COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

LUCRARE
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a H
PROFILUL: ELECTRIC
SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN INSTALATIILE ELECTRICE
COORDONATOR PROF.
CHITULESCU
NICULINA
ABSOLVENT,
IOSU MADALIN ALEXANDRU

2016

TEMA: SCHEME DE
ALIMENTARE SI
COMANDA PENTRU
GRUPUL
GENERATOR MOTOR

Cuprins
Argument...............................................................................................................1
1. Caracteristici de pornire..................................................................................2
2. Caracteristicile de functionare in sarcina........................................................6
3. Caracteristicile de reglare a vitezei...............................................................11
Concluzie.............................................................................................................16
Bibliografie..........................................................................................................17

ARGUMEN
Motoarele electrice de curent continuu sunt masinile uzuale n actionarile cu reglaj
continuu al vitezei. Cunoasterea comportarii lor n momentul pornirii si la functionarea
n sarcina, reglajul vitezei si frnarea instalatiilor actionate sunt importante pentru
configurarea corecta a sistemelor de actionare .
a) Caracteristicile de pornire se refera la variatia n timp a curentului n procesul de
pornire, evaluarea raportului dintre valoarea maxima a curentului si curentul nominal,
evaluarea timpului de pornire, variatia n timp a cuplului si evaluarea raportului dintre
cuplul maxim si cuplul nominal; extinderea acestora se refera la metodele de reducere
a socului de curent si a socului de cuplu n procesul de pornire.
b) Caracteristicile

de

functionare sunt

relatii

ntre

marimile

principale

care

caracterizeaza functionarea motorului, cuplul M, turatia n, curentul I, puterea utila

P2 si randamentul , n conditiile mentinerii constante a tensiunii de alimentare, de
regula la valoarea nominala, Ub = Ubn. n principal este vorba despre:
-

caracteristicile de functionare propriu-zise: n, M, = f(P2);

caracteristica de viteza, n(I), sau n(Ie);

caracteristica mecanica, n (M).

c) Caracteristicile de reglare a vitezei se refera la metodele de reglare a

vitezei, domeniul de reglare a vitezei (n min , nmax) si aprecierea economicitatii acestor

metode.
d) Caracteristicile de frnare se refera la metodele prin care masina de curent
continuu se utilizeaza pentru frnarea instalatiilor actionate, cu sau fara recuperarea
energiei cinetice sub forma de energie electrica.

CAPITOLUL I
1. Caracteristici de pornire
Daca se neglijeaza caderea de tensiune la perii, ecuatia de regim permanent a
circuitului rotoric alimentat cu tensiunea Ub este:

Considernd cazul motorului cu excitatie independenta sau derivatie, n care

nfasurarea de excitatie a mai fost alimentata anterior conectarii circuitului rotoric,
fluxul magnetic poate fi considerat a fi o marime constanta, independenta de timp.
n acest caz ecuatia de regim tranzitoriu a circuitului rotoric este:

unde LA este inductivitatea circuitului rotoric, iar iA(t), n(t) valorile instantanee ale
curentului rotoric si turatiei.
Cuplul electromagnetic instantaneu fiind,
,
ecuatia dinamicii rotorului este :

unde Mr este cuplu rezistent ce trebuie nvins de catre cuplul electromagnetic, iar J
momentul de inertie al ansamblului n miscare.
n

inegalitatea
ecuatia:

primele

momente

ale

pornirii,

cnd

este

valabila

, variatia curentului rotoric este aproximata de

,
a carei solutie satisface conditia initiala, iA(0) = 0. Solutia iA(t) evidentiaza cresterea
exponentiala a curentului de la valoarea zero la valoarea stabilizata I Amax = Ub/RA,
caracterizata de constanta de timp electromagnetic 151j98b 9;A = LA/RA.
Viteza de variatie a curentului se reduce n timp, iar turatia creste, asa ca
ulterior

primelor

momente

aproximatia

ale

pornirii

se

poate

admite

. nlocuind expresia curentului:

rezulta ecuatia ce aproximeaza variatia turatiei n conditiile precizate:

Aceasta ecuatie ofera expresia constantei de timp a regimului tranzitoriu mecanic:

Deaoarece aceasta constanta de timp are valori mult superioare constantei de

timp electromagnetice A ,

cele

doua

regimuri

tranzitorii,

electromagnetic

si

mecanic pot fi aproximate ca fiind succesive. Astfel, variatia curentului n indus n

intervalul de pornire, fig. 2.58 este:
- initial,rezultatul regimului electromagnetic tranzitoriu, n care curentul creste de la
zero la o valoare maxima, avnd expresia aproximativa:

