COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

LUCRARE
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a H
PROFILUL: ELECTRIC
SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN INSTALATIILE ELECTRICE
COORDONATOR PROF.
CHITULESCU
NICULINA
ABSOLVENT,
MANESCU ANDREEA GEORGIANA
2016

TEMA:
scheme de
alimentare si
comanda pentru
motoarele de current
continuu

CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................................................................3
CAPITOLUL I................................................................................................................................4
2

MOTOARE DE CURENT CONTINUU..........................................................................................4

1.1 CONSTRUCTIE......................................................................................................................4
1.2 MRIMI NOMINALE..............................................................................................................6
1.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU........................................................7
1.4 REGLAREA TURAIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.........................................7
1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAIE............................................................................7
CAPITOLUL II..............................................................................................................................8
SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU
2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE
CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA.................................................................................8
2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE
CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA.................................................................................8
2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCIE DE
TURAIE, A MOTORULUI DERIVAIE DE CURENT CONTINUU...........................................9
CAPITOLUL III..........................................................................................................................10
NORME DE PROTECIE A MUNCII, NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE
3.1. PROBLEME GENERALE...................................................................................................10
3.2.POSIBILITI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAIILE NEPROTEJATE....................10
3.3. MIJLOACE INDIVIDUALE PENTRU PROTECIE SI MASURI ORGANIZATORICE.....10
3.4 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAINILE ELECTRICE.....................11
3.5 NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE..................................................................11
3.6 REPARAREA MAINILOR ELECTRICE...........................................................................12
3.7. REPARAII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU...................................................12
Concluzie .................................................................................................................................14
Bibliografie...............................................................................................................................15
Anexe........................................................................................................................................16

ARGUMENT

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n

energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este
realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou
tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri componente: stator i rotor.
Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce include carcasa, bornele de
alimentare, armtura feromagnetic statoric i nfurarea statoric. Rotorul este partea
mobil a motorului, plasat de obicei n interior. Este format dintr-un ax i o armtur rotoric ce
3

susine nfurarea rotoric. ntre stator i rotor exist o poriune de aer numit ntrefier ce
permite micarea rotorului fa de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator important al
performanelor motorului.
Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de
curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite
largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive
electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent
continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate.
Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca
generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice.
In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand
cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca
elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel
electrice etc.

CAPITOLUL I
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
1.1 CONSTRUCTIE
Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul,
rotorul, periile, scuturile si lagarele, cutia de borne.
Statorul produce fluxul magnetic inductor. Este format din carcasa, poli si bobine polare.
Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica. Polii
principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. Acestia se confectioneaza din tole din otel cu
grosimea de 1 - 1,5 mm. Polii principali sunt in totdeauna in numar par.
Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate
pe poli. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic
inductor. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a
poJaritatii la trecerea curentului.
Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor i
curentul electric din propriul bobinaj, permitand astfel transformarea energiei eiectrice in energie
4

mecanica. EI este format din : arborele rotorului, pachetul de tole ale rotorului, bobinajul rotoric,
(indus), colectorul si ventilatorul.
Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de
rotatie. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului. Pachetele de tole
ale rotorului se executa din tabla de otel, cu grosimea de 0,5mm. Tolelesunt de forma unei
corone circulare cu crestari la exterior. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe
arbore cu ajutorul unor piese speciale de strangere. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie
de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. Capetele
acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului.
Colectorul este format din lamele de cupru identice dispuse pe circumferina unui butuc
fixat de arbore. ntre lamele de cupru se afl izolaia de micanit. Ventilatorul este fixat pe axul
rotoric asigur circulaia forat a aerului din mediul nconjurtor prin intermediul motorului. In
felul acesta motorul se rcete. Este prevzut numai la mainile de putere mare, pentru o mai
bun utilizare a seciunii conductoarelor.
Periile freac pe lamelele colectorului pentru a realiza legtura electric dintre bobinajul
rotoric i cutia de borne a motorului. Ele sunt susinute i presate pe colector de crucea portperii
din oel sau font. Periile sunt executate de regul, din crbune sau materiale cu mare
rezisten mecanic i foarte conductoare de electricitate.
Scuturile si lagrele motorului sunt piese mecanice care asigur nchiderea statorului i
susinerea arborelui rotoric, pentru a putea efectua micarea de rotaie. Lagrele pot fi cu
cuzinei sau cu rulmeni.
Cutia cu borne reprezint locul unde se execut legturile electrice ntre capetele
nfurrilor din main i reeaua de alimentare. Bornele sunt executate din cupru sau oel, iar
cutia este prevzut cu un capac cu rol de protecie i izolare.
In figura 1.1.1 este prevzut schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un
curent continuu cu doi poli.

