Grădiniţa P.P. Nr.

2
Propunătoare: GĂINAR IRINA

PROIECT DE ACTIVITATE
ARIA CURRICULARĂ: Educaţie pentru societate –Drepturile copilului.
TEMA: ”Să facem o lume mai frumoasă şi mai sănătoasă”.
Forma de realizare. Activitate interdisciplinară- Educaţie pentru societate,educaţie
ecologică ,educarea limbajului, educaţie muzicală, activitate practică.
Tipul de activitate : consolidare de cunoştinţe.
Obiectiv fundamental:
Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare
în societate;
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege implicaţiile poluării în viaţa oamenilor şi
cultivarea interesului pentru promovarea stării de sănătate în mediul înconjurător;
Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor acestora in contextul
social comunitar national, european;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să compare imagini care reprezintă aspecte din viaţa copiilor
- să analizeze un text narativ relevând mesajul privind respectarea drepturilor
copiilor
- să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic
- să argumenteze necesitatea respectării drepturilor copiilor
-să-l educăm în sprijinul ocrotirii şi protecţiei medilui înconjurător,
-formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător;
-cunoaşterea importanţei curăţeniei în mediul înconjurător;
-aplicarea unor norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului
şi naturii.
-să recunoască din imaginile prezentate câteva exemple nocive ale poluării;
– să cunoască câteva modalităţi de luptă împotriva poluării;
– să recunoască materialele refolosibile puse la dispoziţie.
– să mânuiască corect materialele pentru realizarea temei;
– să iubească şi să ocrotească natura.

Strategia didactică

a) Metode: conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul.

b) Mijloace didactice: panou cu imagini adecvate temei, materiale refolosibile (pahare
de iaurt, cutii carton, ambalaje de la mobilă, nasturi, lână, vinilin, sac de iută,
deşeuri de blană sintetică, deşeuri de piele, dopuri de plastic, şnur, sârmă, etc.

Conţinutul activităţii
Strategia
Etapele activităţii Activitatea
Activitatea educatoarei didactică
copiilor
I. Organizarea Se pregăteşte materialul şi copiii Participă la Lucru în
activităţii pentru activitate. pregătirea echipă
Se prezintă copiilor un tablou cu activităţii.
1. Captarea imagini reprezentând aspecte ale
atenţiei poluării mediului. Se intuiesc Observaţia
imaginile şi se fixează conţinutul Conversaţia
Educaţie lor prin cântecul“Priviţi la soare”. Verbalizează Exerciţiul
muzicală şi cântă.
2. Anunţarea La activitatea de astăzi vom
temei şi discuta despre planeta pe care noi
formularea locuim, ce trebuie să facem ca ia Explicaţia
obiectivelor să rămână curată, frumoasă, Reţin Observaţia
sănătoasă. Tema activităţii este:
“Să facem o lume mai frumoasăşi
mai sănătoasă!”

Am pregătit pentru voi mai

II. Desfăşurarea multe materiale, din care trebuie Intuiesc Problemati-
activităţii să învăţaţi ce trebuie să faceţi ca imaginile zarea
• Cunoaşter pământul să rămână curat, ca voi
ea să vă bucuraţi de viaţă, de toate
mediului lucrurile din jurul vostru. Explică
Se cere în continuare copiilor să noţiunile Conversaţia
explice noţiunile “poluare”,
“deşeuri”şi“materiale
refolosibile”.

Am să vă pun la început câteva

întrebări despre lucruri
învăţateînactivităţile anterioare,
• Educarea să văd daca vă mai aduceţi
limbajului aminte: Răspund la Conversaţia
- Pe ce planetă locuiesc oamenii? întrebări
- Cum se numeşte Pământul?
- De ce se numeşte “Planeta
albastră”?
- De ce se mai numeşte “Planeta
vie”? Recită
- Cine contribuie la menţinerea poezia
vieţii pe Pământ? Observaţia
- Ce este poluarea? Conversaţia
-Ceefect are asupra oamenilor? Exerciţiul
- Unde o întâlnim? (apa, aer, sol) Explicaţia
- Se recită poezia “Păstraţi
planeta cu soare”.
- Exemplificaţi locuri poluate pe Cântă
care le-aţi observat cu ocazia cântecul Exerciţiul
• Educaţie plimbărilor, vizitelor, excursiilor.
 muzicală - Se revine la tabloul cu imagini
poluate şi se subliniază: “Este
mai bine ca toţi copiii
• Activitate Pământului să se bucure în
practică fiecare zi de sănătate, libertate,
pace, jocuri, jucării… ca şi în
cântecul învăţat “Toţi copiii
Pământului”.
Ce se poate face cu materialele
refolosibile (deşeuri)?

Activitate Se intuiesc împreună cu copiii Denumesc

practică materialele refolosibile materialele
distribuite pe colective, se oferă refolosibile,
posibiliatatea copiilor să-şi deşeurile şi
aleagă colectivul la care doresc sursa
să lucreze: acestora.
- tablouri pe support textil: sac de
iută, lână, nasturi, şnur, resturi de
blană sintetică, capace sticlă
plastic, pahare iaurt
- tablouri metaloplastie: tuburi
pastă de dinţi, cartoane ambalaje.
- ghiveci cu lalele: pahare iaurt,
sârmă. Reţin Explicaţia
• Explicarea explicaţiile Demonstraţia
şi Se trece pe la fiecare colectiv,
demonstrar se explică şi demonstrează
ea temei tehnica de lucru prin care se Exerciţiul
poate da utilitate acestor deşeuri. Execută
lucrările
• Explicarea Copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi
temei de (la nevoie) pe parcursul Încetează
către copii executării temei. lucrul. Conversaţia
Expun
• Evaluarea Se anunţă încetarea lucrului. lucrările, a-
lucrărilor Se organizează o expoziţie cu nalizează
lucrările copiilor. critic şi
Se evaluează lucrările copiilor, autocritic,
se evidenţiază latura educaţiei prezintă ma-
ecologice cu mesajul că şi cei terialele din
mai mici pot realiza lucruri care au lu-
deosebite din deşeuri. crat pentru a
face o lume
mai frumoa-
să.
 Se apreciază comportamentul
III. Încheierea copiilor şi desfăşurarea
activităţii activităţii.

Tema : Abordarea interculturalităţii în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii

preşcolari

Tipul de activitate: Consolidarea, verificarea şi evaluarea de cunoştinţe

Forma de realizare : Şezătoare

Scopul activităţii :
• educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului
nostru şi faţă de cele ale altor popoare
• dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii aparţinând
altor etnii prin diferite forme de activitate.

Obiective operaţionale:
1. să denumească ţara în care trăiesc, limba vorbită,
zonele geografice, alte ţări şi activităţi comune, agreate
de toţi copiii
2. să descrie toate elementele portului popular românesc
şi unguresc, în funcţie de costumul cu care sunt
îmbrăcaţi
3. să decoreze spaţiul plastic (ulcior, costume populare,
farfurii) cu elemente specifice etniei lor (român,
maghiar) respectând culorile tradiţionale
4. să „coase ” trecând firul de aţă prin „orificiile”
ştergarului de la un capăt la altul, alternând apoi
culorile
5. să ţeasă mânuind corect suveica printre firele de
urzeală
 6. să toarcă mânuind corect fusul până la final
7. să recite poezia însuşită anterior expresiv folosind o
intonaţie corespuntătoare
8. să interpreteze cântecele însuşite anterior respectând
durata şi intensitatea sunetelor
9. să enunţe ghicitori, proverbe, ,zicători culese din
înţelepciunea poporului român, înveselind sezătoarea
10. să respecte în cadrul dansului paşii specifici jocului
popular românesc şi unguresc

Metode şi procedee : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea

Material didactic folosit : ştergare, covoraşe, costume populare, căruţe,
farfurii, ulcior, fuior, fus, lână, hârtie, creioane
colorate, război de ţesut, aţă, aparatura audio, CD
Material bibliografic: Programa activităţilor instructiv-educative în
grădiniţă, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005
Antologie de texte literare

Culegere de cântece

EVENIMENTUL CONŢINUTUL
STRATEGI EVALUAR
DIDACTIC ŞTIINŢIFIC I EA
DIDACTICE (instrumente şi
indicatori)
MOMENT Asigurarea condiţiilor optime pentru
ORGANIZATORIC buna desfăşurare a sezătorii:
– aerisirea sălii de grupă
– pregătirea materialului didactic
ANUNŢAREA Anunţarea şezătoarei şi oaspeţii sosiţi la Convorbirea
TEMEI ea
DESFĂŞURAREA Discuţii introductive despre:
ACTIVITĂŢII – şezătoare şi schimb de cadouri Explicaţia Proba orală
între copiii celor doua etnii Conversaţia
– ţara noastră, limba vorbită, zone Problematizarea Se fac aprecieri
geografice individuale şi
– alte popoare (limba vorbită, ce le colective pe tot
place copiilor de acolo să facă) parcursul
– costume populare (româneşti şi activităţii , în
ungureşti ) funcţie de
Copiii vor: corectitudinea
– recita răspunsurilor.
– interpreta cântece
– spune ghicitori, proverbe, zicători Proba practică
– face rime
– dansa
Între timp vor şi lucra la măsuţe: Exerciţiu Proba scrisă
 – vor „coase”
– vor toarce
– vor ţese
– vor decora

