GENERALIT

ATI

CLINIC

*INFECTIE ACUTA CU ROTAVIRUS

- Cea mai frecventa cauza de boala diareica
acuta
- Transmitere: fecal-orala, suprafete
contaminate, respirator

INCUBATIE:
- 1-3 zile
Simptome:
- Febra
- Greata
- Varasaturi
- Dureri abdominale
- Diaree apoasa
- SDA

BOLILE DIAREICE ACUTE

-Afectiuni acute ale tractului gastro-intestinal
-Virusuri , bacterii, protozoare, fungi;
-Cauza principala de morbiditate si
mortalitate la copilul mic;
-Bacterii (E.coli, salmonella, shigella, etc.)
- Virusuri (rotavirus, adenovirus, enterovirus,
etc.)
-Protozoare (giardia-lambria, entamoeba,
etc.)
-Fungi (candida albicans)
-Sursa umana/extra-umana
-Cale de transmitere : fecalo-orala (indirecta,
directa, vectori)
-Cea mai afectata grupa de varsta: 3-15 luni
a. Particularitatile BDA virale:
-debut brusc: febra, varsaturi, inapetenta,
dureri abdominale, somnolenta;
-scaune diareice apoase fara mucus sau
sange;
-poate asocia simptomatologie respiratorie
acuta;
-SDA este prezent aproape intotdeauna
b. Particularitatile BDA bacteriene la nounascut si sugar:
- Incubatie scurta;
-febra, varsaturi, scaune apoase;
-acitoza, apatie, letargie, hipotermie;
c. BDA bacteriene la copil mai mare de
doi ani:
-simptomatologie similara cu cea a adultului;

-SDA, colaps, acidoza;

SDA:- este important in aprecierea severitatii

bolii si in stabilirea conduitei terapeutice
-urmare a pierderilor de apa si electroiliti
(varasturi, diaree, hipertermie);
Clasificare SDA:
Izotona: pierderi egale de apa si
electroliti;
Hipotona: > pierderi Na
Hipertona: > pierderi apa
Usoara: <5% din greutatea corporala
Medie: 5-10%; pliu cutanat lenes,
mucoase uscate
Severa: >10% din greutate; colaps CV,
hipovolemie, coma/deces;
COMPLICATI
I

Intoleranta secundara la lactoza

Deshidratare severa
Tulburari hidroelectrolitice si acidobazice

DG POZITIV

Latex-aglutinare
ELISA
ETA
PCR

-Salmonela: bacteriemie, convulsii febrile,

encefalopatie, meningita;
-Shigella: convulsii febrile, encefalopatie,
artrita reactiva
o Date epidemiologice (cazuri de BDA
infectioasa in familie, contact infectant
cu o persoana bolnava, cu persoane
purtatoare, conditii igienico sanitare
scazute)
o Date clinice
o Date de laborator:
->identificare agent patogen
->direct din materii fecale:
Macroscopic

Microscopic-coprocitograma:
Preparate nefixate-paraziti
Preparate fixate
Microscopie electronica-virusuri
Imunofluorescenta directa-Ac
specifici
Aspirat duodenal
Biopsie mucoasa
->direct din lichidul de varsatura:
Infectii virale, toxinfectii
alimentare
Paraziti, bacterii, enterotoxine;
Dg serologic=reactii
->aglutinare: seruri specificesalmonella, shigella
->precipitare in gel-complexe Ag-Ac
->fixarea complementului:crestere 4 x
titru Ac=confirmare diagnostic
->radioimune: Ag marcat
->ELISA: Ag sau Ac fixat pe support
rigid-densitate optica;
Dg prin tehnici moleculare:
->PCR
Multiplicare secvente
nucleotidice ADN=diagnostic
viral, fungic;
->Imunoblot=electroforeza
Investigatii nespecifice
->Hemoleucograma
->Biochimie
->VSH
->Colonoscopie
->tuseu rectal

