You are on page 1of 125

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

MEMORIU TEHNIC
DATE GENERALE :
1. Denumirea obiectului de investitii:
MODERNIZARE DJ 607 SECTOR SUSITA PASARANI LIM. GORJ, KM 18+352 - 25+352
2. Amplasamentul: Romania, regiunea Oltenia, judetul Mehedinti, comuna
Grozesti
3. Titularul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI
4. Beneficiarul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR :
DESCRIEREA LUCRARILOR:
AMPLASAMENTUL
Proiectul
propus
pentru
implementare, are ca entitate
responsabila
CONSILIUL
JUDETEAN MEHEDINTI, autoritate
publica judeteana, care are in
proprietate si administrare drumurile
de interes local propuse pentru
modernizare.
Localitatea
GROZESTI,
este
amplasata in partea de est a
judetului Mehedinti, in apropierea
orasului Strehaia, la 4,5 km.
Circuland pe drumul national DN 6
(E 70) Bucuresti - Timisoara la
jumatatea distantei dintre orasele
Strehaia si Drobeta Turnu Severin .
Comuna Grozesti din judetul
Mehedinti este amplasata in
Piemontul (Dealurile) Cosustei pe
cursul superior al riului Husnita,
unitate de relief a Piemontului Getic, care este marginit la nord de Subcarpatii Getici
iar la sud de Campia Romana. Comuna GROZESTI este asezata la poalele
dealurilor sau pe panta. Asezat in regiunea deluroasa olteana cu vai si dealuri, cu
pante in general domoale, cu platforme intinse, prezint condiii favorabile agriculturii.
Aproape toate dealurile au fost bine impadurite, localitatea beneficiind de suprafete
consistente de padure, fiind mai mult decat suficiente pentru satisfacerea nevoilor
satenilor.

Componenta
litografica
a
acestor dealuri
este
asemanatoare
cu
cea
a
Podisului Getic,
avand aceeasi
geneza
sunt
formate
din
depozite
sedimentare de
origine marina
cu
stratificatie
orizontala,
asezate
pe
fundamentul
cristalin
al
Platformei Moesice.
Cursuri de apa permanenta, cu debit mare nu are localitatea Grozesti. Izvoarele
de la poalele dealurilor alimenteaza abia fantanile cu apa potabila. Adesea pe timpul
ploilor toreniale sau primavara prin topirea zapezilor, apa se revarsa inundand valea
din jur producand pagube gospodariilor.
RELIEFUL
n concordanta cu retragerea Lacului Getic si cu ridicarea mai puternica a
sectorului nordic se remarca o scadere a altitudinilor de la nord catre sud. naltimile
cele mai mari se gasesc
la
contactul
cu
Subcarpatii Getici, aici
altitudinile depasesc 400
m atingand un maximum,
de 772 m, n nord-vestul
DJ 607
Platformei Argesului. La
contactul dintre Podisul
Getic si Campia Romana
dar si n culoarele vailor
principale (Olt, Jiu, Arges)
altitudinile coboara pana
la 200 m. De asemenea,
se observa si o crestere a
valorilor altitudinii de la
vest la est: sub 500 m n
Platforma Husnitei si Platforma Jiului, peste 500 m n Platforma Oltetului si Platforma
Cotmeana si depasind 700 m n platformele Argesului si Candesti. Datorita structurii
litologice, n care domina rocile detritice (pietrisuri, nisipuri, argile), dar si nclinarii
versantilor si despaduririlor, procesele de versant sunt foarte puternice, deosebit de
active fiind alunecarile de teren si eroziunea torentiala.

TOPOGRAFIA
Caracterizare Morfologica a Regiunii
Piemontul Cosustei care
include teritoriul comunei,
este pozitionata in unitatea
geomorfologica
a
depresiunuii getice. Unitate
de tranzitie de la sectorul
montan la exttremitatea
vestica a Campiei Romane,
Depresiunea Getica este
constituita din trei trepte
morfologice
distincte,
extinse sub forma unor
benzsi dinspre VSE spre
DJ 607
NNE. Treapta morfologica
nordica,
a
delurilor
subcarpatice getice si a
podisului
Mehedinti
bordeaza, pe o latime de
15.... 30 km, rama sudica a
Carpatilor Meridionali. Intre
vaile celor doi afluenti majori
ai raului Jiu si Motru, Subcarpatii Getici au inaltimi reduse, culmile lor atingand
maximum +400 .... +500 m. Intre aceste dealuri se renarca o larga depresiune
dezvoltata, de asemenea, dinspre VSV spre NNE pe cca 40 km distanta si pe o
latime de maximum 10 km, pe suprafata careia terenul coboara la cote cuprinse, in
general, intre +170 ..... +200 m.
La sud de subunitatea morfologica a dealurilor getice se extinde banda
reprwezentand treapta morfologica a Platformei Piemontane Getice. In sectorul
delimitat de cursurile raurilor Jiu si Motru, aceasta banda atinge cca 40 km latime si
constituie subunitatea morfologica a plarformei Jiului. Platforma piemontana este
pozitionata la altitudini cuprinse intre +300 ..... +400 m, dar teritoriul ei este
fragmentat de cupoarul Jiului (care o traverseaza meridian_ si de cursurile altor
afluenti ai acestuia. Vaile respective coboara sub altitudinea de +200 m, iar local, sub
cea de +150 m. Culoarul Jiului, cu larga dezvoltare pe acest sector, include, in unele
perimetre, in afara de Lunca Jiului si unul sau doua nivele de terasa. Afluentii din
acest sector al Jiului au lunci dezvoltate pe maximum 600 ..... 800 m latime.
Caracterizare hidrogeologica
Din punct de vedere hidrogeologic, in concordanta cu conditiile geologice si
tectonice aferente formatiunilor de pe teritoriu depresiunii getice, intervalul strategic
care cantoneaza, in formatiuni poros permeabile, acvifere si complexe acvifere ce
reprezinta interes in lucrari cu caracter geologo ingineresc si hidrogeologic este cel
Pliocen Cuaternar (cu extensie, in sectorul peri-carpatic, la sfarsitul miocenului:
intervalul Tortonian Sarmatian).
Acviferele cantonate in stratele predominant psefitice sunt de varsta pliocena
(levantine si daciene). Acviferele cantonate in formatiuni pliocene pot influenta
conditiile de executie a obiectivelor cu adancimi relative de fundare (in masura in
care pot cantona acvifere) in arealele de aflorare si in zonele unde sunt interceptate
la adancime redusa (sub o cuvertura subtire cuaternara), situatie in care pot influenta

indirect sub forma unor afluxuri spre acviferele freatice cuaternare conditiile
geotehnice de executie si exploatare a obiectivelor fundate la adancimi relativ mici.
Stratele acvifere de mica adancime (freatice sau asimilate acestora) care
influenteaza conditiile de executie a obiectivelor cu adancime redusa de fundare
sunt, in acest sector de depresiune getica, in majoritatea amplasamentelor, cele
cantonate in formatiuni cuaternare.
Trebuie avute in vedere, cu precadere, acviferele cantonate in formatiuni
aluvionare de varsta holocena si pleistocena sup. din luncile si terasele principalelor
componente ale retelei hidrografice din zona raului Motru si principalii lor afluenti. In
cazul freaticelor care au comunicare hidraulica cu aceste cursuri, analiza conditiilor
hidrogeologice trebuie sa tina seama de aceasta particularitate, acestea fiind
cantonate in nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi si caracteristici
hidrogeologice variabile, functie de care pot fi considerate zone cu strate acvifere
importante si strate acvifere freatice cu importanta redusa.
Reteaua hidrografica a comunei se compune din cateva paraie care au o directie
de curs de la vest la est. Ele strabat vaile dintre dealurile ce incadreaza satele
comunei , fiind numite 'matca' a satelor respective.
Paraul Husnita cu un curs aproape permanent margineste comuna Grozesti,
varsandu-se in raza orasului Strehaia in raul Motru. Lunca Husnitei este mult mai
larga ajungand pana la 1200-1500 m. Din cauza revarsarilor unele portiuni din lunca
ramaneau o buna parte a anului sub apa.
CLIMA SI FENOMENLE NATURII SPECIFICE ZONEI
Particularitatile generale ale climei sunt definite de trei elemente mai
importante, si anume: pozitia geografica, caracteristicile circulatiei generale a
atmosferei si particularitatile structurii suprafetei active.
Particularitatile geomorfologice ale climatului (altitudinea mica, intinderea mare,
relativa uniformitate, absenta obstacolelor orografice si directia larga catre toate
directiile de vant) determina cateva caracteristici, si anume: advectii relativ simultane
ale maselor de aer, aproximativ aceleasi variatii periodice si neperiodice ale
parametrilor climatici, bilant radioactiv si caloric cu valori dintre cele mai mari.
Pozitia geografica a ariei, in coltul de sud-vest al tarii si in cadrul Campiei
Olteniei, imprima climei anumite particularitati specifice, cea mai importanta este
influenta submediteraneana, care se suprapune pe fondul climatului temperatcontinental caracteristic intregii tari.
Circulatia atmosferei se caracterizeaza prin originea mediteraneana si
oceanica, aducand masele de aer mai umede si calde, indeosebi in perioada rece a
anului. Ca urmare, iernile sunt mai calde, cu cantitati mari de precipitatii lichide sau
sub forma de lapovita, cu ninsori si fenomene de inghet mai putin frecvente si
intense, cu vanturi predominante din sectoarele vest si sud-vest.
Verile sunt calduroase. Uneori, invaziile de aer fierbinte tropical determina
cresterea temperaturii aerului la 35-40 C. Se face simtita si influenta aerului
continental din est, determinand vara fenomene de uscaciune si seceta.
Temperatura aerului
Datorita influentei circulatiei aerului mai cald de origine tropicala
(mediteraneana), temperatura aerului inregistreaza valori dintre cele mai ridicate din

tara, media anuala a temperaturii aerului fiind de 11,7 C, cea mai mare valoare din
tara.
Temperatura medie a aerului in luna cea mai rece a anului (ianuarie) este de
numai 1 C, fiind singura luna din an cu temperatura medie negativa. Verile sunt
insorite si calduroase, 3 luni din an (iunie, iulie, august) fiind cu temperaturi medii mai
mari de 20 C, iar luna cea mai calduroasa, iulie, cu o temperatura medie de peste
23 C. Se detaseaza zona dunelor de nisip, unde, datorita proprietatilor termice ale
nisipurilor, temperatura aerului cunoaste in timpul sezonului cald valori dintre cele
mai mari, regiunea fiind cunoscuta pentru legumele trufandale, in special tomata.
Caracterul mai bland al climei este pus in evidenta de frecventa zilelor cu
diferite caracteristici termice. Anual, numarul mediu al zilelor de iarna (zile cu
temperaturi maxime 0 C) ating valoarea de 20-25, cel al zilelor cu inghet (zile cu
temperatura minima de 0 C) variaza intre 85 si 110, al zilelor de vara (cu
temperatura maxima de 25 C ), intre 85-105, iar al celor tropicale (cu temperatura
maxima >30 C) de 20-40.
Precipitatiile atmosferice
Influenta climatului submediteranean se face simtita si in ceea ce priveste
regimul precipitatiilor. In general, precipitatiile sunt mai bogate, mentinandu-se
ridicate chiar si in perioada calda a anului, astfel incat raportul dintre sumele
semestriale de precipitatii (din perioada rece si cea calda a anului) este de aproape
1/1. Specificul acestor influente este subliniat si de prezenta celor doua maxime de
precipitatii: primul la sfarsitul primaverii si inceputul verii (mai-iunie), iar cel de-al
doilea, toamna, in noiembrie, cand cantitatile lunare de precipitatii sunt aproape
egale. Si, in fine, o alta caracteristica o constituie predominarea precipitatiilor lichide
tot timpul anului, ninsorile fiind mai rare, dar mai frecventa fiind lapovita. Cantitatile
medii anuale de precipitatii se situeaza in jurul valorii de 500 mm.
In cursul anului, cele mai multe precipitatii se produc la sfarsitul primaverii si
inceputul verii (ca efect al circulatiei vestice) si toamna, cu valori asemanatoare, ca
efect ascendent al miscarilor ascendente ale aerului umed sub actiunea aerului rece
ce patrunde din est. Cele mai putine precipitatii se produc la sfarsitul verii, inceputul
toamnei (august-septembrie) si la sfarsitul iernii (februarie-martie).
Caracteristici generale ale climei:
durata medie anuala de stralucire a soarelui: 2200 ore;
temperatura medie anuala: 11 C;
temperatura medie a lunii ianuarie: -2 C;
temperatura medie a lunii iulie: +23 C;
media anuala a umezelii relative: 74%.;
media anuala a cantitatii de precipitatii: 600 mm;
intervalul posibil cu strat de zapada: 50- 60 zile;
vanturi predominante: vest, nord -vest si nord -est;
durata medie a intervalului fara inghet: 220 zile.
Incadrare teren pentru sapatura
Conform Indicatorului de norme de deviz Ts-1981, terenul din aplasament se
incadreaza astfel:
Denumire teren

Categoria de teren dupa modul de comportare la


sapat
Manual

Mecanic

a
Sol vegetal
Nisip prafos, argilos
Nisip heterogen cu pietris

usor

mijlociu

II

tare

III

GEOLOGIA, SEISMICITATEA
Din punct de vedere geotehnic pe teritoriul comunei predomina terenurile
medii de fundare. In zona unde s-au dezvoltat cele doua localitati predomina nisipuri
prafoase si argiloase , avand capacitatea de 2,0-2,50 daN/cm2 si adancimile de
fundare minime de 0,70-1,00 m.
Din punct de vedere geologic, cele doua unitati morfologice, Depresiunea
Getica si Carpatii Meridionali, reprezinta sectoare cu structura geologica foarte
deosebita.
Depresiunea Getica, care ocupa partea sudica a regiunii, este alcatuita din
depozite neogene cu o structura relative simpla. Spre nord, zona muntoasa prezinta
o structura geologica foarte complicata. Incea mai mare parte, aceasta zona
cuprinde formatiunile cristalinului danubian, alcatuit din sisturi cristaline (seria de
Dragsan, seria de Lainici-Paius) strabatute de masive de granite si granitoide. Acest
cristalin suporta seria de Tulisa (Paleozoic metamorfozat) peste care se dispun
depozite de virsta permiana si mezozoica.
In partea de est ca si in
partea de nord vest este
reprezentata
si
unitatea
sariata(Pinza getica), alcatuita
DJ 607A
din roci cu un metamorphism
avansat. Sub forma unui petec
de acoperire izolat, apar sisturile
cristaline de la Valari, care
apartin tot domeniului getic.
Infrastructura drumurilor ,
este formata dintr-un strat
pamant necoeziv (balast) in
grosime variabila 12-20 cm, care
pentru proiectul propus se
scarifica,
profileaza
compacteaza si se completeaza
cu un strat corespunzator de
agregate naturale, pana la
executarea stratului de forma
proiectat de 15,00 cm .
Incadrarea lucrarilor in riscul geotehnic si categoria geotehnica
Factori

Tipul terenului

Punctaj

Conditii de teren

Terenuri medii

Apa subterana
Clasificarea constructiei dupa categoria de
importanta

Fara epuismente
Redusa

1
2

Vecinatati
Riscul geotehnic

Fara riscuri
Redus

1
7

Categoria geotehnica

Conform Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii Indicativ NP


074-2007, incadrarea in riscul geotehnic si categoria geotehnica se face conform
urmatorului punctaj:
Riscul geotehnic

Nr
crt

Tip

Limite punctaj

Categoria geotehnica

Redus

69

Moderat

1014

Major

1521

Conform Normativului exigentele fundamentale, pentru riscul geotehnic redus si


categoria geotehnica 1, sunt satisfacute folosind experienta dobandita prin metode
de rutina in proiectarea si executia lucrarilor geotehnice.
Alte date
Adancimea maxima la inghet este de -0,70 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet
cu T 0C este de 107,5 zile/an.
Din punct de vedere seismic, perimetrul cercetat se afla in zona seismica de
calcul E avand coeficientii seismici de calcul.
TC= 0,7 sec (Conform Romania
Zonarea teritoriului din punct de vedere
al perioadelor de colt)

Acceleratia terenului ag=0,12 ( Conform


Romania Zonarea teritoriului in
termeni de valori de varf)

Gradul de seismicitate este 71

Apa subterana
In amplasament apa subterana nu a fost interceptata, insa din masuratorile
efectuate in fantanile din imediata apropiere a drumului a rezultat ca nivelul
hidrostaticeste situat la adancimei variabile.
Clasificarea constructiei dupa importanta
In vederea definirii categoriei geotehnice, in conformitate cu prevederile HG
766/1997, categoria de importanta a constructieie este : C constructie cu
importanta normala.
Studiul geotehnic s-a realizat n baza Normativului privind documentatiile
geotehnice pentruconstructii, indicativ NP 074 -2007, precum si a urmatoarelor
reglementari tehnice nationale:
STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul;
STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;
STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului;
STAS 11100/1-93: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei;
P100-1/2006: Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare
pentru cladiri;
GT 006-97: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a
alunecarilor de teren;
Ts 1995: Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz
pentru lucrari de terasamente.
STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.
STAS 1242/4-85:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate
in pamanturi.
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetari si incercari geotehnice.
Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetari si incercari geotehnice.
Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
CONCLUZII SI RECOMANDARI:
Amplasamentul se prezinta ca un teren fara probleme de stabilitate.
- Drumul este in stare tehnica mediocra;
- Adancimea maxima de inghet dezghet conform STAS 6054 este de 0,70 m de
la nivelul terenului natural;

In conformitate cu Normativul P100, zona este caracterizata de:


ag=0,12;
Tc = 0,7 s;
grad de seismicitate 71
- Presiunea conventioanal de calcul conform STAS 3300/2 este de Pconv= 200
kPa.
Se impun urmatoarele:
refacerea geometriei platformei drumului comunal;
utilizarea pamanturilor existente in conformitate cu normele si normativele
tehnice in vigoare;
la realizarea infrastructurii rutiere se vor folosi numai materiale necoezive
granulare permeabile, incompresibile;
asigurarea scurgerii apelor pluviale din platforma drumului se face prin
dispozitive de preluarea si deversarea apelor dimensionate corespunzator si
prin podete.
-

PREZENTAREA PROIECTULUI
SITUATIA EXISTENTA
Drumul propus pentru modernizara in sectorul km 18+352 - 25+352 are ca
structura rutiera un strat de forma si fundatie din balast de riu cu grosimea medie de
15 cm si prezinta defectiuni specifice drumurilor balastate: gropi, ciupituri, sleauri, cu
dispozitivele de asigurarea scurgerii apelor (podete, santuri) colmatate partial.
In perioadele umede (ploi, ninsori) apa balteste in drum si chiar in proprietatile
adiacente drumului creand conditii grele de circulatie participantilor la trafic.
Imagini foto pentru vizualizarea starii de degradare a drumului:

Avand in vedere starea de viabilitate a drumului propus cu defectiuni specifice


drumurilor balastate, modernizarea acestuia este necesara pentru asigurarea
urmatoarelor oportunitati:
asigura dezvoltarea activitatilor economice ;
creste gradul de confort in transportul de calatori ;
scurteaza durata calatoriilor in transportul de calatori si marfuri ;
imbunatateste conditiile de mediu prin diminuarea noxelor si a prafului ;
asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei si a
fenomenului de inghet-dezghet ;
reduce costurile de transport si consumul de carburant si lubrefianti ;
diminueaza uzura prematura a componentelor autovehiculelor.
Proiectarea lucrarilor de modernizare a drumului judetean s-a facut tinand cont
de :

tema de proiectare si caietul de sarcini;


necesitatea si oportunitatea executiei lucrarii care a determinat importanta
acestui drum pentru comunitate din punct de vedere economic si social ;
rezolvarea disfunctionalitatilor constatate pe traseul drumului proiectat si de
aici necesitatea aducerii drumului la o capacitate portanta si tehnica
corespunzatoare cerintelor impuse de traficul prognozat ;
respectarea standardelor si normativelor tehnice privind proiectarea drumurilor
judetene.
Conform criteriilor mentionate si din evaluarea starii tehnice a drumului, s-a
propus modernizarea prin:
- asigurarea elementelor geometrice impuse de standardele si normativele in
vigoare privind proiectarea drumurilor pentru desfasurarea in plan, profil
longitudinal, profil transversal;
- proiectarea unei structuri rutiere corespunzatoare traficului actual si in
perspectiva, respectiv modernizarea existente cu imbracaminte asfaltica;
- lucrari pentru asigurarea unei bune functionari a dispozitivelor de asigurarea
scurgerii apelor pluviale ;
- amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale ;
- realizarea lucrarilor de siguranta circulatiei.
Prin documentatia privind modernizarea drumului judetean, se va asigura:
- sporirea capacitatii portante a structurii rutiere existente ;
- aducerea drumului la o stare tehnica corespunzatoare desfasurarii circulatiei
in conditii de confort si siguranta deplina ;
- mentinerea unei stari de ordine, curatenie si aspect estetic placut ;
Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;
Terenul pe care sunt amplasate investitiile propuse pentru construire sunt in
proprietatea publica si in administrarea CONSILIULUI JUDETEAN MEHEDINTI.
Traseul drumului judetean este bine delimitat in decursul timpului, nu exista litigii
cu vecinii iar modernizarea acestuia nu ridica obiectii si este solicitata de foarte
multa vreme de catre toti locuitorii comunei Grozesti si comunelor limitrofe.
Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri
din intravilan/extravilan;
Traseul drumului ce face obiectul proiectului este amplasat in teritoriul
administrativ al comunei Grozesti, judetul Mehedinti.
Suprafata totala este de 73700,00 mp, din care:
suprafa ocupata de partea carosabila =38500,00 mp
suprafata ocupata de paltforma drumului =49000,00 mp
suprafata ocupata de ampriza drumului = 73700,0 mp
SITUATIA PROIECTATA
In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in
urmatorii indicatori tehnici:
clasa tehnica a drumului: IV
categoria de importanta: C
perioada de colt:
TC=0,7 s
acceleratia:
ag =0,12
clasa de incarcare:
(A13-S60)
TRASEUL IN PLAN.
In plan s-a respectat traseul actual al drumului comunal, pentru a evita
exproprierile.