ÎNCHEIEREA Copiii fac schimb de cadouri după ce se Explicaţia

ACTIVITĂŢII fac aprecierile generale. Se încheie cu o Conversaţia
horă a prieteniei (români, maghiari)
ŞEZĂTOAREA

Copiii
 intră în sala de grupă pe un fundal muzical specific românesc. Spun
de ce s-au adunat (pentru a face o
şezătoare) şi că aşteaptă oaspeţi dragi (colegii lor de la secţia
maghiară)
 intră în sală pe un fundal muzical specific lor, unguresc
 explică ce vor face la şezătoare şi de ce o fac (doresc să afle cât mai
multe lucruri despre etniile lor – română, maghiară; pentru a se
distra împreună, iar la sfârşit fac schimb de lucrări făcute la
şezătoare)
 spun câteva date despre: ţara noastră, limba vorbită, zonele
geografice, costumele populare purtate, ţările pe unde au umblat, ce
limbă au auzit vorbindu-se pe acolo şi ce făceau copiii de pe acele
meleaguri
 între timp lucrează la măsuţe, dar vor spune şi poezii, cântece,
ghicitori, proverbe, zicători

Poezia „LIMBA ROMÂNEASCĂ” de George Sion – (fragment )

Mult e dulce şi frumoasă,

Limba ce-o vorbim –
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm
Şi pe buze – aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu !

Cântec „ Mi-o zis mama ” – cântec popular

Mi-o zis mama că mi-o da

Văleleu, văleleu
Zestre când m-oi mărita
Văleu, văleu,văleleu.
 20 de perne moi
Văleleu, văleleu
Toate pline cu ţânţari
Văleu, văleu, văleleu.
20 de perne mici
Văleleu, văleleu
Toate pline cu furnici
Văleu, văleu, văleleu.
2 raţe crăcănate
Văleleu, văleleu
Alea cică-s vaci cu lapte
Văleu, văleu, văleleu.

Cântec în limba maghiară – „ KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A

SZEGRE... ”

KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE

GYAVA LEGENY KINEK NINCS SZERETOJE
GYAVA LEGENY KINEK, KETTO SHEJ DE HAROM NINSC,
NEM IS SZEP LEGENY,KINEK GONDOR HAJA NINCS.

EDES JO ANYAM ,NEM IROK TOBB LEVELET.

MERT A CSIKO MEGRLIGTA A JOBB KEZEM.
FAJDALMASAN KILATSZIK A ZOKOGASA.

„Gura vă merge, dar mâinile la fel?”- verificarea modului în care lucrează la

măsuţe

„Cine ştie să ne spună câteva vorbe înţelepte despre: lucru, sărăcie, timpul
pierdut şi ziua buna?”

• Lucru bine început e pe jumătate făcut!

• Sărăcia se uită la poarta omului muncitor, dar nu îndrăzneşte
să intre!
• Timpul pierdut nu se mai întoarce!
• Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!

„Hai puţin şi picioarele să ni le încălzim!”

Joc şi cînt : „Drag mi-e jocul românesc”

Drag mi-e jocul românesc,

Dar nu ştiu cum să-l pornesc,
Hei, hei ! Tra, la, la.....

Că de nu l-oi porni bine,

 Oi păţi mare ruşine,
Hei, hei! Tra, la, la.....

Nu te uita la cojoc,
Ci te uită cum mai joc,
Hei,hei ! Tra, la, la.....

Drag mi-e jocul românesc,

Dar nu ştiu cum să-l pornesc,
Hei,hei ! Tra, la, la.....

„ SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK...”- cântec

popular unguresc

SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK

NINCSEN PARJA, A SZEKELY KISLANYNAK
TELEVAN-A, TELEVAN-A, SZAJA EDES CSOKKAL
ZSEBKENDOZE,CSORGO MOGYOROVAL.

„Am dansat, am recitat, dar voi ştiţi a spune ghicitori?”

• Cavaler împintenat
Sus pe gard stă cocoţat
Şi tot strigă prin vecini
Că e şef peste găini. (cocoşul)

• Cine şade în cuibar

Ca un cocoloş de var? (oul)

• E o pasăre ce-noată
Şi măcăie prin ogradă. ( raţa )

„ Dar la rime vă pricepeţi? ”

• Greieraşul fără frică, cere boabe la.......(furnică )
• Toarce-ntruna mititica, ştiţi voi cine-i? E....(pisica )
• Oul ce în mână–l are, dacă nu e mic e....( mare )

„ Am tors, am ţesut, am „cusut”, am decorat, am petrecut, iar acum din nou la

dans”

Dans popular unguresc – „ CSARDAS ”

RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM

SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis
Refr. RAMAS CSIZMA ,HADD SZAKADJON EL,
 CSAK A BABAM , SOSE HADJON EL, GALAMBON
RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM
SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis

Dans popular românesc – „CIULEANDRA” – (fetele dansează şi băieţii spun

strigăturile)

Foaie verde siminoc

Ţineţi ciuleandra pe loc
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Învărtiţi-o niţeluş
C-ajungem acuş-acuş
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Ţineţi-o flăcăi aşa

Până ne-ajunge Puica
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Două fire, două paie

Ia ciuleandra la bătaie
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Şezătoarea se încheie după ce sunt făcute aprecierile. Copiii sunt

recompensaţi cu Kürtos Kalacs sau Poale-n brâu. Cei de la secţia romană oferă copiilor
de la secţia maghiară şi invers, ceea ce au lucrat la măsuţe, iar la sfârşit se face o horă a
prieteniei între cele două etnii pe muzica compusă de Ludwig van Beethoven, „Oda
bucuriei ” din Simfonia a IX-a .

„ Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a

Versuri : Fr. Schiller Muzica :

Ludwig van Beethoven
 Slavă ţie, stea curată,
Voie bună pe pământ,
Astăzi ne simţim aproape
Sol din rai cu soare sfânt,
Vraja ta aduce iaraşi
Pe popor lângă popor
Toţi pe lume fraţi noi suntem,
Când apari uşoară-n zbor.

Cine a avut norocul

De prieteni buni să dea,
Cine ştie ce-i iubirea
Lăngă noi cântând să stea.
Fericit un suflet drag te
Poate face pe pământ,
Cine n-a simţit iubirea
Plece dintre noi plângând.

Întocmit de:
 ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
„20NOIEMBRIE- ZIUA DREPTURILOR COPILULUI”
 TEMA:”SUNTEM MICI, DAR AVEM DREPTURI!”
Scopul acestei activităţi a fost :
-să înţeleagă si să conştientizeze pe baza unor informaţii simple, drepturile pe care
le au,
-să găsească soluţii de valorificare a drepturilor copiilor în relaţia cu cei din jur,
- să dezvolte relaţii de colaborare, solidaritate, prin roluri specifice activităţii în grup.
Obiectivele următite au fost :
-iniţierea copiilor într-un comportament conştient, responsabil ,de înţelegere şi
toleranţă,
-cultivarea curajului de a răspunde pentru propriile fapte şi de a acţiona conştient
faţă de drepturile lor.

Pentru că fiecare copil trebuie să-si cunoască drepturile sale şi să devină un apărător al
lor,la Grădiniţa P.P. Nr.2 din Tg-Mureş, grupa pregătitoare , « Ziua Drepturilor
Copilului « a fost marcată prin iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni concrete de
promovare a drepturilor copilului.
Am avut ca invitaţi pe d-na Colceriu Magdalena şi d-na Sava Laura de la Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş,părinţii copiilor.
Cu ajutorul materialeor publicitare ( brosuri, ghiduri, postere ,CD) ,la care şi-a adus
contribuţia şi d-na directoare Chirteş Ana,avut loc informarea şi educarea preşcolarilor
în legătură cu drepturile copilului :
.
Drepturile copiilor:
• Toţi copiii au aceleaşi drepturi.
• Orice copil are dreptul la viaţă.
• Orice copil are dreptul la un nume şi la o familie.
• Copilul are dreptul de a-şi exprima opinia.
• Orice copil are dreptul la asistenţă medicală.
• Orice copil are dreptul la joc, odihnă, recreere.
• Copilul are dreptul de fi protejat împotriva violenţei şi abuzurilor.
• Orice copil are dreptul de a trăi în pace şi siguranţă.”
(Din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului - 1989)

Pe baza informatiilor primite ,copiii au participat la jocuri .