TRATAMENT

Nu exista tratament pentru rotavirus

Rehidratare orala/PEV

Principii generale:
->rehidratare si corectare acidobazica
(solutie Gesol, albumina umana, solutie
Ringer, glucoza)
->Regim alimentar:
Hidric-24 h
Fainoase: orez, branza
Sugari: zeama de orez, supa
morcov
->Tratament etiologic
( antibactaerian)
c.i. in E.coli
Indicat in dizenterie bacteriana,
shigella
Shigella: ampicilina,
amoxicilina, furazolidon,
tetraciclina.
Salmonella- nu AB; sugar <3
ani: ampicilina, cefalosporine
G2,3=> pentru scadere risc
invazie si diseminare sistemica
E.coli
- nu AB in E.coli
enterohemoragic
- non-EHEC: ampicilina,
cefalosporine G3
Campylobacter: nu AB in f
usoara/medie; severa:
cefalosporine G2,3 , Ampicilina
o

 Yersinia: cefalosporine G2,3,

tetraciclina;
->Tratament patogenic
Medicatie antidiareica
- Saruri de Ca,
- anticolinergice,
- hidrasec
refacere flora intestinala:
- lactobacilus
- biotics
->tratament simptomatic
antitermice
antiemetice
protectoare gastrice
antialgice
antiflatulente
sonda

PROFILAXIE

Vaccin- contine virus viu atenuat

*mono/pentavalent
De la 6 saptamani
2-3 doze
Co-administrare

A.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

General:
Igiena individuala
Igiena alimentara
Prepararea corecta a alimentelor
Evitarea consumului de laimente crude
Surse curate de apa potabila
Colectarea corecta a deseurilor
Eliminare insect si rozatoare
Excluderea purtatorilor din sectoare de
manipulare a apei, alimentelor si din
colectivitati de persoane;
i. Educatie sanitara continua
j. Masuri guvernamentale de educatie si
sanatate
B. Vaccinuri

a. Anti-rotavirus
b. Anti-holeric
c. Anti-dizenteric

Boala
Generalitati

Clinic

BOTULISM
-boala inf acuta (neurointoxicatie acuta)
-incidenta scazuta
-evolutie: paralizii musculare flaste/mortala
-manifestari neurologice determinate de
toxina botulnica, produsa de bacilul
botulinic
-CLOSTRIDIUM BOTULINUM
-transmitere: ingerare alimente/cotaminare
plagi cu pamant/dejecte animale
-4 tipuri de botulism: alimentar/al
plagilor/intestinal/prin inhalatie

In raport cu varsta, simptome mai

putin specifice la copil decat la adult
si in special la nou nascut si sugar;
- Paralizii progresive de nervi cranieni
(de sus in jus-III. IV. VI. IX. X. nn
spinali, paralizii viscerale)
- Nn spinali ai:
Musc ceafa
Diafragm
Mm intercostali=> cazuri
severe prin imineneta unui
suport ventilator adecvat
- Paralizii flaste, simetrice,
descendente, acut, afebrilitate
- Paralizii bulbare
DEBUT:
- Rapiditatea si severitatea depinde de

Hepatite acute (HAV) virale

- Afectiuni acute produce de virusurile
hepatidice;
- Strict umane;
- Afectare principala a ficatului=> intregul
organism
- VHA
Orofaringe;
Glande salivare;
Epiteliul jejunal;
- VHB
Un se cunoaste locul multiplicarii;
- VHC:
Ep intestinal si biliar;
- VHD
Intrahepatic;

cantitatea de toxina absorbita in

circulatie;
Recuperarea depinde de aparitia
noilor ramuri ale axonilor neuronilor
motori=> inmuguresc pentru a
reinerva fibrele musculare paralizate (
sapt. / luni)

INCUBATIE:
- In functie de modul de contaminare si
de cantitatea toxinei:
B. alimentar: simptome 12-72h
post ingestie
B. prin inhalatie: un se poate
precisa
- Toxina un patrunde in parenchimul
cerebral => pacientul un este confuz
dar poate parea letargic;
- Paraliziile bulbare: presenta celor 4 D
Diplopie
Disartrie
Disfagie
Disfonie
- Triada clasica:
1. Paralizii flaste, descendente,
simetrice cu predominanta
paraliizilor bulbare
2. Pacient in afebrilitate
3. Constient;