Figura 1.1.1

Forele electromagnetice formeaz cupluri de rotaie de acelai sens. Cuplul total reprezint
suma acestora i duce la micarea de rotaie dorit.
In figura 1.1.1. circuitul de excitaie i circuitul rotoric sunt independente, fiecare fiind alimentate
de la alte surse de curent continuu. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numete
i motor cu excitaie separat.
Schema electric a acestuia este dat n figura 1.1.2. n practic, cele dou surse de
curent se reduc la una care alimenteaz att circuitul rotoric ct i pe cel de excitaie.

Figura 1.1.2
In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a nfurrii de excitaie (Fig. 1.1.3) n serie cu
circuit rotoric, n derivaie i mixt.
Astfel de motoare se numesc cu excitaie serie, cu excitaie derivaie i respectiv cu
excitaie mixt.
In cazul motorului cu excitaie mixt o parte din nfurarea de excitaie (r el) este legat n
serie cu circuitul rotoric i restul nfurrii (re2) n paralel cu acesta.

1.2 MRIMI NOMINALE

Motoarele de curent continuu ca i toate receptoarele sunt dimensionate pentru un
anumit regim de funcionare. Acesta se numete regimul nominal, (sau serviciul nominal) i n
cadrul lui motorul poate funciona permanent fr ca prile sale componente s se nclzeasc
peste limita admisibil.
Mrimile nominale pentru un motor de curent continuu sunt n general urmtoarele:
- putere nominal (Pm n W, KW) reprezint puterea mecanic util la arborele motorului
- tensiunea nominal (Ue n V) este tensiunea necesar a fi aplicat excitatiei
6

curentul nominal (I n A) este curentul absorbit de Ia reea corespunztor puterii i

tensiunii nominale
turaia nominal (nn n rot/min) este turaia arborelui rotorului
randamentul motorului (rj) reprezint raportul
Tl=Pn/Pa=Pn/UxI

unde:
Pneste puterea nominal) (mecanic) a motorului
Pa= Uxl - puterea electrc absorbit de la reea
Randamentul este subunitar datorit pierderilor de energie din
main. Aceste pierderi sunt de natur electromagnetic i mecanica.

Pierderile electromagnetice sunt:

-pierderi de cupru, care reprezint pierderile din bobinajele de excitaie (pc ui) i
indusului (pcU2)
-pierderi n fier, care reprezint pierderile ce se produc n pachetul de tole
al rotorului (ppe)
-pierderile mecanice (pm) se datoresc forelor de frecare din lagre
Toate mrimile sunt indicate pe plcua motorului

al

1.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare direct Ia reea aa cum se arat n
schemele din figura 1.1.2 i 1.13, deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 - 50 de
ori mai mare dect curentul nominal. Pentru a se micora acest curent pn la de 2 - 2,5 ori
curentul nominal se utilizeaz un reostat de pornire. Acesta se introduce n circuitul principal ai
motorului. Pe msur ce turaia motorului crete, curentul absorbit de la reea scade. Reostatul
de pornire este scos treptat din circuit i ajunge s fie scurtcircuitat cnd se atinge turaia
nominal a motorului.

1.4 REGLAREA TURAIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU

Turaia motorului de curent continuu se poate regla fie prin variaia tensiunii, fie prin
variaia curentului de excitaie. Curentul de excitaie se poate varia utilizndu-se un reostat. Se
pot realiza variaii ale turaiei fa de turaia nominal n raportul 1/3.

1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAIE

Se realizeaz prin inversarea legturilor fie la stator (la excitaie) fie la rotor. Dac se
inverseaz legturile n ambele locuri nu se obine schimbarea sensului de rotaie.

