Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
2002
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
ELEMENTE FUNCTIONALE
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE
STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA
O COMPOZITE
in timp
PROCES DE COMPOZITIE
PRINCIPII DE COMPOZITIE
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban.
Nevoia de
moral
NEVOIA DE AMBIENT
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii care se
desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in fata (magnific,
monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE
STARE
PROCES DE REFLEXIE
AMBIANTA
acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural
AMBIENT
sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul
IMAGINE REALA
diferita intre indivizi
IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
STRUCTURA
CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI
IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL
SUBSISTEM TEORETIC
IMAGINEA
MENTALA
SUBSITEM METODOLOGIC
CURS 2 27.02.2002
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU
II
IN
a
AG
tiv
IM
ac
tie
EA
ep
AT
IT NE erc
AL A p
C RB
U
E
a
TI s i v
EP pa
C
R tie
PE cep
r
pe
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE
slaba
mare (explicita)
- se tine cont de :
PERCEPTIE
REFLEXIE
SPATIUL
FOLOSINTA
CONCEPTORUL
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului
Trama stradala
Fasie plantata
Noduri in textura
Curs de apa
Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19
Elemente de interes
Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare
STIUTE
STIUTE
DE TRECERE
TINTA
Ex:
PARTIALE
Ex:
- Pot
Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin
traditie altele prin inventie)
ORIENTATIVE
DE AGREMENT
DE
ORGANIZARE
SPATIALA
aplatizat-o)
CURS 3 6.03.2002
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter important
in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
a.
Cote de teren
b.
Cote de teren
Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana
POZITIE
OBSERVATOR
Sensuri de privire
Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul poarta o
semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica
de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de
tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie).
FORMA
- este o manifestare
a formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei
FORMAL
- formalism a pune
in practica niste forme
de dragul formei
- este un consum de
INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza
componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare
mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
s
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
- oamenii de cultura retineau spatiul
pe un grup de
retineau silueta Bosforului
excursionisti din
elemente arhitecturale
Turcia
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana
sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
CURS 4
Campul structural teritoriul in care de defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si demonstrata).
Structura functionala:
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu (configuratia = definirea intr-un sit alcatuire spatiala)
Sit:
in antichitate acel loc sfant legat de credinta
in evul mediu caracterizat prin deschidere
in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om devine sit.
Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta printr-o anumita omogenitate;
Definirea unei legalitati in sens pozitiv
Revalorizarea conditilor de sit
treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat
valoarea vederii asupra sitului
ideea de umplere a spatiului
modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism
Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor sinuozitate, linia sinuoasa devine principiu.
Bour le Marx arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect peisagist.
Camp structural in sit.
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant.
Campul structural configurativ.
-
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta
H
h
R
M
-m
e
d
iu
ra
z
ad
ein
tin
d
e
re
regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem
acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R
H1
campuri structurale
care nu se suprapun
H2
H1
M - mediu
P1
H2
P2
M - mediu
P1
P2
sistem de campuri
structurale
H1
H2
M - mediu
AXIALITATE
P2
P1
M
P2+d
2
H
1H
2
H
3H
4H
5H
6
M
m
e
d
i
u
P
1P
2P
3P
4P
5P
6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
loc
c
e
n
tr
u
r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta
c
e
n
tru
re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta
Curs 5 20.03.2002
CAMP STRUCTURAL
Bulevard
linie
de
tangenta intre 2 campuri
strructurale
devine
bariera
structurala
piata
Cote diferite
Piata Victoriei :
A camp structural
elemente
joase
B camp structural
Front inalt
- bariera
EX :
P+1
P+10
P+10
P+1
P+10
P+1
Campuri structurale
Variante de rezolvare
1
elemente
A camp structural
1
2
3
1 posibil de realizat
2 se poate realiza (se si realizeaza)
3 foarte greu
CAZUL1 :
Pozitionarea indoielnica
*
Camp structural
Camp structural
corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin
participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu intra in conflict cu Intercontinentalul
3. Piata Operei
Perspectiva
spre
Dealul
Spirii
Opera
Element
inalt
Opera
Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita
PRINCIPIU UNITATEA SPATIULUI prin contrast / concordanta
contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai important instrument de lucru)
UNITATEA repetabilitate monotonia
asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi categorie de elemente (piata San Marco) Campanilul contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast
4. Bulevardul Malaxa
Spartura in front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa
Casa monument
1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei
CURS 6 27.03.2002
- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin existenta
elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii
urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant al elementelor de prestanta,care genereaza
monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau
sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat
cadru
IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate)
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in
plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta interes
Prim-plan
monumentalitate
Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate ritm de
dinamica accelerat)
Piata Sf.Petru
Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate
alta culoare
o culoare
PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)
Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza
- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe
care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare a fatadei
- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica
DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect
(Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)
CURS 7
unei cladiri pentru a crea o anumita descendenta pta Sf. Petru din Roma
-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de
unitate
AXUL:
1.