Complicatii

Nu exista

VHA

-anemie aplastica, hemoltica

-Tulburari neurovegetative
-Infectii bacteriene, parazitare
VHB
-depresie severa
-meningita, mielita, encefalita
-agranulocitoza, trombocitopenie, anemie
aplastica
-modificari EKG (ECAGHE )
Dg pozitiv

a. Date epidemiologice- consum

alimente contaminate
b. Date clinice- Triada
c. Date de laborator:
urgenta medicala, internare
obligatory, declarare nominal;
probe biologice: sange, scaun,
aspirat gastric, lichid de
varsatura, aliment contaminat;
test de laborator standard:
testul biologic pe soarece
electromiograma:
face diferentierea
intre diferitele cauze
de paralizie flasca;
botulism: conducere
nervoasa normala,
functie nervoasa
senzoriala
normala,potentiale
motorii cu amplit.
mica.

a. Epidemiologic
HAV cu VHA
Sursa: om bolnav, care transmite
boala
-7-10 zile inaintea debutului
-primele doua saptamani din
perioada de stare
Cale transmitere
- Fecalo orala
-Transfuzii de sange
Receptivitatea generala
In special vara-toamna (apa
contaminate)
HAV cu VHB
Sursa
-Persoane infectate:
Hepatita acuta
Hepatita cronica
Ciroza hepatica
Adenocarcinom
Purtator Ag HBs
Transmitere (VHB-sg, sperma,

LCR
autoAc

saliva)
-parenteral
-inoculare (ace, instrumente
contaminate) in timpul:
Injectii, vaccinare
Tatuaj, tratament
stomatologic
Etc.
-Verticala
-Sexuala
-Transplant
-Digestiv
Grupuri de risc:
-Utilizatori de droguri
-Pacienti transfuzati, hemodializati
-Personal medico sanitar
-Homosexual/parteneri sexuali
diferiti

HAV cu VHC
Sursa- om cu:
Hepatita acuta
Hepatita cronica
Ciroza hepatica
Purtataor asymptomatic
Hepatom primitive
Transmitere
Vertical
Prin transfuzii de sange
Contact sexual
HAV cu VHD
- epidemiologie legata de VHB

-Sursa strict umana

-Contagiozitate suprapusa Infectiei cu VHB
-Transmitere= VHB

HAV cu VHG
-Transmitere
- Transfuzii
- Parentarala
b. Clinic
1. Date anamnestice
2. Date subiective
3. Date obiective
HAV cu VHA
-Incubatie:21-45 zile
-Perioada prodromala:3-7 zile
-Debut clinic:
Pseudogripal: febra, cefalee,
curbatura
Dispeptic: inapetenta, greata,
varasaturi
Mimeaza colica biliara/
apendiculara
Neurologic: astenie, semen de
suferinta cerebrala;
Eruptii
Icteric
-Subiectiv: astenie, inapetenta, urina
hipercroma, scaune decolorate
-Obiectiv: hepatomegalie +/- splenomegalie

-perioada de stare: 14-21 zile

Simptomatologia scade cu aparitia
icterului
Urina se decoloreaza
Scaunele se recoloreaza
Hm scade
Simptomatologie agravata=> IHA
-Convalescenta:
Subiectiv- simpotomatologie remisa
Obiectiv- hm moderata
-Vindecare obligatorie
-Nu forme cornice
-Alte forme clinice:
Anicterica
Prelungita
Fulminanta
Colestatica
HAV cu VHB
-Particularitati:
Debut insidious mai sever decat VHA
Evolutie mai prelungita (decat VHA)
Grad mare de cronicizare
Incubatie 45-60 de zile
Perioada preicterica- asemanator bolii
serului ( febra rush, poliartrita)
La copii: eruptie maculo-papuloeritematoasa la nivelul mb
Convalescenta este mai lunga
Forma clinica particulara fulminanta:
Astenie, varsaturi, dureri
epigastrice

