarabiei, tarul a dorit sa vina la Chisindu.

Atunci in pripa s'a facut bucata aceasta de sosea. Pupa ce
tarul a \rant capitala Basarabiei, a fost poftit sa mearga si
la Costiugeni. *oseaua noud stralucea lima.

Foarte build sosea, vorbi tarul (imparatul) multumit.

Asa-s drumurile in toata Basarabia, Maria Ta, raspunse un sfetnic.

Intimplarea asta a colindat toata provincia si acum o

aflasera si ostenii nostri. Radeau si se minunau, mai ales cand

vedeau ziduri de piatra imprejurul caselor, dar nicio piatra

pe drum. *i &Ind s'a desghetat, atunci si-au dat seama
oamenii nostri de ce caratele rusesti au rotile'nalte, de doi
metri, sd aiba ce intra in glod.
Prin sate nu erau primarii. Avea un om o pecete pe care
o purta in buzunar : aceea era administratia.
Dela Ungheni de pe Prut si papa la Balti, trenul facea
80 km intr'o zi si noapte si linia era asa de build cd vagoanele se rasturnau intr'una.
Cnd ploua, dela gara Floresti la Soroca, umblai o zi,
30 km. De mule ori trebuia sa mai noaptea la Raduleni si
a doua zi pe seara sh ajungi la Nistru. Tot asa drumul, la
Hotin, la Ismail.
Bolile stapaneau satele. Tifosul exantematic secera mii de
vieti si asta din cauza necurateniei trupesti, Cad pe la Ord
nici nu se stia ee-i aceea baie populara.
www.dacoromanica.ro

La ()rap funetionarii veneau la slujbli la MI 10 0 CUM

veneau se aseLau Ia ceaju 0 la aspat, ca, la fiecare serviciu
era j Un fel de restaurant. La 10 luau ceaiul, la 12 gustare,
la 0 alt4 gustare i la 4 plecau aeas4 la masii.
Pretutindeni domnea lenea, nepasarea, Intunerecul. Poponil i tinutul moldovenesc anume era ltisat n pilritsire, in
jug, in roble.
Dup4 '42 de ani Basarabia era ca a gospod4rie bine con-

(lush. S'au facia ,osele, s'au eaustruit linii ferate, lea fruMoaie 0 Mai nu era eat Mai mare s5, nu ail)

Tin clispensar

si-o baje.

Acum drumul pn la Soma se face cu autobuzul Intr'o

ora pe Q ose,a asfaltat4, iar dela Ungheni la 134 trenul

Oinge in clonii ore,
Mai in toate satele s'au cldit Gamine Culturale cu biblioted, farmacii i pepiniere de pomi. i totul la indem'aria la-

ranilor, f4ra nicio plat. Erau sute de sate f6r4 alt copac
cleat salcamul. Acura toate satele au livezi cu cei mai ale0
pomi.

Sub ru0 taranul n'avea p4nAnt. La noi, prin legea improprietaririi, fiecare locuitor a prima 6 hectare.
In comune s'a stabilit administratia, s'au ridicat scoli,
biserici, dispensare.

pranii munceau cu patina ogorul lor, tiind c. rodul 114

belrg la casii. Camerele de agricul1ur4 le diicleau seminte
ale,e, unelte si 11Ibs0.ni de hicru, iar numai CamineleCulturale

an (Wait mii de plugnri la cei mai harnici gospoclati.

Si peste toate aceste inlesniri, peste rand basarahean, peste
1ini0ea, tihna. paste chiverniseala, peste Nina oriinduire,
poste grain! i eredinta ortodox4, a c4zut likusta comnnista

care dist ruge totul, care maci6 vieata, care imprktie desm4tal

Piii

tInde

i 1gnsL

i nnii evrei eontunipi plung acum

sunt rouni si lo samara picioarele" ?
www.dacoromanica.ro

se jelne8e:

27

Va fi napasta bolsevica invatatura pentru toti care au do-

rit-o, dar pentru fratii nostri napasta 'imam i intarire in

credinta c Dumnezeu a avut intotdeauna grije de neamul
nostru i c inchitandu-ne Lui, inradacinam nadejdea in ziva
cea de biruinta.
Greu se toarce viata sub apasarea comunista. Basarabia s,i
Bucovina de Sus, sub calchiul bolsevic, au ingenunchiat

gem. Totul s'a furat, s'a pustiit, s'a 'ntins parjolul ca'n vremurile de restriste.
Fratii nostri au ramas saraci, instrainati si'n robie, fara
biserica, fara scoala, Lira rodul pamantului lor, Para lege,
f"ara dreptate.

*fn iarna care a trecut nu au mai umblat preotii cu Nasterea in ajunul Craciunului si nu s'au mai auzit inflorind
glasuri de colinde la feresti.

Nu au mai intrat prin case copii cu steaua sa vesteasca

bucuria vesnica a nasterii Mntuitorului.
Peste satele de mazali i fazesi clopotele nu au mai urzit
cntarea de amnia.
Ajuta-ne Dumnezeu sa fie Inthia i cea din urma iarna:
blestematk strain& si pagAna!

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL EDITIE1 A 11-a:

Pag.

S'a frant trupul Trull

Proprietatea sub noua strydnire

Biserica sub prigoanit

12

Scoala romitneasca, sub stapftnirea comunistrt . . .

16

Cromuitorii

18

Putine am gasit, multe am 14sat.

24

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro