Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Cuprinsul cursului:
I.
deschise
combatere a
locale cu privire la
datele personale
n actul de guvernare reprezinta unul dintre obstacolele cele mai greu de depasit
catre o societate democratica, n care cetatenii sa aiba ncredere n oamenii
politici si n guvernanti. Dar informatia nu reprezinta numai o necesitate pentru
cetateni, ea 656l117g este si un element esential al unei bune conduceri. Istoria
mai veche sau mai recenta ne arata ca o guvernare proasta are nevoie de
secrete pentru a putea rezista, dar si realitatea ca secretomania si autoritarismul
guvernarilor duce, n mod inevitabil, la proliferarea abuzului, coruptiei si
ineficientei si, n final, la falimentul regimurilor de acest tip.
Cu toate acestea, majoritatea guvernelor prefera sa-si administreze
afacerile in secret. n Swahili, unul dintre cuvintele folosite pentru guvern
inseamna "secret cumplit". Chiar si guvernele democratice prefera sa-si
administreze majoritatea afacerilor la adapost de ochii publicului. si guvernele
pot gasi oricnd motive pentru a pastra secrete - interesele privind securitatea
nationala, ordinea publica si interesul mai larg al publicului sunt cteva exemple
in acest sens. Prea adesea guvernele trateaza informtia oficiala drept
proprietatea lor n loc de a o privi drept un bun pe care il detin si il pastreaza in
numele poporului.
De aceea, accesul nengradit al cetatenilor la informatia de interes public si
participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate doua dintre premisele cele
mai importante ale unei guvernari democratice si responsabile. Informatia le
permite cetatenilor, pe de o parte, sa aprecieze n cunostinta de cauza actiunile
administratiei, iar pe de alta parte, sa participe n mod avizat la dezbaterile si la
luarea deciziilor care i privesc.
Informarea publicului cu privire la drepturile sale si promovarea unei culturi
de transparenta guvernamentala sunt esentiale pentru atingerea scopurilor
legislatiei privind libertatea de informare. ntr-adevar, experienta multor tari
dovedeste ca un corp de functionari publici recalcitranti poate submina fie si cea
mai progresista legislatie. Prin urmare, activitatile de promovare reprezinta o
componenta esentiala a unui regim bazat pe libertatea de informare. Activitatile
specifice in acest domeniu vor diferi de la o tara la alta, in functie de diversi
factori, precum modul de organizare al corpului de functionari publici, principalele
restrngeri ale liberei circulatii a informatiilor, nivelul de cultura generala si
masura in care publicul este constient de existenta acestor informatii. Legea
trebuie sa prevaaa acordarea unei atentii sporite si a resurselor adecvate pentru
promovarea scopurilor legislatiei.
Avantajele participarii sunt multiple si se regasesc n urmatoarele
directii:
Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ, cetatenii
trebuie sa fie informati n avans cu privire la actiunile publice care vor face sau
sunt deja obiect al deciziilor administratiei publice. Ea promoveaza si
consolideaza parteneriatul ntre societatea civila si administratia publica. Prin
intermediul sau, cetatenii au posibilitatea sa nteleaga mecanismele guvernarii si
ale administratiei, iar proiectele care iau n considerare participarea se bucura de
mai multa viabilitate. Daca parerile exprimate sunt luate n considerare, cetatenii
vor manifesta mai multa ncredere n actul guvernarii, ceea ce creeaza un climat
de adeziune si de angajare a comunitatii n procesele decizionale.
La nivelul Uniunii Europene, n vara anului 2001 a fost lansata Carta Alba
asupra Guvernarii Europene, document elaborat de catre Comisia Europeana.
Pentru asigurarea unei guvernari ct mai democratice, carta propune cinci
principii: deschidere, participare, responsabilitate, eficienta si coerenta.