Febra
Accentuare fenomene nervoase
Scadere dimensiuni ficat
Dupa 1-3 zile, fara tratament=>
coma hepatica
COMA HEPATICA
-STADIUL 1
Usoara agitatie
Foetor hepaticus=miros dulceag de ficat
crud
Tulburari somn
Flapping tremor
Ficat dimensiuni mici
-STADIUL 2
Accentuare neuropsihica
Delir, halucinatii (nebunia hepatica)
Stare de confuzie
Foetor hepaticus mai intens
-STADIUL 3
Coma cu somn profund, poate fi trezit
Ficat de mici dimensiuni
Vorbire incoerenta
-STADIUL 4
Coma, nu poate fi trezit
Ficat de dimensiuni mult reduse
Sindorm hemoragipar
20% pot evolua favorabil
HAV CU VHC
-Incubatie 6-9 luni

-Forme clinice icterice rare

-Asemanator cu VHB
-Evolutie fulminanta + IHA +deces
HAV cu VHD
-Forme evolutive severe
Co-infectie VHB +VHD=> potential letal

Suprainfectie VHB+VHD=> IHA

HAV cu VHG
-Mai usor decat VHG
-Cronicizare scazuta
-Co-infectii cu VHC, VHB
-evolueaza spre hepatita cronica
c. Laborator

Teste de confirmare: evidentiere sindorm

citolitic hepatic:
VSH scazut=>inflamatie infirmata
TGP crescut in perioada invaziva

Teste

Teste de disproteinemie
Electroforeza proteinelor
Imunograma

functionale hepatice (severitate)

Timp de protombina
Concentartie de protombina
Proteinograma
Bilirubinemie

Teste de retentive
Fosfataza alcalina
Colesterol total

Teste nespecifice
Grup sangvin, RH

Teste de incadrare etiologica

VHA:
Anti VHA IgM
Anti VHA IgG dupa 3-4 luni
Ag virale in sange si in
materii fecale
VHB
- perioada acuta
Ag HBs+
Ag HBe+
Anti HBc IgM+
- Convalescenta
Anti HBe
Anti HBs
- Vindecare
Dispar ag HBs,Ag HBe
Persista Ac anti Hbc,
igG (inlocuieste IgM)
VHC-indicatii ARN VHC
Dg serologic dubios
Dg hav seronegativ
Dg hepatita cronica seronegativa
VHD la pacientii cu Ag HBs +
Anti VHD IgM

Trata
ment

*Tratament suportiv: -terapie intensive

-nutritie enterala
-ventilatie asistata
-tratament infectiilor secundare (ex.
Pneumonii)
-pacientii neventilati: Trendelenburg, support
vertebral cervical( impiedica aspirarea
secretiilor orale)
- tratamentul specific: ser antibotulinic (AC
neutralizanti)
-nu AB ( doar in infectiile secundare: nu
aminoclicozide, clindamicina)
*Tratamentul cu Ig umana: doar in
botulismul infantile
-imunizarea active cu toxoid botulinic
(pentavalent) pentru personalul cu risc
crescut de expunere.

Ag VHD
-coinfectie VHD + VHB
Anti HBc IgM+
Ag HBe +
Anti VHD IgM
-suprainfectie VHD+VHB
Anti HBc IgM+
Anti HBc IgG+
Anti VHD IgM+
ARN VHD in circulatie

-nu au tratament etiologic

-pp generale:
Declarare nominal
Internare si izolare
Repaus
Dieta h-l-z
Medicamente- dupa f clinica:
Forma colestatica-prelungita:
Drenaj biliar
Corticoterapie
Forma severa=>IHA
Combaterea intox cu amoniac:
ampicilina, neomicina, dieta fara
protein, glucoza, lactoza(PEV)
Combaterea sangerarilor: venostat,
vit K, plasma proaspata, transplant
hepatic

-toxina botulinica se foloseste ca arma

terapeutica in torticulis cervical, strabism
etc.
Profilaxie

Nu exista

-masuri:
Sursa
Transmitere
Masa receptive
-HAV fecal-orala:
Izolare in spital
Deinf domiciliu
Suprav ct
Vaccinare (A,E)-indicatii: personal medicosanitar, colectivitati, zone endemic
Profilaxie specifica pasiva gamma
globuline umane specific
-HAV parenterala
Masuri nespecifice identice ant.
Control donator sg
Indicatii transfuzii
Autotransfuzia
Material uncial folosinta
Educatie sanitara a populatiei
-HAv cu VHC nu exista profilaxie specifica