Traseul obiectivului proiectat prezinta o succesiune de aliniamente si curbe


cum sunt prezentate in planul de situatie.
Amenajarea curbelor s - a efectuat in conformitate cu prevederile STAS 863.
Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus,
precum si de prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand
racordarea declivitatilor existente respectand declivitatile exceptionale in curbe.
Valorile elementelor geometrice ale drumurilor in functie de viteza de baza
sunt conform tabelului de mai jos.
Pentru unele elemente geometrice se dau valori limita ( maxime sau minime),
iar pentru altele, intervale de variatii:
Nr
crt

Viteza de baza Km/h

Elemente geometrice
2

Razele
arcelor
de
cerc
cuprinse intre razele minime
(exceptionale)
si
razele
curente, in m, la urmatoarele
deveruri:
maxim 7,0
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0

100

80

400..425

215..290

426..500
501..565
566..625
626..685
686..745
746..805
806..865
866..920
921..985
986..1000

291..315
316..345
346..375
376..405
406..445
446..485
486..525
526..565
566..600
601..620

60

50

40

30

25

115..150

85..110

55..70

32..35

22..25

151..170
171..195
196..226
227..245
246..270
271..295
296..320
321..345
346..370
371..380

111..125
126..140
141..155
156..170
171..185
186..200
201..220
221..240
241..260
261..270

71..75
76..80
81..90
91..95
96..105
106..115
116..125
126..140
141..160
161..170

36..40
41..45
46..50
51..55
56..60
61..65
66.70
71..80
81..85
86..90

26..30
31..35
36..40
41..45
46..50
51..55
56..60
61..65
66..68
69..70

Razele curente, in m

1000

620

380

270

170

90

70

Razele recomandabile, in m

1600

1000

575

400

250

150

100

PROFILUL LONGITUDINAL
Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze medii de 50 Km/h.
Declivitatile longitudinale maxime vor fi de 7,00 %.
Racordarile convexe si concave s-au calculat astfel:
T2
X2
mR
T=
B=
y=
200
2R
2R
Curbele verticale sunt proiectate astfel incat sa prevada distanta suficienta
pentru ca vehiculele care se apropie sa se vada unele pe altele si sa opreasca in
conditii de siguranta. Ele sunt descrise in functie de lungimea lor.
Lungimea minima a curbei este definita de ecuatia:
L = KA
lungimea curbei verticale (in metri)
diferenta algebrica in apropiere si la iesirea din declivitati
un factor depinzand de viteza de proiectare care este legat de timpul
necesar vehiculelor sa opreasca in siguranta
Valorile lui K in cazul curbelor convexe vor fi diferite de cele ale curbelor concave,
asa cum cele pentru o singura banda sunt diferite de cele pentru doua benzi de
rulare. Ele sunt date in tabelul alaturat:
unde L =
A=
K=

Viteza de
proiectare

Valori minime K pentru curbe


convexe

Valori minime K pentru curbe


concave

(km/ora)

Doua benzi de
rulare

O singura
banda de
rulare

Doua benzi de
rulare

O singura
banda de
rulare

25

40

10

16

50

10

20

12

24

60

18

36

18

36

La proiectarea profilului longitudinal, au fost luate in consideratie urmatoarele :


asigurarea vitezei de proiectare;
asigurarea gabaritelor la traversarea drumurilor locale clasificate sau
neclasificate;
evitarea sectoarelor de debleu adanc care faciliteaza inzapezirea drumului;
asigurarea vizibilitatii in curbele verticale, mai ales la cele convexe ;
balanta echilibrata de terasamente, rambleu debleu;
ocupari minime de terenuri;
evacuarea apelor din corpul drumului
Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus,
precum si de prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand
racordarea declivitatilor existente respectand declivitatile exceptionale in curbe.
PROFILUL TRANSVERSAL

In conformitate cu prevederile normelor si normativelor tehnice in vigoare, pentru


traseele de drum proiectate se stabilesc urmatoarele elemente geometrice :
latimea partii carosabile
5,50 m
latimea platformei
7,00 m
latimea acostamentelor
2x0,75 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Avand in vedere faptul ca nu exista date statistice pentru traficul de calcul pe aceste
drumuri, in conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea sistemelor
rutiere suple si semirigide, Indicativ PD 177 , art. 5.7:
Alcatuirea sistemului rutier si anume, variatia pe grosimea acestuia a tipurilor de straturi
rutiere si a grosimilor acestora se stabileste luand in considerare urmatoarele:

grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere, conform prevederilor


tabelului 6;
Straturi de fundatie

Mod de alcatuire

Balast

Grosimi
minime
constructive,
cm

15 cm

Strat de baza
Mod de
alcatuire
Agregate
naturale
stabilizate cu
lianti hidraulici
sau puzzolanici

Mixtura asfaltica
Un start inferior din
balast si un strat
superior din
agregate naturale
stabilizate cu lianti
hidraulici sau
puzzolanici

10 cm pentru
stratul inferior Piatra sparta
impanata cu
12 cm pentru split bitumat
stratul
Agregate
superior
naturale
stabilizate cu
lianti hidraulici
sau puzzolanici

mbracaminte bituminoasa

Grosimi
minime
constructive,
I
cm

12 cm

5 cm

9 cm

12 cm

am stabilit urmatoarea structura rutiera proiectata:


strat de forma din balast de riu
strat de fundatie din balast de riu
strat de baza din piatra sparta
strat de legatura din BADPS 25
strat de uzura din BA 16

Clasa tehnica a
drumului
II

III IV

da da

da da da da

da da

da da da da

Grosimi minime
constructive, cm

da

8 cm pentru clasele
IV-V
10 cm pentru clasa
III

da

8 cm pentru clasele
III, IV, V
10 cm pentru clasele
I si II

da

8 cm

8 cm pentru clasa IV
10 cm pentru clasa
III
13 cm pentru clasele
I si II

15,00 cm
15,00 cm
10,00 cm
6,00 cm
4,00 cm

La dimensionarea structurii rutiere s-au respectat prescriptiile tehnice impuse


de standardele si normativele tehnice in vigoare:
SR EN 13108/1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane
asfaltice;
AND 605 Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice
privind proiectarea, prepararea si punerea in opera;

Alcatuirea structurii rutiere


1. Stratul de forma .
Stratul de forma, in conformitate cu prevederile STAS 12253 si STAS 1243, in
grosime de 15,00 cm, este realizat din agregate naturale stabilizate mecanic.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
2. Stratul de fundatie.
Stratul de fundatie, in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de
15,00 cm va este realizat din balast provenit din roci stabile.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
3. Stratul de baza .
Stratul de baza in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de
10,00 cm, cm va fi realizat din piatra sparta.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
4. Stratul de legatura .
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat inferior, de legatura, in grosime
de 6,00 cm, in conformitate cu prevederile standard SR EN 13108-2 si normativului
AND 605/2013, va fi realizata din beton asfaltic deschis cu pietris sortat BADPS 25,
compactat corespunzator.
5. Stratul de uzura.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat superior, de uzura, in grosime
de 4,00 cm, in conformitate cu prevederile standard SR EN 13108-2 si normativului
AND 605/2013, va fi realizata din beton asfaltic bogat in criblura BA16, compactat
corespunzator.
Acostamentele din pamant vor fi usor consolidate cu balast de riu pe o grosime
de 10,00 cm.
DRUMURI LATERALE
DRUMURI CU INFRASTRUCTURA DIN BETON ASFALTIC
Nr. crt

Denumirea
drumului

Elemente de indentificare

Lung.
drum
[m]

Platforma drum
[m]
Parte
caros.

Acost.

Drum lateral 1

21+998 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 2

20+914 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 3

20+048 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 4

19+776 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 5

19+621 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 6

19+610 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 7

19+515 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 8

19+134 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 9

18+991 stg

15,00

4,00

2x0,50

10

Drum lateral 10

18+945 dr

15,00

4,00

2x0,50

11

Drum lateral 11

18+538 dr

15,00

4,00

2x0,50

165,0

4,00

2x0,50

Total

PROFILUL TRANSVERSAL

In conformitate cu prevederile normelor si normativelor tehnice in vigoare, pentru


traseele de drum proiectate se stabilesc urmatoarele elemente geometrice :
latimea partii carosabile
4,00 m
latimea platformei
7,00 m
latimea acostamentelor
2x0,50 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Avand in vedere faptul ca nu exista date statistice pentru traficul de calcul pe
aceste drumuri, in conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea
sistemelor rutiere suple si semirigide, Indicativ PD 177 , art. 5.7:
Alcatuirea sistemului rutier si anume, variatia pe grosimea acestuia a tipurilor de straturi
rutiere si a grosimilor acestora se stabileste luand in considerare urmatoarele:
- grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere, conform prevederilor
tabelului 6;
Straturi de fundatie
Mod de alcatuire

Balast

Grosimi
minime
constructive,
cm

15 cm

Strat de baza
Mod de
alcatuire
Agregate
naturale
stabilizate cu
lianti hidraulici
sau puzzolanici

Un start inferior din 10 cm pentru


stratul inferior
balast si un strat
Mixtura asfaltica
superior din agregate

Imbracaminte bituminoasa

Grosimi
minime
constructive,
I
cm

12 cm

5 cm

Clasa tehnica a
drumului
II

III IV

da da

da

da da da da

da

Grosimi minime
constructive, cm

8 cm pentru clasele
IV-V
10 cm pentru clasa
III

8 cm pentru clasele
III, IV, V
10 cm pentru clasele

I si II
Piatra sparta
impanata cu
naturale stabilizate
12 cm pentru split bitumat
cu lianti hidraulici sau stratul
Agregate
puzzolanici
superior
naturale
stabilizate cu
lianti hidraulici
sau puzzolanici

9 cm

12 cm

am stabilit urmatoarea structura rutiera proiectata:


strat de forma din balast de riu
strat de fundatie din balast de riu
strat de baza din piatra sparta
strat de legatura din BADPS 25
strat de uzura din BA 16

da da

da da da da

da

8 cm
8 cm pentru clasa IV
10 cm pentru clasa
III
13 cm pentru clasele
I si II

15,00 cm
15,00 cm
10,00 cm
6,00 cm
4,00 cm

La dimensionarea structurii rutiere s-au respectat prescriptiile tehnice impuse


de standardele si normativele tehnice in vigoare:
SR EN 13108/1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane
asfaltice;
AND 605 Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice
privind proiectarea, prepararea si punerea in opera;
Alcatuirea structurii rutiere
1. Stratul de forma .
Stratul de forma, in conformitate cu prevederile STAS 12253 si STAS 1243, in
grosime de 15,00 cm, este realizat din agregate naturale stabilizate mecanic.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
2. Stratul de fundatie.
Stratul de fundatie, in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de
15,00 cm va este realizat din balast provenit din roci stabile.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
3. Stratul de baza .
Stratul de baza in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de
10,00 cm, cm va fi realizat din piatra sparta.

Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de


compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
4. Stratul de legatura .
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat inferior, de legatura, in grosime
de 6,00 cm, in conformitate cu prevederile standard SR EN 13108-2 si normativului
AND 605/2013, va fi realizata din beton asfaltic deschis cu pietris sortat BADPS 25,
compactat corespunzator.
5. Stratul de uzura.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat superior, de uzura, in grosime
de 4,00 cm, in conformitate cu prevederile standard SR EN 13108-2 si normativului
AND 605/2013, va fi realizata din beton asfaltic bogat in criblura BA16, compactat
corespunzator.
Acostamentele din pamant vor fi usor consolidate cu balast de riu pe o grosime
de 10,00 cm.
DRUMURI DIN BALAST NESPALAT DE RIU
Nr. crt

Denumirea
drumului

Elemente de indentificare

Lung.
drum
[m]

Platforma drum
[m]
Parte
caros.

Acost.

Drum lateral 1

24+304 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 2

24+252 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 3

23+092 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 4

22+952 stg

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 5

22+832 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 6

22+154 dr

15,00

4,00

2x0,50

Drum lateral 7

18+538 dr

15,00

4,00

2x0,50

105,0

4,00

2x0,50

Total

Elemente geometrice :

latimea partii carosabile


4,00 m
latimea platformei
5,00 m
latimea acostamentelor
2x0,50 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Structura rutiera proiectata:
strat de forma din balast de riu
15,00 cm
strat de fundatie din balast de riu
15,00 cm
Acostamentele din pamant vor fi usor consolidate cu balast de riu pe o grosime
de 10,00 cm.
Alcatuirea structurii rutiere
1. Stratul de forma .
Stratul de forma, in conformitate cu prevederile STAS 12253 si STAS 1243, in
grosime de 15,00 cm, este realizat din agregate naturale stabilizate mecanic.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
2. Stratul de fundatie.
Stratul de fundatie, in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de
15,00 cm va este realizat din balast provenit din roci stabile.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de
compactarea pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea
uscata maxima determinatat prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913
in 95% din toate punctele de masurare.
DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA SCURGERII APELOR
De pe platforma drumului scurgerea apelor de suprafata se realizeaza prin
pantele transversale proiectate cu:
2,5% la partea carosabila;
4,0% la acostamente;
Apele meteorice de pe terenul natural adiacent taluzelor de debleu sunt colectate
in santuri de garda.
Apele de infiltratie din corpul drumului, sunt scoase prin panta transversala
prevazuta de 4% la fundatia de balast a sistemului rutier, de unde sunt colectate in
santurile de la piciorul taluzelor la profilele de rambleu, iar la profilele de debleusunt
colectate in drenurile longitudinale de fund de sant de la marginea platformei
drumului.
In sectoarele cu profilul transversal proiectat convertit sau suprainaltat, apele de
suprafata de pe jumatate de cale sunt colectate intr-o rigola betonata sau de pamant
Sistemul de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, este dimensionat
hidraulic astfel:
descarcarea dispozitivelor de colectarea apelor a fost proiectata functie de
relief si de calculul hidraulic a acestor dispozitive. In functie de relief au fost
inventariate posibilitatile de evacuare (rambleu, debleu, ses, deal, cursuri de
apa, vai, etc.). In functie de profilul transversal, au fost delimitate ramblee,
deblee, inaltimea rambleelor, etc. Urmare acestor doua criterii au fost
amplasate pozitia sitipul podetelor.
In vederea prevenirii si reducerii poluarii apelor au fost prevazute o serie de
dispozitive pentru scurgerea, colectarea si evacuarea apelor, precum:

impermeabilizarea platformei drumului in scopul evitarii patrunderii apelor


infestate in corpul drumului;
prevederea in totalitate de dispozitive pentru colectarea si evacuarea ordonata
a apelor uzate;

PODETE TRANSVERSALE Dn 800


Nr
crt

Poz. Km

Buc

Lung
[m]

Detalii

Podete Dn 800
1

23+740
23+092
22+231
TOTAL

1
1
1
3

7,50
7,50
7,50
22, 50

PODETE LATERALE Dn 600


Nr
crt

Poz. Km

Buc

Lung
[m]

Detalii

Podete Dn 600
1

21+998 dr

5,00

20+914 stg

5,00

20+048 dr

5,00

19+776 stg

5,00

19+621 dr

5,00

19+610 stg

5,00

19+515 stg

5,00

19+134 dr

5,00

18+991 stg

5,00

10

18+945 dr

5,00

11

18+538 dr

5,00

11

55, 00

TOTAL

DEFINITIVARI PODETE EXISTENTE


Nr
crt

Poz. Km

Buc

Lung
[m]

22+622

2,50

22+028

2,50

21+496

2,50

Detalii
- decolmatare
- refacere coronamente
- supralargiri

20+330

2,50

24+817

2,50

12, 50

TOTAL

RIGOLE BETONATE:
strat filtrant din nisip
dala din beton C16/20 turnata pe loc in camp continuu
Nr
crt
1
2

Poz. Km

Lung.
(m)

22+242-23+452 dr
22+242-23+452 stg

1100,00
1100,00

TOTAL

5,00 cm
8,00 cm
Detalii

2200,00
S tr u c tu ra p ro ie c t a ta

SIGURANTA CIRCULATIEI
Pentru siguranta circulatiei au fost prevazute:
indicatoare rutiere
Au fost prevazute indicatoare de preselectie limitari de viteza si dirijarea traficului
la nodurile inersectii , indicatoare de notare a drumului, indicatoare cu distante de
parcurs.
marcaje rutiere longitudinale in axa drumului si transversale pentru trecerile de
pietoni.
Nr.
crt.

Denumire

Figura

Buc

INDICATOARE DE CIRCULATIE
1

Stop

Curba la stanga

12

Curba la dreapta

12

Curba dubla dreapta

Curba dubla la stanga

Observatii

Presemnalizare trecere
pietoni

Intersectie cu drum fara


prioritate

10

Trecere de pietoni

MARCAJE RUTIERE
Nr.
crt.

Denumire

Figura

Km/mp

Pozitia km.

Marcaje longitudinale
pe axa drumului

7,000 km

pe toate sectoarele
de drum

Marcaje transversale
la trecerile de pieton

12,00mp

pe sectoarele de
drum descrise in
planse

DOCUMENTE DE REFERINTA (LEGI, ACTE NORMATIVE,


TEHNICE, STANDARDE):

REGLEMENTARI

HG nr 925 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare


tehnica de calitate a proiectelor, executiei lucrailor si a constructiilor;
Legea nr. 10 privind calitatea in constructii;
HG nr. 766 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
Legea nr. 184, privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de
drumuri de interes national, judetean si local;
NP 074 - Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii Intocmirea si verificarea documentatiilor geotehnice pentru constructii;
STAS 3300/1: Teren de fundare. Principii generale de calcul;
STAS 3300/2: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;
STAS 6054: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului;
STAS 11100/1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei;
P100-1: Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru
cladiri;
GT 006: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor
de teren;
Ts : Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru
lucrari de terasamente.
STAS 1242/3: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.

STAS 1242/4:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in


pamanturi.
SR EN ISO 14688-1/AC: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor
STAS 1913 - Teren de fundare.
SR EN ISO 14688-2/C91: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
HG nr. 28privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnicoeconomice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodo logiei
de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrri de
interventii.
STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare
STAS 12253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale
de calitate
SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice
de calitate.
STAS 730- Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode
de ncercare.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
SR 179 - Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate
SR EN 13108/1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane
asfaltice;
AND 605 Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind
proiectarea, prepararea si punerea in opera;
STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor,
rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.
STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii generale de proiectare.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode
de masurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile
de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.
SR EN 12.697-1 + SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de
incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de
bitum solubil.
SR EN 12.697-3 + SR EN 12.697-3/AC - Mixturi asfaltice. Metode de
incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea
bitumului: Evaporator rotativ.

SR EN 12.697-4 + SR EN 12.697-4/AC - Mixturi asfaltice. Metode de


incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea
bitumului: Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat;
AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu
fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald,
realizate cu bitum modificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la
cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la
cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
Ordinul MT nr. 43- Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de
interes national
Ordinul MT nr. 45 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112,
publicat in MO 397/24.08.2000 - Norme
metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului.
PD 177 - Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide
(metoda analitica).
STAS 1848/1-- Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri
si amplasare.
STAS 1848/2 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice.
STAS 1848/3 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de
alcatuire.
SR 1848-4 - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 1848/7- Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
Prin proiectul propus se doreste imbunatatirea conditiilor de circulatie rutiera,
si implicit sporirea confortului rutier pe acest drum.
Solutiile alese pentru modernizarea infrastructurii rutiere, tin seama atat de
normele de calitate in constructii, cat si de impactul asupra mediul antropic, conditiile
structurale ale solului de fundatie si de nevoile societatii in continua dezvoltare.
1. Protectia calitatii apelor
Prezenta apelor de suprafata strict in zona de interventie rurala este redusa.
In ceea ce priveste potentialul de poluare a apei freatice, acesta este foarte
redus, avand in vedere adancimile mari la care se afla panza freatica functie de
grosimea sedimentelor si de caracteristicile geomorfologice ale zonei.

Singura sursa potentiala de poluare a acviferelor este reprezentata de


scurgerile accidentale de combustibili sau lubrifianti de la utilajele care vor fi folosite
pentru executia lucrarilor .
Pentru reducerea unor astfel de riscuri, reviziile si reparatiile utilajelor se vor
face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice la sediul antreprenorului
care va contracta aceste lucrari, iar alimentarea cu combustibil se va face numai in
zone special amenajate acestui scop.
Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei
mediului, precum si pentru reducerea la minim a posibilitatilor de poluare a
acviferelor, se vor adopta urmatoarele masuri:
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu motorina a
acestora se vor face numai de catre personal instruit astfel incat sa previna
imprastierea produselor petroliere;
alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor
efectua numai pe platformele betonate special amenajate.
2. Protectia aerului
Impactul asupra aerului este determinat de noxele rezultate prin arderea
combustibilului in timpul functionarii utilajelor. Aceasta sursa generatoare de
substante poluante se incadreaza in categoria surselor de poluare mobile, privind
protectia atmosferei.
Ca noxe, se degaja pulberi, SO2, NOx si CO- cu efect local, neafectand
zonele invecinate.
Compozitia aerului atmosferic va fi afectata de transportul materialelor ca
urmare a folosirii autovehicule de mare tonaj, de lucrarile de decapare, frezare si
scarificare.
Acestea pot contribui depasirea concentratiilor maxime admisibile (CMA) de
pulberi in suspensie, SO2, NO2, CO, Pb, stabilite prin STAS 12574-87, privind
conditiile de calitate a aerului din zonele protejate si Normativului privind stabilirea
valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5),
plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Depasiri ale concentratiilor maxime admisibile stabilite prin STAS 12574-87 si
Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in
aerul ,vor fi favorizate a se produce in orele in care lucrarile la carosabil vor coincide
cu orele de varf ale circulatiei rutiere.
Chiar si asa, (luand in calcul predictiile cele mai defavorizante) raza de
influenta a posibilei pane de poluare va fi mica, conditiile geomorfologice si climatice
favorizand dispersia acesteia.
Conform celor prezentate anterior, impactul pe amplasamentul analizat asupra
factorului de mediu aer, este mediu si consta in generarea unor emisii la arderea
combustibililor utilizati la motoarele utilajelor si din antrenarea prafului, in principal pe
drumurile in lucru, din lucrarile de frezare si scarificare, decapare a solului si procesul
de turnare a asfaltului.
Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei
mediului, precum si pentru reducerea la minim a efectelor agentilor poluanti asupra
mediului, se recomanda ca intretinerea utilajelor, reparatia si revizuirea acestora sa
se faca conform cartii tehnice a utilajului.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor


Zgomotul si vibratiile se vor intensifica ca urmare a:
traficului auto a autovehiculelor de mare tonaj in circulatia lor cotidiana;
Posibilitatile crearii unor stari de disconfort pentru populatia din zona ca
urmare a zgomotelor si vibratiilor produse de activitatea proiectata sunt reale, ca
urmare a desfasurarii acesteia in intravilanul localitatii.
Zgomotele si vibratiile sunt cauzate de activitatile utilajelor.
Pentru mentinerea unui nivel al zgomotelor si vibratiilor cat mai redus se
recomanda ca intretinerea utilajelor, reparatia si revizuirea acestora sa se faca
conform cartii tehnice a utilajului.
De asemena, utililajele folosite trebuie sa respecte legislatia privind limitarea
nivelului emisiilor de zgomot in mediu, produs de echipamente destinate utilizarii in
exteriorul cladirilor .
Potrivit acesteia, utilajele folosite trebuie sa aibe aplicat in mod vizibil, lizibil si
de nesters marcajului european de conformitate CE insotit de indicarea nivelului
garantat al puterii sonore.
Nivelul de putere acustica garantat al echipamentelor enumerate in
continuare, nu trebuie sa depaseasca nivelul admisibil de putere acustica indicat in
tabelul cu valori limita alaturata:
Echipamente supuse limitarilor de zgomot
Tipul echipamentului

Puterea neta instalata P (in kW)


puterea electrica Pel1) in KW m
masa in kg

Buldozere, incarcatoare,
incarcatoare - excavator pe senile

P<=55
P>55

103
84 + 11 lg P

101

Buldozere, incarcatoare,
Incarcatoare excavator pe pneuri,
dumpere, autogredere,
automacarale, actionate de motor cu
combustie interna, cu contragreutate,
macarale mobile, utilaje de
compactat, utilaje cu actionare
hidraulica

P<=55

spargatoare de beton si picamere


portabile
grupuri electrogene, generatoare
sudura

Nivelul de putere acustica


admis dB/1 pW

2 < Pel <= 10

P>55

82 + 11 lg P

m<=15
15<m<30
m>=30

105
92 + 11 lg m
94 + 11 lg m
95 + lg Pel
96 + Pel
96 + lg Pel

Pel<=2
m>=30
Pel >=10

Echipamente supuse numai marcarii nivelului de zgomot :


masini pentru transportarea si aplicarea sub presiune a betonului si
mortarului;
malaxoare pentru beton sau mortar;
scarificatoare;
sapatoare de santuri;
De asemenea, se recomanda ca nivelul de zgomot exterior pe strazi sa se
incadreze in STAS 10009-88, privind acustica in constructii - acustica urbana.

Posibilitatile de creare a unor stari de disconfort pentru populatia din zona ca


urmare a zgomotelor si vibratiilor produse de activitatea proiectata sunt medii, avand
in vedere amplasarea lucrarilor in interiorul localitatii.
Trebuie luat in considerare totusi, contributia substantiala, la zgomotul si
vibratiile de fond produse produse in zona in care se vor desfasura lucrarile, de
traficul auto cotidian si activitatile industriale si agricole locale.
De asemena, trebuie mentionat ca eventualele depasiri ale nivelului de
zgomot pe drumurile pe care se vor desfasura lucrarile, nu vor avea intensitate
constanta pe tot parcursul zilei de lucru, functie de faza de lucru in care se afla
drumul respectiv. Prin urmare vor exista intervale orare, in cursul unei zile de lucru,
cand nivelul de zgomot va fi putin influentat de lucrarile din cadrul prezentului proiect.
4. Protectia impotriva radiatiilor
Pentru desfasurarea activitatii nu este necesara utilizarea sau stocarea
substantelor radioactive.
5. Protectia solului si a subsolului
Sursele posibile de poluare si degradare a solului si subsolului sunt in
principal urmatoarele:
scurgerile accidentale de combustibili si lubrifianti la alimentarea utilajelor
sau la executia lucrarilor de revizii, reparatii;
scurgerile accidentale de vopsele utilizate la marcarea drumurilor;
excavatiile realizate;
deseurile solide (deseuri menajere, piese uzate, etc.)
Avand in vedere faptul ca lucrarile presupun modernizarea infrastructurii
rutiere existente si nu extinderea acesteia , impactul asupra solului si subsolului este
minim.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Avand in vedere slaba reprezentare a retelei hidrografice in amplasamentul
analizat, impactul proiectului asupra faunei si florei acvatice este nesemnificativ.
Doar accidental pot fi deversate substante poluante in paraiele si ravenele din zona
la interventia asupra drumurilor proiectate.
In ceea ce priveste impactul asupra ecosistemelor terestre si acesta este
minim in conditiile in care asupra elementelor biotice omul a intervenit intratat incat
acestea au fost aproape in totalitate si ireversibil modificate.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
In timpul executarii lucrarilor singurele surse de disconfort pentru asezarile
umane sunt posibile depasiri ale nivelului admisibil de zgomot si vibratii generate de
utililajele in lucru.
Totusi acestea vor fi intermitente si pentru o perioada scurta de timp, functie
de complexitatea lucrarilor.
La terminarea lucrarilor impactul asupra componentei sociale va avea
puternice caractere pozitive: drumuri modernizate.
Toate acestea vor avea ca efect fluidizarea traficului auto, cresterea sigurantei
pietonilor si a conducatorilor auto, imbunatatirea aspectului general al localitatii.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Deseuri menajere
Deseurile menajere se vor colecta si se vor depozita temporar intr-un loc
special amenajat, in tomberoane/containere cu capac si vor fi transportate si
depozitate la groapa de gunoi a localitati, ori de cate ori este nevoie.

Muncitorii pot depozita deseurile solide provenite din activitatile de constructie


cu impact asupra depozitelor de deseuri in pubele. Aceseta ulterior vor fi colectate de
firmele specializate cu care Consiliul Local are semnat contract de prestari servicii.
Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie, plase,
plastic, sticle, desuri alimentare, vor fi depozitate in containere, fiind evaluate la 0,3
kg/persoana/zi, asa ca 100 de persoane vor produce 30 kg/ zi de deseuri.
Persoanele care se ocupa de rampa de gunoi o vor goli periodic. La sfarsitul
saptamanii, locurile de munca vor fi curatate timp de 2 ore si deseurile vor fi
indepartate. Deseurile care ar putea fi refolosite (pungi) vor fi stranse separat si
refolosite.
Deseurile toxice si periculoase
Sunt carburantii (benzina), lubrifiantii si acidul sulfuric, necesare unei bunie
functionari a utilajelor.
Operatiunile de intretinere a sectorului de drum implica unele game de
materiale care pot fi considerate toxice si periculoase. Cele mai folosite produse
sunt:
gaz, petrol, combustibil folosit pentru echipament si vehicule de transport;
benzina;
lubrifianti (uleiuri, parafina);
vopsele, diluant folosite pentru lucrarile de intretinere si protectie a
marcajelor rutiere.
Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de lucru in
ateliere autorizate, unde se vor schimba de asemenea uleiurile hidraulice si de
transmisie.
Deseuri tehnologice
Se estimeaza ca vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri tehnologice:
deseuri inerte reprezentate de materialul rezultat in urma excavatiilor
efectuate pentru realizarea retelelor edilitare si strazilor;
deseuri metalice constituite din piese de schimb etc. rezultate din
activitatea de intretinere.
Deseuri inerte provin din:
sistematizarea verticala a drumurilor, decaparea pamantului pe ampriza
tuturor drumurilor propuse, pentru realizarea terasamentelor;
Conform legislatiei privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile rezultate de la
obiectivul analizat se clasifica astfel:
Codul
deseului
17
17 01

Denumirea deseului
Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente
contaminate)
Beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

17 01 01

Beton

17 01 02
17 04
17 04 01
17 04 02

Caramizi
Metale (inclusiv aliajele lor)
Cupru, bronz, alama
Aluminiu

17 04 03

Plumb

17 04 04

Zinc

17 04 05
17 04 06

Fier si otel
Staniu

17 04 07
17 04 11

Amestecuri metalice
Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

17 05 04
17 06 04

Pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03


Materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

Conform legislatiei in vigoare materialul rezultat din activitatea de decapare /


excavare se incadreaza in categoria deseurilor nepericuloase.
Deseuri metalice
In cadrul amplasamentului analizat, orice deseu metalic provenit de la
modernizarea drumurilor va fi depozitat in locuri special amenajate in acest sens,
container transportabil sau platfoma.
Nu vor fi depozitate deseuri metalice provenite de la reparatiile utilajelor,
acestea urmand a se efectua la sediul firmei, in locuri special amenajate, destinate
activitatii de intretinere a instalatiilor, utilajelor.
Investitorul are in vedere verificarea periodica a acestora, la unitati
specializate in recuperarea si reciclarea deseurilor metalice.
Managementul deseurilor
Terenul vegetal va fi adunat separat si utilizat la reabilitarea spatiilor verzi
existente sau la crearea unora noi.
Deseurile reciclabile se vor colecta si valorifica conform prevederilor legislatiei
in vigoare.
Recomandarile din perioada de constructie referitoare la managementul
reziduurilor solide provenite din activitatile de lucru sunt:
depozitele de reziduuri de la constructia terasamentelor trebuie
refolosite dupa un screening;
reziduurile inerte ramase vor fi transportate catre terenurile existente
unde se vor asigura lucrari de fertilizare. Ca alternativa, reziduurile pot fi
folosite ca material de acoperire in depozitele de reziduuri urbane (municipale)
pentru a reduce emisiunile in atmosfera si pentru a impiedica accesul
oamenilor si al animalelor;
reziduurile de metale trebuie refolosite pe cat posibil;
solutiile electrolite folosite vor fi mai intai neutralizate si apoi puse la
dispozitia celor mai apropiate facilitati de reziduuri municipale;
reziduurile petroliere vor fi recuperate si preluate de ramurile
PETROM.
Singurele deseuri rezultate care necesita un program special de gospodarire,
in acord cu reglementarile in vigoare si pe principiile unui management ecologic, sunt
cele rezultate din activitatile de intretinere si reparatii a mijloacelor auto si utilitarelor.
Aceste tipuri de deseuri se materializeaza in:
anvelope uzate,
acumulatori uzati,
uleiuri de motor,
piese metalice uzate si inlocuite,
filtre de ulei.
Activitatea de intretinere a utilajelor (piese metalice uzate, cauciucuri uzate,
ulei uzat etc) nu se va executa pe amplasamentul analizat, ci numai la sediul
titularului de activitate, in spatii special amenajate. Toate utilajle, autoutilitarele vor fi

aduse in amplasamentul analizat in stare normala de functionare, avand efectuate


reviziile tehnice.
Depozitarea deseurilor tehnologice se va face numai la sediul unitatii pe
platforme betonate pentru recuperarea tuturor scurgerilor susceptibile a produce
poluarea solului.
Materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrarile de montare instalatii, vor fi
valorificate prin unitati abilitate pentru reciclarea materialelor.
9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Pentru desfasurarea activitatii pe amplasament nu este necesara utilizarea
sau stocarea de substante toxice sau periculoase.
Monitorizarea mediului
Prin observatii directe se va urmari calitatea aerului, respectiv cantitatea
gazelor de esapament si a pulberilor antrenate de utilaje.
Monitorizarea factorilor de mediu, presupune adoptarea urmatoarelor masuri
monitorizarea factorului de mediu aerul
urmarirea nivelului de antrenare a pulberilor pe drumurile in care se
intervine, in principal in perioadele secetoase ale anului si umectarea
periodica a acestora;
mentinerea masinilor si utilajelor in cadrul parametrilor prevazuti de
fabricant si utilizarea in principal a masinilor echipate cu dispozitive cu
catalizator;
monitorizarea emisiilor de pulberi in suspensie, precum, a compusilor de
NOx , SOx si COx si a emisiilor de metale grele.
monitorizarea factorilor de mediu solul si subsolul
urmarirea activitatii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de
produse petroliere care ar afecta proprietatile solului, iar in cazul
producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substante neutralizante
pentru reducerea efectelor negative;
in perioada de executie se va evita degradarea solului pe suprafete mai
mari decat cele necesare, prin asigurarea tehnologiilor celor mai potrivite
si prin urmarirea stricta a disciplinei de lucru;
de asemenea pamantul rezultat din sapatura va fi folosit la reabilitarea
spatiilor verzi existente sau la crearea unora noi (jardiniere, aliniamente
stradale).
urmarirea randamentului si a efectelor la operatia de excavare si
rambleiere;
monitorizarea functionarii autobetonierelor, precum si a celorlalte utilaje
din santier pentru prevenirea scurgerilor accidentale de ciment si a altor
materiale folosite la executia investitiei; monitorizarea acestor
echipamente in timpul fazei de constructie este obligatorie.
monitorizarea factorului de mediu biodiversitate
se va urmari ca lucrarile sa se desfasoare pe o suprafata cat mai redusa
posibil, astfel incat afectarea ecosistemul zonei sa fie diminuata cat mai
mult si redusa in limitele stabilite prin proiect;
monitorizarea factorului de mediu apa
determinarea indicatorilor privind calitatea apelor pluviale (in special
materii totale in suspensie si produse petroliere ) si incadrarea lor in
limitele impuse de normele si normativele tehnice in vigoare;
evacuarea corespunzatoare a resturilor de ulei si alte lichide;
evacuarea corespunzatoare a apei folosita pe santier.

Prevederi pentru monitorizarea mediului


Managementul de mediu n timpul exploatarii noii infrastructuri va cuprinde activitati
de monitorizare a eficientei masurilor implementate n proiectul structurii de transport
si monitorizarea emisiilor si efluentilor generati de traficul rutier.
Traficul
Volumul de trafic pe noua infrastructura va fi monitorizat n toate sectoarele, cel putin
anual.
Zgomotul
La un an dupa darea n exploatare a drumului, nivelele de zgomot vor fi monitorizate
pentru a verifica gradul de conformare cu normativele privind zgomotul. Punctele de
monitorizare se vor concentra n zonele sensibile. Monitorizarea va ncepe n functie
de cresterea traficului determinata prin monitorizari specifice. n cazul n care limitele
admisibile pentru zgomot sunt depasite, n zonele respective vor fi aplicate masuri
de atenuare a impactului.
Poluarea aerului
Vor fi efectuate monitorizari ale poluarii aerului unde exista posibilitatea aparitiei unor
emisii sporite de poluanti.
Monitorizarea va continua n corelatie cu cresterile volumului de trafic identificate prin
monitorizari specifice.
Vegetatia din lungul caii rutiere
Vor fi monitorizate dezvoltarea, starea si aspectul vegetatiei de-alungul drumului.
Ape uzate si scurgeri de ape pluviale
Santurile si rigolele drumului vor fi inspectare regulat pentru a depista eventuale
colmatari si deteriorari, deoarece o functionare necorespunzatoare a sistemului de
dreanaj afecteaza drumurile si ntretinerea acestora. Santurile si rigolele vor fi
curatate de de deseurile antrenate de pe suprafata drumului. Deseurile vor fi
colectate si depozitate n conformitate cu reglementarile n vigoare.
Securitatea circulatiei rutiere
Ocazional, se vor face verificari ale vitezei de deplasare a vehiculelor. n cazul
nerespectarii limitelor de viteza (cu influente asupra zgomotului si emisiilor de
poluanti) se vor lua masuri corespunzatoare. Inspectia drumurilor va avea n vedere
depistarea semnelor de eroziune a suprafetelor, gropile si alte situatii periculoase
care necesita ntretinere.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA IN MUNCA LA LUCRARILE DE
DRUMURI
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile din
urmatoarele acte normative:
1. Legea 319/2006 Legea securitatatii si sanatatii in munca ;
2. HG 1425/2006 - Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006
privind securitatea si sanatatea in munca;
3. HG 300/2006 - Cerinte minime de sanatate si securitate pentru
santierele temporare mobile;
4. HG 971/2006 - Cerinte minime pentru semnalizarea de seuritate si/sau
sanatate la locul de munca;
5. HG 1048/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale
de protectie la locul de munca;
6. HG 1051/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, n special n afectiuni dorsolombare;

7.

HG 1146/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru


utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca;
8. HG 355/2007- privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
9. Regulament privind Protectia si Igiena Muncii n Constructii, aprobat de
MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993;
10. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instituirea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de
lucrari in zona drumului public aprobate prin Ordinul nr.
1112/411 al MI MT / octombrie 2000;
MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA LUCRARILE DE DRUMURI
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile din
urmatoarele acte normative:
1. OUG 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.
265/2006 si modificata si completata prin OUG 164/2008;
2. HG 1213/2006 - privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;
3. Ordin 860/2002 - pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;
Intocmit,
Ing. Sirbu Lazar Marian

CAIET DE SARCINI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
lucrarilor din proiect pentru realizarea conditiilor de calitate cerute de normele tehnice in
vigoare dupa cum urmeaza:
I. Strat de forma din balast natural - existent;
II. Fundatie de balast natural - proiectat;
III. Strat de baza din macadam ordinar impanat, fara inoroire - proiectat;
IV. Strat de legatura (binder) din BADPS 25 si Strat de uzura din BA 16 - proiectat;
V. Podete tubulare;
VI. Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor;
VII.
Marcaje si indicatoare pentru semnalizarea circulatiei rutiere.
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau prin alte laboratoare
autorizate, efectuarea tuturor ncercarilor necesare pentru realizarea conditiilor tehnice
de calitate.
Antreprenorul este obligat sa efectuze, la cererea Beneficiarului si alte verificari
suplimentare necesare pe parcursul executiei.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
straturilor de forma, a probelor prelevate, a ncercarilor efectuate si a rezultatelor
obtinute.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
I.

