Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Familia, XIX, Nr. 16, 17 Aprilie 1883 - Fantana Blanduziei PDF

    Загружено:

    Anonymous IogovJW
    11 просмотров16 страниц

    Оригинальное название

    Familia, XIX, nr. 16, 17 aprilie 1883 - Fantana Blanduziei.pdf

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    11 просмотров16 страниц

    Familia, XIX, Nr. 16, 17 Aprilie 1883 - Fantana Blanduziei PDF

    Загружено:

    Anonymous IogovJW

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 16
    opADEL-WARE (RAGYVARAD) 17 Aprile st. v. Fontana Blanduziei. | Cowolie antied in ace. — ACTUL Inttniooa tui Hovatin cu Getta lng fontina Blonde = Scena IV. | ona, (tt mtn ei vee 6 al) ea) GETTA, (st pe gandor Mog fontant) i | HORATHU. Fontint Blanduzie, vei deveni tu anc Colebri “ntre isvére, cand voiu cinta stejarul Ce ’nfige ridacina-i profund in alba stanca, Din care egi vidie gi dulce ca nectarul. Fontana mea inbit GRITA (eAntA inect,) In ai Daciei manti mari Crese stejari Langa stejari Si viteji cu brale tari HORATIU (cu mirare, In parte) Co glas_pitrundétor Aud Langa fonland? zécind pe GETTA) Tabloa in- eantitor | Poetict-apérare !.,. Romanii-i séu strain 2... a canti-un vers selbatic din Dacia ‘Transalpini GEYTA (in parte.) Destule-atate visuri... SB plee acum e timp. Hora Veumosi-i ca junia, ea Hebe din Olimp! (Seinicinese améndoi in mijlocul seni.) HORATIU, Copili!... noroc fie!... Ce vent plicut, ferice Acum, ntaia Ora, te-a Indreplat aice? Horatiu!. “ANUL XIX. 1883. Pentru Rominia 25 ci. | GRITA (ist) $i sclava! HORATIW. Ta? cerra Ah!... dart Ieapitu-m’au de-a east un erfneen mercenar, Si 'n Roma sub covond de el am fost vonduté...* Acum, in injosire si ’n umbr& sant perdata, HORATIV. $i cine-acum dispune de tine pe pamént? GETTA (ontnd.) Ah! Seaur !. HORATID, 1? libertul ce n’are nimic sant? .. Caci n’am avut en parte sé te platese ca aur, Rapindu-te seldviei si ghiarelor lui Svaur! Gerra, Nau vrat eu mine Peli sé fie ‘nduratori HORATI. As fi gonit din coriu-ti ori care negei nori, Siatata ingrigire aveam de-a ta junie, Cat neseieai dureren legata de sclavie. Gerta, Esti bun pe eat esti mare! ‘Fu poti ex Sé mangai osinditii ce ‘n desperare siiat. Dae ca s® merit raial aseuns in a ta mild, Ge stint eu pentra tine ? HORATIC. Co esti, dragt eopild? .. Fsli fliea mult alést acelui bray popor Ge gcie ca sé mord cand nu-i invingdior Si meriti cu tot dreptal, de este 'n cor dreptate, Respect in omenire si “n Roma libertate! GERTA (csaltindu-se,) Ah! aste mari cuvinte in vei mu le-oiu uita, Ga ele sorta-mi aspra de-acum voiu infrunta, Prin ele al men sutlet renagce la mandrie, Cici ele de Horatiu au fost rostite mie HORATI. ‘Ta me eunosci? de unde? Gerra De-aici, din departici! Din lumea de sub cerari, din svon de admirari ! cavént * Prinsonierii de resboiu erau véndufi ea sclavi sub 0 | coront. 