PROFILAXIA SPECIFICA HAV CU VHB

-3 doze vaccine: 0-1-6 luni
-profilaxie postexpunere accidentala:
Gamma globuline specific anti- VHB
Vaccinare schema rapida: 0-1-2 luni
-vaccinati obligatoriu:
Nou nascutii (1zi)

 Contacti bolnavi hepatita acuta/cronica

B,purtator AgHBs
Personal medico-sanitar
Studentii facultate de medicina
La cerere
-nou nascut din mama cu infectie cronica
VHB/Ag HBs
Gamma-globuline specific la nastere
Vaccinare in a 2a zi de viata
Schema rapida 0-1-2 luni
-esec vaccinare
VHB rezistent
Nerespectare indicatii

Boala
Generalitati

INFECTII ODONTOGENE-gingivite
-inflamatie ac/cr a gg (iritatie locala+invazie
microbiana)

INFECTII ODONTOGENE supurative

-Factori:
Placa dentyara supragingivala (C si B
G+)
Placa dentara subgingivala ( B G-,
spirochete)
Aderenta selectiva, conditii locale,
varsta, dieta, nutritie , igiena,
gentica;
Boala periodontala
-etiologie complexa, microorganisme din
placa dentara=> leziuni inflamator

distructive
-afectarea structurilor de sustinere
-coci G+ : streptococcus mutans, sangvis,
mitis, salivarius si peptostreptococcus
( anaerob)
-bacili G+: lactobacilus, actinomices
( anaerob)
-coci G- : veillonella ( anaerob)
-bacili G-: prevotella ( anaerob)
-spirochete: t.denticola

*Infectii pulpa dentara ( unde e * )

Consecinta cariilor dentare
Injurii fizice sau chimice
Clinic

Complicatii

a. Gg simpla
Tumefactie
Rosu-violaceu
Margine libera ingrosata
Sangerare
Nedureroasa+foetor oris
b. Gg ulcero-necrozanta
Durere brusca la masticatie
Necrosa gg
Febra, limfoadenopatie regionala

a)hematogene: extractii,infectii- bacterii

*
a) Pulpita precoce ( reversibila)
Sensibilitate la:
- Percutie transversala
- Cald si rece
- Zaharuri
Durerea inceteaza la indepartarea
stimulului

b) Pulpita ireversibila
Durere lancinanta, pulsatila
Cald
Percutie axiala, decubit
Senzatie de dinte lung si elastic
Inceteaza la stimuli reci
*Abcese periapicale, alveolare

b)extensie in t. vecine
1. tromboflebita jugulara supurata si eroziunea a.
carotide
Debut: febra,frison
Localizare durere si tumefactie: unghi
maxilo-mand
Sensib si induratie: SCM
Tumefactie prete latero-faringian
+disfagie+rigid. Ceafa
Hemocultura: fusobacterium
Tratament: drenaj latero-faringian, ligatura
v jugulara,a. cartida
2. tromboza sinus cavernos
Predispozitie: furuncul facial, sinuzite
purulente, inf. Dento-maxilare
Tratament: AB i.v.
Chirurgical
3.sinuzita maxilara
Fact favorizanti: defecte cong osoase rr. Dd
superios adiac. Mb sinusale=>extindere in
planseu
Clinic:durere,presiune,tumefactie
Tratament: AB + extractie
4.osteomielita de mandibula
Factor predisp: corticala subtire, medulara
slab vascularizata
Fact predispozant:
Fractura cominutiva mand
Iradiere
Osteoporoza
DZ

Dg pozitiv
Tratament

Cale: insamantare hematgena/locoregionala

Patogenie: crestere pres
intramedulara=>compromite fluz
sanguin=>necroza=>puroi
periost=>fistule+abcese=>sechestre
osoase
Clinic:durere
mand+anestezie/hipoestezie+trismus
Tratament:antibiocorticoterapie/chirurgical/
oxigen hiperbaric
-Infectii odontogene
Stomatologic/chirurgical
Antimicrobian
Topic cariostatic
1. Stomatologic/chirurgical:
- Eliminare necroza
- Drenaj
- Extractie
2. Antimicrobian:
- In functie de sensibilitate
microbiana
- Penicilina G:
streptococcus,
peptostreptococcus,
fusobacterium,
actinomices, veillonella
- Alternative: vancomicina,
imipenem, cefoxitin;
- In infectii usoare si medii:
metronidazole, penicilina,
amoxicilina, augmentin