Exemplu:Jocul”Ia ghiciţi acuma...”.În timpul jocului s-a explicat cât este de important
să-i asculte cu atenţie pe ceilalţi când vorbesc şi să respecte opiniile lor.
Activitate artistico- plastică cu tema « Este dreptul meu », realizând o expozitie :
Aplicarea hărţii conceptuale:”ESTE DREPTUL MEU”.
Se împart copiii în grupuri de cate 4-5 şi fiecare grup primeşte o foaie de bloc de desen
mare în mijlocul căreia este desenat un copil.
Am anunţat tema:”Este dreptul meu”.
 Reguli:
Fiecare copil se gandeşte ce a învăţat din toate activităţile desfăşurate, prin consultare şi
cooperare între coechipieri îşi fixează un anumit aspect pe care să-l redea pe fişă unind
dreptul desenat pintr-o linie cu imaginea copilului din centrul foi.
Anunţă terminarea temei prin metoda „Creioanele la mijloc”.
Copiii rezolvă sarcina primită.
Fiecare grup „citeşte fişa”.
Se fac completări ,aprecieri .
De asemenea în cadrul acestei activităţi a avut loc informarea părinţilor cu privire la
rolul lor la responsabilităţile şi obligaţiile ce le revin în apărarea,protejarea şi
garantareadrepturilor copiluluidin perspectiva prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite cu
privire la „Drepturile copilului”.Totodată le-am recitat următoarea poezie:
“Un copil este ca o sămânţă de floare...
Cât de frumos va creste, cât de frumos va rodi,
Depinde de grădinarul care o va îngriji,
De ce pământ si de câta lumină si apă are,
De cât e de ferită de frig, de furtună si de soare prea tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare
Când e tot ce va mai rămâne în urma ta.”
Irina Petrea- psiholog

În încheierea activităţii, au fost interpretate cantece şi poezii despre copilărie.

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
PROIECTUL « PRIMĂVARA EUROPEANĂ » « SPRING DAY »

Proiectul « Primăvara Europeană » este un centru activ de informare, conceput

ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze împreună în cadrul
proiectelor europene, dar şi un mijloc de informare în legătură cu noile metode de
educaţie, folosind Internetul.
Proiectul este creat de şi pentru cadrele didactice care doresc să răspândească
conştiinţa europeană în rândul copiilor, să înveţe despre valorile europene, să pună
bazele unor proiecte colaborative europene şi să integreze dimensiunea europeană în
activitatea lor curentă, participând la simple activităţi cu valenţe pedagogice.
Scopul proiectului :
• desfăşurarea unor activităţi care permit o mai bună informare a copiilor despre
membrii Uniunii, determinând diferite unităţi de învăţământ să lucreze
împreună, ca parteneri, ajutând copiii să colaboreze unii cu alţii, să-şi exprime
părerile şi speranţele pentru viitor;
• îmbunătăţirea comunicării, a încrederii , a înţelegerii, a solidarităţii şi a
toleranţei reciproce
• facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor şi tinerilor prin
intermediul activităţilor interculturale şi educative în spiritul respectului faţă de
diversitate.
Obiectivele proiectului:

Cunoaşterea drepturilor copilului

Educarea copiilor în spiritual cetăţenie democratice , pentru pace şi toleranţă.
Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale, social-politice şi
economice în scopul realizării unităţii europene în şi prin diversitate
Conştientizarea dimensiunii europeane în educaţie
Cunoaşterea simbolurilor ţărilor din U.E
Dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii altor etnii prin diferite forme de
Activitate.
Recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a
relaţiilor de egalitate între oameni
Promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a
raporturilor dintre români şi alte etnii
Prevenirea apariţiei prejudecăţilor şi înlăturarea celor formate
Promovarea unei politici şcolare care să favorizeze egalitatea şanselor în educaţie
Valorificarea diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice
Educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, cât şi faţă de
cele ale altor popoare.
Consolidarea unor relaţii de colaborare, de prietenie, de încredere, care să ducă la
favorizarea comunicării, a socializării, a integrării în colectivitate şi în viaţa
socială
Dezvoltarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării opiniilor în
diferite situaţii
Educarea trăsăturilor de voinţă şi caracter prin formarea unor atitudini pozitive
faţă de sine şi faţă de ceilalţi

În organizarea conţinuturilor şi în desfăşurarea activităţilor am folosit metode

moderne precum : abordarea interdisciplinară, predarea integrată a cunoştinţelor,
învăţarea asistată de calculator, învăţarea prin metoda proiectului.
 Grădiniţa noastră a desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, a
susţinut dezbateri, a desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi
locale .Astfel am avut ca invitat pe d-nul Kociş Robert şi D-na Lung Ana-Maria,
de la Centrul de Informare Europa din cadrul Consiliului Judeţean , care lea
vorbit copiilor despre rolul UE.
Pentru că 9 mai este Ziua Uniunii Europene, şi o lume-ntreagă sărbătoreşte acest
eveniment, am organizat o manifestaţie cu tematică interculturală.
Acţiunile de cunoaştere a “lumii europene “şi implicit a drepturilor copilului a
continuat prin desfăşurarea următoarelor activităţi:
• au călătorit imaginar alături de « Eurosteluţa »prin Europa şi au ascultat
poveşti despre copiii din alte ţări
• au confecţionat drapelul UE şi drapele ale ţărilor membre pe care le-au
aşezat alături de drapelul României la “Colţul Europa”
au redat prin desene, picturi, ceea ce au înţeles despre
Europa, au alcătuit o expoziţie intitulată « EUROPA ,LA MULŢI ANI! »
• Concurs “Ce ştim despre Europa?”
Vizita copiilor de laGimnaziul “Friedrich Schiler” ,grupa germană şi a celor de la
Grădiniţa P.N.Nr.11, grupa maghiară, prin care s-a realizat:
• schimb de cunoştinţe despre Europa
• copiii au participat împreună la un concurs de cântece, poezii şi
dansuri populare în limba română, maghiarş,germană şi rromă
• s-a intonat Imnul UE „Oda Bucuriei”şi au învăţat împreună cîntecul
„Prietenia”
Acţiunile copiilor au continuat cu o expoziţie de desene intitulată « Eu desenez
Europa »
Rolul proiectului este de a asigura un viitor european copiilor din gradinite şi şcoli,
şanse egale de afirmare şi ca o acţiune de implicare a copiilor în problemele UE.
Participarea la Primavara Europeană înseamnă implicarea într-o iniţiativă care
promovează expresii şi discuţii democratice libere şi numai prin învăţare si
comunicare copiii noştri vor putea să-şi exprime adevaratele lor păreri şi dorinţe
pentru un viitor mai bun.
Grădiniţa noastră a desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, a susţinut
dezbateri, a desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi locale şi a
organizat festivităţi cu tematică interculturală. Grădiniţele participante au colaborat
între ele la diferite acţiuni şi proiecte, schimburi de experienţă, sărbătorind în diferite
moduri, pline de imaginaţie, ”Ziua Primăverii Europene”.
Activităţile de pe site au inclus un forum de discuţii despre anumite valori ca pace,
democraţie, libertate, toleranţă, egalitate şi solidaritate, precum şi sarcini de lucru
pentru grădiniţele care ar dori să lureze împreună pentru depăşirea barierelor
culturale.
Beneficiile acestui proiect pentru copiii preşcolari sunt:
• cunoaşterea şi respectarea drepturilor tuturor copiilor
Prin derularea acestor proiecte ne dorim să formăm anumite valori şi să conturăm
atitudini viitoare în privinţa educaţiei interculturale implicite,aducând astfel astfel
următoarele beneficii copiilor:
• Dezvoltare şi evoluţie personală;
• Conştiinţă şi încredere în forţele proprii;
• Abilităţi de comunicare cu copiii minoritari;
• Lărgirea orizontului de cunoaştere;
 • Deprinderea toleranţei şi a înţelegerii;
• Conştientizarea faptului că fiecare are de adus o contribuţie valoroasă;
• Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice,culturale şi sociale;
• Libertatea de a-şi exprima propriile opinii etc.
posibilitatea de-a compara reguli care guvernează diferite comunităţi
{reguli despre circulaţie, familie, învăţământ, ecologie}
• cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale şi economice
• familiarizarea cu activităţi multiculturale şi educative în spiritul
respectului faţă de diversitate
• libertatea de a-şi exprima propriile opinii
• copiii participă la primele lecţii de dimensiune europenă, învaţând să
dezbată ce se întâmplă la nivel european
• învaţă să recunoască şi să accepte diversitatea culturală
• facilitează accesul copiilor la acţiunile comunităţii
Copiii au participat activ la actul învăţării, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de
implicare , au învăţat să-şi impună propriile idei şi să le accepte pe a celorlalţi, au
învăţat, prin cooperare, să participe la realizarea unui proiect, asumându-şi
responsabilităţi.
Spring Day este o ocazie unica pentru noi şi copiii noştri să pună întrebari şi să
dezbată ce se întâmplă la nivel european. Faptul că participăm la acest proiect
european dovedeşte că suntem în “Europa mare”,că, în grădiniţele din România,
copiii noştrii sunt pregătiţi ca “adevăraţi europeni!”

