You are on page 1of 12

1. Obiectul studierii disciplinei Economia ramurii si sarcinile ei.

Activitatea umana, inclusiv economica se incadreaza intre 2 limite extreme:


Activitatea umana,
economica
Nevoile umane
(nelimitate)
Consum

Resurse (limitate)
SE

Produse si servicii

Economia
Oferta
de piata
In cadrul raportului consum-productie si al insuficientii resurselor, omenirea a creat o stiinta care se numeste
economica, care are ca obiectiv realizarea raportului consum-productie cat mai efectiv.Economia provine de la 2
cuvinte grecesti oicos si nomos (gospodarie si lege). Economia este stiinta despre legile gospodarii.
Economia trebuie sa dea raspuns la urmatoarele intrebari : Ce? Cat? Pentru cine? Cum? Cand? Procesul de
dezvoltare a stiintei economiei au aparut diferite feluri sau ramuri a economiei.
Cerere

2. Locul Economiei ramurii in sistemul altelor


disciplinelor sociale.
3. Economia ramurii reprezinta economia unei
firme sau intreprinderi. In primul rind, in
economia nationala ea joaca un rol de factor al
progresului economic si maririi bugetului de
stat, al dezvoltarii infrastructurii. Deasemenea
in plan social, economia ramurii prezinta o
uniune ce dezvolta relatiile intre persoane,
promovind lucru in grup si activitatea fiecarei
persoane in parte. Deasemenea in politica
serveste ca o forta motrice in crearea noilor
legaturi externe intre tari, pe plan economic la
inceput, apoi promovindu-se in ceva mai
strins.
4. Obiectul studierii disciplinei Statistica si
sarcinile ei.
5. Statistica provine de la cuvintul latin
status (starea fenomenelor, obiectul).
Statistica ca stiinta are o clasificare. Statistica:
-

Statistica teoretica sau generala


Statistica economica
Statistica ramurii, intreprinderilor

6. Statistica generala studiaza metodologia


stiintei, care se folosesc in toate tipurile
statisticii. Statistica economica studiaza
macronivelul, nivelul economiei nationale
intregi. Statistica ramurii studiaza nivelul
micro. Statistica economica si a ramurilor
studiaza indicatorii cantitativi, pentru
determinarea potentialului tehnico material
si uman si indicatorii ce exprima rezultatele
activitatii economice. Disciplina, urmareste
scopul de a invata sa acumulam, sistematizam,
analizam activitatea economica sis a facem
concluzii si generalizari.
7. Serii dinamice
8. Seria dinamica reprezinta un sir de valori
numerice ale unui ale unui indicator statistic in
moment sau perioade de timp. Primele serii se

numesc serii dinamice de moment. Altele se


numesc serii dinamice de
intervale.Principalele cracteristici ale seriilor
dinamice:
-

Nivelul mediu (pentru serii dinamice de


moment, nivelul ,ediu se gaseste cu media
cronologica; pentru serii dinamice de
interval nivelul mediu se gaseste cu media
aritmetica simpla)
- Sporurile absolute: -de baza; -in lant
9. b= xi x0 ; l= xi xi-1
- Ritmurile de schimbare: -de baza; - in lant
10. Tb=xi/x0 ; Tl= xi/xi-1
- Ritmurile de sporire
11. T= Ti 100% = Ti 1
12.
13.
14. Metoda de corelatie
15. Exista urmatoarele tipuri de dependent:
- Functionala (valorilor indicatorilor
independent xi ii corespunde valoare
anumita a indicatorilor dependent)
- De corelatie are loc atunci cand valorile
anumite al indicatorului independent xi
sau catorva indicatori ii pot corespunde
valorile diferite ele indicatorului
dependent yi.
16. Indicatorul dependent rezultativ
depinde de un sir de factori xi. acesti
factori nu pot fi luati in consideratie,
deoarece nu au valori reale sau indicatorii
au valori calitative si nu au cantitative.
17. Ecuatia de corelatie y = f(x1, x2,
.xn)
18. Analiza de corelatie se realizeaza cu
urmatorul algoritm:
- Stabilirea dependentei dintre indicatori
- Construirea graficului si stabilirea formei
dependentei
- Determinarea ecuatiei de regresie concreta
cu coeficientii de regresie
- Masurarea densitatii dependentei dintre
indicator

Prognozarea indicatorului dependent cu


ajutorul ec. de regresie

29.

19.

I=

w 1
w 0

- indicatori calitativi (w

productivitatea muncii)

20.
21. Valori medii
22. Medie valoarea generalizatoare, care
caracterizeaza ,marimea unei variabile pentru
intreaga colectivitate sau pentru unele parti din
ea. Exista medii de mai multe tipuri. Cele mai
importante medii sunt:
-

Media aritmetica: - simpla

ponderata

x =

xi
x =
n

xi mi
mi

x =
;

ponderata

31. La valoarea indicelui agregat influienteaza doi


factori: - preturile ; - volumurile; de aceea
putem sa construim inca 2 indici:

i i
p1q1

I p=
p i0 q i1

(schimbarea pretului arata

nivelul inflatiei)

1
xi

mi
m
xi

Media cronologica

1
1
x 1 +x 2+ .+ x n
2
2
x =
n1

23.
24.
25.
26.

27.

Media geometrica
Media modul (variabila cu cea mai mare
frecventa)
- Media mediana
Metoda indicilor
Indiciile valoarea relativa, care arata
schimbarea indicatorilor in timp, in spatiu sau
in plan.
Indicia se divizeaza in indicia individuali si
sintetici (agregati)
i indice individual sunt valori relative care
arata schimbarea indicatorului anumit pentru
fiecare unitate a colectivitatii statistice.

i q=

q1
q0

indicile

33.

I q=

pi0 qi1
p i0 qi0

(schimbarea volumului de

productie)
34.

I pq =I pI q

p1q1
p0q0

p i1 q i1
I pq = i i i
p0q0

32.

Media armonica: - simpla

i pq=

individual a costului de productie;

mi

frecventa pentru fiecare variabila

x =

30.

qi1

I=
qi0

q0 volum de productie in forma

naturala de baza; q1 pentru perioada curenta.