STRAT DE FORMA

LUCRARI PREMERGATOARE
Trasarea lucrarilor;
Aducerea la profilul proiectat si compactarea suprafetei carosabile existente;
Receptia calitativa a lucrarilor pregatitoare;
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA:
Stratul de forma se executa din materilalul rezultat prin scarificarea pietruirii
esistente conform STAS 12253;
Materialul rezultat din scarificare se aduna in cordoane longitudinale pe
acostament la marginea platformei. Inainte si in timpul asternerii se elimina corpurile
straine si alterate(bulgari de pamant, parti vegetale, alte materiale organice, etc.);
Se executa aducerea la profilul proiectat a partii carosabile existente;
Se realizeaza compactarea corespunzatoare a partii carosabile sub stratul de
forma;

Se asterne materialul pietros scarificat si eventual adaus de balast corespunzator


aprovizionat pentru realizarea grosimii minime de 12 cm inainte de compactare;
Se executa compactarea mecanica. Compactarea se face cu adoas de apa
necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Apa utilizata poate sa provina din
reteaua pubilca sau din alta sursa care sa indeplineasaca conditiile impuse in STAS
790/84;
n cazul n care prin circulatie pe timpul executiei se produc denivelari accentuate
ale stratului de forma care permit stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului,
acestea vor fi remediate si recompactate cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic;
Lucrarile de realizare a stratului de forma nu se executa in perioadele de timp
nefavorabil: precipitatii abundente sau inghet-dezghet.
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA:
Grosimea minima a stratului de forma va fii cea data in proiect 10 cm cu abateri
de 1 cm
Stratul de forma se realizeaza pe latimea partii carosabile
Pantele in profil transversal ale suprafetei stratului de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbacamintii. Abaterile adimise sunt de maxim 3 mm/m
Declivitatile in profil longituninal ale suprafetei stratului de forma sunt aceleasi ca
ale imbracamintii prevazute in proiect;
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si se
0,10 m la latimea intraga;
Abaterile la cotele de nivel ave proiectului sunt de 25 mm;
Abaterile limita se admit in puncte izolate care nu sunt situate in acelalsi profil
trensversal sau in profile consecutive.
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI:
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu
care se efectueaza acestea sunt conform STAS 1913/1.
Verificarea gradului de compactare a stratului de forma se realizeaza conform
STAS 1913/15.
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii
executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor nscrie ntr-un registru de
laborator, care n afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
RECEPTIA LUCRARILOR:
Receptia pe faze , stabilita n proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului n fazele de executie determinante.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica ndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie calitativa n care
sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
II STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

MATERIALE
BALAST NATURAL- Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, greu alterabile la aer, apa sau nghetdezghet, nu trebuie sa contina corpuri straine (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi
vegetale, etc) sau elemente alterate.
Balastul natural din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile
calitative in conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2

Caracteristici
Sort

Conditii de admisibilitate
Fundatii rutiere
0-63

Metode de
verificare
conform
STAS 1913/5

Continut de fractiuni %
Sub 0,02 mm

max. 3

Sub 0,2 mm

3-18

0-1 mm

4-38

0-4 mm

16-57

0-8 mm

25-70

STAS

0-16 mm

37-82

4606

0-25 mm

50-90

0-50 mm

80-98

0-63 mm
Granulozitate

100
Conform figurii

Coeficient de neuniformitate (Un) minim

15

Echivalent de nisip (EN) minim


Uzura cu masina tip Los Angeles

30

STAS

50

730

(LA) % max.

Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face numai dupa efectuarea


testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite ndeplinesc
cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea beneficiarului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel nct sa se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
n cazul n care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevazute.
APA- necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule n suspensie.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI NAINTE DE UTILIZARE -se face de


catre Antreprenor, prin laboratorul sau, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabel
Frecventa minima
Actiunea, procedeul de verificare
sau caracteristici ce se verifica
0
1

1
Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
Determinarea granulometrica.
Echivalentul de nisip.
Neomogenitatea balastului

Umiditate

Rezistente la uzura cu masina tip Los


Angeles (LA)

La aprovizionare

La locul de punere n
opera

Metoda de
determinare

La fiecare lot
aprovizionat

O proba la fiecare lot


aprovizionat, de
500 tone, pentru fiecare
sursa (daca este cazul
pentru fiecare sort)

O proba la fiecare lot


aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone

STAS
4606
O proba pe schimb (si
sort) nainte de nceperea
lucrarilor si ori de cte ori
se observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
-

STAS
730

STAS
4606

STAS
730

PUNEREA N OPERA A BALASTULUI - STAS 8840


LUCRARI PREMERGATOARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
stratului de forma, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
Se verifica trasarea lucrarilor .
nainte de nceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii n opera a balastului.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri
de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa
folosita, acestea fiind consemnate n registrul de santier.
PUNEREA N OPERA A BALASTULUI
Pe stratul de forma receptionat se asterne si se niveleaza balastul. Asternerea si
nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute n proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor
de compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.
Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie,
astfel ca acesta sa fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodata si
masurile de evacuare a apelor.

Denivelarile care se produc n timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care


ramn dupa compactare, se corecteaza cu balast de aport si se recompacteaza.
Lucrarile de realizare a stratului de fundatie din ballast nu se executa in
perioadele de timp nefavorabil: precipitatii abundente sau inghet-dezghet. Este interzisa
folosirea balastului inghetat.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
n timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea
compactarii, ncercarile si determinarile aratate n tablel:
Nr.
Crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau


caracteristica, care se verifica

Frecvente minime la locul


de punere n opera

Metode de
Verificare
Conform

STAS 1913/13
STAS
4606

ncercare Proctor modificata

Determinarea umiditatii de compactare si


corelatia umiditatii

zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250


m de banda de circulatie

Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafata de 2.000


mp de strat

Verificarea realizarii intensitatii de


compactare Q/S

zilnic

Determinarea gradului de compactare prin


determinarea greutatii volumice n stare
uscata

zilnic n minim 3 puncte pentru


suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte
pentru suprafete > 2.000 mp de strat

Determinarea capacitatii portante la nivelul


superior al stratului de fundatie

n cte doua puncte situate n profiluri


transversale la distante de 10 m unul de
altul pentru fiecare banda cu latime de
7,5 m

STAS
1913/15
STAS
12.288
Normativ
CD 31

n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta


se determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 10 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare profil m de strat executat.
Latimea stratului de fundatie este prevazuta n proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale


proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a mbracamintii sub care se
executa, prevazuta n proiect. Abaterile admisibile sunt de maxim +/- 3 mm/m si se
masoara in fiecare profil.
Declivitatile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/20 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pna la realizarea
urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea n stare uscata maxima
determinata prin ncercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
98%, n cel putin 93% din punctele de masurare;
95%, in toate punctele de masurare;
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor
admisibile (conform CD 31).
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00
m lungime astfel:
n profil longitudinal, masuratorile se efectueaza n axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;
n profil transversal, verificarea se efectueaza n dreptul profilelor aratate n proiect
si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.
n cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute n prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faze , stabilita n proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform
Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica ndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie calitativa n care
sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
III. STRAT DE BAZA DIN PIATRA SPARTA
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele
rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute n SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie
ndeplinite de materialele folosite si n STAS 6400 de stratul de piatra executat.
PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza ntr-un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect.

Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza n doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform
prevederilor STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de mbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza n mod
obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, acesta preia si
functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea
de drenare si masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul
va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
balast 0-63 mm n stratul inferior;
piatra sparta 40-80 mm n stratul superior;
split 16-25 mm pentru mpanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cand pamantul din
patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau
balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul
superior este de macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
nghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa ndeplineasca
conditiile de admisibilitate aratate n tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI
Sort (ochiuri patrate)
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.
- conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

Conditii de admisibilitate pentru:


strat izolant
strat de protectie
0-4
4-8
14

5
-

5 d15 p <d15 f < 5 d85 p


6 x 10-3

Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

CARACTERISTICI
Sort (ochiuri patrate)
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- 0...63 mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max.

Conditii de admisibilitate
0-63
3
100
Conform figurii 1
15
30
50

Tabel 3
PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort
Caracteristica
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(dmax), %, max.
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max.
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare, %,
max.
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max.
Coeficient de impuritati:
- corpuri straine, %, max.
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max.
Uzura cu masina tip Los Angeles,
%, max.

Savura
0-8

Rezistenta la actiunea repetata a


sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5
cicluri, %, max.

Piatra sparta (split)


Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
8-16
16-25
25-40
40-63
63-80

10

10

10

10

10

35

35

35

1
-

1
3
30

1
nu este cazul
corespunzator clasei rocii
conform tabelelor 2 si 3 din
SR 667
3

nu este cazul

Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8,
8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca ndeplineste conditiile din
tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizeaza ntr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu
predozator cu patru compartimente.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Sort
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
- 0...8 mm
- 1640 mm
- 25...63 mm
Granulozitate
Echivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural) (EN),
min.

Conditii de admisibilitate
0 - 40
0 - 63
3
3
2...14
3...14
35...55
42...65
2040
2040
sa se nscrie ntre limitele din tabelul 5 si
conform figurii 2
30

Uzura cu masina tip Los Angeles


(LA) %, max.
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

30
6 pentru split
3 pentru piatra sparta mare 40-63

Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu de
granulozitate
0 .... 40
0 .... 63

Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm


Limita
infer.
super.
infer.
super.

0,02
0
3
0
3

0,1
2
10
1
10

0,2
3
14
2
14

1
12
30
8
27

4
28
50
20
42

8
42
65
31
55

16
60
80
48
70

25
75
90
60
80

40
90
100
75
90

63
90
100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule


alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate
n tabelul 3 (pentru piatra sparta).
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n opera se va face numai dupa ce
analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
n timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pastrate n conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face n conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laboratorul santierului.
n cazul n care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor
calitative prevazute.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule n
suspensie.
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau n conformitate
cu prevederile cuprinse n tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Corpuri straine:

FRECVENTA MINIMA
la aprovizionare

METODE DE

la locul de punere
n opera

DETERMINARE
CONF.

la fiecare lot aprovizionat


n cazul n care se

Ori de cate ori apar

ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
- argila bucati
- argila aderenta
- continut de carbune
Continutul de granule alterate,
moi, friabile, poroase si
vacuolare
Granulozitatea sorturilor
Forma granulelor pentru piatra
sparta
Coeficient de forma
Echivalentul de nisip (EN numai
la produse de balastiera)
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5
cicluri
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta n
stare saturata la presiune
normala
Uzura cu masina tip Los Angeles

FRECVENTA MINIMA
la aprovizionare
observa prezenta lor
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sursa

METODE DE

la locul de punere
n opera
factori de
impurificare

DETERMINARE
CONF.
STAS 4606

SR 667

STAS 730

STAS 730

STAS 730

STAS 4606

O proba la max. 500 mc


pentru fiecare sort de
piatra sparta si sursa

STAS 730

O proba la max. 500 mc


pentru fiecare sort si
fiecare sursa

STAS 730

O proba la max. 500 mc


pentru fiecare sort si sursa
O proba la max. 500 t
pentru fiecare sort si
fiecare sursa
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sursa
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sursa

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL


INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumica n stare uscata efectiva, exprimata n g/cm3
W ef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata n %
n vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100
dumax P.M.
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente sau de strat de forma, n conformitate cu prevederile caietelor de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
nainte de nceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii n opera a straturilor de fundatie.
nainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea
- precum si alte lucrari prevazute n acest scop n proiect.

n cazul straturilor de fundatie prevazute pe ntreaga platforma a drumului, cum


este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face
printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacuarii apelor n
afara suprafetei de lucru, n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului
sau deasupra terenului n cazul rambleelor.
n cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta
se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum
n lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate n registrul de santier.
EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
nainte de nceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie
din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra
sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip n functie de solutia prevazuta
n proiect.
n cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat
pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.
n toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba n lungime de
min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta
n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de
raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa
cum este cazul, stabilite de comun acord.
n cazul n care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul
va trebui sa realizeze o noua ncercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a
componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Qvolumul materialului pus n opera, n unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat n
mc
Ssuprafata compactata n intervalul de timp dat, exprimata n mp
n cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
n cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta
a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si n continuare a numarului minim de treceri,
dupa asternerea n doua reprize a splitului de mpanare 16-25, pana la obtinerea
nclestarii optime.
Compactarea n acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa
nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea

de cca. 40 mm aruncate n fata ruloului nu mai patrund n stratul de fundatie si sunt


sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de
santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, ntr-un singur
strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa
se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor
prevazute n proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe ntreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent ncadrat de acostamente,
asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc n timpul compactarii stratului de fundatie sau care
raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi
se compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast nghetat.
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast,
care, prealabil asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat n reprize. Pana la nclestarea
pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care
operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone.
Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se mpaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin nnoroire a golurilor ramase dupa mpanare,
cu savura 0-8 sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta
mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
n cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face
umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

n timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau
din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate n
tabelul 7, cu frecventa mentionata n acelasi tabel.
n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).

Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
5.

6.
7.

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA
ncercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S
- toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Verificarea compactarii prin ncercarea cu p.s.
n fata compresorului
Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
- toate tipurile de straturi de fundatie

FRECVENTE MINIME
LA LOCUL DE PUNERE
N LUCRU

minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp de
strat
minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp de
strat
zilnic
minim 3 pct. ptr. suprafete <
2000 mp si minim 5 pct. pt.
suprafete > 2000 mp de
strat
minim 3 ncercari la o
suprafata de 2000 mp
n cate doua puncte situate
n profiluri transversale la
distante de 10 m unul de
altul pt. fiecare banda cu
latime de 7,5 m

METODE DE
VERIFICARE
CONFORM

STAS 1913/13
STAS 1913/1
STAS 1913/15
STAS 12288
STAS 6400
Normativ
CD 31

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE


ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector
de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta n proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a mbracamintii sub care se
executa, prevazuta n proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, n valoare absoluta si va fi masurata la fiecare
25 m.
Declivitatile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale mbracamintilor sub
care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea
nclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre
de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu
dimensiunea de circa 40 mm, aruncata n fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita
fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.

Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea n stare uscata
maxima determinata prin ncercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100%, n cel putin 95% din punctele de masurare;
98%, n cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/n toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
98%, n cel putin 93% din punctele de masurare;
95%, n toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea
deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00
m lungime astfel:
n profil longitudinal verificarea se efectueaza n axul fiecarei benzi de circulatie si
denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
n profil transversal, verificarea se efectueaza n dreptul profilelor aratate n proiect
si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute n prezentul caiet de
sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita n proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborata
de MLPAT si publicata n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile
prevazute n documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate n
conformitate cu prevederile legale.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica ndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faza n registrul
de lucrari ascunse.
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru ntreaga lucrare,
conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga
lucrare si se va face n conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG
273/94.

IV. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE


STRAT DE LEGATURA DIN BADPS 25;
STRAT DE UZURA DIN BA 16;
DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
Pentru modernizarea drumurilor de interes local din conform strudiului de
fezabilitate si expertizei tehnice din dimensionarea structurii rutiere a rezultat o
imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum nepafinos pentru drumuri
D60/80; D 50/70 din doua straturi
Stratul superior de uzura din BA 16 beton asfaltic bogat in criblura
Stratul inferior de legatura (binder) din BADPS 25 beton asfaltic deschis cu
pietris sortat
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos se vor
executa conform SR 754.
Imbracamintile bituminoase cilindrate se aplica pe strat de baza din macadam.
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
AGREGATE
Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform
specificatiilor SR EN 13043.
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- cribluri sort, conform SR 667;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- pietris, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25, conform SR 662.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in
totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu
platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de
conformitate care atesta calitatea acestora.
FILER
Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de
creta, trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si STAS 539.
La aprovizionare, filerul va fi insotit de Declaratia de confrmitate cu performantele
produsului si se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru
maxim 100 to.
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
LIANTI
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini sunt:

- bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Nationala


NB art. 30 si respectiv art. 31 ;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80)
si clasa 5 (penetratie 40/100) , conform SR EN 14023 + Anexa Nationala NB art. 31.
Liantii se slecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice
astfel:
- pentru zona unde se implementeaza proiectul se vor utiliza bitumurle 35/50 si
50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80.
Bitumurile tip 35/50 se poate utiliza in stratul de legatura.
Fata de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationala NB art. 30 si
respectiv art. 31 si SR EN 14023 + Anexa Nationala NB art. 31, bitumul trebuie sa
prezinte conditia suplimentara de ductilitate la 250 C conform SR 61:
- mai mare de 100 cm pentru butumul 50/70 ;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT1;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT.
Bitumul neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o
adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In
caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate.
Adezivitatea se detrmina prin metoda spectrofotometrica conform SR 10696 si/sau
SR EN 12697-11.
Pentru agregatele de balastiera , adezivitatea se va detrmina obligatoriu, atat prin
metoda cantitativa (conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11) cat si prin metoda
calitativa, conform Normativului NE 022 in vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea
cu valoarea cea mai dezavantajoasa.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe
tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului. Perioada si temperatura de
stocare va fi aleasa in functie de specificatiile producatorului, astfel incat caracteristicile
initiale ale bitumului sa nu sufere modificari la momentul prepararii mixturii asfaltice.
Se recomanda ca la stocare temperatura bitumului sa fie 120...1400 C, iar cel
modificat de minimum 1400 C si recirculre 20 minute la inceputul zilei de lucru.
Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cy rupere rapida
conform SR 8877-1 si SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din Declaratia de conformitate cu
performantele produsului si se vor efectua verificari ale calitatii produslui, pentru fiecare
lot aprovizionat, dar nu mai mult de:
- 500 to bitum/bitum modficat din acelasi sortiment;
- 100 to emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.
ADITIVI
In vederea atingerii performantelor betoanelor asfaltice la nivelul cerintelor se pot
utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare.
Acesti aditivi pot fi adaugati fie direct in bitum, fie in betonul asfaltic.
Aditivul este un material component care poate fi adaugat in cantitati mici in
mixtura asfaltica (fibre minerale sau organice), sau polimeri, pentru a modifica
caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfalice, fie produsii care se
adauga in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia, conform SR
EN 13108 1.

Imbatranirea TFOT/RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607 - 1

Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc in baza unui studiu preliminar efectuat de un


laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea
cerintelor de performanta specificate.
Aditivii utilizati la fabricarea betoanelor asfaltice vor avea la baza un standard, un
agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a
caracteristicilor tehnice reglementat pe plan national (agrement tehnic).
COMPOZITIA MIXTURILOR
Materilele utilizate la fabricarea betoanelor asfaltice sunt: bitumul, bitumul
modificat si materialele granulare.
Materiale granulare utilizate:
Nr
crt

Tipul betonului asfaltic

Materiale utilizate

Beton asfaltic BA

Criblura sort 4-8; 8-12, 5 sau 8-16


Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4
Filer

Beton asfaltic deschis cu criblura BAD

Criblura sort 4-8; 8-16 ; 16-20 sau 16-25


Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4
Filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice


deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec nisip de
concasare cu nisip natura. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie
de maxim:
- 25% pentru BA 16;
- 50% pentru BADPS 25.
Curba granulometrica a amestecului de aggregate naturale, va fi cuprinsa intre
limitele din tabelul de mai jos:
Marimea ochiului
sitei conform SR
EN 933-2, mm

Tipul mixturii asfaltice

BA 16

BADPS 25

31,5

100

25

100

90...100

20

16

90...100

73...90

66...85

42...61

42...66

28...45

30...50

20...35

22...42

14...32

0,63

18...35

10...30

0,20

11...25

5...20

0,10

8...13

3...8

0,063

7...10

2...5

Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator de


catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat, conform tabelului de mai jos:

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Strat de uzura (rulare)

BA 16

Strat de legatura (binder)

BADPS 25

Continutul de liant %
in betonul asfaltic
5,76,2
minim 4,5

In cazul in care, din studiu de reteta rezulta un dozaj optim de liant in afara
limitelor din tabelul de mai sus, acesta nu va fi acceptat decat cu aprobarea proiectantului
si beneficiarului.
Limitele recomandate pentru continutul de liant, au in vedere o masa volumetrica
de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumetrice, limitele continutului de bitum se
calculeaza prin corectia cu coeficientul:
2650
d
d= masa volumica reala (declarat de productaor si verificata de laboratorul
antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderata conform fractiunilor utilizate
la compozitie), in kg/m3 si se determina conform SR EN 1097-6.
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice folosite este:
a=

Tipul stratului

Tipul mixturii
asfaltice

Raport
filer:liant
(recomandat)

Strat de uzura (rulare)

BA 16

1,31,8

Strat de legatura (binder)

BADPS 25

0,71,4

Formula de compozitie (reteta) va fi stabilita pentru fiecare categorie de beton


asfaltic, si va fi sustinuta de studiile si inceracrile efectuate, impreuna cu rezultatele
obtinute.
Aceste studii comporta incercari pentru cinci continuturi de liant repartizate de o
aprte si de alta a continutului de liant recomandat (calculat), dar nu in afara limitelor
recomandate cu mai mult de 0,2%.
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,
precum si din straturile imbracamintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si
din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul:
Tipul mixturii asfaltice

BA 16
Clasa
tehnica
drum III-IV

BADPS 25
Clasa
tehnica
drum III-IV

- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max

6,00

- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max

10,5

Caracteristica

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa giratorie:

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic):


- deformatia la 500 C, 300 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

30000

- deformatia la 400 C, 200 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

30000

- viteza de deformatie la 500 C, 300 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

- viteza de deformatie la 400 C, 200 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

4100

4500

Modulul de elasticitate la 20oC,124 ms MPa, minim:

Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din imbracaminte


Rezistenta la deformatii permanente , 600 C (ornieraj)
- viteza de dormatie la ornieraj, mm/1000 cilcuri
- adancimea fagasului, % din grosimea initiala a probei
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta:
numar minim de cicluri pana la fisurare la 150 C
Rezistenta la obosela, eprubete trapezoidale sau prismatice,
mimim

10-6,

0,7
7

300000

150

Caracteristicile straturilor realizate din betoane asfaltice sunt:


a) Gradul de compactare si absorbtia de apa
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a
betonului asfaltic compactat in strat si densitatea aparenta determinata pe ebruvete
Marshaii compactate in laborator din acelasi beton asfaltic, conform SR EN 12697-6.
Densitatea aparenta a betonului asfaltic din strat se poate detrmina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de
masurare adecvate, omologate, la minim 7 zile dupa asternere.
Inceracrile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in
determinarea densitatii aparente si a absortiei de apa pe placute (100x100 mm) sau pe
carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din
betoane asfaltice, vor fi conforme cu valorile din tabelul de mai jos:
Nr
crt

Tipul stratului

Absorbtie de apa,
% vol

Grad de compactare,
% minim

Strat de uzura (rulare) BA 16

25

97

Strat de legatura (binder) BADPS


25

3...8

96

b) Rezistenta la deformatii permanente


Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din beton asfaltic
se verifica pe minim doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la
cel putin 7 zile dupa asternere.
Rezistenta la deformatii permanente pe carote se masoara prin determinarea
vitezei la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 600 C, conform SR EN
12697-22. Valorile admisibile in functie de trafic sunt:
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica

BA 16
Clasa
tehnica
drum III-IV

BADPS 25
Clasa
tehnica
drum III-IV

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa giratorie:


- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max

6,00

- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max

10,5

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic):


- deformatia la 500 C, 300 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

30000

- deformatia la 400 C, 200 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

30000

- viteza de deformatie la 500 C, 300 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

- viteza de deformatie la 400 C, 200 Kpa si 10000 impulsuri, m/m, maxim

4100

4500

Modulul de elasticitate la 20oC,124 ms MPa, minim:

Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din imbracaminte


Rezistenta la deformatii permanente , 600 C (ornieraj)
- viteza de dormatie la ornieraj, mm/1000 cilcuri
- adancimea fagasului, % din grosimea initiala a probei
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta:
numar minim de cicluri pana la fisurare la 150 C
Rezistenta la obosela, eprubete trapezoidale sau prismatice,
mimim

10-6,

0,7
7

300000

150

c) Elementele geometrice ale stratului executat


Elementele gometrice si abaterile limita sunt:
Nr
crt

Elemente geometrice

Conditii
de
admisibilitate
(min, cm)

Grosimea minima a stratului cmpactat, cm, mimim


-strat de uzura cu granule de minim 12,5 mm
-strat de legatura cu granule de maxim 25 mm

Latimea partii carosabile

Profilul
-

Profil longitudinal
- declivitate, % maxim

transversal
in aliniament
in curbe si zone aferente
cazuri speciale

Abateri limita locale


transmise la elemntele
geometrice
- nu se admit abateri in
minus fata de grosimea
minima prevazuta in
proiect pentru fiecare
strat

4,00
6,00

Conform
STAS 2900

50 mm

Sub
forma
de acopersi
conform
STAS 863
Panta unica

50 mm fata de cotele
profilului adoptat

72

50 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu
conditia respectarii
pasului de proiectare
adoptat.

d) Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase


Caracteristicile suprafetei straturilor de uzura executate din betoane asfaltice si
conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite sunt redate in tabelul de mai jos:

Nr
crt

Caracteristica

Conditia
de
admisibilitate

Planeitatea in profil longitudinal


- drumuri de clasa tehnica V

3,0

Unifromitatea in profil longitudinal


- drumuri de clasa tehnica IV...V

5,0

Uniformitatea in profil transversal, mm/m

Metoda de incercare
Reglementari tehnice in
vigoare privind masurarea
indicelui de planeitate
SR EN 13036-7
Echipamente

elctronice

Declivitatil mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a
circulatiei.