MINISTERUL EDUCAŢIEI, IRDO -BUCUREŞTI

CERCETĂRII ŞITINERETULUI

CASA CORPULUI DIDACTIC -MUREŞ

CURS DE FORMARE

PORTOFOLIU
TEMA: EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE
OMULUI
ŞI DREPTURILE COPILULUI

FORMATORI:

Prof.EDITA NAGY, director CCD Mureş

Prof.EUGEN STOICA, inspector de specialitate în MECT
Prof.IOAN OANCEA, şef sector IRDO
Prof.ANA PANDREA, Şc.Gen.” Ioan Vlăduţiu” - Luduş
Înv. MARIA BUCUR, Gimn.de Stat”Liviu Rebreanu”- Tg-Mureş
Înv.ANCA-DANIELA MOLDOVAN, Gimn. de Stat “Zaharia Boiu”- Sighişoara

AUTOARE:
Educatoare: GĂINAR IRINA
Grădiniţa P.P.Nr.2, Tg-Mureş

TG-MUREŞ 2008
Educatoare:Găinar Irina

Copiii au nevoie de foarte multă protecţie. Se spune că modul în care te porţi cu copiii arată adevărata
faţă a omului. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele adulte, cât şi pentru diferitele societăţi şi
state.
Un suflet tânăr ca cel al unui copil este ca o pasăre care doreşte să îşi ia zborul. Zborul spiritului nu
poate fi ingrădit, el doreşte să fie liber ..Îndată ce un copil este dezavantajat, marginalizat, zborul este
compromis, , iar aripile îi vor fi frânte, la fel şi spiritul.Egalitatea între copii ar trebui să reprezinte un
mod de viaţă existent, nu doar o concepţie . Culoarea pielii nu poate să determine şi culoarea
sufletului, iar limba vorbită nu poate fi un impediment, deoarece copii nu au nevoie de cuvinte să se
inţeleagă si să comunice, ei folosesc un limbaj numit Sufletul Lumii, în care cuvintele sunt în plus..
Sănătatea este unul din lucrurile esenţiale la care are dreptul un copil, deoarece sănătatea este
o virtute necesară unei vieţi senine
Studiile sunt cele care pun bazele unei cunoaşteri temeinice şi fac lumină acolo unde este
întuneric, studiile formează o viitoare persoană de succes care va îmbrăţişa cu mâinile deschise orice
oportunitate.
Timpul liber este cel care limpezeşte şi curăţă minţile obosite, de aceea, copiii au dreptul la timp liber,
vacanţă, joacă şi la participări la activităţi culturale şi artistice.
Copiii au dreptul de a se informa, pentru a rămâne în rând cu lumea şi a avea acces la o educaţie mai
bună.Ei sunt liberi să îşi exprime liber opinia, deoarece ca orice om, gândesc, deci au idei pe care
doresc să le materializeze, dar pentru acest lucru au nevoie să fie ascultaţi.Dacă nu ar fi ascultaţi
atunci toate acele idei nu ar prinde aripi şi nu s-ar materializa.Dar nu trebuie să ne rezumăm doar la a-
i asculta, ci trebuie să găsim şi o modalitate de a-i ajuta
Educaţia stă la baza societăţii din ziua de azi, iar copiii la începutul vieţii lor au dreptul la o educaţie
bună din partea părinţilor, fiindcă prin acest lucru ei o să înveţe cum să se comporte pe mai departe.
Această educaţie din partea părinţilor este cea care formează caracterul şi defineşte personalitatea aşa
că nu trebuie să aplice metode violente, deoarece copilul o să înţeleagă că violenţa este un mod de
viaţă şi că e ceva normal..Abuzurile şi exploatarea sunt cu desăvârşire interzise, ele distrug sufletul
unui copil zbârcindu-l si uscându-l .
“Copiii cresc zâmbind; copiii cresc în joacă; ei cresc folosind culorile şi dând crezare poveştilor care
se termină cu bine. Când violenţa le şterge zâmbetul sau le opreşte joaca sau schimbă culorile în
negru şi face poveştile de necrezut, copiii nu mai cresc pe dinăuntrul lor” (d r. Cristian Andrei}
.
Copiii şi tinerii au dreptul ca în vreme de război să beneficieze de protecţie, iar cei refugiaţi, la
fel.Un drept care poate salva multe vieţi dacă este respectat.
Copiii şi tinerii handicapaţi au dreptul la asistenţă şi protecţie specială, precum şi la
participarea activă la viaţa socială, deoarece aceşti copii, fără vina lor s-au născut sau au ajuns aşa, şi
de aceea merită tot ajutorul tuturor.
Pe lângă aceste drepturi , copilul are dreptul de a studia limba maternă, care într-un fel îi aparţine şi
are dreptul să o înveţe ca să comunice cu ceilalţi.
.Copilul are dreptul de a fi instituţionalizat, în cazul unui abandon.
Trebuie să nu acceptăm nedreptăţile la care sunt supuşi copiii, după cum spunea şi Charles Dickens:
“În micile universuri în care copiii îşi duc existenţa …nimic nu este resimţit mai acut decât
nedreptatea”
Trebuie să luăm poziţie şi să nu uităm că ei sunt baza şi viitorul societăţii.
Să nu-i lăsăm să se nască într-o lume cu nevoi, ci într-o lume cu oportunităţi!

“Un copil este ca o sămânţă de floare...

Cât de frumos va creste, cât de frumos va rodi,
Depinde de grădinarul care o va îngriji,
De ce pământ si de câta lumină si apă are,
De cât e de ferită de frig, de furtună si de soare prea tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare
Când e tot ce va mai rămâne în urma ta.”
Irina Petrea- psiholog

ŞI COPIII AU DREPTURI!

Pentru că fiecare copil trebuie să-şi cunoască drepturile sale şi să devină un apărător al lor,la Grădiniţa cu
P.P.nr.2, Tg-Mureş ,la grupa pregătitoare,în data de 20 noiembrie,s-a sărbătorit „Ziua Drepturilor
Copilului”.Au avut loc acţiuni concrete de promovare a drepturilor copilului,la care au fost
invitaţi:Magdalena Colceriu şi Laura Sava de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Mureş, alături de părinţii copiilor.
Cu ajutorul materialului informativ(broşuri,ghiduri, postere, CD),oferite de d-na directoare Ana Chirteş de
la Fundaţia „Salvaţi Copiii”,filiala Mureş, s-au putut desfăşura interesante activităţi interactive de
grup.Sub îndrumarea educatoarei Găinar Irina cei mici au participat la jocuri de rol, activitate artistico-
plastică cu tema „ Este dreptul meu”,realizând şi o expoziţie.
În încheiere , s-au recitat poezii şi au fost interpretate cântece.

Educatoare: GAINAR IRINA

 METODE ACTIV-PARTICIPATIVE

3.CIORCHINELE.
Este o tehnică ce exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei teme, stimulează realizarea
unor asociaţii noi de idei pentru soluţionarea unei probleme, deschizând căile de acces şi actualizând
cunoştinţele anterioare.
Tema:”Ocrotirea naturii”. Se reprezintă printr-un desen( Harta U.E.) plasat în partea de sus a
tablei.
Am împărţit copiii în grupe de câte 4copii după modelul numără de la 1-4 şi le-am cerut să se
gândească la preocupările U.E.privind protejarea mediului, înlăturarea poluării apei şi a
aerului,sortarea şi reciclarea deşeurilor, ocrotirea animalelor şi să deseneze fiecare câte un aspect.
Reguli: Copiii din aceeaşi grupă se consultă uniicu alţii pentru a desena aspecte diferite.
Copiii, individual ,emit idei, prin desene.
Copiii anunţă rezolvarea sarcinii prin metoda”Creioanele la mijloc”.
Prin metoda „Turul galeriei”, fiecare grup prezintă ce a făcut îşi aşează desenul pe harta U.E., se
evaluează, corectează şi completează lucrările.
Participarea întregii grupe la realizarea „Ciorchinelui”este lansată ca o provocare şi determină o
întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de tema propusă.
4.ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM ÎNVĂŢAT.
Am ales această metodă pentru că este o strategie de conştientizare de către preşcolari a ceea ce
ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu şi ar
dori să ştie sau să înveţe.
În urma aplicării acestei metode am dedus că , copiii doresc să afle mai multe lucruri despre
„Drepturile copilului”,despre terorism şi cum se pot înţelege cu copiii din alte ţări.
Pentru a cunoaşte mai exact nivelul de cunoştinţe însuşite privind drepturile copilului, am
aplicat metoda:
5.STAD –Metoda învăţării pe grupe mici
Se formează prin numărare ,grupe mici ,de 4 copii.
Se anunţă tema:”Drepturile copilului”.
Fiecare grup primeşte o fişă(în mijloc este desenat un copil).Copiii trebuie să deseneze în jurul
copilului ,care sunt drepturile copilului sau care cred ei că sunt aceste drepturi.
Copiii dintr-un grup lucrează cu culori diferite .
Copiii din fiecare grup discută între ei timp de 3-4 minute tema. Fiecare spune ce va desena
pentru realizarea temei.
Copiii anunţă rezolvarea sarcinii prin metoda „Creioanele la mijloc”. Prin „Turul
galeriei”,fiecare grup prezintă ce a făcut,se analizează lucrările,se fac completări şi corectări.
În urma analizării fişelor realizate de copiii am constatat că aceştia cunosc în general drepturile
copilului ,dar unii mai fac confuzii între drepturi şi îndatoriri.
Pentru a clarifica aceste noţiuni, am stabilit împreună cu copiii ca în data de 20 noiembrie să
sărbătorim şi noi „Ziua Drepturilor Copilului”. Pentru această sărbătoare am pregătit o activitate
integrată cu titlul „DREPTURILE COPILULUI”,care s-a desfăşurat sub formă de
convorbiri,întâlniri cu personalităţi ,jocuri interactive,audierea unui CD despre drepturile copilului
şi responsabilităţile ce îi revin.
Pentru a vedea dacă preşcolarii au înţeles care le sunt drepturile am aplicat următoarele metode:
HARTA CONCEPTUALĂ
Este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de cunoştinţele deja dobândite de
copii şi de relaţionările pe care le stabileşte între acestea
Este o metodă ce structurează cunoştinţele copilului, iar important este nu cât cunoaşte copilul, ci
legăturile ce se stabilesc între cunoştinţele asimilate.
Aplicarea hărţii conceptuale:”ESTE DREPTUL MEU”.
Se împart copiii în grupuri de cate 4-5 şi fiecare grup primeşte o foaie de bloc de desen mare în
mijlocul căreia este desenat un copil.
Am anunţat tema:”Este dreptul meu”.
Reguli:
 Fiecare copil se gandeşte ce a învăţat din toate activităţile desfăşurate, prin consultare şi
cooperare între coechipieri îşi fixează un anumit aspect pe care să-l redea pe fişă unind dreptul
desenat pintr-o linie cu imaginea copilului din centrul foi.
Anunţă terminarea temei prin metoda „Creioanele la mijloc”.
Copiii rezolvă sarcina primită.
Fiecare grup „citeşte fişa”.
Se fac completări ,aprecieri
ales în activităţile de evaluare.