182, FA Dar cine te cundgeé cu-a ta marinimie, Se pléci in uimire gi se robesce tie... Horatiu, stint o sclavi, nu am nimic al meu... Primesce-asti cununa,’o ‘nehin numelui teu ! Gebte cununa de fori de pe eap gi o present lui Hora ‘ronelandy i HORATIU (veend s& 0 vidice) Copili, sullet nobil (GETTA i apued mana gi 0 siruta.) HORATIU. Ce faci? GErTA. Me ier — HORATIU. Ai minte? cera, Sirut pe a ta mand duidsele-ti cuvinte! (Ge sedla gi fuge tulburala prin fund.) V. Alecsandri. 3 La ,,Fontana Blanduziei‘. Atranule Horaliu, a Romei veehi mandrie, De eave toli Latin in veei se vor mandri, Jubirea-mi pent tine adi este gi mai vies Iubinduste pe tine, jubese pe-Atecsandei? 30 martie 1883. B. P. Hasdou, Bucurese MILIA Anul XIX, numele Paul‘. La an, 1784 se dimit din manistire: Semuil Gain, Perici, Geonge Sincal si Veins Mane despre acesta se dice anume, ek a reclamat intre tne pul de cinei ani si n’a implinit nici timpul indatona nos Vililor, si fara greutati ulteridre e de ase absolvit dela calug roe si protopop. ‘Timoteiu Giparin giee + , Auto Poti Mair fq ciluyte gt'3 iy cee Baer 1774 la Roma, insé sub losif I egind din minaslie, so fece paroe Reginului si protopop (urgiulul.. Camea a fost aci paroe, mirturisesce gi énsusi Petru Maior -Bu e Franeise Sulzer {am cunoseut. forte bine, iraind ea dénsul trei ani in oragul Sas-Reyin, la regimental drugoniior Savoient si sm aval dese ine tlnied Ia olalta si in cortelul tui sila mine in e rochiei*. Dar Petru Maior a fost si archidiaconul sei Figirasah fon Bob ales de episcop ia an. 1782, ert indem- nat din Jaintral sea de 2 introduce noutali latine in bic sericd. Samuil Cisin scu Mieul, George Sineat si Petru Maior, apérau eu tot focul ritul. si datinele bisericei J orientale; pentru acésta episcopul era -manios asupra Jor si tn'an. 1794, plin de foe asupra lui Petra Maing (face declaratiunea: Imi voi da truda ea sé! sirie’, * Hecisor de cari. Velrw Maior in Istovi despre in- cepatul Romanilor se numegce pe sine 1 ,Proiopop st fa innaltul eraiese consitiu locolenential al Uayaries era jiese a eartilor revisor*. Ea urmat lui Sincat in revt- soratul cirtilor, si fiind paroe in Regin si protopap giulai, s'a_dentmit revisor si censor la tipogratta Buda, care eri tipogentia universitatit unguresel. diewe- _ = | Peetor. Bia plocat la Huda in INQ) sé seesaw levee éxit énsusi in testamental seu: , Carlile mele ce le-am Viéta si operile lui Petru Maior. | depus ln fratele meu mai sus aiumit Mili, Maicy ae ¥ Capng, in_an. 1809, eu ocasiunea ealétoriei mele la in sca ie saoredine ah autora, int Ip Academia Re- | Hoga,'im afatiunen de revisoratul regess, pentru cArtte 8/17 op at 7 | gr. e., le dau bisericoi din Sas-Regin® El se nu- L | megce s1 revisor de eirti romaneset greco-catolice Viéta | Antecesorii wi, Samuil Clain, censorul si corectorul Nascerca tui Petru Maior. Veuu Maior s'a niscut | in Capusul-de-Campie, ‘Transtivania, comiraul Turdii a fost fiul lui George Maior, nobil ‘de D. St. Martin protopopul din {inulul Caps ba nici anul uisde-Campie Dina, luna, aecerii lui nui ve pote sci cu positivilate, | J eirilor romanesci Ia tipogratia universitatit din Pesta, more in 13 main 1806. Directiunex lipogralie’ im 5 jus ie 1806 sub ir. 485 rogi consiliul regese locotenential, ea sé denumésea alt censor si corector, iéra consilini in 22 julin 1806 nr. 