2.
3.
SISTEM DE AXE
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa
Caracter de monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis simetria de factura clasica in conditiile
moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex:
diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru
intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax
Greutate mare- mai departe de ax
-principiul pirghiei este invers
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect
de fundal.
PARC
ZONA X
axe exterioare
Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un
punct.
Ex p-ta Capitoliului:
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex.
o multitudine de axe
simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie.
ax grupa 2
ax grupa 3
ax grupa 1
cu o intersectie;
IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1.
2.
-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului)
Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.
Gol
CURS 8
2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3 calitati
constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior de selectie
stil stilistica spatiului
Calitati constitutive:
1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit
2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)
Accese
Amfilonada de coloane
Element dominant
directionalitate
dominanta
Gradina
Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura
-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene
3. Umplerea spatiului
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
5. forma
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
I.
1.
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de
vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
2.
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin
delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3
se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes (economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane.
CONCULZII:
1.
EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.
2.
FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand
include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana.
3.
4.
EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor sale
fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.
3.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in
subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii
fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane.
4.
Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau post-existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni
eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
c.
O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca
se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul respectiv a formei urbane.
CURS 10
II.
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea
spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane definitiva, pentru
ca existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare
partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua
existenta urbana, adica un nou moment de finalitate.
->
forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire.
Spatii omogene
2.
Spatii heterogene
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara
topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit
plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale
mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari
diferite de oameni, sunt diferite.
Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
N
V
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. doua marginale distinct diferentiate; 3. zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor doua
particularitati.
1.
2.
3.
- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia
urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei
anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un
spatiu izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala,
realizandu-se la nivelul spatiului urban.
Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.
Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati
viitoare.
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului.
se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi
nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
-
un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea
particulara.
- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala
ca generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul reflectare a esentei intr-o forma proprie care se
exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza mijloace de realizare
DEFINITIE:
Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de natura unei generalitati restranse,
conferind caracter, si a unor participari de natura singularului, conferind specificitate.
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel
unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.
Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban
respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
-
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca
elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia
urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica,
creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei topice.
-
Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale
formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte
pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in
definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
-
diferentierea este:
Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana (curs Sandu Grasu)
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul.
- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
-
Strada este:
-spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala nu pot fi
separate.
Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu educational.
Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp
indelungat.
dif er ent er ea
un spat iu
segr egat
impune
nedif er ent ier ea
un spat iu
nesegr egat
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
-
In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru
1.
2.
mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum realizarile
pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul aspectul vizual
4. mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu cel
colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu suportata de om.
Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem explica de ce din
orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei premisele revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea terenului
cu cladiri cu randament maxim,
->
SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului
calitativ intre aceste niveluri.
procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
1. distrugerilor din al doilea razboi mondial
2. migrarii masive spre oras
trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o
constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii.
SEMNELE DE URBANITATE nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta
prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
1. Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.