Infectii severe: penicilina

G, clindamicina, cefoxitin
3. Tratament topic cariostatic
- Fluorura : bacteriostatic,
remineralizare
- CHX
- Vancomicina
- Sanguinarie:-antiplaca

Profilaxie

*
Local, stomatologic:
Eliminare pulpa infectata
Curatare periodontala, extractii
Chirurgical:
Drenaj
AB:
Daca drenajul este incorrect sau daca
difuzeaza in tesuturile moi
inconjuratoare
-Control permanenet placa supra si sub
gingivala
-Program educational igiena
-Imunizare active impotriva cariilor=vaccin
antiS.mutans

Boala
Generalitati

Clinic

MENINGITA ACUTA
-Inflamatii determinate de virusuri, bacterii,
fungi
-Sindorm meningian clinic +manifestari
caracteristie LCR
-Sindrom meningean:
Subiectiv:
Febra
Cefalee
Fotofobie
Varsaturi
Obiectiv:
Redoare
Semnul Brutzinski
Semnul kernig (semnul trepiedului)
Bombare fontanela anetrioara
Convulsii
-Meningism=sindorm meningian fara modificari
LCR
-Reactie menigiana= sindrom meningian +
modificari mici LCR
-Meningite virale: urlian, rujeolic, adenovirusuri
-M. bacteriene: pneumococ, stafilococ,
streptococ, spirochete, fungi
-M. cu LCR clar (virale, TBC, fngica)
-M. purulente ( pneumococica, meningococica)
-M. hemoragica (carbunoasa, listeriana)
-Transmitere verticala/bolnavi
Meningita virala
-Debut: brusc
-Aspect LCR clar
-Numar elemente zeci-sute, limfocite, monocite

Encefalite Acute
-Inflamatii acute nesupurate
-Virusuri neurotrope cu actiune directa
( celule nervoase, declansare de reactii,
anticorpi/ insumare mecanismo)
-Primare/secundare/
precoce/parainfectioase/postinfectioase/
poliencefalite/leucoencefalite/panencefalite

-Debut brusc
-Febra+alterare stare gebnerala + cefalee
+agitatie /somnolenta+convulsii;
-Perioada de stare:

-protein/glico/clorur-ahie: normal/usor crescuta

-proteina C reactiva: negativa
M. bacteriana
-Debut: brusc
-LCR tulbure
-nr. Elemente: sute-mii
-frotiu: PMN
-proteina C reactiva +

Obnubilare, confuzie, tipat encefalic,

coma
Convulsii
Deviere conjugata/disociata ochi si cap,
apraxie. Trismus, bruxism
Hemiplegie/Hemipareza
Tulburari tonus muscular, hipertrofie
Tulburari echilibru
Paralizii oculare, faciale, hipoacuzie,
tulburari respiratorii si circulatorii

M. TBC
-Debut: isiduos
-LCR: clar
-numar elemente: zeci-sute
-glico-clorurarhie:scazuta
-protena C reactiva +
Complicatii

Dg pozitiv

Tratament

a. Cloazonare
b. Abcese cerebrale
c. Sufuziuni subdurale
d. Hemipareze, paralizii
Nu are

-M. virale
Tratament etiotrop: acyclovir

Laborator:
Examene virusologice: izolare virusuri
secretii nazo-faringiene, fecale, LCR,
sange;
Examene serologice: neutralizare,
hemaglutinoinhibare, IgM specific
(ELISA)
Teste genetice: PCR
a. Igienodietetic
ATI+ventilatie asistata

Tratament pathogenic: andietematos

cerebral, antiinflamator
steroidian/nesteroidian
Tratament symptomatic antitermic,
antialgic

-M. bacteriene
Etiologic: antibiocorticoterapie;
AB (cefalosporine G3);
a. M. meningococica- penicilina G,
cefalosporine G3, 7-10 zile
b. M. pneumococica- penicilina G,
cefalosporine G3, vancomicina, 10-14 zile;
c. M. stafilococica- vancomicina, rifampicina,
14-21 zile