28. I indicia agregati se calculeaza la nivelul
unor grupe de unitati sau al intregii
colectivitati analizate. I se calculeaza ca
raportul dintre valori medii al indicatorului
anumit in perioada curenta fata de perioada de
baza pentru indicatori calitativi sau ca raport
dintre sume totale al indicatorului pentru toate
unitatile care intra in colectivitate.

i=

35. Indicia calitativi:

z1
z0

z1
z0

I z=

z- pretul de cost (semicost)


36. Media se gaseste dupa formula mediei
aritmetice ponderate:
37.

z1=

z i1 qi1
qi1

( x =

z0=

zi0 q i0
q i0

xmi )
mi

38. Indicile preturilor agregat pe macro-nivel arata


nivelul inflatiei.
39. Notiunea despre grupari statistice si tipurile
lor
40. Gruparea statistica separarea colectivitatii in
grupe omogene dupa anumite caracteristici.
Gruparea consta in construirea unor serii de
reparatie. Caracteristicile puse la baza
gruparilor se numesc indicatori de grupare.
Sunt 3 tipuri de grupari statistice:
1. Gruparile tipologice cu ajutorul gr.
tipologice se studiaza, se solutioneaza
diferentierea tipurilor si formelor
principale ale fenomenului.
2. Gruparile structural cu ajutorul lor se
studiza structura colectivitatii.
3. Gruparile analitice cu ajutorul lor se
studiaza legatura dintre cativa indicatori.
Unul dintre ei are rolul de factor, iar altul
are rolul ca rezultat.
41. Metoda gruparilor statistice si algoritmul ei
42. Algoritmul metodei gruparilor statistice:

43. 1.Determinarea marimii intervalelor dupa


indicatorul de grupare anumit cu formula:
44.

i=

x max x min
n

(marimea interval; n

nr.grupelor )
45. 2.Determinarea intervalelor pentru fiecare
grupa
46. 3.Determinarea numarului unitatilor in fiecare
grupa
47. 4.Determinarea structurii colectivitatii
48. 5.Determinarea totalurilor indicatorului de
grupare in fiecare grupa si media lui
49. 6.Determinarea indicatorului rezultativ in
fiecare grupa si media lui
50. 7.Formularea concluziilor despre dependent
dintre indicatorul de grupare si indicatorul
rezultativ.
51. Clasificarea stiintelor economice
52. Sistema, stiintele economice
53.
54.
55.
I. Stiintele economice
56.
fundamentale (teoretice)
57.
58.
59.
II.Stiintele economice teoretico60.
aplicative
61.
62.
63.
III.Stiintele economice
64.
functionale
65. Economia ramurii studiaza microeconomia
66. Metoda bilanturilor si exemplele lui
67. 1.Bilantul contabil. Bilanul este un procedeu
al metodei contabilitii prin care se asigur
dubla reprezentare a averii. El evideniaz n
expresie valoric, la un moment dat, echilibrul
dintre bunurile economice i sursele lor de
finanare. Bilanul se prezint sub forma unui
tablou, format din dou pri: partea din stnga
denumit activ, iar cea din dreapta pasiv.
2.bilantul nr. de lucratori pentru intreprinderi
68.
Ns.p= Ni.p + Nintrare Niesire
69. Ns.p. nr. lucratorilor la sfirsitul perioadei
70. Ni.p nr lucratorilor la inceputul perioadei
71. Tipurile evaluarii valorice ale fondurilor
fixe
72. 1.Valoarea initiala
73. VinitFF cheltuieli pentru compararea,
montarea, transport
74. *Vinit reflecta in bilantul contabil (anexa 1) in
activul bilantului (cap.I,II)
75. In bilantul contabil F.F. se numesc active
material pe termen lung (AML)
76. In active material pe termen lung intra:
terenuri, AML in curs de executie, mijloacele
fixe, resurse naturale.
77. 2.Valoarea de bilant
78. Vbil = Vin -

(suma uzurii)

79. Valoarea de bilant reflecta (anexa 1) tot in


activ, (in rindul 0,80) care se numeste uzura si

epuizarea activelor material pe termen lung si


(rind. 0,90) valoarea de bilant a activelor
material pe termen lung.
80. 3.Valoarea reevaluata valoarea activelor
determinate ca urmare a reevaluarii acestora
81. 4.Valoarea ramasa (de lichidare) suma net
ape care intreprinderea prevede sa o obtina la
expirarea duratei de utilizare a activului.
82. 5.Valoarea de piata preturile de piata
83.
84. Uzura fondurilor fixe si metodele calcularii
ei
85. Uzura F.F. pierderea partial sau totala de
catre mijloacele fixe a proprietatilor de
consum si a valorii in procesul exploatarii sub
actiunea factorilor naturali, sub influienta
progresului tehnic si cresterea productivitatii
muncii. Deosebim uzura fizica (pierderea
proprietatii fizice) si morala (pierderea
valorii).
86. Valoarea uzurii reflecta costul de productie. Au
fost elaborate 4 metode pentru calcularea
uzurii:
87. 1.Metoda liniara

U a=

88.

( FL )N U FL
=
100
TU

(uzura anuala)

F-valoarea initiala a fondurilor fixe; Lvaloarea de lichidare a fondurilor fixe; NUnorma de uzura; TU-termen de uzura;
89. Fia = F-Ua valoarea fondurilor fixe peste un
an
90. 2.Metoda proportional volumului de lucru

U a=

91.

( FL )qi
qi volumul de lucru

qi

facut in expresia naturala


92. 3.Suma cifrelor

U a=

93.

( FL )t i
ti anii,cifre

ti

94. 4.Metoda regresiva

U a=

95.

F 'N U
100

96. F valoarea de bilant cu acceleratie

F' =F U

97.

98. Indicatorii inzestrarii muncii cu fondurile


fixe si eficientii folosirii lor

i FF =

99.

F
N s

i FFa=

Fa
N s

F-valoarea f.fixe

totala; Fa valoarea f.fixe pentru partea active;

N s nr. personalului mediu scriptic.

100.
101.
102.

Indicatorii eficientii folosirii f.fixe:


1.Randamentul f.fixe
2.Capacitatea f.fixe

RFF =

103.

C FF=

F
PM

PM
F
;

C aFF=

RFF =
F a
PM

PM
F a

; PM-

productia marfa
104.
Randamentul arata ce volum de
productie revine la un lucrator (in expresie
baneasca)
105.

Fi . a+ F intrareL1 F iesireL2
F=
12
12

; L1 nr.lunei; L2 nr.lunei
106.
Caile de baza a cresterii eficientii
folosirii fondurilor fixe
107.
Avem cai : - intensive (cantitative)
ex: mecanizarea si automatizarea, procesul de
productie, reducerea ciclului de producere,
restructurarea tehnica, utilizarea complexa a
resurselor, economisirea resurselor material,
calitatea reparative.
108.
-extensive (calitative) ex:
cresterea coieficientului de schimb, majorarea
nr. de utilaje in actiune, lichidarea stationarii
utilajului.
109.
Notiune, componenta si structura
capitalului circulant
110.
Mijloace circulante mijloace banesti
necesare pentru crearea stocurilor de marfuri si
material, si asigura continuitatea procesului de
productie.
111.
Se clasifica dupa anumite criterii:
112.
1.Conform sferei pe care o
deserveste:
113.
-Fonduri circulante de productie
114.
-Fonduri ale circulatiei
115.
Fonurile circulante deserves sfera
productie. Sunt obiecte de munca care
participa o singura data in procesul de
productie, isi transforma costul integral in
costul productiei finite, isi schimba radical
forma sa initiala naturala.
116.
Mijloacele ale circulatiei deserves
sfera circulatiei. Asigura intoarcerea valorilor
in intreprindere.
117.
Un circuit: B- M(sfera circulatiei de
cumparare) ...PP(sfera de productie)..MB(sfera circulatiei de vinzare)
118.
2.Dupa forma sa naturala (fizica)
119.
-Fondurile circulante: (stocurile de
productie, productia neterminata, cheltuielile
avansate (cheltuieli pentru pregatirea si
insusirea productiei noi; plata pentru arenda))
120.
-Mijloacele ale circulatiei: (productia
finita; mijloacele banesti)
121.
3.Dupa sursa de finantare (sursa
proprie; sursa imprumutata)
122.
Datele despre mijloacele circulante se
reflecta in anexa nr.1.Capitolul I: Active pe
termen lung; Capitolul II: Active pe termen
scurt
123.