CAPITOLUL II
SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU
MOTOARELE DE CURENT CONTINUU
2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL
DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA
Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele:
-motorul de curent continuu nii cu nfurarea de excitaie ;
-contactoarele c5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaie,
comandate prin butoane de comanda ;
-aparatele de cuplare si de protecie a circuitelor de fora si de comanda :
ntreruptoarele ah a2, releul de curent mazimi Q\ si siguranele fuzibiole
Pornirea motorului se realizeaz in urmtoarele etape:
se deschide ntreruptoarele a1; a2; se apas butonul b2. anclaseaza C\ care :
-prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis) se retine ;
-prin c.a.n.i. (contact auxiliar normal nchis) blocheaz pe
-prin CP. (contact principal)porneste mh in sens direct;
daca se apas butonul b3 aclanseaza c2 care :
-prin c.a,n.d. se retine ;
-prin c.a.n.i. blocheaz pe Ci;
-prin CP. pornete mi, in sensul invers.
Oprirea motorului.
Pentru aceasta se apas butonul bi si astfel declaneaz ci, se deschid CP. se oprete
mj. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru
oprirea completa a motorului. In caz contrar ar avea loc o frnare prin cuplarea inversa, schema
nefind pregtita pentru aceasta.

2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL

DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA
Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele:
8

-motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaie E2, prevzut cu

rezistentele de pornire r\T2;
-contactorul c2, c5. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de
pornire,comandate prin relee de timp di, d 2.

Pornirea motorului
-se apas butonul bj care aclanseaza Cj care :
-prin c.a.n.d. alimenteaz bobina releului de timp d,;
-prin CP : pornete mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului.
Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaia ni:
-acioneaz dj si prin c.n.d. alimenteaz bobina c 2;
-acioneaz c2 care :
-prin c.a.n.d. alimenteaz bobina d2; . prin CP. scurtcircuiteaz ri. Motorul
accelereaz in continuare si dupa intervalul de timp t 2 cand ajunge la
turaia n2:
-acioneaz d2 si prin c.n.d. alimenteaz bobina C3;
-aclanseaza c3 si prin CP. scurtcircuiteaz r2. Motorul accelereaz pana la
atingerea turaiei nominale.

Oprirea motorului
-se apas butonul b2 si se dezexcita Cj - se ntrerupe circuitul nu.

Observaie
Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la
intervalele de timp ti.t2, calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in
funcie de timp.

2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCIE DE

TURAIE, A MOTORULUI DERIVAIE DE CURENT CONTINUU
Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele:
-motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaie E x prevzut cu
rezistentele de pornire n r2 r3;
-contactorul Ci pentru conectarea motorului la reea, comandat prin
butoane de comanda;

Nota.
Contactoarele C2, C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba
succesiv valorile E] = Cenj,
Cen2, E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare
din indus, adic la valorile n^n 2,n3 ale tensiunii motorului.

Pornirea motorului.
-se apas butonul bis care anclanseaza cj care :
-prin c.a.n.d. se autoretine:
-prin CP. pornete mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului.
Pe msura ce indusul aceelereaza atingnd valorile n t n2 n3 ale
turatie,tensiunea
electromotoare ia valorile EJE2,E3 si succesiv :
-anclanseaza c2 care prin CP. scurtcircuiteaz rt;
-anclanseaza c3 care prin CP. scurtcircuiteaz r2;
-anclanseaza c4 care prin CP. scurtcircuiteaz r3.
9

In continuare, motorul accelereaz pana la atingerea valorii nominale a

turaiei.

Oprirea motorului.
-se apas butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe.

CAPITOLUL III
NORME DE PROTECIE A MUNCII, NTREINEREA MOTOARELOR
ELECTRICE
3.1. PROBLEME GENERALE
Electrocutrile au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de
electricitate, intre care exista o diferena de potenial.
Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistenta electrica a ei
variind intre 1000 - 100000 Q, n funcie de individ si de condiiile in care se face contactul cu
elemntul sub tensiune.
De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa, in condiiile date,
daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. La in > 15mA, omul nu se mai poate
elibera singur de sub tensiunea curentului electric, iar la ih > niA inceteaza funcionarea inimi.
Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenilor de lucru, cum sunt
conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa, iar contactul cu un element care
intra accidental sub tensiune, datorita defeciunii sau avariei, cum sunt carcasele mainilor si
instalaiilor electrice constituie atingerea directa.