- drumuri de clasa tehnica IV...V

3,0

Rugozitatea suprafetei
-Aderenta suprafetei. Incercarea pendul
(SRT) unitati PVT
drumuri de clasa tehnica IV...V

70

Omogenitate. Aspectul suprafetei

sau

metoda

SR EN 13036-4

Adancimea medie a macrotexturii, metoda


columetrica MTD (pata de nisip)
adancime textura
drumuri de clasa tehnica IV...V
Adancimea medie a macrotexturii, metoda
profilometrica, MPD
- adancime medie profil exprimata in
coeficient de frecare (GT)
drumuri de clasa tehnica IV...V

omologate
sablonului

SR EN 13036-1
1,6

0,35

SR EN 13473-1
Reglemantari tehnice in
vigoare, cu aparatul de
masura Grip Tester
Masuratori efectuate la
50km/h cu un debit de apa
de 11 litri/mim

Vizual: aspect fara degradari sub forma de


exces de bitum, fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite

PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA


Prepararea si transportul mxturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui
realizata numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul
de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie
asigurata intr-un mod corespunzator.
Certificarea capabilitatii instalatiei privind calitatea fabricatieie si conditiile de securitate
prevazute in Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si
reglementarilor nationale si europene. Se recomanda efectuarea inspectiei tehnice a
instalatiei de producere a mixturii asfaltice de catre un organism de inspectie terta,
organism acreditat conform normelor tehnice in vigoare.
Controlul productiei in fabrica se face conform SR EN 13108-21.
Temperaturile agrgatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea
din uscator, se stabilesc in functie de tpul liantului, cu observatia ca temperaturile din
partea superioara a intervalului se utilizaeaza la executie in zonele climatice reci:
Tipul liantului

Agregate naturale

Bitum

Mixtura asfaltica la iesirea


din malaxor

170...180

160...170

160...175

170... 190

170...180

170...180

Temperatura, 0 C
Bitum rutier neparafinos
Birum
polimeri

modificat

cu

Temperatura betonului asfaltic la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat in
conditiile concrete de transport si conditiile climatice sa fie asigurate temperaturile de
asternere si compactare:
Tipul liantului

Temperatura mixturii la asternere


0

Bitum rutier neparafinos tip:


35/50

Temperatura mixturii la compaxtare


0
C min

C min

150

inceput

sfarsit

145

110

50/70
70/100
Bitum modificat cu polimeri, tip:
25/55
45/80
40/100

145
140

140
135

110
100

165
160
155

160
160
160

120
120
120

Este interzisa incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile


specificate mai sus, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul
tehnologic.
Trebuie evitata incalzirea prelungita sau reincalzirea aceleasi cantitati de bitum de
mai multe ori.
Durata de amestecare, in functie de tipul instalatiei, trebuie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu
liantul bituminos.
Betoanele asfaltice se transporta cu autobasculante corespunzatoare, acoperite cu
prelate speciale, imediat dupa incaracre urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot
timpul transportului, sa fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curatate si
uscate.
Betoanele asfaltice preparate cu bitum modificat cu polimeri se transporta
obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolanta acoperita cu prelata.
Lucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a betoanelor asfaltice
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente,
praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa
trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului
suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul
suport din imbracaminti asfaltice existente;
pentru strat de uzura pe strat de legatura cnd stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei
bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa
aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva
inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cnd grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai
mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau
alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment
prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi
bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime
de minimum 2 cm.
Asternerea betoanelor asfaltice
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat.
Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului
suport.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoarefinisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II
si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona
casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie
asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se
executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii
ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, se procedeaza la scoaterea
acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se
indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si
curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne
mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, att din punct de
vedere al grosimii ct si cel al afnarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cnd acest lucru
nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de
asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maximala a mixturii raspndite printr-o singura trecere este cea fixata de
proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspat depus inainte de compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta
mixtura necesara pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda
realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte
regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel

inct sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cnd benzile
adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta
se asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata,
impingndu-se inapoi cu o racleta, astfel inct sa apara rostul, operatie dupa care se
efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala
cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cnd
exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al
drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in
functie de grosimea noului strat, astfel inct sa se obtina o grosime constanta a acestuia,
cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45o.
Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea
si compactarea noii mixturi asfaltice, pna la nivelul superior al ambelor straturi (nou si
existent).
Compactarea betoanelor asfaltice
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica si fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector
experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie
de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea
respectiva, utiliznd mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru
productia curenta.
Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de
compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;
- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in
articolul precedent.
Conform SR 13108, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in
tabel:
Tipul stratului
Strat de uzura BA 16
Strat de legatura BADPS 25

Compactor cu pneuri de
160 kN
10
12

Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
4
4

Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.


Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului


cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel inct sa
se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si
suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu-se in zona
rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, se compacteaza cu maiul mecanic
sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe
suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe
toata latimea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
CONTROLUL CALITATII MIXTURILOR ASFALTICE
Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic consta in urmtoarele operatii:
1. Controlul reglajului instalatiei de prepararea betoanelor asfaltice:
- functioanrea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zi ;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale zilnic;
2. Controlul regimului termic de prepararea a betoanelor asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator
permanent;
- temperatura betonului asfaltic la iesirea din malaxor permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de executie a straturilor bituminoase:
- pregatirea stratului suport zilnic, la inceperea lucrarii;
- temperatura betonului asfaltic la asternere si compactare cel putin de doua ori pe
zi la compactare;
- modul de executie a rosturilor zilnic;
- tehnologia de compactare zilnic.
4. Verificarea respectarii compozitiei betonului asfaltic conform retetei de referinta:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si fler la iesirea din malaxor
inainte de adaugarea liantului, zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate
necorespunzatoare a betonului asfaltic;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate la inceputul fiecrei zi de
lucru;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de beton asfaltic prelevate de
la malaxor si astrnere zilnic.
5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice se face prin analize efectuate de un laborator
acreditat pe probe de betoane asfaltice 1 proba/400 tone , dar cel utin una pe zi:
- compozitia betonului asfaltic, care trebuie sa corespunda compozitia stabilita prin
studiu preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico mecanice care trebuie sa se incadreze in limitele
prevederilor caietului de sarcini;
- volumul de goluri se va verifica pe parcursul executiei pe ebruvete Marshall.

CONTROLUL CALITATII STRATURILOR EXECUTATE DIN BETOANE ASFALTICE


Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epuvete, astfel:
carote 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj;
carote 100 mm sau placi de min 400x400 mm sau carote 200 mm pentru
determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei, precum si
a compozitiei betoanelor asfaltice.
Eprubetele se prelevaeza in prezenta delegatului antreprenorului si beneficiarului
sau la cererea proiectantului, la aproximativ 1,00 m de marginea partii carosabile,
incheindu-se proces verbal in care se va nota grosimea straturilor.
Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prn determinarea gradului de
compactare in situ, prin inceracri nedistructive sau prin incercari de laborator pe caote.
Incercarile de laborator pe carote pentru verificarea compactarii constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute de 100x100 mm sau
pe caote cilindrce cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate:
-

Nr
crt

Tipul stratului

Absorbtie de apa,
% vol

Grad de compactare,
% minim

Strat de uzura (rulare) BA 16

25

97

Strat de legatura (binder) BADPS


25

3...8

96

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si uniformitatii suprafetei se face


conform STAS 6400, si consta in:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie,
conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de
inceracrea probelor din stratul de baza executat, prin maximum doua sondaje pe
km, efectuate la 1,00 m de marginea stratului de baza;
- verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal- se face in axa, cu ajutorului aparatului
topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3,00 m lungime, pe minimum
10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, respectiv
profilul transversal tip.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect
este de 50 mm pentru latimea caii de rulare.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de + 1 mm/m.
Abaterile limta locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 10 mm cu
conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe face determinante
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de
legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996.
Receptia preliminara (La terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform


Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica
aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10%
din lungimea traseului.
Verificarea grosimii se face pe plobele prelecate pentru verificarea calitatii
imbracamintii .
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care
este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele
defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor.
Receptia finala
Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa
expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
V. PODETE TUBULARE
GENERALITATI
Executia podetelor tubulare implica urmatoarele operatiuni:
Trasarea lucrarilor si amenajarea platfoemei de lucru;

Sapaturi si sprijiniri ale gropii de fundatie;

Realizarea substratului de balast;

Turnarea betonului in radier si fundatia timpanelor;

Montarea tuburilor prefabricate;

Cofraje pentru elevatia timpanelor;

Turnarea betonului in timpane;

Hidroizolatia tuburilor si e extradosului timpanelor;

Realizarea drenului pe perimetrul tuburilor prefabricate;

Realizarea umpluturii si a straturilor de fundatie ale structurii rutiere.

DESCRIEREA LUCRARILOR
Trasarea lucrarilor consta in stabilirea axelor si a perimetrului lucrarii si marcarea
acestora cu balize si tarusipe care se repereaza si cotele de lucru.
Pregatirea zonei de lucru:
Pozitia si intinderea zonei in care este amplasata lucrarea sunt determinate de
conditiile specifice ale zonei, de lungimea si latimea podetului. Constructorul trebuie sa
dimensioneze aceasta suprafata, astfel incat toate lucrarile sa fie realizate fara probleme.
Semnalizarea lucrarilor pentru asigurarea conditilor de circulatie si protectia
muncii.

Sapaturi si sprijiniri ale gropii de fundatie


Pot fi utilizate metode manuale si mecanice de excavare. La unele podete sunt
necesare sprijiniri ale terasamentelor, pentru evitarea accidentelor .
Elementele geometrice ale sapaturii gropii de fundatie si ale fundatiilor timpanelor
vor vea dimensiunile din proiect.
In cazul in care executia sapaturilor descopera unele retele de utilitati care trebuie
sa ramana in functiune, trebuie luate masuri adecvate in scopul protejarii lor impotriva
deteriorarii. Lucrarile vor fi suspendate si beneficiarul va fi informat pentru luarea
masurilor ce se impun. Pamantul excavat va fi transportat intr-un depozit, cu aprobarea
beneficiarului.
Realizarea substratului de balast se executa din balast cu acelesi caracteristici
calitative ca si balastul din fundatia drumului si se compacteaza corespunzator.
Turnarea betonului in fundatii se face concomintent perntru fundatiile timpanelor
si radier. Betonul va avea clasa si caracteristicile prevazute in plansele de executie.
Turnarea betonului va fi executata fara intreruperi in straturi de maxim 30 cm grosime
pana la cotele din proiect respectand codul de practica pentru betoane indicativ CP
012/2007.
Montarea tuburilor prefabricate se face conform unei proceduri tehnologice de
executie propusa de constructor si aprobata de beneficiar.
Cofraje pentru elevatia timpanelor si peretii camerelor de cadere
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate in lucrare, dau betonului forma proiectata.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea pozitiei cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

etanseizarea cofrajelor;

tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul cu o substanta care sa


usureze decofrarea.

Cofrajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


sa asigure forma si dimensiunile urmarite din proiect;

sa fie suficient de etanse pentru a nu se pierde laptele de ciment;

sa fie stabile si rezistente la solicitarile care apar in timpul betonarii;

sa fie unse partile care vin in contact cu betonul;


la decofrare sa permita o preluare graduala a incarcarii de catre elementele
existente;

Turnarea betonului in timpane


Betonul aprovizionat petru executia timpanelor si a camerelor de cadere va indeplini
cerintele de calitate prevazute in detaliile de executie si de codul de practica pentru
executarea elementelor din beton CP 012.
MATERIALE CONDITII DE CALITATE

COFRAJE
Cofrajele si sustinerile corespunzatoare lor trebuie sa fie astfel alcatuite inct sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute


in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate;

sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte;

sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de


executie;

sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada


elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;

sa permita decofrarea usoara si totala;

sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele


care se decofreaza;

sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene


sau praguri;

sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care


este alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si
pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte
defecte;

materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in


vigoare;

distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul


betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii;

PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE


Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea ct si
numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:

curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cnd


spalarea se face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa
curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);

tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa


usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului.

MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea pozitiei cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va


asigura repartizarea solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si de
posibilitatile de inmuiere, astfel inct sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea
sustinerilor se va face astfel inct sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile
de temperatura.
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari
etapizate astfel:

preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau


subansamblurile de cofraje si sustineri;

in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul


de fixare a elementelor;

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese


verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".

BETONUL UTILIZAT
In cazul betonului deja preparat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul
(executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia
betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii
corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii
betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare.
Producatorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului
urmatoarele informatii de baza:

denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;

denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a


betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul
doveditor al atestarii statiei din Codul de practica- NE 012;

data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul,
precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);

numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;

cantitatea de beton (m3).

TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI


Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare,


iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta
mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel inct sa se
evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si
se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

Pregatirea turnarii betonului


Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea
acesteia de catre investitor;
b) sunt realizate masurile pregatitoare si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare si este verificata functionarea corecta a utilajelor pentru campactarea
betonului in conformitate cu prevederile procedurii de executie propusa de construcor si
acceptata de beneficiar;
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
e) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
f) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel inct acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
g) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera
si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
prevederilor procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul
de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea
consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu
betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,00 m.
e) betonul trebuie sa fie raspndit uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 30 cm inaltime si turnarea noului strat
inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
f) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, lundu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
g) durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri specialfe la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca
timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si
respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat inct sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee,
functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica
a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz
cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:

intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea


trebuie sa continue pna la pozitia corespunzatoare a unui rost.

n timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si


degradarea cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt cele prezentate in ANEXA IV.2
din Codul de practica- NE 012.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumita
rezistenta tinand cont de prevederile de practica.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului,
conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu
a structurii.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o
suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR


Controlul calitatii lucrarilor se refera la:

controlul calitatii tuturor materialelor componente;

controlul fabricatiei si transportului betonului;

controlul inainte de punerea in opera a betonului;

controlul punerii in opera a betonului;

controlul protejarii betonului pe perioada intaririi;

verificarea calitatii betonului intarit.

Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate,


sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 012.
Hidroizolatia tuburilor si a extradosului timpanelor se face cu emulsie cationica.
Drenul de piatra sparta
Drenul de piatra sparta pentru executia drenurilor trebuie sa respecte urmatoarele
conditii:
dimensiunea pietrei nu poate fi mai mare de 1/6 din cea mai mica dimensiune a
drenului;
raportul intre dimensiunea maxima si cea minima nu poate fi mai mica decat 2.5;
piatra sa nu fie degradata si sa fie rezistenta la la fenomenul de inghet-dezghet;
inainte de a fi pusa in opera, piatra trebuie sa fie curatata si spalata de pamant.
TOLERANTE
Toleranta asupra oricarei dimensiuni precizata in detaliile de executie este de + 2 cm.
Devierea maxima admisa a unui element fata de verticala este de + 2 cm.
Toleranta de linialitate a muchiilor si de planeitate a suprafetelor este de + 1 cm.
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile de podete tubulare vor fi supuse unor receptii pe faze de executie, unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse), daca partea de lucrare ce se
receptioneaza sa executat conform proiectului si respecta conditiile impuse de detaliile
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor , documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- realizarea sapaturii gropii de fundatie;
- realizarea substatului de balast;
- turnarea betonului in fundatii;
- realizarea cofrajelor;
- starea betonuli in elevatie dupa decofrare;
- executia hidroizolatiei;
- realizarea drenului si al straturilor din fundatia structurii rutiere;

RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarii se va proceda la efectuarea receptiei preliminare verificandu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de
executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
in cursul executiei.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara in care
se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu
privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat
lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
VI. DISPOZITIVE DE ASIGURAREA SCURGERII APELOR

Santuri si rigole de pamant


OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prevederile prezentului capitol se aplica la realizarea santurilor si rigolelor pereate


cu beton de ciment si a rigolelor de pamant.
MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR
PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei santurilor sau rigolelor si a
limitei sectiunilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le
va respecta intocmai si se aproba de catre baneficiar consemnndu-se in registrul de
santier.
EXECUTIA SAPATURILOR
Sectiunile sapaturilor se vor realiza conform detaliilor de executie prin finisare
manuala fiind asigurate cotele si planeitatea suprafetelor fundului si taluzurilor santului
sau rigolei.
Sapaturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente
acestea cad in sarcina Antreprenorului.

Pamntul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de


Beneficiar la o distanta, care nu va putea depasi 5 km.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:

controlul calitatii tuturor materialelor componente;

controlul fabricatiei si transportului betonului;

controlul inainte de punerea in opera a betonului;

controlul punerii in opera a betonului;

controlul protejarii betonului pe perioada intaririi;

verificarea calitatii betonului intarit.

Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de


conformitate, sunt conform ,codului de practica", indicativ NE 012.
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile pentru dispozitive de asigurarea scurgerii apelor vor fi supuse unor receptii
pe faze de executie, unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascuse), daca partea de lucrare ce se
receptioneaza sa executat conform proiectului si respecta conditiile impuse de detaliile
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- realizarea sapaturii;
- realizarea substatului de nisip;
- turnarea betonului si puprafatarea;
La terminarea lucrarii se va proceda la efectuarea receptiei preliminare
verificandu-se:
- concoranta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
in cursul executiei.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara in care
se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu
privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat
lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

SANTURI SI RIGOLE DIN BETON TURNAT PE LOC

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE


CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in
vigoare in Romnia.
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghetdezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de
suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se
vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin
caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii
si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului
de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre
producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat dect
dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise
marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
Antreprenorului.
AGREGATE
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate
- nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet;
se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar
continutul in granule care trec, respectiv ramn pe ciururile sau sitele ce delimiteaza
sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramn pe
ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de impurificare.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor


intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va
face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR
PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a
amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului
precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le
va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnndu-se in registrul de
santier.
EXECUTIA SAPATURILOR
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi
vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pna la cota stabilita de Inginer in timpul
executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei,
pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si
inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de
muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a
latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente
acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamntul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de
Beneficiar la o distanta, care nu va putea depasi 1 km dect in cazul unor prevederi in
acest sens in caietul de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa
pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri
joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul
latimii medii a elementelor de sustinere.
Pamntul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune
depaseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima
a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a
rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avnd un
dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip;

Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra


sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400
kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a
caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o
suprafata plana si orizontala din scnduri sau panouri metalice pna la omogenizare
perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata,
cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pna cnd mortarul devine
perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framntat
cu mna, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite
folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa
accepte si alte consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va
usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata
amestecat cu mortarul proaspat.
CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 13 in care sunt
indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile
minime de ciment.
COMPOZITIA BETOANELOR
Betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei.
Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate
in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte
de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul
accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru
acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea
lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de
Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat lund
in considerare:
- dozajul minim de ciment;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat
+/- 3%
- pentru ansamblul de agregate
+/- 2%
- pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa totala
+/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si
apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii.
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform
prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul
care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza,
va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in
timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de
folosire inainte de turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie
puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si
bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte
de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in
desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton
dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a
obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost
vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind
seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub
care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata dect sub rezerva folosirii
mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt
convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului
o temperatura de cel putin +10 timp de 72 de ore.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura
betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de
precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35,
Beneficiarul va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
Beneficiarul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea
betonului si conditiile climatice.
TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre
muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune.
Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data
in functie de inaltimea si natura acestui element .
Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau
riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul
segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata
este egala cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru.
RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de


regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse,
care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de
lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe
faza de executie.
RECEPTIA PE FAZE
1In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse
de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de
cadere, s.a.
- trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor verificndu-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale
si a proiectului de executie;
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate;
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in
care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora
si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat
lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
VIII MARCAJE SI INDICATOARE PENTRU SEMNALIZAREA CIRCULATIEI RUTIERE
1. MARCAJE RUTIERE
TIPURI DE MARCAJE
Marcajele longitudinale care la rndul lor se subdivid n marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie;

- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua.
Marcajele transverale
- de oprire - linie continua avnd latimea de 40 cm, astfel nct din locul de oprire
sa fie asigurata vizibilitatea n intersectie
- de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata
de un triunghi;
- de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea
de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3,00 m;
n intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni
pot fi completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale si transversale, sunt
propuse de catre executantul atestat si avizate de administratorul drumului si serviciul de
Politie Rutiera.
CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR
Marcajele rutiere se executa conform STAS 1848/7/95
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa n general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate.
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot
executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect
uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. + 15oC astfel nct sa se asigure
functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant iar intensitatea vntului sa
fie suficient de redusa nct sa nu perturbe jetul de vopsea. Marcajele rutiere se executa
cu vopsea ecologica, alba, diluabila cu apa, tip masa plastica, care asigura vizibilitate n
conditii de ceata, ploaie att pe timp de zi ct si de noapte. Vopseaua se aplica la rece,
ca atare sau pe amorsa, n grosime de pelicula uda de 2000 microni.
Marcajele rutiere trebuie sa asigure vizibilitate n conditii de ceata, ploaie, att pe
timp de zi, ct si pe timp de noapte.
Marcajele rutiere se aplica conform tehnologiei Producatorului si procedurii de
executie (inclusiv planse) intocmita de executantul atestat al lucrarii si aprobata de
administratorul drumului (Beneficiar) si serviciul de Politie Rutiera.
Executia premarcajului
- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parii carosabile, care au
rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor;
- premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcndu-se pe
teren cu vopsea punctele de reper determinate;
- corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu
ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, nainte de aplicarea marcajului definitiv. n cazul
respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate.
- Pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata
prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;

- Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea


suprafetei drumului sau prin spalare cu detergent sau solvent organic;
Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara n
urmatoarele conditii:
- executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei
rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, n vederea executarii
lucrarilor;
- executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare,
pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii;
- executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului;
- s-a ncheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului.
Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor:
- presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de
avertizare;
- pozarea cu conuri pentru protecsia vopselei ude;
- autovehicul de ncheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua
aplicata pna la darea n circulatie si de a recupera conurile.
CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI
n timpul executarii marcajului rutier se va avea n vedere:
daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei n ambalaj;
daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor
de vopsea si microbile;
banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avnd microbile sau bile mari
repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea;
la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si
retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului;
- n cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator, acesta
este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, n conditiile impuse de responsabilul
desemnat sa supravegheze si sa ndrume n permanenta executia lucrarilor de marcaje
rutiere.
INDICATOARE DE CIRCULATIE
Instalarea indicatoarelor de circulatie se face conform STAS 1848/1-3/86.
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului n sensul de mers, astfel
ncat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora.
n cazuri speciale cand siguranta circulatiei o impune, indicatoarele se pot instala
si pe partea stanga a drumului sau pe console.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul n plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este
o
de 5 la indicatoarele de avertizare si de 10o la cele de localizare si de presemnalizare.
- nclinarea (n fata) a indicatorului n raport cu verticala este de 2o.
naltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este:
- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spatii verzi centrale, pe insule de
dirijare n localitati sau n afara acestora
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel ncat partea lor
inferioara fata de cota caii n ax sa fie:
- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare
diverse.

- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare n


intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.
- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de
dirijare.
Distanta de instalare a indicatorului n profilul transversal al drumului de la
marginea platformei indicator este de cel putin 0,50 m si cel mult 2,00 m. Amplasarea
stalpilor se face n afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor.
n cazul rambleelor nalte, stalpii se monteaza la marginea exterioara a
acostamentului stabilind n mod corespunzator lungimea lor.
Montarea n ramblee nalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face ncepand
de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se n acest scop rambleul cu o
platforma corespunzatoare sau folosind stalpi mai lungi pe taluz.
Instalarea indicatorelor se face conform planselor propuse ce catre constructor cu
acordul administratorului drumului si al serviciului Politiei Rutiere.
PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilor se stabileste astfel ncat sa fie ncastrati min. 40 cm n fundatie
de beton conform STAS 3622/86.
Montarea indicatoarelor se face, pe stalpi confectionati conform STAS 1848/2-86,
sau pe stalpii cu alte destinatii cu aprobarea beneficiarului.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt conform STAS
1848/2-86 .
REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face n timpul executiei, precum si cu ocazia
receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, n conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se
admit tolerante de + 1% pentru indicatoarele metalice.
- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.
- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi.
- aspectul si exactitatea executarii simbolului.
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna
aderenta, sa nu aiba ncretituri si umflaturi.
- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de + 1 mm pentru
naltimi ale literelor pana la 130 mm si o toleranta de + 2 mm pentru naltimi mai mari; la
grosimi ale literelor pana la 18 mm, se admite o toleranta de + 0,5 mm iar pentru grosimi
mai mari se admite o toleranta de + 1 mm.
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta n:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si naltimile
prevazute.
- modul de prindere pe stalpi.
- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren
cuprinsa ntre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta
vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule.

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

TEMA DE PROIECTARE
DATE GENERALE :
1. Denumirea obiectului de investitii:
MODERNIZARE DJ 607 SECTOR SUSITA PASARANI LIM. GORJ, KM 18+352 - 25+352
2. Amplasamentul: Romania, regiunea Oltenia, judetul Mehedinti, comuna
Grozesti
3. Titularul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI
4. Beneficiarul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI
Terenul pe care sunt amplasate investitiile propuse pentru construire sunt in
proprietatea publica si in administrarea CONSILIULUI JUDETEAN MEHEDINTI.
Traseul drumului judetean este bine delimitat in decursul timpului, nu exista litigii
cu vecinii iar modernizarea acestuia nu ridica obiectii si este solicitata de foarte
multa vreme de catre toti locuitorii comunei Grozesti si comunelor limitrofe.
Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;
Terenul pe care sunt amplasate investitiile propuse pentru construire sunt in
proprietatea publica si in administrarea CONSILIULUI JUDETEAN MEHEDINTI.
Traseul drumului judetean este bine delimitat in decursul timpului, nu exista litigii
cu vecinii iar modernizarea acestuia nu ridica obiectii si este solicitata de foarte
multa vreme de catre toti locuitorii comunei Grozesti si comunelor limitrofe.
Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri
din intravilan/extravilan;
Traseul drumului ce face obiectul proiectului este amplasat in teritoriul
administrativ al comunei Grozesti, judetul Mehedinti.
Suprafata totala este de 73700,00 mp, din care:
suprafa ocupata de partea carosabila =38500,00 mp
suprafata ocupata de paltforma drumului =49000,00 mp
suprafata ocupata de ampriza drumului = 73700,0 mp
In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in
urmatorii indicatori tehnici:
clasa tehnica a drumului: IV
categoria de importanta: C
perioada de colt:
TC=0,7 s
acceleratia:
ag =0,12
clasa de incarcare:
(A13-S60)
DRUM JUDETEAN
Elemente geometrice :
latimea partii carosabile
5,50 m
latimea platformei
7,00 m
latimea acostamentelor
2x0,75 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Structura rutiera proiectata:
strat de forma din balast de riu
15,00 cm
strat de fundatie din balast de riu
15,00 cm

strat de baza din piatra sparta


10,00 cm
strat de legatura din BADPS 25
6,00 cm
strat de uzura din BA 16
4,00 cm
Acostamentele din pamant vor fi usor consolidate cu balast de riu pe o grosime
de 10,00 cm.
DRUMURI LATERALE
Drumuri laterale cu imbracamintea din beton asfaltic
Elemente geometrice :
latimea partii carosabile
4,00 m
latimea platformei
5,00 m
latimea acostamentelor
2x0,50 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Structura rutiera proiectata:
strat de forma din balast de riu
15,00 cm
strat de fundatie din balast de riu
15,00 cm
strat de baza din piatra sparta
10,00 cm
strat de legatura din BADPS 25
6,00 cm
strat de uzura din BA 16
4,00 cm
Drumuri laterale cu imbracamintea din balast
Elemente geometrice :
latimea partii carosabile
4,00 m
latimea platformei
5,00 m
latimea acostamentelor
2x0,50 m
panta transversala in sectiuni curente
2,5 %
panta acostamentelor
4,0 %
Structura rutiera proiectata:
strat de forma din balast de riu
15,00 cm
strat de fundatie din balast de riu
15,00 cm
Acostamentele din pamant vor fi usor consolidate cu balast de riu pe o grosime
de 10,00 cm.
Se vor elabora urmatoarele faze de proiectare:
expertiza tehnica amplasament ce va fi efectuata de expert tehnic atestat
cerinta A4; B2;D2;
studiu geotehnic verificat la cerinta Af;
studiu topografic in coordonate STEREO;
studiu de mediu;
DALI;
evaluarea valorii de inventar a investitiei la data expertizei amplasamentului;
DTAC;
proiect tehnic, detalii de executie si caiete de sarcini, verificate de verificator
de proiecte la cerinta A4; B2;D2;
planul de securitate si sanatate in munca;
programul de urmarire privind comportarea in timp a investitiei.
antemasuratori;
liste cuprinzand cantitatile de lucrari;
liste cuprinzand cantitatile de resurse (material, manopera, utilaj, transport);
graficul de executie;
documentatii tehnice impuse prin Certificatul de urbanism pntru obtinerea
avizelor in vederea eliberarii Autorizatiei de construire.

Toate documentatiile se vor intocmi in 3 exemplare originale.


Documentatiile solicitate vor respecta prevederile:
Memoriului tehnic al investiei supusa achizitiei publice;
HG 28/2008 Hotarare privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si
lucrari de interventii;
Ordinului nr. 863/2008 Ordin pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor
publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
Ordinului nr. 276/2009 pentru modificarea si completarea Instructiunilor de
aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind
aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente
investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, aprobate
prin Ordinul ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor nr. 863/2008
DOCUMENTE DE REFERINTA (LEGI, ACTE NORMATIVE, REGLEMENTARI
TEHNICE, STANDARDE):
HG nr 925 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, executiei lucrailor si a constructiilor;
Legea nr. 10 privind calitatea in constructii;
HG nr. 766 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
Legea nr. 184, privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de
drumuri de interes national, judetean si local;
NP 074 - Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii Intocmirea si verificarea documentatiilor geotehnice pentru constructii;
STAS 3300/1: Teren de fundare. Principii generale de calcul;
STAS 3300/2: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;
STAS 6054: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului;
STAS 11100/1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei;
P100-1: Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru
cladiri;
GT 006: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor
de teren;
Ts : Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru
lucrari de terasamente.
STAS 1242/3: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.
STAS 1242/4:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in
pamanturi.
SR EN ISO 14688-1/AC: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor
STAS 1913 - Teren de fundare.
SR EN ISO 14688-2/C91: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

HG nr. 28privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnicoeconomice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodo logiei
de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrri de
interventii.
STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare
STAS 12253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale
de calitate
SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice
de calitate.
STAS 730- Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode
de ncercare.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
SR 179 - Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate
SR EN 13108/1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane
asfaltice;
AND 605 Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind
proiectarea, prepararea si punerea in opera;
STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor,
rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.
STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii generale de proiectare.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode
de masurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile
de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.
SR EN 12.697-1 + SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de
incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de
bitum solubil.
SR EN 12.697-3 + SR EN 12.697-3/AC - Mixturi asfaltice. Metode de
incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea
bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 + SR EN 12.697-4/AC - Mixturi asfaltice. Metode de
incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea
bitumului: Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat;

AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu


fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald,
realizate cu bitum modificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la
cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la
cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
Ordinul MT nr. 43- Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de
interes national
Ordinul MT nr. 45 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112,
publicat in MO 397/24.08.2000 - Norme
metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului.
PD 177 - Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide
(metoda analitica).
STAS 1848/1-- Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri
si amplasare.
STAS 1848/2 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice.
STAS 1848/3 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de
alcatuire.
SR 1848-4 - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 1848/7- Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
CONTINUTUL-CADRU
al documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii (DALI)

A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investitii;
2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);
3. titularul investitiei;
4. beneficiarul investitiei;
5. elaboratorul documentatiei.
Descrierea investitiei:
1. situatia existenta a obiectivului de investitii:
- starea tehnica, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate
n constructii, potrivit legii;
- valoarea de inventar a constructiei;
- actul doveditor al fortei majore, dupa caz;
2. concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic:
- prezentarea a cel putin doua optiuni;

- recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de


vedere tehnic si economic, de dezvoltare n cadrul documentatiei de avizare a
lucrarilor de interventii.
Date tehnice ale investitiei:
1. descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat n urma
realizarii lucrarilor de baza;
2. descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate n spatiile
consolidate/reabilitate/reparate;
3. consumuri de utilitati:
a) necesarul de utilitati rezultate, dupa caz n situatia executarii unor lucrari de
modernizare;
b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati.
Durata de realizare si etapele principale:
- graficul de realizare a investitiei:
Costurile estimative ale investitiei:
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
Indicatori de apreciere a eficientei economice:
- analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de
inventar a constructiei.
Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiei se constituie n conformitate cu legislatia n
vigoare si constau n fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile si alte surse legal constituite.
Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:
1. numar de locuri de munca create n faza de executie;
2. numar de locuri de munca create n faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:
1. valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(n preturi - luna, anul, 1 euro =..... lei),
din care:
- constructii-montaj (C+M);
2. esalonarea investitiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II;
3. durata de realizare (luni);
4. capacitati (n unitati fizice si valorice);
5. alti indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizata investitia,
dupa caz.
Avize si acorduri de principiu:
1. certificatul de urbanism;
2. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz
metan, apa-canal, telecomunicatii etc.);
3. acordul de mediu;
4. alte avize si acorduri de principiu specifice tipului de interventie.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare n zona (1: 25000-1:5000);
2. plan general (1: 2000-1:500);

3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de


coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.
NOTA:
Cheltuielile de investitii aferente lucrarilor de interventii se aproba de catre
ordonatorul principal de credite, conform prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare.
CONTINUTUL-CADRU
al proiectului ethnic, detaliilor de executie si caietului de sarcini
A. Partile scrise
1. Date generale:
- denumirea obiectivului de investitii;
- amplasamentul (judetul, localitatea, adresa postala si/sau alte date de
identificare);
- titularul investitiei;
- beneficiarul investitiei;
- elaboratorul proiectului.
2. Descrierea generala a lucrarilor
2.1. n cadrul sectiunii "Descrierea lucrarilor" care fac obiectul proiectului tehnic se
vor face referiri asupra urmatoarelor elemente:
a) amplasamentul;
b) topografia;
c) clima si fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialitati;
f) devierile si protejarile de utilitati afectate;
g) sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari
definitive si provizorii;
h) caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea;
i) trasarea lucrarilor;
j) antemasuratoarea;
2.2. Memorii tehnice pe specialitati.
3. Caietele de sarcini
Sunt documentele care reglementeaza nivelul de performanta a lucrarilor, precum
si cerintele, conditiile tehnice si tehnologice, conditiile de calitate pentru produsele
care urmeaza a fi ncorporate n lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice,
ncercarile, nivelurile de tolerante si altele de aceeasi natura, care sa garanteze
ndeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate.
Caietele de sarcini se elaboreaza de catre proiectant pe specialitati, prin
dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse n planse, si nu trebuie sa fie restrictive.
3.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini:
a) fac parte integranta din proiectul tehnic;
b) reprezinta descrierea elementelor tehnice si calitative mentionate n planse si
prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor;
c) plansele, breviarele de calcul si caietele de sarcini sunt complementare; notele
explicative nscrise n planse sunt scurte si cu caracter general, vizand n special
explicitarea desenelor;

d) detaliaza notele si cuprind caracteristicile si calitatile materialelor folosite, testele


si probele acestora, descriu lucrarile care se executa, calitatea, modul de realizare,
testele, verificarile si probele acestor lucrari, ordinea de executie si de montaj si
aspectul final;
e) mpreuna cu plansele, trebuie sa fie astfel concepute ncat, pe baza lor, sa se
poata determina cantitatile de lucrari, costurile lucrarilor si utilajelor, forta de munca si
dotarea necesara executiei lucrarilor;
f) elaborarea caietelor de sarcini se face de catre proiectanti - arhitecti si ingineri
specialisti -, pentru fiecare categorie de lucrare;
g) stabilesc responsabilitatile pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor si
responsabilitatile pentru teste, verificari, probe;
h) redactarea caietelor de sarcini trebuie sa fie concisa si sistematizata;
i) prevad modul de urmarire a comportarii n timp a investitiei;
j) prevad masurile si actiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea n
mediul natural a deseurilor) dupa expirarea perioadei de viata (postutilizarea).
3.2. Tipuri de caiete de sarcini
3.2.1. n functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru executia lucrarilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje,
echipamente tehnologice si confectii diverse;
c) caiete de sarcini pentru receptii, teste, probe, verificari si puneri n functiune;
d) caiete de sarcini pentru urmarirea comportarii n timp a constructiilor si continutul
cartii tehnice.
3.2.2. n functie de categoria de importanta a obiectivului de investitii, caietele de
sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se refera la lucrari curente n domeniul
constructiilor si care se elaboreaza pentru toate obiectivele de investitii;
b) caiete de sarcini speciale, care se refera la lucrari specifice si care se
elaboreaza independent pentru fiecare lucrare.
3.3. Continutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie sa cuprinda:
a) breviarele de calcul, care reprezinta documentele justificative pentru
dimensionarea elementelor de constructii si de instalatii si se elaboreaza pentru
fiecare element de constructie n parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor
preciza ncarcarile si ipotezele de calcul, precum si tipurile de programe utilizate;
b) nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea;
c) proprietatile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste si altele
asemenea, pentru materialele componente ale lucrarii, cu indicarea standardelor;
d) dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii;
e) ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii;
f) standardele, normativele si alte prescriptii, care trebuie respectate la materiale,
utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari;
g) conditiile de receptie, masuratori, aspect, culori, tolerante si altele asemenea.
4. Listele cu cantitatile de lucrari
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificarii valorice a
lucrarilor si contine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari (formularul F3);

d) listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotari


(formularul F4);
e) fisele tehnice ale utilajelor si echipamentelor tehnologice (formularul F5);
f) listele cu cantitati de lucrari pentru constructii provizorii OS (organizare de
santier) (Se poate utiliza formularul F3.).
NOTA:
Formularele F1-F5, completate cu preturi unitare si valori, devin formulare pentru
devizul ofertei si vor fi utilizate pentru ntocmirea situatiilor de lucrari executate, n
vederea decontarii.
5. Graficul general de realizare a investitiei publice (formularul F6)
Graficul general de realizare a investitiei publice reprezinta esalonarea fizica a
lucrarilor de investitii/interventii.
NOTA:
Formularele F1-F6 fac obiectul anexei nr. 1, care face parte integranta din
prezentele instructiuni.
B. Partile desenate
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreaza
partile scrise ale acestuia, cuprinzand toate informatiile necesare elaborarii caietelor
de sarcini si care, de regula, se compun din:
1. Planse generale:
Sunt planse informative de ansamblu si cuprind:
plansa de ncadrare n zona;
plansele de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrice;
plansele topografice principale;
plansele de amplasare a forajelor si profilurilor geotehnice, cu nscrierea
conditiilor si a recomandarilor privind lucrarile de fundare;
plansele principale de amplasare a obiectelor, cu nscrierea cotelor de nivel, a
distantelor de amplasare, orientarilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment si
planimetrice, a cotei 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor si distantelor principale de
amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor si altele asemenea;
plansele principale privind sistematizarea pe verticala a terenului, cu nscrierea
volumelor de terasamente, sapaturi-umpluturi, depozite de pamant, volumul
pamantului transportat (excedent si deficit), a lucrarilor privind stratul vegetal, a
precizarilor privind utilajele si echipamentele de lucru, precum si a altor informatii si
elemente tehnice si tehnologice;
plansele principale privind constructiile subterane, cuprinzand amplasarea lor,
sectiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj si
armare, ariile si marca sectiunilor din otel, marca betoanelor, protectii si izolatii
hidrofuge, protectii mpotriva agresivitatii solului, a coroziunii si altele asemenea;
plansele de amplasare a reperelor fixe si mobile de trasare.
2. Plansele principale ale obiectelor
Sunt planse cu caracter tehnic, care definesc si expliciteaza toate elementele
constructiei.
Se recomanda ca fiecare obiect subteran/suprateran sa fie identificat prin
numar/cod si denumire proprii.
Plansele principale se elaboreaza pe obiecte si, n general, cuprind:
2.1. Planse de arhitectura
Definesc si expliciteaza toate elementele de arhitectura ale fiecarui obiect, inclusiv
cote, dimensiuni, distante, functiuni, arii, precizari privind finisajele si calitatea
acestora si alte informatii de aceasta natura.