124.
125.
126.
127.
Capitalul fix si componentele lui
128.
FF- mijloacele de munca care participa
la procesul de productie de multe ori (la
perioada mai mare de un an), treptat isi
transfera valoarea initiala a lor pe masura
uzurii asupra produsului finit, nu-si schimba
sau isi schimba neesential forma sa naturala,
au valoarea initiala mai mare decat o suma
stabilita de stat.
129.
1.FF dupa forma lor naturala (cladiri,
constructii, instalatii de transmisii, masini si
utilaje de forta si lucru,aparate si
instalatii,tehnica de calcul,mijloace de
transport,unelte )
130.
2.FF dupa rolul lor in procesul de
productie (FF active participa in process de
productie si FF passive creeaza conditii pentru
proces)
131.
3.FF in dependent de modul de
participare la procesul de productie (FF
productive si neproductive,acestea fiind
destinate pentru satisfacerea necesitatilor
sociale a lucratorilor)
132.
Indicatorii eficientii folosirii si
mijloacele circulante
133.

k=

PR

MC

coieficientul de rotatie

B-M..PP..B-M
134.

C MC =

MC
PR

(zile) capacitatea

mijloacelor circulante
135.

D=

Z calendaristice
k

(zile)

136.
Eficienta folosirii mijloacelor
circulante
137.

P R1
E= ( MC 1M C 0 ) MC 0=
k0

=>

economisirea (-) sau supracheltuieli (+)


138.
Datele despre surse imprumutate se
gasesc in anexa nr.1 a bilantului contabil pasiv.
139.
Produsul ca rezultatul activitatii
intreprinderilor si metode calcularii
volumului. Elementele produsului
140.
Rezultatul activitatii intreprinderilor
reprezinta productia fabricate si serviciile
prestate altor agenti economici. Poate include :
-productia finita(produse pentru
comercializare); -semifabricate(produse
prelucrate de catre o sectie a intreprinderii si
destinate pentru prelucrarea de mai departe de
catre alte sectii); -productia
neterminata(material prima aflata in etapa de
prelucrare); -serviciile(nu au o forma
materiala, doar forma in bani)

141.
Are caracteristici, metode de
exprimare:
142.
1.Naturala (in unitati fizice) metode
de baza
143.
2.Metoda universala
144.
Sistemul indicatorilor valorici al
volumului de productie
145.
1.)Circulatia globala suma valorica a
produselor finite, semifabricatelor, serviciilor
prestate si productiei neterminate intr-o
perioda de timp
146.

Og =P . F .+ SF+ D+ PN

semifabricat

SF-

PN=PN sp PN ip

147.
2.)Circulatia interioara suma valorica
a productiei si semifabricatelor, care au fost
folosite in procesul de productie la o
intreprindere intr-o per. de timp in scopul
fabricarii produselor finite(ex: reparatia
capitala)
148.
3.)Productia globala rezultatul finit
al activitatii intreprinderii si exclude suma
repetata.
149.
Pglobala = Og - Ointerioara
Pg
= PF + SF + D +PN
150.
4.)Productia marfa productia
destinata pentru comercializarea inafara
intreprinderii (nu include prod.neterminata)
151.
Pmarfa = PF + SF + D
152.
5.)Productia realizata productia
platita de consumatori. Productia si deservirile
se considera realizate din momentul incasarii
banilor pe contul intreprinderii
153.
6.)Cifra de afacere productia
realizata impreuna cu suma veniturilor. Ex:
depunerea intreprinderii la banci, acordarea de
credite, veniturile in forma de devidente.

154.

CA=PR +

155.
156.
157.

7.)Valoarea adaugata bruta


VAB = FS + D + FA + Profit

174.

Notiune despre preturi si functiile lor

175.
Preul reprezint expresia valoric a
costului produciei. Toate preurile la etapa
actual ndeplinesc urmtoarele funii:
176.
a) de eviden prevede reflectarea
cheltuielilor de producie i desfacere;
177.
b) de distribuie exprim direciile
distribuirii sau n folosul consumatorului sau o
productorului;
178.
c) de estimare stimuleaz ori
consumatorul sau productorul;
179.
d) de echilibru echilibreaz cererea i
oferta;
180.
e) de paritate arat diferena dintre
calitatea produselor de acelai tip;
181.

Sistemul preturilor si formarea lor

182.

Sistemul de preuri ce include:

158.
159.
Activul bilantului firmei si structura
lui
160.
Bilanul se prezint sub forma unui
tabel, format din dou pri: partea stng,
denumit activ, care reflect bunurile
economice i partea dreapt, denumit pasiv
care reflect sursele de finanare a bunurilor
economice reflectate n activ. n cadrul
activului, posturile sunt grupate n funcie de
modul de valorificare i gradul de lichiditate.
Aezarea posturilor n activul bilanului este
cea invers lichiditii activelor, ncepnd cu
cele mai puin lichide i terminnd cu
mijloacele bneti care mbrac forma de bani
lichizi.
161.
Activ:
162.
1.)Activele pe termen lung
163.
1.Active inmobile (nemateriale);
(amortizarea activelor, costul de balans a
activelor)
164.
2.Active material (activele material
neterminate; loturi de pamant; capitaluri fixe;
resurse naturale)
165.
3.Active financiarepe termen lung
(investitii pe termen lung; schimbul costului
investitiilor; debitul indatorarilor pe termen
lung; avansurile date)
166.
4.Alte active pe termen lung
167.
2.)Activele pe termen scurt
168.
1.Resurse de productie (materiale;
animale pentru crestere; lucruri de valoare
mica si care repede isi pierd folosinta;
producerea neterminata; productia;marfa )
169.
2.Debitul indatorarilor pe termen scurt
(datorii pe conturile de vinzare; avansurile
date; datorii pe calculul bugetului; datoriile
personalului; si altele)
170.
3.Investitii pe termen scurt
171.
4.Mijloacele banesti (casa; soldul
banilor in valuta nationala si internationala)
172.
5.Alte active pe termen scurt
173.
183.
1) Preul cu ridicata se folosete la
achitarea produciei
184.
a) ntre clieni i furnizori fiind
ambii persoane juridice;
185.
b)
ntre
productorul
i
beneficiarul angrosist;
186.
c)
ntre
productor
i
intermediarul nemijlocit;
187.
d) ntre productor i consumator
n cazul livrrii cu partid mare.
188.
2) Preul cu amnuntul se folosete n
cazul
livrrii
produciei
nemijlocit
consumatorului particular, fie de ctre
productor, angrosist sau intermediar.
189.
3) Tarifele sunt folosite pentru achitarea
tuturor felurilor de servicii att pentru
consumatorii de stat ct i pentru consumatorii

particulari; pentru consumatorii juridici ct i


pentru cei fizici.