ARIA CURRICULARĂ: Educaţie pentru societate

TEMA ACTIVITĂŢII: ,,EUROPA PRIN OCHI DE COPIL”
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare, evaluare;
SCOP: evaluarea cunoştinţelor copiilor despre Europa;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Să recunoască câteva aspecte geografice ale Europei;
• Să enumere câteva ţări care se situează pe acest continent;
• Să recunoască drapele şi elemente reprezentative ale unor ţări;

RESURSE PROCEDURALE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul metoda delphi,

problematizarea, brainstorming-ul, creioanele la mijloc;
RESURSE MATERIALE: planşe, album, harta, jetoane cu drapelele a 10 state europene,
jetoane cu elemente reprezentative ale acestor state, creioane colorate, buline, triunghiuri din
hârtie glasată, C.D., fişa individuală;
RESURSE DE TIMP: 40- 45 minute

Etapele Activitatea Activitatea Metode şi Evaluare

activităţii educatoarei copiilor procedee
Expune planşe, Intră în sala de Conversa Observa
1.Introduc albume, hărţi, grupă, audiază -ţia re
ere lucrări ale copiilor Imnul Europei, globală
care sugerează răspund la unele
elementele studiate întrebări
în derularea introductive.
proiectului
tematic ,,Europa
prin ochi de copil”
2. Anunţarea Ne vom reaminti
temei acum tot ce am
învăţat despre
Europa.
3. Evocarea Se foloseşte Se vor aşeza la Conversa
metoda ,,Creioanele măsuţe şi vor -ţia
la mijloc” rezolva sarcina de Creioa-
lucru: fiecare va nele la
desena un steag pe mijloc
care şi-l aminteşte ,
dintre cele observate
 în cadrul
proiectului.
Copiii vor aşeza
steagurile pe un
suport dinainte
pregătit.
4.Stabilirea Va folosi cartonaşe Se vor împărţi în trei
sensului roşii, galbene, grupe în funcţie de
albastre. culorile
reprezentative ale
României.
Grupa 1-
,,Cercetătorii”
Grupa 2-
,,Lingviştii”
Grupa 3-
,,Matematicienii”
Oferă grupurilor Se grupează,
materialul didactic lucrează, comunică,
necesar, le cere rezolvă sarcina,
copiilor să intuiască liderul de grup
materialul. motivează in faţa
clasei.
Varianta I G1-aleg un steag şi
,,Să recunoaştem specifica cărei ţări
steagurile!” europene îi aparţine
G2- desparte în
silabe numele ţării
respective şi
recunoaşte prima
literă din nume
G3- lipesc pe un
panou atâtea buline
câte silabe are
cuvântul.
Se repetă de 3 ori.
Varianta a II-a
,,Cui îi aparţine ?” G1- aleg elemente
reprezentative ale
unor state şi doar le
denumesc.
G2- Formulează
propoziţii.
G3- Lipesc atâtea
triunghiuri câte
cuvinte are
propoziţia, în
dreptul tării căreia i
se potriveşte jetonul
reprezentativ.
Varianta a III-a Câţiva copii vor
,,De unde vine?” prezenta aspecte de
limbă ( română,
maghiară, germană,
engleză,
macedoneană) sub
forma de poezii,
 cântecele; ceilalţi
vor recunoaşte cărei
ţări i se potriveşte.
-Ce ar trebui să facă

fiecare ţară ca să fie

PACE ?

5.Reflecţia Împarte copiilor Lucrează, rezolvă Conversa

fişe. Stabileşte fişa, expun lucrările, -ţia
sarcina: să găsească analizează, Explicaţia
şi să deseneze cât completează. met.
mai multe elemente delphi
referitoare la
Europa.
6.Încheiere Dans popular ,,Drag Execută dansul. Exerciţiul
mi-e jocul
românesc”
Face aprecieri.

PROIECT DIDACTIC
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Educaţie civică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Raporturile noastre cu ceilalţi oameni
SUBIECTUL LECŢIEI: Drepturile copilului
TIPUL LECŢIEI: consolidare

SCOPURI:
○ cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
○ cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare
în societate
○ dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi
exprimării personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care face
parte
○ dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii ( analiza, sinteza,
comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale ( flexibilitate, activism)

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1 să recunoască drepturile copilului
2 să compare imagini care reprezintă aspecte din viaţa copiilor
3 să analizeze un text narativ relevând mesajul privind respectarea drepturilor
copiilor
4 să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic
5 să argumenteze necesitatea respectării drepturilor copiilor
RESURSE:
a)MATERIALE:
- imagini
- fişe cu fragmente din texte narative
- CD „Balonul cu nacelă”
- fişe cu enunţuri care exprimă idei referitoare la respectarea drepturilor
copiilor
- carton, culori pentru realizarea afişelor
- diplome
b)PROCEDURALE
- conversaţia
- observaţia
- explicaţia
- problematizarea
- exerciţiul
- Metoda predării – învăţării reciproce
c)BIBLIOGRAFICE
• Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru educaţie civică.
Clasa a IV-a, Bucureşti, 2006
• Marcela Peneş, Educaţie civică. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana,
Bucureşti, 2006
• Florica Chereja, Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura
Humanitas Educaţional, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004
• Bratu, G. (coord.), Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul
primar, Editura Humanitas Educaţional, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004
• www.didactic.ro
• www.ro.vikipedia.org
NR OB SECVENŢELE STRATEGII
CR . LECŢIEI CONŢINUTUL DIDACTICE EVALUARE
T OP ÎNVĂŢĂRII
.

1. MOMENT Asigurarea unui

ORGANIZATORI climat adecvat bunei
C desfăşurări a lecţiei.
Pregătirea
materialelor
necesare în lecţie.

2. VERIFICAREA Controlul cantitativ frontală

TEMEI şi calitativ al temei
elevilor

3. CAPTAREA • observarea observaţia frontală

O1 ATENŢIEI unor imagini problematizar
• gruparea ea
imaginilor în: conversaţia
„imagini care ne
plac” şi „imagini
care nu ne plac”
• discuţii
referitoare la
motivele pentru care
au grupat astfel
imaginile

4. ANUNŢAREA Elevii sunt anunţaţi

TEMEI că astăzi, prin
activităţi variate vor
afla mai multe
despre ”Drepturile
copilului”.
Se scrie titlul pe
tablă.

5. O2 DIRIJAREA 1.Recunoaşterea
ÎNVĂŢĂRII drepturilor conversaţia frontală
copiilor. Elevii sunt
solicitaţi să
exemplifice drepturi
O3 cunoscute de ei. Metoda observarea
 predării- comportamentul
2. Activitate pe învăţării ui elevilor
grupe reciproce
Fiecare grupă
primeşte câte o fişă
cu un text care
prezintă o situaţie de
nerespectare a unui
drept al copiilor.
Fiecare dintre cei
patru membri ai
grupei are o atribuţie
precisă:
– Rezumatorul
va formula
enunţuri
O4 despre text observarea
– Întrebătorul va comportamentul
formula conversaţia ui elevilor
întrebări problematizare
despre text a
– Clarificatorul
va căuta
explicaţiile
cuvintelor noi
– Prezicătorul
va redacta o
încheiere a
textului
Evaluarea
activităţii fiecărui
elev se va realiza
întâi în cadrul
grupei, apoi fiecare
grupă va prezenta
rezultatul activităţii.

3. „Balonul cu
nacelă”
Pe baza unei
prezentări Power
Point, elevii vor
comenta la ce
drepturi ale copiilor
ar putea renunţa şi
cum ar decurge viaţa
lor după aceasta.
O1 ASIGURAREA Activitate pe grupe conversaţia observarea
O4 RETENŢIEI ŞI Fiecare grupă va explicaţia comportamentul
O5 TRANSFERULUI avea de realizat câte exerciţiul ui elevilor
un afiş prin care să
promoveze unul din
drepturile copiilor în
funcţie de
materialele pe care
le-au primit
( imagini, enunţuri).
Elevii vor fi
informaţi asupra
criteriilor de
evaluare a lucrărilor
( recunoaşterea
dreptului copiilor
prezentat în imagini
şi enunţuri,
completarea afişului
şi cu imagini şi
enunţuri originale,
realizarea artistică).