13,886 provoed pe’ viewriul die= cesei Oradei-mari, ca pentru acésta diregitorte se pro- si ai pentru ci intreband cu parocha din Caps, mi s'a ress | puna barbati invétali si toldeodata face represintaliane puns cumed matriculele parcehiale esist numai dela citra Maj. Sa ea s6 col 1826 inedce. Anul_nascerii Jui Petru Maior pant acuma s'a pus ul 1758; dar de orice el a murit la 1821 gi el Ta 1760— 1761. a Petra Maior neal, carele etd niteeut la 28 febr ‘ude 20 ani, — Petru Maior putea. , st astlel e veros Luand insé 1754 fi fost nuwai de 14 primit in teolosi Shudiile Ini, El a inceput studiile sale in Osorhei in Transilvania, Te-a continual in Clug si apot in Bla Grigovie Maior,” episcopal Figarasuiui, cu resedioia Blas, Ja Maior Ia Rom! £8 invete teologia. In an. 1779 améndoi se rentore din| grafic, ea s& 0 Roma, 5i pana ce Ceorge Sinead remane tn Vie seminaritl Santa Le Caluyaria tui. Petra Maior nistirea “din, Blag, gi in aeésta calitate ‘icula mortilor_s'a introdus a fi de 60 ani, in consi dus la Roma deodata eu am de nil, c& s'a masent pe Combinand dupa introducerea din ma- tricula mortar si dupa anul mergerii Ini lx Roma, ar | fel Cornelli a fost denumit, dar n'a intrat in dir i cand a intiat in (eologie, di nu se pole crede, ea in elate ast de eruda sé fi fost snul 1774 uamite pe George Sineni st pe Petra | in institulul jde propaganda fide* | nr, 14,013 a predat instanlia aeésta it denumiren_unui censor si Se denumesce loan Cornell, dar divectorul ti- pografiei im 3 aug, 1807 ne. £2 ingetintez’, ca loun + Corelli a fost cheanat sé-si primése’ oficiul, inse cnet nu s'a aréial, — si apoi consiliul in intimatul.scu din 29 marlie 1808 nr. 6460 adresateitre episvopml Vulean | dice. ea loan Corelli, de gi sin denumit censor gi co Fector, oficitd anca nu Ma ocupal, st tind e& im inter= medial timpulut sa denumit eanonie actual lt eapitall din Oradea-mare, provéed pe episcopul Vulean ca sé propuna pe alt hirbat, inzesirat ea ealitati alese, As! zitonie corecto si nici na locuit in Pesta. George Sineai-in 11 julie 1807 asterne rugare ee & consilla, Ga s8 i se rosoivexe stiariu, pentew ea pans Ju acest timp a suplinit pe censurul rumauese mot, sperind cd va um in diregilorie si salaviul revisoru- in lui; dar @ infeles cumex acesta diregatovie sa dat ai- (adeea Iui Corneili.) Consilinl in 29 julie 1807 sub irectortla fips jéenct cu pitrerea sa, ng. 1807 sub n in Diveetoral in 3 4B area bara, Vetru Maior merge la Wing. | Georgiu Sincai a suplinit pe Samuil Chain, incopénd dit se face eilagée in mi primegce | ca pe basa normaielor sustitére $6 13 main 1806, adecst dele diva snort Amul XIX. FAMI métate din salariul celui suplinil, Consitial in 18 aug. 1807 sub nr. 17,006, i resoivézt jumétate din stipendil de 500 A) George Sincai di o rugare mouk gi divectorul tipo- graliei o substerne in 18 martie 1808 eu aceea ea lui Goorge Sincai sé i se asemneze salariul pentru. trecut de odati, ira pentru viitor pan& atunei pant cand na s@ va aréli nou-denumitul Cornell, — si consilial in 2) martie 1808 sub nr G460 asemnéri in acest inte Jes, — dar toldeodaté provéek pe