importante pentru economie i populaie,


cuinfluien negativ asupra cererii i a nivelului
de trai al populaiei, protejarea
producieiautohtone de concurena strin,
combaterea unor situaii de monopol sau
oligopol, precum i alconcurenei neloiale. n
principiu, inflaia este influenat de civa
factori, printre care a numi oferta monetar,
politica Bncii Centrale i politica bugetar,
cursul de schimb al leului moldovenesc, situaia
n economie, precum i ateptrile inflaioniste.
innd cont de caracterul inflaiei n Moldova,
presupun c dinamica preurilor va fi influenat
de toi aceti factori, ns n msur diferit.

190.
Activele pe termen lung si componenta
lor
191.
1.)Activele pe termen lung
192.
1.Active inmobile (nemateriale);
(amortizarea activelor, costul de balans a
activelor)
193.
2.Active material (activele material
neterminate; loturi de pamant; capitaluri fixe;
resurse naturale)
194.
3.Active financiarepe termen lung
(investitii pe termen lung; schimbul costului
198.
investitiilor; debitul indatorarilor pe termen lung;
199.
avansurile date)
200.
Uzura fondurilor fixe si metoda calcularii ei
195.
4.Alte active pe termen lung
proportionala si cu suma cifrelor
196.
Politica preturilor in RM
201. Uzura F.F. pierderea partial sau totala de catre
197.
Reglementarea preurilor poate avea dou
mijloacele fixe a proprietatilor de consum si a valorii in
forme: stabilirea prin lege a preurilor maximale
procesul exploatarii sub actiunea factorilor naturali, sub
pentru o serie de produse i servicii (de obicei de
influienta progresului tehnic si cresterea productivitatii
prim necesitate i de larg consum) i stabilirea
muncii. Deosebim uzura fizica (pierderea proprietatii
unor preuri minime pentru unele produse sau
fizice) si morala (pierderea valorii).
servicii (aa ca stabilirea salariului minim).
202. Valoarea uzurii reflecta costul de productie.
ntervenia statului n stabilirea, dirijarea i
203. 3.Suma cifrelor
urmrirea evoluiei preurilor estedeterminat de
mai multe situaii sau cerine economice, i
( FL )t i
U
=
a
anume: penuria de resurse de materii prime i
204.
ti anii,cifre
ti
energie, oferta dificitar la unele produse
205.

206.

207.
Activele pe termen scurt si clasificarea lor
222. -rambursarea la timp a creditelor, atunci cnd a
208. 2.)Activele pe termen scurt
utilizat resurse financiare mprumutate pentru
209. 1.Resurse de productie (materiale; animale pentru
procurarea a.f.
crestere; lucruri de valoare mica si care repede isi pierd
223. Stabilirea normelor de amortizare trebuie s in
folosinta; producerea neterminata; productia;marfa )
seama de crearea bazei financiare, pentru nlocuirea a.f.
210. 2.Debitul indatorarilor pe termen scurt (datorii pe
ntr-un numr corespunztor de ani ce se realizeaz prin
conturile de vinzare; avansurile date; datorii pe calculul
luarea n considerare a uzurii fizice i morale.
bugetului; datoriile personalului; si altele)
224. Prin norma de amortizare se nelege mrimea
211. 3.Investitii pe termen scurt
procentual care exprim intensitatea cu care se
212. 4.Mijloacele banesti (casa; soldul banilor in
amortizeaz un mijloc fix n decurs de 1 an.n RM
valuta nationala si internationala)
normele de amortizare sunt clasificate dup categorii de
213. 5.Alte active pe termen scurt
a.f. Normele de amortizare pentru categoriile:
214.
225. - 5% III - 10% V - 30%
215.
Amortizarea si uzura activelor pe termen lung
226. - 8% IV - 20%
si metoda calcularii ei liniara
227. 1.Metoda liniara
216. Amortizarea poate fi privit sub urmtoarele
( FL )N U FL
=
aspecte:
228. U a=
(uzura anuala)
100
TU
217. -ca proces - care nseamn o detaare i
transmitere de valoare din activele fixe asupra
F-valoarea initiala a fondurilor fixe; L-valoarea de
produciei;
lichidare a fondurilor fixe; NU-norma de uzura; TU218. -ca cheltuial - care urmeaz a se include n
termen de uzura;
costuri;
229. Fia = F-Ua valoarea fondurilor fixe peste un an
219. -ca fond sau resurse financiare - care trebuie s
230.
asigure recuperarea valorii activelor fixe i finanarea
231.
nlocuirii acestora.
232.
Uzura fondurilor fixe si metoda calcularii ei cu
220. n baza acestor aspecte amortizarea se poate
acceleratie
defini ca expresie bneasc a uzurii. Amortizarea ca
233. Uzura F.F. pierderea partial sau totala de catre
fond poate fi definit ca o sum de bani ce se detaeaz
mijloacele fixe a proprietatilor de consum si a valorii in
din activele fixe i permite ntreprinderii:
procesul exploatarii sub actiunea factorilor naturali, sub
221. -meninerea constant a a.f., atunci cnd a utilizat
influienta progresului tehnic si cresterea productivitatii
resurse financiare proprii pentru obinerea a.f.;

muncii. Deosebim uzura fizica (pierderea proprietatii


N efectiv

fizice) si morala (pierderea valorii).


253. 4.) N efectiv = Z
lucru
234. Valoarea uzurii reflecta costul de productie.
235. Metoda degresiv cu rat descresctoare ca i
254.
Caile cresterii productivitatii muncii dupa
metoda soldului degresiv sunt metode accelerate de
diferite criterii
calcul a uzurii i sunt folosite n cazul ntreprinderilor
255. Schimbarea volumului productiei marfa poate sa
care utilizeaz mai intensiv mijloacele fixe. La aceste
fie pe baza schimbarii factorilor intensivi si extensivi.
metode uzura anual n primii ani este mai mare ca n
Factorii intensivi sau calitativi pot fi exprimati in
urmtorii ani i se determin dup urmtoarea formul:
schimbarea indicatorului productivitatii muncii.
236. Uanual = VU * coeficient; VU - valoare
Factorii extensivi (cantitativi) se pot exprima in
uzurabil;
schimbarea timpului sau nr. scriptic a personalului.
237. Acest coeficient se determin ca raport ntre nr.

anilor n ordine descresctoare la suma anilor.