ÎNCHEIEREA Se vor face aprecieri

LECŢIEI asupra
comportamentului
elevilor în lecţie.

TEMA PENTRU Se indică tema

ACASĂ pentru acasă şi se fac
recomandări asupra
rezolvării ei.

EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ – FORMĂ DE PROMOVARE A CULTURII NATIONALE ÎN

GRĂDINIŢĂ

Motto „Cultura unui popor înlătură multe deosbiri şi-i apropie pe oameni unii
de alţii”

ION SLAVICI
 De-a lungul istoriei sale, şi în România, precum şi în multe alte ţări din sud-estul Europei, au avut
loc confruntări de culturi, când transformări repetate i-au afectat viaţa socială, politică şi culturală. În
special Banatul şi Transilvania au acumulat o experienţă interculturală foarte bogată.
Această exprienţă trebuie, totuşi, privită prin prisma noii ordini, mai precis dezvoltarea Europei,
precum şi resurgenţa conflictelor interetnice în întreaga regiune.
Redescoperirea interculturalităţii, constituie singura instanţă de reflexie colectivă pentru
identificarea unor noi instrumente de constituire a unei lumi în care diferenţele să nu mai fie privite ca
handicap, ci ca potenţial valoros pentru un nou tip de unitate în diversitate.
Diversitatea culturală înseamnă bogăţie şi ar trebui păstrată întocmai. Dar această diversitate nu
trebuie să submineze şansele unei vieţi civice în cadrul unei civilizaţii coerente consolidată de
solidaritatea membrilor săi.
Diferite grupuri socio-culturale trăiesc într-un spaţiu fizic comun, fără a-şi propune în mod explicit
să comunice şi să coopereze.
Voinţa comună de a plasa o cultură mai presus de puterea statului sau de interesele unui grup
social unifică multiculturalismul cu universalismul european.
Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii, la care se
adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura etnică a
celuilalt.
Înţelegerea adecvată a culturalismului trebuie să pornească de la viziunea diferită pe care acesta
o propune chiar asupra conceptului de cultură.
Cultura există în cadrul fiecărui grup uman. Omul, oricine ar fi, este creator de cultură.
Cultura este însăşi familia, controlul politic, explicaţia originilor şi a funcţionării universului, teoriile
lor despre manipularea supranaturalului, dar în acelaşi timp este dansul lor, cântecele, miturile şi
obiceiurile străbune. Ea nu se consumă decât în cadrul vieţii din interiorul grupului şi se transmite din
generaţie în generaţie.
Cultura reprezintă pentru membrii societăţii ceva normal, de care nu-şi dau seama decât atunci
când intră în contact cu culturi diferite. Nici un om nu poate fi considerat fiinţă socială, ca membru al
unei societăţi dacă nu aparţine unei culturi.
O cultură nu se limitează doar la elementele de suprafaţă: literatură, muzică, dansuri, obiceiuri
culinare şi vestimentaţie, ci are în vedere şi concepte privind prietenia, frumuseţea, modestia, ideile
despre creşterea copiilor, modele de luare a deciziilor, de soluţionare a problemelor, distribuţia rolurilor
în relaţie, preferinţa pentru cooperare sau competiţie, etc.
La intersecţia dintre culturi apare interculturalitatea. Ea poate deveni o finalitate atunci când
sunt sesizate transformările nefireşti sau comportamentele nefaste la acest nivel de intersectare a
culturilor.
Problematica lumii contemporane a generat în sfera culturii, politicii şi educaţiei un număr de
imperative cum ar fi: salvarea mediului, apărarea păcii etc. Aceste imperative se regăsesc sub formă de
recomandări şi rezoluţii adoptate de ONU, UNESCO; CONSILIUL EUROPEI.
Astfel problematica lumii contemporane este prezentă în noile tipuri de educaţii sau ,, noile
educaţii ”. În programele UNESCO figurează 11 exemple de ,,noi educaţii”, printre care se numără şi
educaţia interculturală
Educaţia interculturală poate să îmbrace mai multe forme, să ia mai multe direcţii: etnică,
religioasă, profesională, rasială etc.
Ea urmăreşte:
– Reducerea factorilor de tensiune şi conflict în zone multiculturale;
– Eliminarea ideilor preconcepute, a miturilor precum şi a diversiunilor interetnice prin
aprofundarea cunoaşterii reciproce autentice;
– Înlăturarea stereotipiilor legate de etnie şi confesiune prin contactul direct, nemijlocit cu
elementele caracteristice celuilalt:
– Pregătirea unor generaţii capabile de promovarea şi dezvoltarea unor relaţii armonioase între
comunităţile etnice şi confesionale:
– Crearea unui cadru firesc de dialog între copii de diferite naţionalităţi şi confesiuni;
– Deschiderea spre acceptarea diferenţelor etnice (limbă, obiceiuri, tradiţii) etc.
Diversitatea culturală este o realitate necesară a fi fructificată şi în mediul preşcolar.
Pentru a satisface cu succes scopurile unei educaţii interculturale la nivelul vârstei preşcolare,
curriculumul trebuie sa asigure un loc cert diversităţii în structurile sale, să-i facă vizibili pe minoritari şi
 să dezvolte capacităţii interculturale în rândul tuturor. În acest demers, noi, educatoarele trebuie să
apelăm la diverse strategii de redimensionare interculturală a unităţii noastre de învăţământ.
În învăţământul preşcolar familiarizarea majorităţii cu limba, cultura, tradiţiile minorităţilor revine
educatoarelor. Ele trebuie să fie persoane deschise spre toţi copiii, indiferent din ce familii provin
aceştia din punct de vedere etnic, religios, social,etc.
În atingerea obiectivelor propuse apelăm la metode specifice educaţiei moderne bazate pe
cooperare, comunicare, echitate.
Este bine ca toţi copiii să vină în contact şi să cunoască şi aspecte legate de alte culturi.
Dar pentru o bună convieţuire, pentru a se preveni şi evita conflictele interetnice şi de altă natură
este necesară implementarea educaţiei interculturale încă de la grădiniţă, prin promovarea toleranţei, a
bunei înţelegeri şi egalităţii de şanse între membrii aceleiaşi comunităţi.
În acest context sunt tot mai numeroase ocaziile de implementare şi derulare a proiectelor, prin
care grupuri de copii, dar şi educatori se implică în acţiuni specifice, bine structurate, bazate pe
principii pedagogice temeinic studiate, elaborate şi îndeajuns experimentate şi aplicate în timp.
În cadrul unităţii noastre am implementat proiecte ca „Să păstrăm datinile şi obiceiurile
străbune „ „ Unitate şi diversitate”,,Copil ca tine sunt şi eu”, „Copilul în pas cu anotimpurile”,
„Cei şapte ani de acasă „ care promovează cunoaşterea culturii şi tradiţiilor naţionale prin creearea
de facilităţi pentru creşterea conţinutului cultural în rândul copiilor.cum ar fi: culegerea de informaţii şi
materiale care să reflecte cultura şi provenienţa etnică, confesională.cunoaşterea obiceiurilor şi
tradiţiilor legate de sărbători religioase şi laice ,respectarea unor reguli de conveţuire socială
,respectarea mediului natural de viaţă.cunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale.
Prin derularea acestor proiecte ne dorim să formăm anumite valori şi să conturăm atitudini
viitoare în privinţa educaţiei interculturale implicite,aducând astfel astfel următoarele beneficii copiilor:
• Dezvoltare şi evoluţie personală;
• Conştiinţă şi încredere în forţele proprii;
• Abilităţi de comunicare cu copiii minoritari;
• Lărgirea orizontului de cunoaştere;
• Deprinderea toleranţei şi a înţelegerii;
• Conştientizarea faptului că fiecare are de adus o contribuţie valoroasă;
• Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice,culturale şi sociale;
• Libertatea de a-şi exprima propriile opinii etc.
De asemenea ,în cadrul acestor proiecte,noi educatoarele avem un rol important în crearea unei
atmosfere prietenoase, pline de respect, atât între copii cât şi între părinţi. Copiii vor învăţa să fie
dschişi , să cunoască activitatea, tradiţiile şi obiceiurile altor copii, să fie toleranţi, să respecte
unicitatea şi diversitatea de opiinii,să fie asertivi.
Antrenând copiii în activităţi complexe, curriculare şi extracurriculare, formăm anumite valori şi
atitudini la nivelul fiecărui individ.
OBIECTUL:Activitate practica

SUBIECTUL: ,,Calatorim impreuna”

TIPUL ACTIVITATII: formare de priceperi si depirinderi

FORMA ACTIVITATII: in grupuri mici

OBIECTIVE OPERATIONALE:
-sa enumere importanta relatiilor dintre oamnei indiferent de sex, varsta, rasa, religie pentru a participa
constienti la realizarea temei
-sa taie dupa contur pentru a obtine capetele de oameni potrivite pentru a le lipi in autobuz
-sa picteze autobuzul in culoarea dorita pemtru a putea, mai apoi, sa lipeasca oamenii in el.
-sa participe activ si constient la tema pentru a o putea realize cat mai adecvat

METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, exersarea, problematizarea, turul galeriei

MATERIAL DIDACTIC: planse colective, imagini cu copii de diferite nationalitati, aracet, pensule, apa,
acuarele, betisoare, foarfece

ETAPE CONCEPEREA SI ORGANIZAREA METODE EVALUARE

ACTIVITATII DIDACTICE
Moment Copiii se aseaza pe scaune la mese si se pregateste
organizatori materialul didactic.
c
Se poarta o discutie cu copiii despre relatiile cu alti Se evalueaza
Captarea oameni, de alte nationalitati, religii, sex. Li se vor Conversatia
comportamentul
atentiei adresa intrebari care sa evidentieze importanta
colaborarii, respectarii si intrajutorarii dintre noi si ei. non-verbal,
raspunsurile
Copiii sunt intrebati daca ar dori ca calatoareasca in
 acelasi autobus cu alti oamnei. Daca da, ce ar discuta Conversatia date si reactia la
Anuntarea cu ei? Astfel se anunta tema de azi ,,Calatorim Problematizarea
tema propusa
temei impreuna”.