3.2.POSIBILITI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAIILE NEPROTEJATE

Atingerea directa la reele a unui nul izolat este periculoasa deoarece curentul se incliide
prin om, painant, izolaie si capacitile reelei fat de pamant.
In cazul cand reeaua are nul pus la pamant, sau nul izolat, dar o alta maina sau
instalaie are stingerea la masa, cazul este mult mai grav, rezistenta totala acircuitului fiind mai
mica dect impedanta Zp de la cazul precedent.
Atingerea indirecta este periculoasa cand numai maina este izolata fata de pamant sau
cand numai omul este izolat de pamant, dar se face atingere dubla.
Cazuri la fel de periculoase se pot ntlni in special la uneltele electrice de mana la care
sunt alimentate la accelasi transformator de separare. De aceea la uneltele electrice de mana
sau la cele cu posibiliti mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea
tensiunii nepericuloase.

3.3. MIJLOACE INDIVIDUALE

ORGANIZATORICE

PENTRU

PROTECIE

SI

MASURI

Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe, trebuie sa utilizeze ca
mijloace individuale de protecie mnuile si incaltamintea de cauciuc, scule cu mnere izolate.
10

In tot timpul lucrului vor avea grija san u nchid circuitele electrice prin atingeri
concomitente cu 2 parti ale corpului (mana - mana, mana - cap, mana - picior).
Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la
dispozitivele de acionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu
este permisa luarea plcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se
convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reeaua care se pune sub
tensiune.
Orice neatenie, gluma sau act incontient de curaj , in nerespecarea regulilor de
eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.

3.4 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAINILE ELECTRICE.

Maina electrica aleasa corespunztor sarcinii, nu poate fi sursa de incendiu dect in
cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost
dimensionate corespunztor, sau maina lucreaz intr-un mediu exploziv si nu are protecie
corespunztoare.
Daca conductoarele de alimentare au seciuni mai mici, se pot incalzi, ia foc izolaia
putnd provoca incendii.
Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevzuta cu protecie corespunztoare
(sigurane fuzibile, relee termice de suprasarcina) si a aprut un defect in maina (scurtcircuit),
sau o suprasolicita pe durata, poate lua foc nfurarea mainii.
Daca mediul nconjurtor unde funcioneaz maina este format din gaze care se pot
aprinde, scnteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii, daca aceste
maini nu au tipul de protecie corespunztor.
Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la
dispozitivele de acionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida.
De aceea nu este permisa luarea plcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor
deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reeaua care
se pune sub tensiune.
Orice neatenie, gluma sau act incontient de curaj , in nerespecarea regulilor de
eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.

3.5 NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE

In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcionarii
motoarelor electrice, electricianul de tura consemneaz micile defeciuni constatate in timpul
serviciului sau si daca nu le-a putut nltura din cauze obiective, le trece in caietul de sarcina
ale echipei de intervenie, care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a
utilajului acionat de respective maina electrica.
Revizia tehnica se extinde pe ntregul circuit de fora, ncepnd cu tabloul electric din
care se alimenteaz cicuitul.
Lucrrile care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt:
-verificarea strii conductoarelor (izolaia conexiunilor);
-curarea fara demontare a inelelor colectorului, portperiilor,
nfurrilor, precum si suflarea canalelor de ventilaie in locurile
accesibile;
-verificarea strii siguranelor (patron, fuzbile, legaturi);
-verificarea strii releelor de protecie (reglaj, borne, legaturi) si a
dispozitivelor automate;
-verificarea fixrii prin butoane, uruburi si strngerea piulielor de la
fundaia, de la capacele, scuturile, de la mecanismul portperiilor si de la
11

instalaia de legare la pamant;

-verificarea transmisiei micrii (aiba de transmisie a pinionuui sau
cuplei);
-verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, nlocuirea
celor uzate, lefuirea lor, reglarea distantei dintre portperie si colector sau
inel colector);
-verificarea legturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor, lipsa
nceputului de gripare).
Micile defeciuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente. La apariia unui
deranjament,trebuie sa acioneze elemente de protctie ale motorului (siguranele fuzibile si
releele termice la suprasarcini)
In vederea unei intretineri corecte si a reparrii corespunztoare a motoarelor sunt
prezentate principalele defecte ce pot aprea la mainile electrice asincrone pe la mainile de
current continuu, cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora.