256. 1.)Intensivi: PM w =( w1w 0 ) N s 1
238.
Notiune despre productivitatea muncii dupa
(schimbarea productivitatii muncii )w-productivitatea
diferite criterii
muncii; Ns-nr.personalului in mediu,scriptic. Ex:
239. Productivitatea muncii categoria economica
nivelul de mecanizare si automatizare a procesului de
care reprezinta rodnicia, rezultatul muncii. Ea arata
productie
comparatia rezultatelor generale primate ale

intreprinderii cu cheltuielile de munca.


257. 2.)Extensivi: PM N =( N s 1 N s 0)w0
s

Rezultatul
PM =
Cheltuielile de munca

(schimbarea personalului) . Ex:cresterea coieficientului


de schimb; schimbarea nr.muncitorilor.
258.
Esenta salariului. Formele si sistemele
241. Rezultatul poate sa fie exprimat ca volum de
retribuirii muncii
productie sau servicii. Poate fi in expresie naturala si
259. Salariu orice recompense sau castig evaluat in
valorica.
bani, platit salariatului de catre angajator in termenul
242. Cheltuielile de munca ca rezultat se ia
conform contractului individual de munca, pentru
indicatorul prod. marfa in preturile comparabile.
munca prestata sau care urmeaza a fi prezentata.
243.
260. Salariul are o dubla natura: pe o parte salariatul,
244.
Component personalului intreprinderilor si
iar pe de alta parte antreprenorul. Pentru firma este una
indicatorii numarului lui
din componentele costului de productie. Pentru angajati
245. Resursele de munca sau umane reprezinta o
salariul este sursa principal de venit.
parte a populatiei ce poseda de dezvoltarea fizica,
261. Avem salariu nominal (suma de bani pe care
cunostinta si experienta practica necesare pentru lucrul
salariatul o primeste pentru munca depusa intr-o
destinat.
perioada de timp(expresie baneasca)) si salariu real
246. Clasificarea personalului intreprinderii:
(cantitatea de bunuri material si servicii pe care
247. 1.)Dupa modul de participare in activitatea de
salariatii si le pot procura cu salariu nominal sau este
productie: - Personal productive; - Personal
puterea de cumparare a salariului nominal).
neproductiv
262. Formele si sistemele remtribuirii muncii:
248. 2.)Personalul productive este evedentiat dupa
263. 1.)Remunerarea in accord forma de plata in
urmatoarele categorii: - muncitorii(ei sunt ocupati
functie de cantitatea productiei obtinuta sau de operatii
nemijlocit in procesul de creare a valorii, precum si in
executate. Se aplica la acele activitatii unde se poate
procese de reparativ, sunt de baza(fabricarea
norma munca.
prod.speciale)si auxiliari(deservirea procesului de baza)
i
); - conducatorii(ocupa posture de conducere a
264. S tarifar acord =T aq=C tN tq Ta tarif de
intreprinderii si a subdiviziunii structurale); specialistii(personae care sun ocupate cu munca de
accord; Cti cota tarifara a categoriei corespunzatoare
ingineri, tehnicieni, economisti); in raport cu lucr. Dat; i-categoria muncitorului; Nt
functionarii(infaptuiesc pregatirea si formarea
norma de timp care reprezinta cheltuielile de munca
documentelor, evidenta si controlul, deservirea
pentru o unit.de productie sau pentru o operatie; qgospodariei);
volumul de productie in unitati natural; T-timpul lucrat.
249. Indicatorii nr.personalului:
265. 2.)Remunerarea in regie (sau pe unitate de timp)
i
250. 1.)Personalul scriptic de lucratori. Nscriptic sunt
S tarifar lunar =C tT (in regie)
266.
lucratorii care sunt scrisi in lista intreprinderii. El se
schimba, intotdeauna (pot fi primiti sau concediati
267. 3.)Salarizarea lunara a functiei
lucratorii)
268. Sistemele formelor de salarizare:
i
269. 1.)Salariu in accord (-sistema directa(simplu); N s x = x i

sistema cu premii; - sistema accord progresiv


251. 2.) N scriptic = Z
Z
c zilele
n
c
(schimbarea Nt))
270. 2.)Salariu in regie(-sistema simpla; -sistema
calendaristice; Ns nr.scriptic in fiece zi
premiala)
252. 3.)Nefectiv (personalul care a venit la lucru)
271. 3.)Salariu lunar in functie de :- sistema simpla;
-sistema premiabila
272.
Reglementarea de stat a salarizarii muncii
240.