Vulean ca sé prom puns pe altul in locul lui Coruelli, Hpiscopul Vilean recomandd pe Petru Maior. Epis, copal Samuil Valean, eu provocate ia intimatele din 22 julie 1806 nr, 13,886. si din 29 martie 1808 nr. 6460 ‘opune: Lit pe Petru Maior, preotul diecesei Fai rastlai in Transiivania, paroe’ in Sas-Regin gi avehi diacon in Gurgiu, Tn instantia sa, retedmisa ‘prin in- naitul consiliu regese, spane urmatorele gi adevératele merite a) cd limba romandsed agi 0 vorbesee, Inca pre~ cum frasele si proverbiele ce jirocur in ea, ast si idiom tismele le injelege, si prin esorcitin de timp mai lung, de a le interpret b) e& stadiele filosofice si teologice lea absolvat cu fauda in Roma, ier dreptal canonie in Viena. ¢) ed in Blay’a propus filosofia gi teologia, 4) c& economia rural, agi gi-a fiew'o de fa liura, ineat nfelege bine terminii, "ee se intrebuiniéz in ea. ©) eX vorbesee limba latin, italiand si grécd. Barbatal cel mai tare recomandabil pentru acest oficiu, Episcopal Vulean in a déua propunere a sa din 13 junin 1808 cu presentarea din 21 juniu 1808 nr, [413 in care, acuma se provéed numai la intimatul din 20 martie 1808 nr. 6460 si recomendi: ,Unul Pe- tru Maior ¢, pe carele ‘acuma il propun préumnlit in Jo- eal antdiu, ‘9 carele din Transilvania mica substernut inslania nui aci aliturati, si pe carele nu me tem de wl recomend’ in (ol modal innaltimii véstre regesei impératesci, si innaltului consilin reyese ca pe cel ce-mi © pre bine cunoseut. pentru ealititile sale preclare si auiabite, Consilin] regese de locotenint& in 5 julia 1808 nr. 14,163 face propunerea de eandidatinne catrd Majesta- teu Sa, si im aveea dice: ,Propume si anume in locul prim po Petru Maior pentru cunoscinja perfect a lim- boi romanesci, absolviind studiele filosofice i teologice in Roma, iéra drepiul canonic eu lauda in Viena, si purland profesura public de filosofie gi teologie, hoscbior de limba italiana, latind si greed pe langi nogcinla cele: rominesei, precum episcopulai candidator | ene cunoscat pent caltatie sale preclare, sf pentra, aésta e lorte tre de recomendat*. Majestalea Sa prin decretul de curte ain 2 sept. 1808 nr. 9181 a denumil pe Peteu Maior si in doctet se dice : ,Majestatea Sa s'a indurat pré. gragios de a conferi lui Petru Major acest ofieiu de censor s cores tor langa tipografia universitatii pestanes. Consiliul de locoteninti, in 27 sept. 1808 ne. 21,412 ingciinléza pe episcopul Siumuil Vulean, ci Majestatea Sua denumit pe Petra Muior parocul gr. eat. din Sas-Regin ia Tran- silvania, si insciin(éza si pe Mathias Marcoviciu, direc ‘oral tipograliei, ca sé provéce pe Petra Maior’ pentra de & ocupa stajiunea oficidsd, Metrn Maior in 7 martin 1809 ajange In Pesta, iota in 8 martin asterne un recurs citra directorul ti ografiei, si dice, eit incunoscintat find prin episcopal Vulean, in’ 80 januariu a plecat de dar pe dram a avul geentiti mari, sia spesat 300 M1, mai de parle Tog ca'sé i se asemnexe salariul de 500 fl. m. 6. pe Lia 183 An, in cuotd cuariald, si s8 i se rebonifice spesele de | caletorie Directorul tipografiei in 3L martin 1809 face rela- |Siune