3.6 REPARAREA MAINILOR ELECTRICE

Tehnologia reparrii unei maini electrice aflata in exploatare cuprinde urmat oarele faze
importante:
-izolarea ei electrica de restul instalaiei, prin deschiderea intrerupatorului (automat sau
manual) si scoaterea patroanelor siguranelor din tabloul de fora cu luarea tutror
masurilor de protecie a muncii;
-desfacerea legaturilor electrice de la bornele mainii;
-desfcaerea legaturilor de transmisie la utilajul antrenat;
-desfacerea piulielor de pe prezoanele din fundaie;
-ridicarea cu macaraua si depunerea motorului pe platforma cruciorului de transport;
-transportul lui la atelierul de reparaii;
-demontarea motorului;
-repararea prtilor componente defecte;
-remontarea;
-ncercri;
-reinstalarea motorului pe fundaie;
-refacerea legaturilor electrice si mecanice;
-ridicarea izolrii.

3.7. REPARAII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU

Succesiunea operaiilor este urmtoarea:
-se demonteaz ventilatorul independent prin desfacerea uruburilor (ventilator
existent numai la motoarele de mare putere);
-se demonteaz aparatorile colectorului prin desurubarea uruburilor;
-se desfac legaturile electrice care vin din stator la portperii;
-se scoate capaceul exterior prin demontarea uruburilor;
-se demonteaz scutul, prin desurubarea uruburilor si prin lovirea cu un
ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur imprejur;
-se demonteaz crucea portperiei prin desurubarea uruburilor (subansambluri care in
acest moment se afla pe scutul demontat anterior);
-se scoate pana din canalul de pana de la captul arborelui;
-se scot aparatorile prin desurubarea uruburilor;
-se demonteaz capaceul exterior prin desfacerea uruburilor;
-se scoate scutul de la captul de acionare prin desfacerea urubului,
impreuna cu camasa rulmentului si a rolelor daca este un rulment cu bile;
12

-se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului,

batandu-se uor cu ciocanul de jur imprejur, prin intermediul unei piese in
cupru sau bronz, pe suprafaa laterala;
-se scoate rotorul din stator, impreuna cu rulmenii de la capetele axelor
capaceielor interioare, ventilatorul interior, colectorul si se aseaza pe
capra ;
-se demonteaz rulmentul, dupa ce a fost scoasa sigurana cu ajutorul unei
piese de extras rulmenii, demontare ce poate fi insotita si de extragerea
capacelului interior;
-se demonteaz inelul de sigurana si se extrage inelul interior sau
rulmentul cu bila, separat sau impreuna cu capaceul;
-se scoate inelul de sigurana si se demonteaz ventilatorul prin
desurubarea urubului;
-se extrage colectorul de pe arboreal rotorului, dupa operaia de dezlipire a
bobinajului rotorului, dupa operaia de dezlipire a bobinajului rotoric de la
stegulete, cu ajutorul unei prese care se prinde de gurile filetate ale
butucului colectorului;
-se desfac legaturile statorului;
-se demonteaz polii principali si polii auxiliari prin desurubare.
In cele de mai sus s-au prezentat toate operaiile necesare unei demontri complete. De
multe ori, remedierea defectului nu reclama dect o demontare pariala, in acest caz,
succesiunea operaiilor ramane aceeai, pana la punctual unde se considera necesara
demontarea.
Demontarea si montarea motoarelor electrice are o influenta foarte mare asupra calitii
funcionarii motorului reparat, ceea ce impune o atenie deosebita si o utilizare corecta si
corespunztoare a sculelor pentru fiecare operaie in parte.
La remontarea motorului, operaiile se vor executa in sensul invers demontrii.

13

CONCLUZIE
Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent
continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si
cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si
diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate
in cele mai diverse domenii de activitate.
Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca
generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice.
In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand
cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca
elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel
electrice etc.

14

BIBLIOGRAFIE
1. M. I. : Electrotehnica si masurari electrice
2. M II. : Tehnoligii in electromecanica
3. Actionari si automatizarii E.D.P 1988
4. Stabilizatoare de tensiune Editura Tehnica 1980
5. Pornirea si protectia motoarelor asincrone trifazate
Colectia Electricianului 1985
6. Tiristoare de putere
7. Masini aparate actionari si automatizari manual cls. a XII a
8. Electrotehnica si electronica aplicata E.D.P 1994
9. Componente si circuite electronice manual clasa a XI a

15

ANEXE:

16

17

18

19

20

21