- ulterior, rezultatul regimului mecanic

tranzitoriu,

n care

curentul:

scade, datorita cresterii exponentiale

a turatiei n(t).
Fenomenele sunt mai complexe
atunci cnd nfasurarea de excitatie se conecteaza simultan cu circuitul indusului.
Fluxul magnetic nu mai este constant n timp, creste si el exponential n timp de la
valoarea rem la valoarea de regim permanent. Aceasta variatie are nsa o constanta
de timp ex mult mai mare dect constanta de timp A a circuitului indusului, ntruct
inductivitatea excitatiei este importanta. Daca aceasta constanta de timp este
comparabila sau mai mare dect constanta de timp mecanica m, atunci poate rezulta
un fenomen de ambalare a motorului, respectiv de crestere a turatiei peste valoarea
de regim permanent.
Reluarea rationamentului de mai sus pentru cazul motorului cu excitatie serie
tine cont de faptul ca fluxul inductor este proportional cu curentul indus, = k iA.
socul de curent Imax Ub/RA la pornire, de (5.6) In , poate fi uneori inadmisibil
pentru sursa de alimentare. socul de cuplu corespunzator , aflat n acelasi raport ca si
curentul cu cuplul nominal, poate fi uneori periculos pentru elementele cinematice ale

instalatiei actionate. Valoare ridicata a curentului de pornire poate fi n afara zonei de

comutatie corecta, ceea ce nseamna aparitia de scntei sau chiar "cerc de foc" la
colector. Rezulta asadar necesitatea de a studia metode de pornire n care aceste
efecte nedorite sa fie atenuate sau chiar eliminate.

a) Pornirea cu reostat de pornire se aplica la toate tipurile de motoare, atunci

cnd sursa de alimentare asigura tensiune la borne U b constanta. n cazul ca circuitul

indusului se nseriaza cu un reostat cu mai multe trepte de rezistenta,

,

fig. 2.59, expresia turatiei este:

Caracteristica n(IA) pentru Rp = 0 se numeste caracteristica naturala, celelalte fiind

denumite caracteristici artificiale. Panta caracteristicilor n(IA) pentru diverse valori k
ale numarului de trepte de rezistenta n circuit creste pe masura ce numarul k creste.
Figura 2.60 evidentiaza modul n care se coreleaza numarul de trepte ale
reostatului de pornire si valorile rezistentelor treptelor astfel nct n procesul de
pornire cu acest reostat curentul sa varieze ntre doua limite impuse (I Amax, IAmin).
Valoarea Rp a rezistentei totale a reostatului de pornire rezulta din conditia ca
dependenta n(IA) corespunzatoare, sa treaca prin punctul A, fig. 2.60. Pe masura ce
turatia creste, curentul absorbit scade de la I Amaxla IAmin, respectiv se trece din punctul
A n B, fig. 2.60; n momentul corespunzator punctului B, urmare a scurtcircuitarii unei
trepte de rezistenta curentul variaza brusc de la I Amin la IAmax, respectiv se trece din
punctul B n C, fig. 2.60. Apoi n momentul n care curentul a scazut la valoarea I Amin se
scurtcircuiteaza o alta treapta si se parcurg succesiv starile DEFGHK, dupa
care masina functioneaza pe caracteristica maturala, curentul reducndu-se de la
IAmax la valoarea corespunzatoare sarcinii de regim permanent, de exemplu I n , fig.
2.60.
b) Pornirea cu tensiune de alimentare reglabila se aplica n instalatiile care
necesita si reglajul turatiei prin modificarea acestei tensiuni. O alta justificare a
acestei solutii n cazul motoarelor de putere mare o reprezinta dimensiunile si
pierderile de energie exagerate n reostatele de pornire.

CAPITOLUL II
2. Caracteristicile de functionare n sarcina
Cele doua tipuri principale de motoare de curent continuu, cu excitatie
derivatie si cu excitatie serie au unele caracteristici de functionare n sarcina diferite,
motiv pentru care vor fi analizate separat.