despre sositea lui Petra Maior si cere ca sé ise | asemneze 250 fl, din fundatianea tipogealied, si 250 | din cassa camerala, si apoi il recomendi cu ealduri, ca sé i se deie 0 recompensatiune proportionata pentru spesele de cilétorie, Consilial regese de locoteninta in 17 aprile 1809 nr. 7817 i asemnéza salaviul, ins® ide neg atare recompensare de spese de cilétorie, Astfel Peira Maior, din 7 marlin 1809 triiesce in Buda. si aed Jsi documenteni activitatea sa literarie, in decurs de 12 ani. Tinput mortit lui Petru Maior, Matheia Marcoviciu directorul tipogratiei universitatii din Buda, in 15 feb 1821 raporiexd cltra reg. locotenentai a Ungariei, came: |Petra Maior a murit in 14 febr. 1821, mai curénd de cum se putea astepté. Dupa serutirile facate de Socie- |tatea Petru Maior din Budapesta, in matricula morlilor ;bisericei . eat. din Buda, suburbiul sérbese, se ahi ur- | matérea introducere: ,Peira Maior, canonie yr. c., mort in 16 febr. 1821, in elate de 60 ani, locuinta sub nr. 917. Ceremoniile de inmorméntare s'au celebrat prin | protopopul Sojeoviciu si s'a-inmorméntat in cimiteriul comun®. De bund séma in raport qiua mortii, in. ma- trical diua ingroptciuni, e dupi edlindarul catolic, $i astfel timpul mortii © fiiri indoiel. Locninfa, ‘Craditinnea spune, cumeX 2 trait mult timp into manastire r. cat. in Buda si pentra acésta se credea ci a murit in manastire. Dar din acel dat sl matriculei, cumed a murit sub nr. $17, se vede, e& murit in east privata, edei alteum se spunea numele | mindstieii [a testament’ prin punctul al d-le las patal seu véduvei vecine sérbe, care Ta servit tot diaa in bola sa, — si acésta asemene arété, ci a murit in lo- cuint& particularie. Morméntul ajie necunoseut, 1. M. Moldovan dice : Jer Petra Maior zace in morméntal public namit in ma- tien. Tocul adi nu mai este indicat prin un séma, cel patin noi, de siam edutat de repetite ori, nu am allat nici un atare sémn* Familia lui, Siramogal familiet a fost George Ma- for, eavele pe timpul curutilor a fugit din D. St. Mare tin’ Mures-Datog, gi sa agedat in Bardos. George Maior a avat doi fii, pe Téder carele sa desparlit de tatal seu si s'a facut diregitor in Oroi; pe Vasilie, carele a fost preot in Bardos. Dela acest Vasilie a purees Cieorge Maior, insurat cu Ana Muntean din Ielodul mie, protopop in Mures- Ogorhei, mai targiu in Cipusul-de-Campie gi tata Iai Petra. Maior. Fratii si nepotit Iai Petru Maior sant: 1) Fratele Dumitra, proprietar in Capusul-de-Cam- | pie si offciar Ja husari, — dela acesta a fost fiul Ge- | orge, dupa care a remas si triiegee ane Marigea preo- tesa ‘in Faragiu. 2) Fratele Ton, preot gr. ¢. in Uies (ives) comi- tatul Clusului; acesta a avut fii pe Petra mort fair ur~ mitori, pe Ton, dela al carai fia, Grigoriu din Armeni stint 5 prunci in vield: si pe ‘Tider, dela carele lon | Logig a Misat 5 orfani dupa ‘sine, 3) Toder, poreclit Balgar, preot_ in Cipuy, din acesta sia nascat Grigorie diacul din Cipusal-de-Cam- pie, carele a avut prunei pe: Marigea preotésit in Vaida-Cuta, — pe lon fara urmitori, Grigorie notar in Dilie en 5 urmatori. 