273. Garantiile de stat in domeniul salarizarii muncii


309. Profitul diferenta dintre veniturile, incasari si
cuprind:
cheltuielile intreprinderii. Indicatorul absolut in unitati
274. -salariu minim garantat de stat
banesti. Poate fi numit efect.
275. -marimea minima garantata a salariului in
310. Sistemul indicatorilor preturilor (informatia se
sectorul real
gaseste in anexa nr.2 Raportul privind rezultatele
276. -salariu minim garantat in sectorul bugetar
financiare)
277. -sporurile cu character de compensare garantat de
311. 1.Profitul brut Pr.brut=VV-Cv ;VV-venitul de
stat
vinzari; Cv-costul vinzarilor;
278. Salariul minim garantat de stat reprezinta
312. 2.Profitul operational Pr.operational=Pr.brut Cp
marimea minima a retributiei evaluate in moneda
(costul de productie)
nationala; marimea stabilita de catre stat pentru o
313. 3.Profitul de activitatea investitionala ()
munca simpla, necalificata, sub nivelul careia
314. 4.Profitul din activitatea financiara ()
angajatorul nu este in drept sa plateasca pentru norma
315. 5.Profitul pina la impozitare =(2)+(3)+(4)
de munca (pe luna/ora) indeplinita de salariat in
316. 6.Profitul net = [(5) Rezultatul exceptional]
conditiile normale.
Ivenit (I-impozit)
279. Pentru RM este de 1300 lei in sectorul real (in
317. Cota de impozitare in RM de la persoane juridice
2012 era 1100lei). In sectorul bugetar 800 lei (in 2012
este de 12%
era 600).
318. Pr.-profit pentru o unitate de productie
i
i
i
280.
pr= p c (pret unitary si cost unitar)
281.
282.
319.
Caracterizarea sistemului fiscal in RM
283.
320. Codul fiscal adoptat in 1994 de RM
284.
321. Sistemul fiscal reprezint o component a
285.
Fondul retribuirii muncii, componenta si
sistemului financiar al Republicii Moldova iinclude
impozitarea lui in RM.
urmtoarele elemente: legislaia fiscal; sistemul de
286. Suma de bani totala, care a fost calculate la o
impozite i taxe; administrarea fiscal i organele
intreprindere pentru toti lucratorii si pentru o anumita
fiscale.
perioada de timp.
322. Conform Codului Fiscal, sistemul fiscal al
287. Din fondul de salarizare fiecare intreprindere face
Republicii Moldova reprezint totalitatea: impozitelor
defalcare in fondul social de asignare (in RM 23%)
i taxelor, principiilor, formelor, metodelor de stabilire,
=>impozitarea fondului.
modificare i anulare a acestora, prevzute de Codul
288. Suma fondului reflecta , intra in component
Fiscal, precum i totalitatea msurilor ce asigur
costului de productie total (Art.Fondul de salarizare)
achitarea lor.
289. D.S-> 23% din F.S
323. n conformitate cu articolul 3 al Codului Fiscal,
290.
Impozitarea salariului in RM
legislaia fiscal se constituie din:
291. Snet salariu net (curat, fara impozit)
324. 1. Codul Fiscal;2. Alte acte normative adoptate n
292. 1.)Impozit pe 7% din S26700(2225 lunar) si
conformitate cu acesta.
18% din S26700(2225 lunar)
325. 1. CF al R.M. a fost de multiple ori completat i
293. 2.)Din fondul asigurarii sociale 6% din Sbrut
modificat. Actualmente, CF ntrunete 8 titluri:- Titlul I
294. 3.)Asigurarea medicala 3.5% din Sbrut
- DISPOZIII GENERALE;- Titlul II 295. 4.)Fond sindical 1% din Sbrut
IMPOZITUL PE VENIT;- Titlul UI - TAXA PE
VALOAREA ADUGAT;- Titlul IV 296. Impozit -> din Sbrut - scutiri (impozit din
ACCIZELE;- Titlul V - ADMINISTRAREA
Sbrut fara scutiri)
FISCALA;
297. Scutirile: personala 9120 (anual acordata sotului
326. - Titlul VI - IMPOZITUL PE BUNURILE
sau sotiei); scutiri pentru persoanele intretinute.
IMOBILIARE;- Titlul VII - TAXELE LOCALE;298.
Pasivul firmelor si structura lui
Titlul VIII - TAXELE PENTRU RESURSELE
299. n cadrul pasivului, posturile sunt grupate n
NATURALE.
funcie de cile de formare a surselor de finanare i
327. Prin Codul Fiscal se stabilesc:- principiile
gradul lor de exigibilitate. Informatia despre patrimoniu
generale ale impozitrii n Republica Moldova;firmei pentru toate persoanele juridice se gaseste in
statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale i
pasivul bilantului contabil (anexa I).
al altor participani la relaiilereglementate de legislaia
300. Pasiv:
fiscal;- principiile de determinare a obiectului
301. 1.)Capitalul propriu (CP)
impunerii;- principiile evidenei veniturilor i
302. 1.Capital statutar si suplimentar
cheltuielilor deduse;- modul i condiiile de tragere la
303. 2.Resurse
rspundere pentru nclcarea legislaiei fiscale;- modul
304. 3.profit nerepartizat
de contestare a aciunilor organelor fiscale i ale
305. 2.)Datorii pe termen lung (DL) mai mult ca 18
persoanelor cu funcii de rspundere aleacestora
luni
328.
306. 3.)Datorii pe termen scurt (DS)
329.
307. 4.)Total
330.
308.
Notiune despre profit si sistemul indicatorilor
331.
lui
332.
Impozit pe venit

333. Impozitele si taxele- reprezinta o plata obligatorie


354. (1) Obiecte ale impunerii snt mrfurile supuse
pentru toti agentii economici si membrii societatii in
accizelor, specificate n anexa la prezentul titlu.
scopul finantarii cheltuielilor statului pentru societate.
355. (2) Baza impozabil o constituie:
334. Impozit pe venit
356. a) volumul n expresie natural, dac cotele
335. Subiectii: a) persoanele juridice i fizice
accizelor, inclusiv n cazul importului, snt stabilite n
rezidente ale R M,, care desfoar activitate de
sum absolut la unitatea de msur a mrfii;
ntreprinztor, precum i persoanele care practic
357. b) valoarea mrfurilor, fr a ine cont de accize
activitate profesional.b) persoanele fizice rezidente
i T.V.A., dac pentru aceste mrfuri snt stabilite cote
ceteni ai RM care nu desfoar activitate de
ad valorem n procente ale accizelor,
ntreprinztor i pe parcursul perioadei fiscale obin
358. c) valoarea n vam a mrfurilor importate,
venituri impozabile.c) persoanele fizice care nu
determinat conform legislaiei vamale, precum i
desfoar activitate de ntreprinztor i obin venit din
impozitele i taxele ce urmeaz a fi achitate la
investiii i financiar din orice surse aflate n afara R
momentul importului, fr a ine cont de accize i
M;d) persoanele fizice rezidente ceteni strini i
T.V.A., dac pentru mrfurile n cauz snt stabilite cote
apatrizi care desfoar activitate pe teritoriul RM.
ad valorem n procente ale accizelor
336. Obiectul impunerii: venitul obtinut din
359.
Indicatorii costului de productie si
activitatile desfasurate de subiectii declarati anterior.
determinarea lor
337. Cotele de impozit: a) pentru persoane fizice i
360. 1.Costul vinzarilor include toate cheltuielile
ntreprinztori individuali n mrime de:
material directe, salariul cu defalcari in fondul social de
338. - 7% din venitul anual impozabil ce nu depete
baza, cheltuielile de productie indirecte (uzura
suma de 25200 lei;
fondurilor fixe de productie, energia, combustibil,
339. - 18% din venitul anual impozabil ce depete
fondul de salarizare personalului productiv)
suma de 25200 lei;
361. 2.Costul perioadei cheltuielile generale si
340. b) pentru persoanele juridice n mrime de 12%
administrative, comerciale
din venitul impozabil;
362. 3.Costul total costul vinzarilor + costul
341. c) pentru gospodriile rneti (de fermier) n
perioadei
mrime de 7% din venitul impozabil;
363. 4.Cheltuielile pe 1 leu productie marfa sau
342. d) pentru agenii economici al cror venit a fost
productie realizata
estimat n conformitate cu art.225 i 2251 n mrime
Ctotal
Ch
=
pe1
leu
de 15% din depirea venitului estimat fa de venitul
364.
P marfa (1)-(3)-indicatorii
brut nregistrat n evidena contabil de agentul
economic.
cantitativi; 4-indicatori calitativi
343.
Clasificarea impozitelor
365. Dinamica indicatorilor costurilor de productie se
344. 1.)Din punct de vedere economic: 1.impozite si
studiaza cu ajutorul metodei indicilor
taxe directe(sunt suportate de cei, care le platesc si nu
C i1
se transfera asupra pretului , ex: impozit pe venit, pe
i c = i indicii individuali;
366.
C0
imobil, pe devidente); 2.impozite si taxe indirecte(sunt
incluse in component pretului , ex: TVA, accizele);
i i
345. 2.)Din punct de vedere administrativ: 1.impozite
C 1 q1