Copiii sunt impartiti pe grupuri mici de cate 3. Li se

imparti imagini cu oameni din diferite zone ale lumii,
Dirijarea pe care trebuie sa le decupeze dupa contur. Fiecare Se evalueaza
activitatii copil din grupa va avea cate 6 oameni. Dupa ce au Conversatia
modul de lucru,
decupat, li se da modelul de autobus, pe care il vor
colora intro singura culoare. Ei trebuie sa ajunga prin corectitudinea
discutii la o culoare comuna pe care sa o pun ape
folosirii
foaie. Cand au terminat de colorat in autobus vor lipi Explicatia
oamenii. Insa si de aceasta data trebuie sa discute ce instrumentelor,
oameni vor pune in autobus pentru ca fiecare are mai
modul in care
multi si trebuie sa aleaga 2 oameni din 7.
Este foarte important ca sa stie de ce i-au ales pe acei Exersarea colaboreaza
oameni. Copiii vor fi ajutati pe parcursul activitatii
intre ei si modul
daca au nevoie de ajutor.
in care raspund
Dupa ce au finalizat lucrarea ei o lipesc pe perete,
cerintelor date
pentru a fi observata de toti copiii. Fiecare grupa va
prezenta ceea ce a realizat si va motiva de ce au ales
acei oameni in autobuz si nu altii. Este un prilej de a
Se evlaueaza
Fixarea vedea ce informatii si-au acumulat pe tot parcursul
cunostintelor activitatilor despre interculturaliate. Dupa ce fiecare Problematizarea produsul final si
va spune cateva cuvinte despre lucrarea lor, copiii vor
modul in care
merge pe la fiecare lucrare si vor da cate o mota in
functie de cat de frumos au lucrat si cum au prezentat. Turul galeriei isi argumentea-
za modul de
Se aduc aprecieri verbale positive si obiective pentru
intreaga grupa, iar lucrarile sunt afisate. lucru
Aprecieri aduse
din partea
educatoarei dar
si din partea
copiilor
Aprecieri
 PROIECT DE ACTIVITATE

PROPUNATOR: LUNG ANCA-DANIELA

EDUCATOARE: GRADINITA ,,BUBURUZA”, CLUJ-NAPOCA

DATA 14.04.2008

GRUPA: mare-pregatitoare

OBIECTUL:Educatie pentru societate

SUBIECTUL: ,,Noi si copiii Africii”

TIPUL ACTIVITATII: predare de noi cunostinte

FORMA ACTIVITATII: frontal, in grupuri mici

OBIECTIVE OPERATIONALE:
-sa observe asemanarile si deosebirile dintre ei si copiii din Africa, urmarind imaginile prezentate
-sa recepteze importanta colaborarii, respectarii si cunoasterii altor popoare pentru a trai in armonie si cu
alti oameni ai Planetei
-sa relationeze cu oamenii din jur indiferent de sex, rasa, religie, nationalitate pentru a cunoaste cultura si
traditiile altora.

METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, problematizarea, observatia

MATERIAL DIDACTIC: imagini, calculator

BIBLIOGRAFIE: www.google.com
 ETAPE CONCEPEREA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII METODE EVALUARE
DIDACTICE
Moment Copiii se aseaza pe scaune la mese si se pregateste
organizatori materialul didactic.
c
,,Azi v-am pregatit o activitate deosebita si veti putea Conversatia Se evalueaza
Captarea urmari si poze pe calculator, vom discuta si vom invata
comportamentul
atentiei lucruri noi.”
non-verbal al
,,Azi vom discuta si invata despre ,,Noi si copiii Africii.” Conversatia
copiilor.
Anuntarea
temei Copiilor li se spune ca in lume exista mai multe
nationalitati care difera intre ele prin anumite
caracterisesentiale. Se prezinta pe scurt de chinezi,
Dirijarea japonezi, indieni, europeni, americani, aficani. Conversatia Se evalueaza
activitatii Insa se va pune accent pe oamenii din Africa pentru ca ei
implicarea
ies in evidenta.
In timp ce se discuta despre copiii si oamenii din Africa se copiilor in
vor prezenta poze care evidentiaza anumite caracteristici Observatia
activitate,
ale lor. Aceste informatii ii vor ajuta pe copii sa poata sa ii
inteleaga, sa ii respecte, sa stie mai multe despre oamenii intrebarile
de pe Pamant. Copiilor li se spune ca si copiii din Africa
adresate,
sunt copii ca si ei, difera doar culoarea pielii, parul si Explicatia
limba pe care o vorbesc. In rest si ei se joaca, invata, raspunsurile
mananca, dorm, au parinti, rude, surori, frati, au casa,
date,
munesc. Este foarte important ca ei sa inteleaga ca
indiferent de culoarea pielii, de sex, de religie, noi toti comportamentul
putem sa ne intelegem, sa ne respectam si sa convietuim Conversatia
non-verba si
impreuna.
Dupa ce se discuta despre aceste elemente importante, la recatia la noile
care participa copii si care adreseaza intrebari pentru a-si
informatii.
satisface curiozitatea, se trece la etapa de fizare de Explicatia
cunostinte.

Copiii se vor imparti pe grupe de cate 5 copii si vor discuta

despre asemanarile si diefrentele dintre ei si copiii din Se evalueaza
Africa. Dupa ce discuta in grup, liderul va veni si va
modul de lucru
prezenta ceea ce au discutat, fiind ajutat, daca este nevoie
Fixarea si de grup. Grupul care gaseste cele mai multe asemanari Problemati- in grup si
cunostintelor si deosebiri va fi castigator, iar copiii din grupul respective zarea
informatiile
vor primi diplome.
transmise
Copiii sunt apreciati verbal pozitiv si obiectiv, dar si prin
colegilor.
diplome.

Aprecieri

Proiect de activitate
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educaţie pentru societate - educaţie moral-civică
TEMA: „IN LUMEA COPIILOR” - „Şi noi avem drepturi!”

Mijloc de realizare: Convorbire

SUBIECTUL: „Eu am dreptul la un nume”

SCOPul activitatii:
– Familiarizarea copiilor cu privire la drepturile pe care le au ( dreptul la un
nume), dezvoltarea capacităţii de cunoastere a propriei persoane;
– Stimularea creativităţii şi a curiozităţii de a investiga;
– Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

OBIECTIVE OPERATIONALE:
1. Să prezinte cu propriile-i cuvinte povestea prenumelui pe care îl poartă;
2. Să identifice acele lucruri care definesc identitatea unei persoane;
3 Să conştientizeze importanţa actelor şi a datelor de identitate;
4. Să rezolve testul de creativitate, motivând alegerea facută;
5. Să exprime păreri pro şi contra pentru situaţiile analizate;

STRATEGIa didactica:
a. metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul (oral şi
grafic), elemente de joc, problematizarea;
b. forme de organizare: individual, frontal.
c. material didactic: panou cu certificatele de naştere şi de botez ale
copiilor grupei, panou cu fotografii reprezentând
momentul botezului, petale din hartie
autocolantă, creioane colorate, casetofon, CD,
imagini reprezentând drepturile copiilor.
Secventele Ob. Continut instructiv – educativ strategii-
activitatii Op. Evaluare
Pentru buna desfăşurare a activităţii se vor efectua:
– aerisirea sălii de grupă;
1. moment – aranjarea mobilierului ;
organizatoric – pregătirea materialului didactic (distributiv şi
demonstrativ);
– organizarea colectivul de copii ;

2. Captarea Copiii vor fi intrebaţi dacă le-a plăcut ideea de a fi strigaţi in activitatea
atentiei precedentă cu un număr.
O2 - „Ce aţi simţit când aţi fost strigaţi cu un număr?”
- „De ce credeţi că fiecare persoană trebuie să aibă un număr?”
JOC de IDENTITATE: „JOCUL NUMELOR” Metode:
Copiii sunt aşezaţi pe pernuţe în cerc. Educatoarea îşi spune numele: conversaţia,
„Mă numesc....”, iar copilul din dreapta sa continuă: „mă numesc..., iar exerciţiul,
tu te numeşti...” şi se continuă până la ultimul copil. Se solicită elemente de joc
fiecăruia să-şi atribuie o calitate alături de nume: „Mă numesc...şi ştiu Evaluare:
să cânt”, iar copilul din dreapta spune:”Mă numesc... şi-mi place să joc apreciere verbală
fotbal, iar tu te numeşti ...şi ştii să cânţi”