Profilaxie

-Vaccinare:
Antimeningococica
Antipneumococica>2 ani
Anti-haemophilus
-Chimioprofilaxie:
Antimeningococica
Anti-haemophilus

Boala

POLIOMIELITA

b. Reechilibrare hidro-electrolitica si
acidobazica:
Ser fiziologic, glucoza, Ringer
c. Etiologic: acyclovir: encefalite
herpetice si variceloase
d. Pathogenic= corticoterapie=
hemisuccina de hidrocortizon,
dexametazona
-Ig intravenoase
-Medicatie antiedematoasa: furosemide
e. Anticonvulsivant si sedative: diazepam,
midazolam, fenobarbital
f. Terapie adjuvanta neurotropa:
piracetam
g. Simptomatic
Antitermic: paracetamol
AINS: ibuprofen, ketoprofen
Nu are profilaxie

Generalitati
Clinic

Complicatii

Dg pozitiv

Tratament

-Infectie sistemica
-Afecteaza predominant SNC +/- paralizie
-Incubatie: 9-12 zile
-Uneori asimptomatic
Febra, cefalee, disfagie
Varsaturi abdominale
Durere musculara
Caracterele paraliziei:
Flasca
Asimetrica
MB inferioare
2-3 zile
Forme clinice:
1) Neparalitrice
2) Paralitice
3) Dupa varsta ( sugar/adult)
4) Cu virus vaccinal
-I.R.
-Cardiorespiratorii
-Gastrointestinale
-Infectii urinare
-Escare, psihice
a. Date epidemiologice
Ct. infectant intrafamilial/colectivitati
b. Date clinice: examen clinic, decelare,
sindorm meningian+ semen neurologice
c. Date laborator
Izolare in culture de cellule
/LCR/sange/scaun/secretii faringiene
Detectare AG
-Nu exista agenti antivirali specifici
-Tratament suportiv si symptomatic
-Spitalizare, repaus, ventilatie mecanica

Profilaxie

Boala
Generalitati

Clinic

-Drenaj postural, recuperare neuromotorie

-Vaccinuri:
Oral
3 doze
2-4-18 luni
Rapel: 6 ani

TETANOS
-Afectiune acuta;
-Clostridium-tetani;
-Contractura tnica a MM+ contracturi
paroxistice
-Intrare: placi
-Incubatie:3-30 zile
-Debut: brusc/insiduos
-Prodroame:
Sensibilitate la frig
Parestezii, senzatie arsura
Tresariri musculare
Iritabilitate, trismus
- Perioade stare: contractura tonica mm
scheletici
Contractura mm fata
Pozitii caracteristice:
Contractura extensorilor
Contractura flexorilor
Contractura egala a extensorilor si
a flexorilor
Crize paroxistice

Complicatii

Dg pozitiv

Tratament

Profilaxie

Ruptura mm fracturi osoase

Febra, tahicardie, sindorm functional
respirator

-Tulburari circulatorii severe

-Gastrointestinale
-Bronhopneomonie
a. Date epidemiologice: plaga cu risc
tetanigen
b. Date clinico anamnestice
c. Date de laborator: izolare bacil tetanic pe
medii anaerobe
-Spitalizare obligatorie, ATI
1) Etiologic:
Neutralizare toxina;
Ig umane specific;
Penicilina G/ cefalosporine
2) Chirurgical
a. Eliminare focar;
b. Act chirurgical;
c. Sedare: diazepam, fenobarbital;
d. Traheostomie;
e. Sustinere funtii vitale;
1. Imunizare active cu anatoxina tetanica;
2. Vaccinare atitetanica (2-6-18 luni-7 ani)
3. Copii peste 14 ani + adulti
4. Profilaxia neotaroroum= vaccinare gravide
5. Profilaxia plagii cu risc tetanigen:
Persoane imunizate in ultimii cinci
ani: rapel/toaleta/ spalare cu apa
oxigenata/ penicilina;

 Raniti grav, soc, hemoragii: ser

antitenic, Ig umane specific,
vaccinare antiteanica
Pers. Neiumunizate sau imunizate
incomplete:ser antitetanic, Ig
specifice umane