I c=
si taxe generale sau de stat, 2.impozite si taxe locale.
C i0 qi1 indicia agregati;
346.
TVA
347. Taxa pe valoarea adugat (prescurtat TVA) este
E= Ci1 qi1 Ci0 qi1
un impozit indirect suportat de consumatorul final al
bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit
(supracheltuieli(+),economisiri(-)).
ncasat n cascad de fiecare agent economic care
367.
particip la ciclul economic al realizrii unui produs
368.
sau prestrii unui serviciu care intr n sfera de
369.
impozitare. Dup exercitarea dreptului de deducere,
370.
Notiune despre costul si clasificarea
agenii economici impozabili care au participat la ciclul
consumurilor
si cheltuielilor in component lui
economic vireaz soldul TVA la bugetul de stat. Cota
371.
Costul
de
productie cheltuieli curente in
de 20%, Cota redusa 8%, 5% sau 0%.TVA = Taxa pe
expresia
valorica
pentru fabricarea si realizarea
Valoarea Adugat.
produselor, serviciilor.
348.
Accize
372. Rolul costului de productie:
349. Acciz - impozit general de stat stabilit pentru
373. -este categoria economicacare sintetizeaza
unele mrfuri de consum.
activitatea economica a unei intreprinderi
350. Subieci ai impunerii snt:
374. -costul de productie formeaza baza preturilor de
351. a) persoanele juridice i persoanele fizice care
realizare a produselor si serviciilor
prelucreaz i/sau fabric mrfuri supuse accizelor pe
375. 1.)Cheltuielile totale ale unei intreprinderi pot fi
teritoriul Republicii Moldova;
grupate dupa elementele primare:- material prima;
352. b) persoanele juridice i persoanele fizice care
-materia de baza; - material auxiliare; - combustibil;
import mrfuri supuse accizelor
-apa; - fondul retribuirii muncii + defalcari din acest
353. Obiectele impunerii i baza impozabil
fond = resursele umane; - amortizarea FF si uzura

activelor pe termen lung; - cheltuieli pentru reparatia


Pr brut

=
vinzari
fondurilor fixe;
389. 1.)Rentabilitatea vinzarilor:
VV ;
376. Aceasta grupare determina structura cheltuielilor
totale ale intreprinderilor, dar nu asigura repartizarea
Pr
cv = brut 100
cheltuielilor pe produse concrete (dezavantaj)
Cv
377. 2.)Gruparea cheltuielilor dupa articole de
calculare care permite evidentierea pretului de cost al
Pr operational
fiecarui tip de productie: - material prima; - material de

=
100
operationala
390. 2.)
Ctotal
baza; - material auxiliare; - combustibil,energie numai
pentru destinatie tehnologica; - fondul de salariu pentru
Pr bilant
muncitori de baza; - pentru exploatarea si intretinerea

=
A activele
activelor
391. 3.)
utilajului de productie; - cheltuielile generale ale

A
sectiei; - cheltuielile administrative si comerciale.
378. 3.)In functie de variatia volumului de productie: (media)
cheltuieli variabile(se schimba proportional odata cu
Pr bilant

=
schimbarea vol. de productie(mat.prima,combustibil,
activelor
petermen
lung
392. 4.)
termen lung
A
energie)); - cheltuieli fixe (constant, nu depend de
schimbarea vol.de productie)
Pr bilant
379. 4.)Gruparea cheltuielilor in functie de modul de
activelor pe termen scurt =
393.
5.)
termen scurt
A
includere in costul de prod.total: - directe(cheltuieli
proprii unui produs si pot fi nemijlocit incluse in costul
Pr net
lui de productie); - indirecte(cheltuieli proprii mai

=
financiar
394. 6.)
multor tipuri de produs de cheltuieli fixe)
Cp
380.
Caile principale a reducerii costului de
productie
Pr
r i= i 100
reducerea consumurilor specifice de materii prime,
395. 7.)
- rentabilitatea pentru o
C
materiale, combustibil i ap
cresterea productivitatii muncii
unitate
folosirea deplin a capacitilor de producie i a spaiilor 396.
Solvabilitatea firmelor si metodele de
de producie
estimarea ei
retehnologizare
397. Solvabilitatea firmei capacitatea firmei de a
efectua toate obligatiile de plata fata de creditorii sai.
dimensionarea optim a cheltuielilor de dezvoltare
398. Orice firma este solvabila, daca poseda
reducerea costurilor calitii
disponibilitati necesare pentru a achita datoriile sale (in
reducerea costului prin proiectare (design)
primul rind datoriile pe termen scurt)
renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii
399. Indicatorii solvabilitatii (lichiditatii)
reducerea cheltuielilor administrativ-gospodreti
400. 1.)lichiditatea absoluta (kabsolut)
micorarea preurilor de desfacere
MB
||=
dimensionarea optim a cheltuielilor cu reclama
DS MB-mijl. Banesti (0,2 0,5)
401.
reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs
k
381.
Determinarea volumului critic pentru fiecare
fel de productie
Coieficientul absolut arata ce parte din datoriile pe
382. Toate cheltuielile de productie se acopera cu
termen scurt, firma e capabila sa o achite imediat din
valoarea vinzarilor fabricate si realizate se numeste
mijloacele banesti disponibile.
volum critic.
402. 2.)Lichiditatea rapida (krapid) (1)
383. Cand intreprinderea primeste nr.volumului critic,
MB+Cr s
atunci profitul si rentabilitatea va fi egala cu 0.
k
=
rapid
403.
Cr.s creante pe termen
DS
384. Ctotal = VVcritic; VV = p*qcritic ; Ctotal = Chvariabile +
Chfixe ; Chv = Chv + Chfixe ; Cv*qcritic+Chfixe=p*qcritic;
scurt. Lichiditatea rapida exprima ponderea din DS care
Ch fixe
pot fi achitate de firma fara a comercializa ceva din
385. q critic = pC v (volum critic)
patrimonial sau.
404. 3.)Lichiditatea curenta (kcurent)
386.
Rentabilitatea si indicatorii ei
AC
k curent =
387. Rentabilitatea indicatorul relative, care compara
405.
(2) AC- active curente
profitul cu eforturile (Re)

Re =

388. Indicatorii de rentabilitate:

Pr
efort

DS

(capital circulant). Lichiditate curenta gradul de


acoperire a datoriilor curente prin valoarea activelor
curente totale, care in caz de necessitate pot fi utilizate
pentru achitarea acestor datorii.
406.
Determinarea pragului de rentabilitate in
expresie valorica
407. Cand intreprinderea primeste nr.volumului critic,
atunci profitul si rentabilitatea va fi egala cu 0.

408. Ctotal = VVcritic; VV = p*qcritic ; Ctotal = Chvariabile +


Chfixe ; Chv = Chv + Chfixe ; Cv*qcritic+Chfixe=p*qcritic;
409.

q critic =

Ch fixe
pC v

(volum critic)

438.