2.2. Planse de structura


Definesc si expliciteaza pentru fiecare obiect alcatuirea si executia structurii de
rezistenta, cu toate caracteristicile acesteia, si cuprind:
planurile infrastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
planurile suprastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
descrierea solutiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de executie si
montaj (numai n situatiile speciale n care aceasta este obligatorie), recomandari
privind transportul, manipularea, depozitarea si montajul.
2.3. Planse de instalatii
Definesc si expliciteaza pentru fiecare obiect amplasarea, alcatuirea si executia
instalatiilor, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante si altele asemenea.
2.4. Planse de utilaje si echipamente tehnologice
Vor cuprinde, n principal, plansele principale de tehnologie si montaj, sectiuni,
vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii montaj, si anume:
planse de ansamblu;
scheme ale fluxului tehnologic;
scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
scheme ale instalatiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,
comunicatii, retele de combustibil, apa, iluminat si altele asemenea, precum si ale
instalatiilor tehnologice;
planse de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare,
prestatiilor, sarcinilor si a altor informatii de aceeasi natura, inclusiv a schemelor
tehnologice de montaj;
diagrame, nomograme, calcule ingineresti, tehnologice si de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii n functiune si exploatarii;
liste cu utilaje si echipamente din componenta planselor tehnologice, inclusiv fise
cuprinzand parametrii, performantele si caracteristicile acestora.
2.5. Planse de dotari
Cuprind planse de amplasare si montaj, inclusiv cote, dimensiuni, sectiuni, vederi,
tablouri de dotari si altele asemenea, pentru:
piese de mobilier;
elemente de inventar gospodaresc,
dotari PSI,
dotari necesare securitatii muncii,
alte dotari necesare n functie de specific.
NOTA:
La elaborarea proiectelor materialele, confectiile, utilajele tehnologice si
echipamentele vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori
comercianti sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte
sau sa restranga concurenta.
Caracteristicile tehnice si parametrii functionali vor fi prezentati n cadrul unor
limite (pe cat posibil) rezultate din breviarele de calcul si nu vor fi date n mod
determinist, n scopul de a favoriza un anumit furnizor (producator sau comerciant).
Art. 2. - n aplicarea prevederilor art. 3 lit. b) si ale art. 5 alin. (3) lit. a), pentru lucrari
de interventii de complexitate redusa, care se executa la constructii existente, cu
exceptia interventiilor la elemente structurale, raportul de expertiza tehnica poate fi
elaborat prin metoda evaluarii calitative, care consta, n principal, n examinarea
constructiei la fata locului, n ansamblu si n detaliu, precum si n analiza proiectului
tehnic al constructiei, dupa caz, a releveelor de degradari si avarii, precum si a

datelor referitoare la conditii de executie, exploatarea si comportarea n timp a


constructiei.
Intocmit,
Ing. Sirbu Lazar Marian

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Structura rutiera drumuri judetene si drumuri laterale


Structura drumuri judetene
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
2
3
Drum judetean cu infrastructura din beton asfaltic, L=7,000 km
DA01A1

Curatarea si inlaturarea stratului de noroi...in grosime


medie de 5 cm de pe straturile rutiere

100 mp

490.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.2

TRI1AA01F3

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

88.20
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km

tona

88.20
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

49.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.5

TSC19B1

Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de


81-180 CP,inclusiv impingerea pamantului pana la 10
m,in:...teren catg. 2

100 mc

57.75
material:
manopera:
utilaj:

1.6

TSC22B1

1.7

TSD03A1

1.8

TSD07A1

Spor la consumurile de ore-utilaj din art.


TsC18,TsC19,TsC20 si TsC21,pentru transportul
pamantului pe fiecare 10 m in plus,peste distanta
prevazuta la articolele respective...TSCB1 teren catg. 2

100 mc

transport:
173.25
material:
manopera:
utilaj:

transport:
Imprastierea pamantului afanat provenit din teren
100 mc
57.75
categoria 1 sau 2 si categoria 3 sau 4,executata cu
material:
buldozer pe tractor cu senile de 81-180 CP,in straturi cu
manopera:
grosimea de :...15-20 cm,teren catg. 1 sau 2
utilaj:
transport:
Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou
compresor static autopropulsat de 10-12 t,in straturi
succesive de 15-20 cm grosime dupa
compactare,exclusiv udarea fiecarui strat in
parte,umpluturile executandu-se cu:...pamant necoeziv
grad. compactare 92-94%

100 mc

57.75
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Structura drumuri judetene

0
1.9

1
TSE06B1

1.10 DA06B1

Pregatirea platformei de pamant in vederea asternerii


unui strat izolator sau de reparatie dni nisip sau
balast,prin nivelarea manuala si compactarea cu rulou
compresor static autopropulsat,de 10-12 t,in:...pamant
coeziv

100 mp

4
385.00

material:
manopera:
utilaj:

Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de


mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

transport:
5,932.50
material:
manopera:
utilaj:

1.10.L

2200393
1.11 DA12B1

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
mc
Strat de fundatie sau reprofilare din piatra sparta pentru mc
drumuri,...cu asternere mecanica executate cu impanare
fara innoroire;

transport:
7,777.51
3,920.00
material:
manopera:
utilaj:

1.12 DB13B1

Strat de legatura (binder) de margaritar sau


pietris,...executat la cald cu asternere mecanica

tona

transport:
6,034.92
material:
manopera:
utilaj:

1.12.L

2600023
1.13 DB16H1

Beton asfaltic BADPS 25


Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte
executata la cald, in grosime de :...4,0 cm cu asternere
mecanica

tona
mp

transport:
6,053.02
38,500.00
material:
manopera:
utilaj:

1.13.L

2600025
1.14 DA06B1

Beton asfaltic BA 16
tona
Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de
mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

transport:
3,773.00
1,120.00
material:
manopera:
utilaj:

1.14.L

2200393
1.15 DF24A1

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
Semnalizarea rutiera pentru asigurarea continuitatii
circulatiei in ...timpul executarii lucrarilor, cu indicatoare
metalice

mc
ps

transport:
1,468.32
2.00
material:
manopera:
utilaj:

1.16 DF27A1

1.17 TRA01A35

Piloti pentru dirijarea circulatiei rutiere in scopul asigurarii ora


fluentei traficului ...pe sectoarele de drum cu restrictii de
circulatie, impuse de calamitati sau executarea unor
lucrari de constructii, reparatii sau intretinerea de drumuri

Transportul rutier al agregatelor minerale cu


autobasculanta cu autobasculanta pe dist.= 35 km.

tona

transport:
700.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
24,081.27
material:
manopera:
utilaj:

1.18 TRA01A40

Transportul rutier al betonanelor asfaltice cu


autobasculanta pe dist.= 40 km.

tona

transport:
9,826.02
material:
manopera:
utilaj:

1.19 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3
1)

tona

transport:
2,609.18
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Structura drumuri judetene

0
1.20 TRA02A40

Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu


autocamionul pe dist.= ...40 km.

tona

5=3x4

0.72
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

material

Recapitulatie drumuri

manopera

utilaj

transport

total

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Structura rutiera drumuri judetene si drumuri laterale


Structura drumuri laterale cu beton asfaltic
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
2
3
Drum lateral cu suprastructura din beton asfaltic, L=0,165 km
DA01A1

Curatarea si inlaturarea stratului de noroi...in grosime


medie de 5 cm de pe straturile rutiere

100 mp

4
8.25

material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.2

TRI1AA01F3

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

1.49
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km

tona

1.49
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

0.83
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.5

TSC19B1

Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de


81-180 CP,inclusiv impingerea pamantului pana la 10
m,in:...teren catg. 2

100 mc

0.99
material:
manopera:
utilaj:

1.6

TSD03A1

1.7

TSD07A1

transport:
Imprastierea pamantului afanat provenit din teren
100 mc
0.99
categoria 1 sau 2 si categoria 3 sau 4,executata cu
material:
buldozer pe tractor cu senile de 81-180 CP,in straturi cu
manopera:
grosimea de :...15-20 cm,teren catg. 1 sau 2
utilaj:
transport:

1.8

TSE06B1

Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou


compresor static autopropulsat de 10-12 t,in straturi
succesive de 15-20 cm grosime dupa
compactare,exclusiv udarea fiecarui strat in
parte,umpluturile executandu-se cu:...pamant necoeziv
grad. compactare 92-94%

100 mc

Pregatirea platformei de pamant in vederea asternerii


unui strat izolator sau de reparatie dni nisip sau
balast,prin nivelarea manuala si compactarea cu rulou
compresor static autopropulsat,de 10-12 t,in:...pamant
coeziv

100 mp

0.99
material:
manopera:
utilaj:
transport:
6.60
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Structura drumuri laterale cu beton asfaltic

0
1.9

1
DA06B1

Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de


mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

5=3x4

212.85
material:
manopera:
utilaj:

1.9.L

2200393
1.10 DA12B1

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
mc
Strat de fundatie sau reprofilare din piatra sparta pentru mc
drumuri,...cu asternere mecanica executate cu impanare
fara innoroire;

transport:
279.05
67.65
material:
manopera:
utilaj:

1.11 DB13B1

tona

Strat de legatura (binder) de margaritar sau


pietris,...executat la cald cu asternere mecanica

transport:
103.84
material:
manopera:
utilaj:

1.11.L

2600023
1.12 DB16H1

Beton asfaltic BADPS 25


Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte
executata la cald, in grosime de :...4,0 cm cu asternere
mecanica

tona
mp

transport:
104.15
660.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.12.L

2600025
1.13 DA06B1

Beton asfaltic BA 16
tona
Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de
mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

64.68
18.15
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.13.L

2200393
1.14 TRA01A35

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
Transportul rutier al agregatelor minerale cu
autobasculanta cu autobasculanta pe dist.= 35 km.

23.79
659.13

mc
tona
material:

manopera:
utilaj:
1.15 TRA01A40

Transportul rutier al betonanelor asfaltice cu


autobasculanta pe dist.= 40 km.

tona

transport:
168.83
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.16 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

1)

70.34
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:

material

manopera

utilaj

transport

total

STADIUL FIZIC: Structura drumuri laterale cu beton asfaltic

0
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

1
Recapitulatie drumuri

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Structura rutiera drumuri judetene si drumuri laterale


Structura drumuri laterale cu balast
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
Drum lateral cu din balast, L=0,105 km
DA01A1

Curatarea si inlaturarea stratului de noroi...in grosime


medie de 5 cm de pe straturile rutiere

100 mp

4
5.25

material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.2

TRI1AA01F3

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

0.95
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km

tona

0.95
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

0.53
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.5

TSC19B1

Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de


81-180 CP,inclusiv impingerea pamantului pana la 10
m,in:...teren catg. 2

100 mc

0.63
material:
manopera:
utilaj:

1.6

TSD03A1

1.7

TSD07A1

transport:
Imprastierea pamantului afanat provenit din teren
100 mc
0.63
categoria 1 sau 2 si categoria 3 sau 4,executata cu
material:
buldozer pe tractor cu senile de 81-180 CP,in straturi cu
manopera:
grosimea de :...15-20 cm,teren catg. 1 sau 2
utilaj:
transport:

1.8

TSE06B1

Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou


compresor static autopropulsat de 10-12 t,in straturi
succesive de 15-20 cm grosime dupa
compactare,exclusiv udarea fiecarui strat in
parte,umpluturile executandu-se cu:...pamant necoeziv
grad. compactare 92-94%

100 mc

Pregatirea platformei de pamant in vederea asternerii


unui strat izolator sau de reparatie dni nisip sau
balast,prin nivelarea manuala si compactarea cu rulou
compresor static autopropulsat,de 10-12 t,in:...pamant
coeziv

100 mp

0.63
material:
manopera:
utilaj:
transport:
4.20
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Structura drumuri laterale cu balast

0
1.9

1
DA06B1

Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de


mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

5=3x4

135.45
material:
manopera:
utilaj:

1.9.L

2200393
1.10 DA06B1

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
mc
Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de
mc
rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu
asternere...mecanica;

transport:
177.57
11.55
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.10.L

2200393
1.11 TRA01A35

Balast
nespalat de riu 0-70 mm
Transportul rutier al agregatelor minerale cu
autobasculanta cu autobasculanta pe dist.= 35 km.

15.14
327.62

mc
tona
material:

manopera:
utilaj:
transport:
1.12 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

1)

38.30
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

material

Recapitulatie drumuri

manopera

utilaj

transport

total

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor


Podete tubulare transversale Dn 800
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0
1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
Podete tubulare transversale Dn 800 = 3x7,50 m
TSA02F1

Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub mc


1.00 m sau peste 1.00 m latime,executata fara sprijini,cu
taluz vertical,la fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de
infratire etc....in pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv
adancime <1.5 m teren tare

4
35.10

material:
manopera:
utilaj:
transport:

TRI1AA01F3

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

63.18
material:
manopera:
utilaj:
transport:

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km 3)

tona

63.18
material:
manopera:
utilaj:
transport:

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

35.10
material:
manopera:
utilaj:
transport:

IFB09B2

Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta,


mp
avand grosimea dupa compactare de :...10 cm din balast

22.50
material:
manopera:
utilaj:
transport:

CA01D1

Turnarea betonului simplu C12/15

mc

7.05
material:
manopera:
utilaj:
transport:

20019228

Beton marfa C 12/15

mc

7.09
material:
manopera:
utilaj:
transport:

PC01A1

Cofraje pentru betoane fundatii,radiere execut....din


panouri cu placaj tip p

mp

43.68
material:
manopera:
utilaj:
transport:

CA01E1

Turnarea betonului simplu C16/20

mc

9.36
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Podete tubulare transversale Dn 800

0
10

1
20019219

mc

Beton marfa clasa C 16/20

5=3x4

9.41
material:
manopera:
utilaj:
transport:

11

PI06B1

Montarea elementelor prefabricate din beton armateriale buc


cu macaraua pe pneuri de...10-14,9 tf

9.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

12

6420748

buc

Tub din beton armat Dn 800, L=2,50 m

9.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

14

PE01C1

Zidarie uscata in...drenuri la culei si zid. spij. din piatra


bruta roca sedimentara

mc

11.25
material:
manopera:
utilaj:
transport:

15

PF05A1

Hidroizolatii...la lucrari de arta din bitum filerizat aplicata mp


la rece in doua straturi

56.52
material:
manopera:
utilaj:
transport:

TRA01A35

Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu


autobasculanta pe dist.= 35 km.

tona

1.31
material:
manopera:
utilaj:
transport:

17

TRA06A10

Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km 2)

tona

67.44
material:
manopera:
utilaj:
transport:

TRA02A40

Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu


autocamionul pe dist.= ...40 km.

tona

7.77
material:
manopera:
utilaj:
transport:

19

TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

1)

1.09
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:

material

manopera

utilaj

transport

total

STADIUL FIZIC: Podete tubulare transversale Dn 800

0
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

1
Recapitulatie drumuri

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor


Podete tubulare laterale Dn 600
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

1.2

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
Podete tubulare laterale Dn 600 = 11x5,00 m
TSA02F1

TRI1AA01F3

Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub mc


1.00 m sau peste 1.00 m latime,executata fara sprijini,cu
taluz vertical,la fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de
infratire etc....in pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv
adancime <1.5 m teren tare
Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin
tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

4
60.50

material:
manopera:
utilaj:
transport:
108.90
material:
manopera:
utilaj:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km 3)

tona

transport:
108.90
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

60.50
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.5

IFB09B2

Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta,


mp
avand grosimea dupa compactare de :...10 cm din balast

55.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.6

CA01D1

Turnarea betonului simplu C12/15

mc

25.85
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.7

20019228

Beton marfa C 12/15

mc

25.98
material:
manopera:
utilaj:

1.8

PC01A1

Cofraje pentru betoane fundatii,radiere execut....din


panouri cu placaj tip p

mp

transport:
160.16
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.9

CA01E1

Turnarea betonului simplu C16/20

mc

34.32
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Podete tubulare laterale Dn 600

0
1.10 20019219

mc

Beton marfa clasa C 16/20

5=3x4

34.49
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.11 PI06B1

Montarea elementelor prefabricate din beton armateriale buc


cu macaraua pe pneuri de...10-14,9 tf

22.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.12 6420747

buc

Tub din beton armat Dn 600, L=2,50 m

22.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.13 PE01C1

Zidarie uscata in...drenuri la culei si zid. spij. din piatra


bruta roca sedimentara

mc

27.50
material:
manopera:
utilaj:

1.14 PF05A1

Hidroizolatii...la lucrari de arta din bitum filerizat aplicata mp


la rece in doua straturi

transport:
103.62
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.15 TRA01A35

Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu


autobasculanta pe dist.= 35 km.

tona

9.63
material:
manopera:
utilaj:

1.16 TRA06A10

Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km 2)

tona

transport:
120.94
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.17 TRA02A40

Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu


autocamionul pe dist.= ...40 km.

tona

62.02
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.18 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

1)

12.03
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:

material

manopera

utilaj

transport

total

STADIUL FIZIC: Podete tubulare laterale Dn 600

0
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

1
Recapitulatie drumuri

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor


Definitivari podete tubulare
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
Definitivari podete tubulare
TSA02F1

Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub mc


1.00 m sau peste 1.00 m latime,executata fara sprijini,cu
taluz vertical,la fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de
infratire etc....in pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv
adancime <1.5 m teren tare

4
19.50

material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.2

TRI1AA01F3

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


tran.pina la 10m rampa sau teren-auto cate

tona

35.10
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km 3)

tona

35.10
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

19.50
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.5

IFB09B2

Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta,


mp
avand grosimea dupa compactare de :...10 cm din balast

12.50
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.6

CA01D1

Turnarea betonului simplu C12/15

mc

10.75
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.7

20019228

Beton marfa C 12/15

mc

2.36
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.8

PC01A1

Cofraje pentru betoane fundatii,radiere execut....din


panouri cu placaj tip p

mp

72.80
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.9

CA01E1

Turnarea betonului simplu C16/20

mc

15.60
material:
manopera:
utilaj:
transport:

5=3x4

STADIUL FIZIC: Definitivari podete tubulare

0
1.10 20019219

mc

Beton marfa clasa C 16/20

5=3x4

15.68
material:
manopera:
utilaj:

1.11 PI06B1

Montarea elementelor prefabricate din beton armateriale buc


cu macaraua pe pneuri de...10-14,9 tf

transport:
200.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.12 6420748

buc

Tub din beton armat Dn 800, L=2,50 m

2.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.13 PE01C1

Zidarie uscata in...drenuri la culei si zid. spij. din piatra


bruta roca sedimentara

mc

6.25
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.14 PF05A1

Hidroizolatii...la lucrari de arta din bitum filerizat aplicata mp


la rece in doua straturi

31.40
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.15 TRA01A35

Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu


autobasculanta pe dist.= 35 km.

tona

2.19
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.16 TRA06A10

Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km 2)

tona

36.08
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.17 TRA02A40

Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu


autocamionul pe dist.= ...40 km.

tona

17.44
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.18 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

1)

5.27
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:

material

manopera

utilaj

transport

total

STADIUL FIZIC: Definitivari podete tubulare

0
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

1
Recapitulatie drumuri

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor


Rigole betonate
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
2
3
4
Rigole din beton C16/20 turnate pe loc in camp continuu cu rosturi, L=2200,00 m
TSC17B1

Sapatura mecanica la rigole (cu sectiunea triunghiulara) 100 m


22.00
cu adancimea de 0.40 m,executata cu ajutorul
material:
autogrederului de pana la 175 CP,in:...teren catg 2
manopera:
utilaj:

1.2

TRI1AA01C2

Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin


aruncare rampa sau teren-auto categ.2

tona

transport:
1,291.95
material:
manopera:
utilaj:

1.3

TRA01A05P

Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km

tona

transport:
1,291.95
material:
manopera:
utilaj:

1.4

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

transport:
717.75
material:
manopera:
utilaj:

1.5

IFB09A1

Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta,


avand grosimea dupa compactare de :...5 cm din nisip;

mp

transport:
3,080.00
material:
manopera:
utilaj:

1.6

IFA03B1

Pereu din placi de beton simplu,turnat pe loc in cimpuri mp


separate pina la 2 mp suprafata,impartita prin rosturi de
2,5 cm cu grosimea pereului de:...8 cm

transport:
3,080.00
material:
manopera:
utilaj:

1.7

20019219

Beton marfa clasa C 16/20 ( BC 20/B250) cu 390 kg


ciment

mc

transport:
247.63
material:
manopera:
utilaj:

1.8

IFA07B1

Rostuirea pereului din dale prefabricate din beton cu


m
mortar de ciment, pe adincimea de 4 cm si nisip pe restul
adincimii avind latimea rostului de 1,5 cm pentru dale cu
grosimea :...6 cm.

transport:
3,080.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.8.L

2101145

Mortar de zidarie M 100 nisip s 1030

mc

1.94

5=3x4

STADIUL FIZIC: Rigole betonate

0
1.9

1
TRA01A35

Transportul rutier al agregatelor minerale cu


autobasculanta pe dist.= 35 km.

tona

5=3x4

217.15
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.10 TRA05A03

Transport rutier materiale,semifabricate


cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

tona

92.40
material:
manopera:
utilaj:

1.11 TRA06A10

Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km

tona

transport:
499.65
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

material

Recapitulatie drumuri

manopera

utilaj

transport

total

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor


Rigole de pamant neprotejate
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
0

1
1.1

Capitolul de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea

1
Rigole de pamant neprotejate, L= 10960 m
TSC17B1

5=3x4

Sapatura mecanica la rigole (cu sectiunea triunghiulara) 100 m


109.60
cu adancimea de 0.40 m,executata cu ajutorul
material:
autogrederului de pana la 175 CP,in:...teren catg 2
manopera:
utilaj:

1.2

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10- mc


30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

transport:
1,972.80
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

TOTAL GENERAL (fara TVA):


TVA:
TOTAL GENERAL:

material

Recapitulatie drumuri

manopera

utilaj

transport

total

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

OBIECTUL:
STADIUL FIZIC:
Beneficiar:

Siguranta circulatiei
Siguranta circulatiei
CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari


- lei SECTIUNEA TEHNICA
Nr.