Participarea se regaseste ntre aceste principii ntruct de exercitiul acesteia, dea lungul ntregului proces de elaborare a politicilor comunitare, de la conceptie la
implementare, depinde calitatea, relevanta si eficienta politicilor UE, ncrederea
n rezultatele finale si n institutiile pe care le pun n practica.
n Romnia, legislatia care creeaza cadrul de implementare a ceea ce am
putea numi "guvernare transparenta si participativa" este relativ recent adoptata.
Principalele acte normative sunt: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale,
cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 52/2003 privind transparenta
decizionala n administratia publica si Legea nr. 161/2003 privind unele masuri
pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Conform Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala n administratia
publica, procesul decizional are doua componente majore: elaborarea actelor
normative si luarea deciziilor n sedintele forurilor deliberative. Se impune a fi
precizat ca produsele acestui proces sunt, la rndul lor, informatii de interes
public, care urmeaza sa fie transmise comunitatii prin intermediul mijloacelor de
informare n masa.
Cu privire la metodele si formele de participare, legislatia romneasca
adoptata dupa 1989 a formulat urmatoarele solutii:
-
aplicarea corecta a legii, n litera si spiritul ei, poate crea unele neplaceri
temporare din partea sefului cu tendinte opace, dar va avea ntotdeauna ca
rezultat absolvirea de orice vina a persoanei vulnerabile (din nefericire,
administratia publica romneasca nca nu are pus la punct un sistem obiectiv de
premiere a persoanelor care dau dovada de abnegatie / dedicatie si
profesionalism n aplicarea corecta a dispozitiilor legale)
solicitarea unui ordin sau a unei dispozitii scrise din partea sefului ierarhic
superior, ori de cte ori persoana vulnerabila crede ca exista pericolul de a se
expune, poate atrage "mustrari" sau chiar retrogradari abuzive pentru
"incapacitatea de a face lucrurile cum (nu) trebuie", dar poate avea ca rezultat si
constientizarea ca acest mod de a rezolva problemele "delicate" fragilizeaza
tocmai pozitia sefului, care va putea fi tras la raspundere pe baza unor
documente sctise, n vadita contradictie cu dispozitiile Legii
organizarea de referendum;
intensificarea colaborarii cu ONG-uri pe teme clar definite;
organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetatenilor si mediatizarea
acestora;
implicarea organizatiilor si a cetatenilor n grupuri care sa ofere feed-back
administratiei cu privire la activitatea sa.
Integritate morala
Daca ntr-adevar s-ar dori eradicarea sau cel putin calmarea coruptiei, situatia ar
fi una trista. Efortul de a calma coruptia n Romnia este mai costisitor dect cel
al integrarii, mai mult dect att, rezultatele unei adevarate lupte mpotriva
coruptiei mai degraba ar afecta negativ integrarea prin ceea ce ar fi relevat. Asa
ca singura solutie ramne aceea de a ascunde ct mai mult adevarata stare a
lucrurilor si mimarea n continuare a unui stat de drept.
Suntem n fata unei situatii paradoxale. mpotriva coruptiei sistemice se
angajeaza sa lupte sistemul. Raportul prezentat n continuare releva faptul ca
sistemul nu va lupta niciodata mpotriva lui nsusi. Ceea ce s-a ntmplat dupa
asa zisa revolutie ne arata ca sistemele se conserva, ele nu se reformeaza din
interior si de la sine.
implementarea legii prin diseminarea prevederilor noului regulament
pentru toti angajatii.
c. Prin aceeasi cerere, TI-Romania a solicitat ministerelor sa comunice
informatii privind armonizarea regulamentelor de organizare si functionare /
ordine interioara cu prevederile Legii nr. 571/2004 pentru toate institutiile si
autoritatile aflate n subordinea ministerului. La aceasta solicitare au raspuns 13
din cele 15 ministere preselectate. Din analizarea raspunsurilor primite, s-a
constatat cu regret ca n Romnia legea se aplica - n cel mai fericit caz - numai
partial.
dar acesta nu este folosit din motivele prezentate mai sus: ignoranta sau
complicitate la acte de coruptie. Ambele variante au consecinte catastrofale
pentru societatea romneasca.