Ch echivalente=c + Eni (specifice)

439.
Eficienta economica absoluta a investitiilor
440. 1.Termenul de recuperare a investitiei (pentru
real)

I
410.
Determinarea si clasificarea investitiilor
T de recuperare=
( 5 ani)
441.
I-suma
Pr . anual
411. Investitii plasament de capital in diferite sfere
de activitate a intreprinderii in scopul obtinerii
investitiilor; Pr.anual profit;
profitului sa a altui rezultat util. (cheltuielile capitale)
442. 2.Coieficientul eficientii investitiei (pentru real)
412. Clasificarea:
Pr . anual 1
413. 1.)Dupa forma lor de alocare:
E=
= Enormativ (0,2)
443.
414. 1.I.financiare (de portofoliu) cumpararea de
I
T
actiuni, plasamente de banci.
444. i-investitii specifice; q-volum de productie in
415. 2.I.materiale (reale) totalitatea resurselor
financiare alocate pentru reproducerea fondurilor fixe,
I
i=
expresie fizica (naturala)
care se materializeaza in capitalul fix. Pot fi facute
q
pentru crearea si achizitionarea a noilor mijloace de
productie, modernizarea celor existente, reprofilarea
445.
Sursele de finantare a investitiilor si firmelor
lor.
446. Bancile comerciale acorda firmelor credite sub
416. 2.)Dupa modul de constituire:
proiecte concrete pe un termen stability si pentru o
417. 1.I.nete sursa cea mai principal a lor este
plata oarecare numita dobanda creditului.
profitul net
447. Dobanda este suma platita de firme pentru
418. 2.I.brute include profitul net, fondul de
creditele acordate pe un timp oarecare.
amortizare a activelor pe termen lung sau sursele
448. Rata dobanzii raportul dintre valoarea anuala a
imprumutate.
dobanzii si sumei creditului.
419. 3.)Dupa provenienta lor:
D anuala
420. 1.I.autohtone (proprii tarii)
449. r D= Credit 100
421. 2.I.straine
422. 3.I.mixte
450.
Consumuri indirecte de productie si
423. 4.)Dupa volum
componenta lor
424. 1.I.totale
451. Cheltuielile proprii mai multor tipuri de produs,
425. 2.I.specifice(pentru o unitate)
cheltuieli fixe. (toate cheltuielile de productie indirecte;
426.
Efect si eficienta
amortizarea si uzura activelor pe termen lung; cheltuieli
427. Eficienta absoluta cand este estimate eficienta
pentru reparatie, iluminare, incalzire; salarizarea
realizarii unei singure variatii de investitii. (raspunde la
conducatorilor, functionarilor)
intrebarea: Facem investitie sau nu?)
452.
Indicatorii financiari a activitatii firmelor
428. Eficienta comparativa in cazurile estimarii mai
453. 1.Valoarea productiei fizice industriale
multor variante posibile, cand se pun analizei diferite
454. 2.Valoarea productiei agricole
variante posibile pentru constructia numai unui obiect.
455. 3.Indicatorii banesti ai rezultatului in constructii429.
Eficienta comparativa a investitiilor
montaj.
430. 1.Termenul de recuperare
456. 4.Veniturile brute din activitatea de transport
I 2I 1
457. 5.Indicatorii banesti in activitatea de comert
431. T = C 1C 2
C-costul de productie total.
interior
458. 6.Indicatorii banesti in activitatea comertului
exterior
C 1C2
E=

0,2
459.
Consumuri directe a intreprinderii si
432. 2.
I.Caz:
I 2I 1
componenta lor
460. Cheltuielile proprii unui produs si pot fi
I 2 > I 1 ,C 2< C1 ; II.Caz: I 2 < I 1 ,C 2> C1 ; III.Caz:
nemijlocit incluse in costul lui de productie (material
prima; material de baza; salariu muncitorilor de baza)
I 2 < I 1 ,C 2< C1 ;
461.
Bilantul numarului personalului firmelor si
indicatorii
miscarii lui
433. Daca investitiile si costul sunt direct
462.
(1)
Numarul
mediu de salariati corespunde
proportionale, atunci este cea mai buna eficienta.
numarului mediu de persoane angajate in intreprindere
434. 3.Cheltuielile echivalente
in cursul anului, determinat pe baza lunara.
Ch echivalente=C+ E nI E coieficientul
435.
n
463. (2) Numarul mediu de salariati reprezinta media
aritmetica simpla rezultata din suma efectivelor zilnice
eficientei investitiilor normative
de salariati din luna respectiva - inclusiv zilele de
436. Varianta care are cheltuieli echivalente cele mai
repaus saptamanal si sarbatorile legale -, impartita la
mici are cea mai inalta eficienta.
numarul total de zile calendaristice.
437. Daca variantele au diferite capacitate de
464. (3) In efectivele zilnice de salariati avute in
productie, trebuie de calculate cheltuielile echivalente
vedere la calcularea numarului mediu anual de salariati
specific.
se includ salariatii angajati pe durata nedeterminata,

salariatii temporari care lucreaza in baza unui contract


de punere la dispozitie incheiat intre intreprindere si un
agent de munca temporara, pe durata acestui contract,
proprietarii--directori, partenerii care desfasoara o
activitate permanenta in intreprindere si care
beneficiaza de avantaje financiare oferite de
intreprindere.
465. (5) La calcularea numarului mediu anual de
salariati nu se vor avea in vedere salariatii al caror
contract individual de munca este suspendat pentru
perioada luata in calcul, conform prevederilor legale, si
ucenicii si elevii sau studentii care urmeaza o forma de
pregatire profesionala pe baza de contract de ucenicie
sau de formare profesionala".
466.
Determinarea eficientii economice ale
investitiilor
467. Eficienta absoluta cand este estimate eficienta
realizarii unei singure variatii de investitii. (raspunde la
intrebarea: Facem investitie sau nu?)
468. Eficienta comparativa in cazurile estimarii mai
multor variante posibile, cand se pun analizei diferite
variante posibile pentru constructia numai unui obiect.
469. 1.Termenul de recuperare

T=

I 2I 1
C 1C 2

C-

C 1C2
E=
0,2
470. 2.
I 2I 1
I 2 > I 1 ,C 2< C1 ; II.Caz:

I 2 < I 1 ,C 2> C1 ; III.Caz:

I 2 < I 1 ,C 2< C1 ;
471. Daca investitiile si costul sunt direct
proportionale, atunci este cea mai buna eficienta.
472. 3.Cheltuielile echivalente

Ch echivalente=C+ E nI

En coieficientul eficientei

investitiilor normative
473. Varianta care are cheltuieli echivalente cele mai
mici are cea mai inalta eficienta.Daca variantele au
diferite capacitate de productie, trebuie de calculate
cheltuielile echivalente specific.

Ch echivalente=c + Eni (specifice)

474. 1.Termenul de recuperare a investitiei (pentru


real)

T de recuperare=

I
( 5 ani)
I-suma
Pr . anual

investitiilor; Pr.anual profit;


475. 2.Coieficientul eficientii investitiei (pentru real)

costul de productie total.

E=

Pr . anual 1
= Enormativ (0,2)
I
T

specifice; q-volum de
476. productie in expresie fizica (naturala)

I.Caz:

i=

I
q

i-investitii