Motorul derivatie
a) Caracteristica vitezei n functie de curentul de excitatie, n(Ie), pentru Ub =
constant si Mr = 0, denumita si caracteristica vitezei la mersul n gol, indica
posibilitatea de reglaj al turatiei acestui tip de motor prin modificarea fluxului inductor.
Variatia rezistentei reostatului de cmp Rc, fig. 2.61, de la valoarea zero catre o
valoare maxim admisibila, impusa de turatia maxim admisibila a masinii sau a
instalatiei, face ca turatia sa creasca conform relatiei:

Variatia n(Ie) este hiperbolica atta timp ct circuitul magnetic este

nesaturat si fluxul este proportional cu curentul de excitatie, = kIe , fig.
2.62. Atunci cnd curentul de excitatie tinde spre valori foarte reduse,
turatia creste nepermis de mult; totusi limita acesteia pentru

Ie = 0 nu

este infinita, deoarece fluxul se mentine la valoarea rem, iar curentul indus
IA atinge o astfel de valoare nct termenul R AIA nu mai este neglijabil n
raport cu Ub.
b) Caracteristica vitezei la mersul n sarcina, n(I) , fig. 2.63, pentru U b =
constant si Ie = constant, are expresia matematica data de relatia:

,
S-a tinut cont n succesiunea de egalitati
de mai sus de faptul ca curentul de excitatie
este chiar si la functionarea n gol mult mai mic
dect curentul n indus. Daca masina este
necompensata din punctul de vedere al reactiei indusului, considerata a fi
demagnetizanta, fluxul magnetic scade n raport cu fluxul magnetic inductor pentru
valori importante ale curentului I si caracteristica n(I) are alura
Fig. 2.63 reprezentata cu linie ntrerupta n figura 2.63.
c) Caracteristica mecanica este dependenta turatiei n functie de cuplul
rezistent la ax, n(Mr), pentru Ub = constant si Ie = constant. Din expresiile:
si

rezulta:

unde s-a notat cu n0 turatia de mers n gol, pentru cuplu rezistent nul. Cuplul de
pornire, pentru n = 0, are expresia:

n functie de acesta, caracteristica mecanica are expresia:

Cuplul de pornire, care este proportional cu

curentul de pornire, este de 5..6 ori cuplul
nominal; prin urmare panta caracteristicii
mecanice
Aceasta

n(Mr),

fig.

nseamna

ca

2.64,

este

turatia

redusa.

motorului

derivatie scade relativ putin n sarcina n raport cu valoarea de functionare.

Pentru diferite valori ale curentului de excitatie se obtin o familie de
caracteristici mecanice, caracterizate de turatii de mers n gol cu att mai mari cu ct
curentul de excitatie este mai mic.
d) Caracterisitcile de functionare propriu-zise reprezinta dependentele turatiei
n, ale cuplului M la ax si a randamentului n functie de puterea utila P 2, pentru
tensiune la borne Ub si curent de excitatie
Ie constante.
Caracteristica

n(P2)

are

alura

caracteristicii n(I) , deoarece P1 = UbI este

puterea absorbita, care n sarcina difera
relativ putin de puterea utila P2. Pentru P2 = 0
turatia

are

valoarea

n0 =

Ub /

ke ,

ntruct RAIA << Ub.

Dependenta M(P2) este practic o dreapta, deoarece M = P 2/ = 60P2/2n si
turatia n este putin dependenta de P2.

Motorul cu excitatie serie

Curentul de excitatie, curentul prin indus si curentul absorbit, fig. 2.66, au aceeasi
valoare,

Fig. 2.67
a) Caracteristicile vitezei la mersul n sarcina , n(I), pentru Ub = constant are
expresia matematica data de relatiile:

.
Pentru valori reduse ale sarcinii, dependenta (I) este liniara, = k I, rezultnd:

Aceasta nseamna o variatie practic hiperbolica a turatiei n functie de curentul

absorbit,

fig. 2.67. Datorita saturarii circuitului magnetic, la sarcini importante

fluxul creste putin la cresterea curentului. Scaderea turatiei devine practic liniara, cu o
panta redusa, data de rezistenta totala (RA+ Re).
b) Caracteristica mecanica, n(M), pentru Ub = constant, rezulta pe baza
expresiilor:

Rezulta:

dependenta care are alura grafica din figura 2.68. Spre deosebire de motorul
derivatie, a carui turatie variaza nesemnificativ n functie de cuplul de sarcina, despre
care se afirma ca are o caracteristica mecanica rigida, motorul serie are o
caracteristica mecanica elastica, supla. Aceasta adaptabilitate naturala a turatiei n
raport cu sarcina, n sensul scaderii turatiei pe masura cresterii sarcinii, este
favorabila utilizarii motorului n tractiunea
electrica.
Se remarca nsa ca regimul de gol,
cnd Mr 0, trebuie tratat ca un regim de
avarie, ca urmare a cresterii turatiei;
Motorul cu excitatie compund
n functie de modul de asociere a celor doua solenatii de excitatie, serie s si
derivatie d , fig. 2.69, n sensul ca fluxurile ce le determina sa fie aditionale, respectiv
diferentiale, si n functie de ponderea acestora n fluxul inductor total, motorul cu
excitatie compund poate avea caracteristici diferite, n raport cu motoarele derivatie si
serie.