Capitolul de lucrari

0
1

SECTIUNEA FINANCIARA

U.M. Cantitatea
1

DF19A1

Montarea indicatoarelor pentru circulatia rutiera din tabla buc


de otel sau aluminiu pe :...un stalp gata plantat;

5=3x4

66.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

1.L
2

2600026
DF18A1

Indicatoare circulatie din ol cu vopsea reflectorizanta


buc
Plantarea stilpilor pentru indicatoare de circulatie rutiera buc
din :...metal, confectionati industrial ;

66.00
66.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

2.L

2100921

2.L
3

6301793
DF16A1

mc

6.60

Stilp metalic confectionat industrial


buc
Marcaje rutiere longitudinale, simple sau duble, cu
km
intreruperi sau continue, executate mecanizat cu vopsea
de ...email cu microbile de sticla;

66.00
2.31

Beton de ciment B 75, stas 3622

material:
manopera:
utilaj:
transport:

DF17A1

Marcaje longitudinale, transversale si diverse ...executate mp


mecanizat, cu vopsea de pe suprafete carosabile.

12.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:

TRA06A10

Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km 1)

tona

16.23
material:
manopera:
utilaj:
transport:

procent
Cheltuieli directe:
Recapitulatia:
CAS
Sanatate
Somaj
Fond de risc
Camera de munca
Fond de garantare
Concedii si indemnizatii
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:

Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:

Profit
Total Inclusiv Profit:

material

Recapitulatie drumuri

manopera

utilaj

transport

total

STADIUL FIZIC: Siguranta circulatiei

0
TOTAL GENERAL (fara TVA):
TVA:
TOTAL GENERAL:

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale


cumulat pe proiect
Nr.
crt.

Denumirea resursei materiale

U.M.

Consumul
cuprins in
oferta

Pret unitar
(exclusiv TVA)
-lei-

Valoarea
(exclusiv TVA)
-lei-

Furnizorul

5=3x4

Greutatea
-tone7

1 6202806 Apa industriala pentru


lucr.drumuri-terasamente in cisterne

mc

2,717.82

2,717.82

2 6202818 Apa industriala pentru mortare si


betoane de la retea

mc

112.99

112.99

3 2200393 Balast
mm

nespalat de riu 0-70

mc

9,741.39

16,560.36

4 2200379 Balast sortat spalat de mal 070 mm

mc

9.27

15.76

5 2600025 Beton asfaltic BA 16

tona

3,837.68

3,837.68

6 2600023 Beton asfaltic BADPS 25

tona

6,157.18

6,157.18

7 2100921 Beton de ciment B 75, stas 3622

mc

6.60

14.72

8 20019228 Beton marfa C 12/15

mc

35.43

70.85

9 20019219 Beton marfa clasa C 16/20


10 20019219 Beton marfa clasa C 16/20 ( BC
20/B250) cu 390 kg ciment

mc

59.58

119.15

mc

247.63

495.26

11 10173 Beton preparate


12 2600206 Bitum pentru drumuri tip D 80/120
stas 754

xx

6.60

0.00

kg

2.77

0.00

13 6311889 Bratara simpla 1 cirje mare


14 6716156 Covor PVC f.sup.tip A cal1 G =
2,0 laT = 1500 imprim. s7361

buc

4.80

0.00

mp

0.72

0.00

15 5886954 Cuie cu cap conic


80 OL 34 s 2111

kg

3.60

0.00

16 7315789 Decofrol
17 6109418 Diluant ptr produse de marcare
d009-3 ni 1708-61 a9

kg

41.50

0.05

kg

9.91

0.01

18 2912477 Dulap stejar lung tiv clasa C gR =


50mm lun G = 2,00m s 8689

mc

5.31

4.25

19 6108804 Email alb ii


ni 1707-61

kg

125.25

0.14

tip a1 3 x

e.109-5

20 6716974 Folie reflectorizanta (import)


21 2600026 Indicatoare circulatie din ol cu
vopsea reflectorizanta

mp

0.09

0.00

buc

66.00

0.30

22 10821 Indicatoare de circulatie


23 7101217 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D
= 600 mm f63a s1848

xx

66.00

0.00

buc

0.64

0.00

24 7101255 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D


= 600 mm f66a s1848

buc

0.32

0.00

25 7101322 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D


= 600 mm f70 s1848

buc

0.16

0.00

26 7101011 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. patrat L


= 600 mm f36 s1848

buc

0.32

0.00

27 7100081 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi


L = 700mm f 8a s1848

buc

0.16

0.00

28 7100093 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi


L = 700mm f 8b s1848

buc

0.16

0.00

29 7100108 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi


L = 700mm f 8c s1848

buc

0.16

0.00

30 7100213 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi


L = 700mm f21 s1848

buc

0.16

0.00

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale


0
1
2

5=3x4

31 2900943 Lemn rot de stej.D = 10cm virf


l>160

mc

1.39

1.11

32 2901167 Manele D = 7-11cm L = 2-6m


rasinoase s.1040

mc

0.17

0.10

33 7329912 Microbile sticla semnaliz.orizont


albe D = 02-05 mm.

kg

39.04

0.04

34 10803 Mixtura asfaltica


35 2101145 Mortar de zidarie M 100 nisip s
1030

xx

9,838.22

0.01

mc

1.94

4.39

36 2200525 Nisip sortat nespalat de rau si


lacuri 0,0-7,0 mm

mc

161.15

217.55

37 3421097 Otel patrat lam.cald s 334 OL 371N lT = 30

kg

430.76

0.43

38 3421358 Otel patrat lam.cald s 334 OL 371N lT = 36

kg

798.04

0.80

39 2928347 Panou de cofraj tip p fag g 15mm


pentru pereti

mp

16.60

0.41

40 2201361 Piatra bruta sortata r.sediment


<50 kg/buc.

kg

88,740.00

88.74

41 2201658 Piatra sparta pentru drumuri


r.magmatice 15-25 mm.

mc

809.49

1,214.24

42 2201672 Piatra sparta pentru drumuri


r.magmatice 40-63 mm.

mc

4,860.95

7,291.42

43 5840405 Piulita hexagonala grosolana A


M 6 gr. 5 s 922

buc

264.00

0.00

44 5840766 Piulita hexagonala grosolana B


M 8 gr. 5 s 922

buc

132.00

0.00

45 6621727 Placa teh.cauciuc gar.f


ins.text.rez.pet tip.pa 5 mm

kg

1.37

0.00

46 5882142 Saiba prec.plata pentru met A M


8 OL 34
s 5200

kg

1.32

0.00

47 5882489 Saiba prec.plata pentru met B M


6 OL 34
s 5200

kg

2.64

0.00

48 2903969 Scindura rasin lunga tiv cls D


gR = 18mm L = 6,00m s 942

mc

0.17

0.08

49 6311528 Scoaba otel pentru constructii din


lemn, latime= 65-90mm, l.200-300 mm

kg

124.14

0.14

50 10828 Solutie bituminoasa inclusiv dressing

xx

117.48

0.00

51 6301793 Stilp metalic confectionat industrial

buc

66.00

0.99

52 10826 Stilp metalici ptr indicatoare


53 6301690 Stilp pentru placi indicatoare
dinteava otel D = 50

xx

66.00

0.00

buc

3.04

0.04

54 5800376 Surub cap hexagonal precis M


6 x 25 gr. 5.8 s4272

buc

264.00

0.02

55 5817446 Surub cap hexagonal semiprecis


M 8x 30 gr. 5.8 s 6220

buc

133.20

0.00

56 2600361 Suspensie bitum filerizat-subif


s 558

kg

191.54

0.21

57 6420747 Tub din beton armat Dn 600,


L=2,50 m

buc

22.00

1.76

58 6420748 Tub din beton armat Dn 800,


L=2,50 m

buc

11.00

0.88

59 6202507 Vaselina tehnica artificiala tip A


s 917

kg

0.02

0.00

60 6103294 Vopsea minium de plumb V 351-3


ntr 90-80

kg

0.04

0.00

61 6200676 White spirit rafinat tip A stas 44

kg

1.85

0.00

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale


0
1
2
Valoare directa
Recapitulatie
TOTAL

4
lei
lei
lei
euro

5=3x4

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru


cumulat pe proiect
Nr.
crt. Denumirea meseriei

Consumul cu
manopera
- (om/ore) -

Tariful mediu
- lei/ora -

Valoarea
(exclusiv TVA)
- lei -

Procentul

4=2x3

1 10121

Asfaltator categoria a II-a

906.80

2 10131

Asfaltator categoria a III-a

1,547.37

3 10151

Asfaltator categoria a V-a

441.35

4 10111

Asfaltator categoria I

1,664.18

5 10221

Betonist categoria a II-a

1,002.10

6 10211

Betonist categoria I

1,335.73

7 10721

Dulgher constructii categoria a II-a

135.55

8 10731

Dulgher constructii categoria a III-a

71.92

9 10711

Dulgher constructii categoria I

49.79

10 10821

Dulgher poduri categoria a II-a

11 11321

Finisor terasamente categoria a II-a

2,247.01

12 11321

Finisor terasamente categoria a II-a

18.92

13 12221

Izolator hidrofug categoria a II-a

3.83

14 12211

Izolator hidrofug categoria I

5.74

15 12521

Montator prefabricate beton categoria a II-a

277.20

16 12531

Montator prefabricate beton categoria a III-a

92.40

17 12541

Montator prefabricate beton categoria a IV-a

92.40

18 19911

Muncitor deservire c-tii.montaj categoria I

25.85

19 19911

Muncitor deservire c-tii.montaj categoria I

2.06

20 29931

Muncitor deservire constructii masini categoria I

21 19931

Muncitor deservire constructii montaj categoria a


III-a

2,573.21

22 19921

Muncitor deservire constructii-montaj categoria a


II-a

2,105.45

23 319731

Muncitor incarcare-descarcare materiale


categoria a III-a

134.01

24 319721

Muncitor incarcare-descare materiale categoria a


II-a

452.18

25 12821

Pavator categoria a II-a

1,655.13

26 12811

Pavator categoria I

3,612.55

27 12911

Pietrar categoria I

28 19621

Sapator categoria a II-a

29 13421

Zidar categoria a II-a

73.92

30 13411

Zidar categoria I

73.92

31 13331

Zugrav vopsitor categoria a III-a

0.58

32 13351

Zugrav vopsitor categoria a V-a

0.58

Total ore manopera:


Valoare directa
Recapitulatie
TOTAL

21.82

0.02

469.27
1,495.62

22,588.46

lei
lei
lei
euro

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii


cumulat pe proiect
Nr.
crt. Denumirea utilajului de constructii

Ore de
functionare

Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- lei / ora -

Valoarea
(exclusiv TVA)
- lei -

4=2x3

1 5603

Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t

230.72

2 3546

Autogreder pina la 175cp

104.12

3 3546

Autogreder pina la 175cp

564.43

4 3546

Autogreder pina la 175cp

20.90

5 3553

Buldozar pe senile 65-80cp

278.93

6 3554

Buldozer pe senile 81-180cp

130.02

7 4004

Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf

1,070.76

8 4005

Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf

2,643.33

9 4008

Compactor static autoproppe pneuri10,1-16tf

477.65

10 6729

Macara pe pneuri 10-14,9 tf

485.10

11 4062

Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere interna 40-45cp

12 4046

Repartizator finisor mixturi asfaltice mot term. fara palpator 92cp

13 3716

Vibrator de interior pentru beton actionat, electric 0,9-1,5 kw

Valoare directa
Recapitulatie
TOTAL

1.25
477.65
50.06

lei
lei
lei
euro

OBIECTIV:

Modernizare DJ 607 Sector Susita Pasarani Lim. Gorj, km 18+352 - 25+352

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI

LISTA cuprinzand consumurile privind transporturile


cumulat pe proiect
Nr.
crt.
0

Tipul de transport

Tone
transportate

Km
parcursi

Ore de
functionare

Tariful unitar
(exclusiv TVA)
- lei/tona/km -

Valoarea
(exclusiv TVA)
- lei -

6=2x3x5

Transport rutier
1 TRA05A03 Transport rutier materiale,semifabricate
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 3

2,828.61

3.00

0.06

2 TRA01A35 Transportul rutier al agregatelor minerale cu


autobasculanta cu autobasculanta pe dist.= 35 km.

25,068.02

35.00

0.70

3 TRA01A35 Transportul rutier al agregatelor minerale cu


autobasculanta pe dist.= 35 km.

217.15

35.00

0.70

4 TRA01A40 Transportul rutier al betonanelor asfaltice cu


autobasculanta pe dist.= 40 km.

9,994.85

40.00

0.80

740.34

10.00

0.20

6 TRA02A40 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu


autocamionul pe dist.= ...40 km.

87.95

40.00

0.80

7 TRA01A35 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor


cu autobasculanta pe dist.= 35 km.

13.13

35.00

0.70

8 TRA01A05P Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu


autobasculanta dist.= 5 km

1,589.76

5.00

0.10

5 TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului cu


autobetoniera de...5,5mc dist. =10km

Total fara spor


Sporuri deviz
Valoare directa
Recapitulatie
TOTAL

lei
lei
lei
lei
lei
euro

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv

ing. Cristinel PAVEL

Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:20000
Data :
02.2015

Titlu proiect:Modernizare DJ607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352
Titlu plansa: Plan de incadrare in judet

Faza:
DT

PI J 01 0 0

DJ 607
Km. 18+352-25+352

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv ing. Cristinel PAVEL


Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:10000
Data :
02.2015

Titlu proiect: Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352

Titlu plansa: Plan de incadrare in zona

Faza:
DT

P I Z01 0 0

PROFIL TRANSVERSAL TIP


Sc. 1:50
Detaliu structura rutiera
7.00
5.50
0.75

2.75

4.00%

2.50%

2.75

0.75

2.50%

4.00%

2:3

2:3

Structura proiectata

Balast - 10 cm

4 cm strat de uzura din B.A.16


6 cm strat de baza din B.A.D.P.S. 25
10 cm strat de fundatie din piatra sparta
15 cm strat de fundatie din balast

Structura existenta

Beton C16/20 - 8 cm
Nisip - 5 cm

15 cm strat de forma din balast

Detaliu structura rutiera

Strat de uzura BA 16

Strat de legatura BADPS 25

10

Strat de baza piatra sparta

15

Strat de fundatie balast de riu

15

Scara: 1:10

Strat de forma balast

C16/20;
Clasa de expunere: XC2
Raportul minim A/C: 0.60
Dozaj minim de ciment: 260kg/mc
Tip de ciment: CEM II A-S 32.5 Nsau R

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume
Director executiv ing. Cristinel PAVEL
Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:50
Data :
02.2015

Titlu proiect:Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352
Titlu plansa: Profil transversal tip 1

Faza:
DT

D 01a 00

PROFIL TRANSVERSAL TIP


Sc. 1:50
Detaliu structura rutiera
7.00
5.50
0.75

2.75

4.00%

2.50%

2.75

0.75

2.50%

4.00%

2:3

2:3

Structura proiectata

Balast - 10 cm

4 cm strat de uzura din B.A.16


6 cm strat de baza din B.A.D.P.S. 25
10 cm strat de fundatie din piatra sparta
15 cm strat de fundatie din balast

Structura existenta
15 cm strat de forma din balast

Detaliu structura rutiera

Strat de uzura BA 16

Strat de legatura BADPS 25

10

Strat de baza piatra sparta

15

Strat de fundatie balast de riu

15

Scara: 1:10

Strat de forma balast

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume
Director executiv ing. Cristinel PAVEL
Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni, Jud. Mehedinti

Scara:
1:50
Data :
02.2015

Titlu proiect:Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352

Titlu plansa: Profil transversal tip 2

Faza:
DT

D 01b 00

PROFIL TRANSVERSAL TIP


Sc. 1:50
Detaliu structura rutiera
5.00
4.00
50

2.00

4.00%

2.50%

2.00

0.50

2.50%

4.00%

2:3

2:3

Structura proiectata

Balast - 10 cm

4 cm strat de uzura din B.A.16


6 cm strat de baza din B.A.D.P.S. 25
10 cm strat de fundatie din piatra sparta
15 cm strat de fundatie din balast
15 cm strat de forma din balast

Detaliu structura rutiera

Strat de uzura BA 16

Strat de legatura BADPS 25

10

Strat de baza piatra sparta

15

Strat de fundatie balast de riu

15

Scara: 1:10

Strat de forma balast

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv

ing. Cristinel PAVEL

Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:50

Titlu proiect: Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352

Data :
02.2015

Titlu plansa: Profil transversal tip drumuri laterale

Faza:
DT

D 01 c 0 0

PROFIL TRANSVERSAL TIP


Sc. 1:50
Detaliu structura rutiera
5.00
4.00
50

2.00

4.00%

2.50%

2.00

0.50

2.50%

4.00%

2:3

2:3

Balast - 10 cm

Structura proiectata

15 cm strat de fundatie din balast


15 cm strat de forma din balast

Detaliu structura rutiera

Strat de uzura BA 16

Strat de legatura BADPS 25

10

Strat de baza piatra sparta

15

Strat de fundatie balast de riu

15

Scara: 1:10

Strat de forma balast

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv

ing. Cristinel PAVEL

Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:50

Titlu proiect: Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352

Data :
02.2015

Titlu plansa: Profil transversal tip drumuri laterale

Faza:
DT

D 01d 00

SECTIUNE LONGITUDINALA PODET TUBULAR

1. C8/10; 0-31 mm
2. C12/15; 0-31 mm
S2 cim.CEM II AV - 42,5R
S2 cim.CEM II AV - 42,5R
Dozaj 220kg/mc
Dozaj 220kg/mc
A/c=0,55
A/c=0,55
p = 2350 kg/mc
p = 2380 kg/mc
Clasa exp. agresivitate: XA2b
Clasa exp. agresivitate: XA2b
Clasa elem. ext.
XF1
Clasa elem. ext.
XF1
Cloruri max: CL 1% pentru beton simplu
Cloruri max: CL 1% pentru beton simplu

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv

ing. Cristinel PAVEL

Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Circeni,Jud. Mehedinti

Scara:
1:50
Data :
02.2015

Faza:
DT

Titlu proiect: Modernizare DJ 607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352
Titlu plansa: Detalii podet tubular DN 800

02 00

SECTIUNE LONGITUDINALA

DRUM LATERAL
Sant protejat cu beton
sau sant din pamant

Sant protejat cu beton


sau sant din pamant

C12/15
Pereu din dale de beton
C 12/15 - 8 cm grosime
Strat drenant din nisip
de 5 cm grosime

C12/15

C12/15

VEDERE IN PLAN

Sant protejat cu beton


sau sant din pamant

Sant protejat cu beton


sau sant din pamant

DRUM LATERAL

CONSILIUL JUDETEAN MEHEDINTI


DIRECTIA TEHNICA
Responsabilitate

Nume

Director executiv

ing. Cristinel PAVEL

Sef serviciu

ing. Dana CHIRCU

Intocmit

ing. Marian SIRBU LAZAR

Semnatura

Amplasament: Comuna Padina,Sat Slasoma,Jud. Mehedinti

Scara:
1:50
Data :
02.2015

Faza:
DT

Titlu proiect:Modernizare DJ607


Tronson Susita-Pasarani-lim.Gorj, km. 18+352-25+352
Titlu plansa: Podete tubulare Dn 600 drumuri laterale

03 00