4) Pratele Mihaiu, insurat cu Anna Banua din Mi hall, fost comisariu rectifiedtoria si dismay. impérites: Pruncii acestuia : a) lon, pe earele Petra Maior in tes tamentul seu il denumesce erede universal, si — dup punetul al patrile — era eu el in Buda. ‘Ton a deve~ 16 184 FAMILIA Anu XIX, nit jude procesual si dela el a remas féta Amalia, ma-) Cand a murit mama-sa era copil mic, cand a mu- ritati dup& Vasilie Crigan profesor in Blag, apoi’pro- |rit tatd-sen era marigor; dar n'avea nca minte de topop, carele adi trhiegce ea véduy eu orfanii: Jon, trai in Iumea asia mare. Vasilie si Eugenia. b) Ana preotésd in Capus, avénd A remas in cast eu o mami vilrégi; dar a re. patru prunci, pe Mibain Socan preot in Capus, pe fon | mas cu stare bung, si numele pirinjilor, cel bun, vers Socan cu fetele Alesandrina si Adelina, — pe Amalia | si peste el o lumina plicuta. miritald dopa profesoral Paul Marin in'Blas, eu doi fii Ce au ayut parintié Iwi, a mostenit tot; dar era Petru si Paul, — si pe Alesandru fir urmitori | tinge mcd, n'a mostenit i Intlepcionen or. 5) Fratele George, carele dupa tesiament er mort | Si binele flirt injelepciune e foc cu care te arg gi avea fiu pe Grigorie; George a fost paroc in Capus,| El n’a gciut asta, si nu avea cine sé i-o spund, Eomitatul Turdii Vitvéga lui n'a fost femeie rea, ba era hamnict, 6) Sora Anigca, marital dupa Simeon Pop recte| stringitére, si finea mult la aceea ca sé nu dict lu Komives, Acesta a avut trei_prunci, pe lon carele purla/ mea, e& in manile ei s'a sleit averea ce li-a remas. numele Maior gi a fost mai multi ani prefeciul lui, ‘Ge e drept — cine © harnic de una, e harnic si Bornemissza; pe Catrina fara urmatori si pe Anna ma-| de alia, Aveao draguta de guri ca un clopot. Nu de ritata Oltean’in Reginul Stsese, dup& care a temas 5 | mare, ci de sundtore. descendinti si anume Flena véduva beronului Vas, Pop, Lash ci si gurai bund cand gi etna, dicen ea Constantin Maior tn garda din Craiova, Amalia soUla | eqte dati agi cand o aflai in upele advocatului Filip in Albs-tuli, fon si apoi Anna mati- “""" poy tat avea drepiate, Sh eabia taie, dar cate fait Ni, Sandor im Ordande-os vtecang | o28t# 100M prinde bine. Testamentul. Testamentul e far dat, dar judeednd Dar gura ei maven cumpél, Néck se pornié din punctul al Tile, unde véduvei vecine sérbe i Inst odata, si se pornia forte user, opi nu erd Mork #8 0 patul, pentra ci Ta servit in boli, se vede cd Ta facut Syregey, s0F, ulin timp inainte de martie. ‘Tuturor nepotilor Iasi | “Copitul enesci mare, gi gura Ielei Madalin’ anc ate ceva din mobile, iér dupa yunctnl al Bele, cirile | eresen Irtraccon mésuet eat fy wale, ea bir eae teologice, juridice, islorice ele. isericei parochiale gr. |" Gonitul, ereseut de viteeyd - a fost parisal sf c. din S. Regin, celelalte profane gi scolastice, nepott-| qevenit tot mai pariil aaa ican - . ‘0 vorbi dulce, un cuvént cn dragoste nu mai audi in punctul al 10-le dt 8700 fl en fondatiune i |e gin gue eh seminariul r. ext. din Mareg-Osorhei, pentra prunci din Copilul era copil; nesocotit, sglobiu, nebunatic

    Вам также может понравиться