Fig. 2.69

Fig. 2.70

Atunci cnd predominanta este excitatia derivatie si excitatia serie este

diferentiata, ceea ce face ca fluxul inductor sa scada pe masura cresterii sarcinii,
caracteristica mecanica poate fi rigida; curba (a) din figura 2.70 corespunde acestui
caz, n care turatia ramne practic neschimbata la cresterea sarcinii. Pentru excitatie
serie diferentiala si mai puternica, motorul are o caracteristica de tipul (b), n care
turatia creste odata cu cuplul dezvoltat. Daca excitatia derivatie este predominanta,
iar excitatia serie este aditionala, atunci rezulta o caracteristica mecanica tip
derivatie, (c), fig. 2.70, dar mai elastica, n sensul scaderii mai pronuntate a turatiei cu
sarcina. Atunci cnd excitatia serie este predominanta, iar nfasurarea derivatie este
conectata aditional, caracteristica tipic serie, fig. 2.68, este corectata, n sensul
limitarii turatiei la valori mici ale cuplului si al reducerii vitezei de scadere a turatiei la
cresterea cuplului.

CAPITOLUL III
3. Caracteristicile de reglare a vitezei
n cazul general, n care indusul este nseriat cu un reostat de rezistenta
reglabila Rs , ecuatiile de functionare conduc la expresia turatiei:

Aceasta expresie pune n evidenta urmatoarele posibilitati de reglare a turatiei la un

cuplu de sarcina Mr dat:
-

variatia rezistentei reostatului de reglaj Rs;

modificarea fluxului magnetic ;

variatia tensiunii de alimentare Ub.

Reglajul

turatiei

prin

cresterea

rezistentei

circuitul

indusului .

n cazul

motorului

derivatie compensat, al carui flux magnetic este independent de curentul de sarcina, expresia:

arata cresterea pantei caracteristicii mecanice n(Mr) odata cu cresterea rezistentei Rs.
Aceasta este o posibilitate de reducere a turatiei, cu att mai consistenta cu ct
regimul de sarcina este mai important, fig. 2.71.
n cazul motorului serie IA = Ie = I. Daca sarcina este suficient de redusa pentru
a

considera

nesaturat,

fluxul proportional

cu

curentul

IA ,

respectiv

ca

motorul

este

, atunci expresia caracteristicii mecanice n prezenta reostatului de

reglaj Rs este:

Daca la sarcini mari, motorul se satureaza att de mult nct fluxul magnetic
poate fi considerat independent de sarcina = constant, atunci variatia n(Mr) este
liniara, ca si la motorul derivatie.

La un cuplu de sarcina dat turatia se reduce pe masura cresterii rezistentei R s,

fig. 2.72.
Deoarece puterea utila scade odata cu scaderea turatiei, randamentul
actionarii scade, puterea dezvoltata n reostatul R s reprezentnd o componenta de
pierderi a bilantului conversiei electromecanice a energiei.
Reglajul turatiei prin modificarea fluxului inductor. Modificarea fluxului inductor presupune
modificarea curentului de excitatie. Ca urmare a saturarii circuitului magnetic, cresterea acestui
curent n raport cu valoarea nominala la motorul derivatie determina o crestere moderata a
fluxului, efectul asupra reducerii turatiei fiind slab. Metoda este prin excelenta o metoda de
crestere a turatiei prin slabirea fluxului inductor. n general se foloseste pentru cresterea turatiei
pna la nu mai mult de doua ori valoarea nominala. Peste aceasta limita, datorita reactiei
indusului, slabirea cmpului magnetic inductor poate avea efecte negative asupra stabilitatii si
comutatiei.
Reostatul de cmp Rc, prin actionarea caruia se modifica fluxul inductor, respectiv curentul
de excitatie Ie , este un reostat n serie cu nfasurarea de excitatie n cazul motorului derivatie, fig.
2.73, respectiv n paralel cu nfasurarea de excitatie la motorul serie, fig. 2.74.

Fig. 2.73

Fig. 2.74

Cele
doua
metode, prin cresterea rezistentei circuitului indusului si prin scaderea fluxului
inductor sunt complementare n raport cu sensul de reglaj al turatiei.
Reglajul turatiei prin modificarea tensiunii de alimentare are ca exemplu
tipicactionarea Ward - Leonard, respectiv grupul motor asincron - generator de curent
continuu

motor

de

curent

continuu,

fig.

2.75.

Turatia

ansamblului

motor

asincron

M3~ - generator - excitatrice E este practic independenta de regimul de

sarcina, respectiv de cuplul rezistent la axul motorului care antreneaza instalatia de

actionat M.
Modificarea

turatiei

motorului M strict prin modificarea tensiunii la bornele indusului sau are loc prin
reglajul reostatului de cmp Rcg, care modifica de fapt curentul de excitatie al
generatorului G si prin urmare, tensiunea indusa. Turatia n a grupului s e poate regla
si prin modificarea fluxului inductor al motorului M, respectiv actionnd asupra
reostatul Rcm.
Actionarea este reversibila, sensul de rotatie putnd fi inversat prin schimbarea
pozitiei oricaruia dintre cele doua inversoare k1, k2, fig. 2.75.

Aceleasi proprietati ale actionarii ofera acum o solutie mult mai ieftina, mai
economica si mai fiabila, care foloseste ca sursa de alimentare a indusului motorului
un redresor comandat cu tiristoare. Cel mai simplu redresor comandat, fig. 2.76, este
constituit dintr-un transformator trifazat, trei tiristoare T1, T2, T3 si bobina de netezire L
a curentului debitat pe indusul motorului.

n cazul n care unghiul de comanda al intrarii n conductie a celor trei

tiristoare este zero, c = 0, acestea au comportament de diode; va conduce
ntotdeauna acel tiristor care are potentialul anodului mai pozitiv dect celalalte.
ntruct curentul este mentinut constant n circuit ca urmare a valorii mari a
inductivitatii L, fiecare tiristor va conduce acest curent un interval de timp t = T/3, T

fiind perioada tensiunii. Curentul fiind constant, tensiunea la bornele indusului este de
asemenea constanta si egala cu valoarea medie a tensiunii redresate, fig. 2.76 b).
Daca se ntrzie comanda de trecere n conductie a tiristoarelor, de
exemplu c = 60, fig. 2.76 c), tiristorul comandat va continua sa conduca si dupa
trecerea naturala prin zero a tensiunii corespunzatoare, pna la intrarea n conductie a
tiristorului urmator, deoarece tensiunea de autoinductie a bobine L tinde sa pastreze
constant curentul continuu n circuit.

Se observa ca n acest caz valoarea medie

a tensiunii Ub la bornele indusului scade pe masura ce c creste, ajungnd sa fie nula

pentru c = 90, fig. 2.76 d). Pentru c > 90, valoarea medie a tensiunii Ub schimba de
semn. Se obtine astfel prin modificarea unghiului de comanda un reglaj comod,
continuu, economic si n limite foarte largi al turatiei.

Concluzii
Maina sincron este tipul de main electric rotativ de curent alternativ care, pentru o
tensiune la borne de frecven dat, funcioneaz cu o turaie riguros constant. Regimul de baz n
funcionarea mainii sincrone este regimul de generator electric, la fel cum regimul de motor
este cel de baz pentru maina asincron. Maina sincron n regim de generator reprezint baza
economic a producerii energiei electrice n toate centralele electrice actuale. n acest regim
de funcionare mainile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind cele mai mari maini
electrice construite de om. Consideratii economice pledeaz pentru creterea nencetat a puterii nominale
a generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, crete randamentul). Cele mai
mari maini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare i 700MW ca
hidrogeneratoare. Regimul de motor sincron se folosete mai cu seam datorit avantajelor fa de
motoarele asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia ntrefier mai mare).

BIBLIOGRAFIE
1. BL, C.

,,Maini electrice, Bucureti, E.D.P., 1982

2. DORDEA, T. ,,Maini electrice, Bucureti, E.D.P., 1980

3. FRANSUA, A., MGUREANU, R.,,Maini i acionri electrice-ndrumar de
laborator, Bucureti,I.P.B, 1982
4. SORAN, I. F.,Acionri electrice,Litografia I.P.B.1990
5. TUNSOIU, Gh.,SERACIN, E.,SAAL, C. Acionri electrice, Bucureti,
E.D.P., 1982
6. CIOC, I., NICA, C., Proiectarea masinilor electrice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1994.
7. NICOLAIDE, A., Masini electrice. Teorie. Proiectare, Editura Scrisul
Romanesc, Craiova 1975.