Astăzi vom vorbi despre un alt drept pe care îl aveţi şi despre care este
4.Enuntarea bine să ştiţi cat mai multe , şi anume: dreptul la un nume, la identitate.
scopului si a Se anunţă in termeni accesibili obiectivele activităţii.
obiectivelor

1. „ Să vorbim despre nume şi prenume”

 - Vă place prenumele pe care îl aveţi?
- Există un magazin de unde poţi cumpăra nume? De unde le-au luat
O1 parinţii?
- Aţi fost întrebaţi atunci când aţi fost numiţi astfel? Metode:
Este expus panoul cu fotografiile de botez ale copiilor. conversaţia,
5.Prezentarea - Ce alt nume v-ar fi plăcut să purtaţi? Avem dreptul să ne schimbăm explicaţia,
continutului si O5 numele? exerciţiul oral,
dirijarea - Ce este numele de familie ? Problematizarea
invatarii - Ce este porecla?
- Are cineva poreclă?
- Mai cunoşti şi alţi oameni care au acelaşi nume ca şi tine?
- Câţi oameni crezi că pot fi în lume care au acelaşi nume şi prenume ca
şi tine?
Prezint povestea prenumelui meu: Cristiana
- Care este povestea prenumelui tău?
Copiii sunt solicitaţi să se refere la prenumele pe care îl poartă; Li se
aminteşte faptul că ei n-au fost întrebaţi (nici nu aveau cum), părinţii
sunt cei care l-au ales, bazându-se sau nu pe ceva anume.
Fiecare copil îşi va spune părerea şi va face aprecieri asupra prenumelui
său, dacă îl acceptă sau nu, dacă se identifică cu persoana al cărui nume Evaluare:
il poartă, motivând ceea ce spune. continuă (prin
aprecierea
O3 2. „Certificatul de naştere” răspunsurilor
- De ce fiecare persoană trebuie să aibă un nume? copiilor);
- Dacă îti uiţi numele, cine ţi-l va aminti?
- Cum dovedim că suntem intr-adevăr cine spunem?
- Ce este certificatul de naştere?
Datele care dovedesc cine suntem , si pe care trebuie să le ştim:
numele, prenumele, sexul, data nasterii, adresa, prenumele părinţilor;
Documentul care atestă identitatea proprie este certificatul de naştere.
 Expun panoul cu certificatele de nastere ale copiilor. - problematizarea;
explicaţia;
6.Obtinerea JOC de exprimare a identităţii - planşe;
performantei si Copiii dispuşi în cerc răspund educatoarei, continuând şi completând - frontală;
asigurarea enunţurile date.
conexiunii Exemplu: Ceea ce prefer eu este....; Mi-ar plăcea să fiu.... ; Jocul meu
inverse preferat este....; Cred ca numele meu semnifică....; Nu mi-ar plăcea să
stiu...; Sunt fericit când...; Aş vrea să fiu mai....; Într-o zi sper....
Copiilor li se acordă acelaşi timp pentru a da răspunsul potrivit, precum
şi libertatea de a nu răspunde, dacă nu doresc acest lucru. Metode:
O4 explicaţia,
exerciţiul grafic,
1. Constă in rezolvarea unui test de creativitate ( prin desen): „ Dacă aş problematizarea
fi...”, având urmatoarele sarcini:
- Dacă aş fi o floare, aş fi... Evaluare:
- Dacă aş fi un personaj de desene animate, aş fi... Evaluare:
- Dacă aş fi o culoare, aş fi... evaluare grafică-
- Dacă aş fi o jucărie, aş fi ... fişă de muncă
7.Asigurarea La sfârşitul testului, câţiva copii vor motiva alegerile facute. independentă,
retentiei si a apreciere verbală.
La sfarsitul activitatii, se va aprecia modul in care copiii au răspuns,
transferului
felul in care ei s-au comportat in timpul activitatii.
 Dar eu de fapt sunt un

copil minunat…
1 2 5

Dacă aş fi un personaj de
Dacă aş fi o floare, aş fi... desene animate, aş fi...

3 4

Şi mă numesc:
Dacă aş fi o culoare, aş fi... Dacă aş fi jucărie, aş fi ...
 Învăţăm despre democraţie prin

Proiectul « PRIMĂVARA EUROPEANĂ »

Educatoare Dan Dorina

Grădiniţa cu Program Normal nr.17
Alba Iulia, str. Ştefan cel Mare, Bl. E8,ap. 3
e-mail : dandorina53@yahoo.com
site web : www.ddorina.as.ro
telefon : 0745/433078

Ce este Primăvara Europeană?

Proiectul « Primăvara Europeană » este un centru activ de informare, conceput ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze
împreună în cadrul proiectelor europene, dar şi un mijloc de informare în legătură cu noile metode de educaţie, folosind Internetul.
Proiectul este creat de şi pentru cadrele didactice care doresc să răspândească conştiinţa europeană în rândul copiilor, să înveţe despre valorile europene, să
pună bazele unor proiecte colaborative europene şi să integreze dimensiunea europeană în activitatea lor curentă, participând la simple activităţi cu valenţe
pedagogice.
Scopul proiectului :
• desfăşurarea unor activităţi care permit o mai bună informare a copiilor despre actualii sau viitorii membri ai Uniunii, determinând diferite unităţi de
învăţământ să lucreze împreună, ca parteneri, ajutând copiii să colaboreze unii cu alţii, să-şi exprime părerile şi speranţele pentru viitor;
• îmbunătăţirea comunicării, a încrederii , a înţelegerii, a solidarităţii şi a toleranţei reciproce
 • facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor şi tinerilor prin intermediul activităţilor interculturale şi educative în spiritul
respectului faţă de diversitate.
Obiectivele proiectului:
• educarea copiilor în spiritual cetăţenie democratice
• facilitarea colaborării cadrelor didactice şi a copiilor din Europa
• dobândirea de cunoştinţe legate de Uniunea Europeană şi a importanţei aderării României la acest organism
• cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale, social-politice şi economice în scopul realizării unităţii europene în şi prin diversitate
• conştientizarea dimensiunii europeane în educaţie
• încurajarea folosirii calculatorului şi a Internetului în şcolile din Europa
Rolul proiectului este de a asigura un viitor european copiilor din gradinite şi şcoli, şanse egale de afirmare, precum şi implicarea activă a instituţiei în
viaţa comunităţii, prin introducerea dimensiunii europene, prin promovarea valorilor şi conştientizarea necesităţii îmbunătăţirii continue a calităţii actului
instuctiv-educativ şi prin realizarea unui parteneriat permanent copii/elevi - grădiniţă/şcoală – părinţi - comunitatea locală, raportându-ne la standardele şi
practicile europene.
Gândit ca o acţiune de implicare a copiilor în problemele UE, proiectul oferă resurse informative, platforme de contacte internaţionale, sugestii pentru
activităţile ce se pot desfăşura sub egida sa.
Începând din anul 2003, proiectul”Spring Day in Europe” a stârnit în rândul cadrelor didactice, o atenţie colectivă fără precedent, asupra temelor
europene, în special asupra dorinţei de aderare a României la Uniunea Europeană.
Europa este confruntata cu numeroase probleme, si noi, ca educatori, trebuie sa ne asigurăm că « viitorul europei - copiii noştri », înteleg şi exprimă opiniile
lor asupra felului în care doresc să arate Europa în viitor. "Spring Day" este ocazia de a acţiona în acest sens şi noi toti putem contribui la împlinirea ei.
Ce înseamnă acest proiect pentru învătământul preşcolar ?
Participarea la Primavara Europeană înseamnă implicarea într-o iniţiativă care promovează expresii şi discuţii democratice libere. Europa este spaţiul
în care trăim şi noi ştim că numai prin învăţare si comunicare copiii noştri vor putea să-şi exprime adevaratele lor păreri şi dorinţe pentru un viitor mai bun.
Primăvara Europeană le ofera posibilitatea de a face acest lucru de la cea mai fragedă vârstă, obişnuindu-i pe copii cu dezbaterea democratică, atât de
necesară în pragul integrării ţării noastre în U.E.
Grădiniţele înscrise au desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, au susţinut dezbateri, au desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi
locale şi au organizat festivităţi cu tematică interculturală. Grădiniţele participante au colaborat între ele la diferite acţiuni şi proiecte, schimburi de experienţă,
sărbătorind în diferite moduri, pline de imaginaţie, ”Ziua Primăverii Europene”.
Site-ul “Primăvara europeană”, www.springday2006.org ne-a oferit pe larg date şi resurse despre acest proiect, despre ţările membre sau viitoare membre ale
UE, împreună cu o serie de sugestii şi idei de acţiuni şi activităţi în care ne putem implica. De asemenea, activităţile de pe site au inclus un forum de discuţii
despre anumite valori ca pace, democraţie, libertate, toleranţă, egalitate şi solidaritate, precum şi sarcini de lucru pentru grădiniţele care ar dori să lureze
împreună pentru depăşirea barierelor culturale. Propunerile « micuţilor democraţi »pot fi votate de toată Europa, iar cele mai interesante propuneri vor fi
transformate în legi ale Parlamentului copiilor europeni..
Beneficiile acestui proiect pentru copiii preşcolari sunt:
• cunoaşterea lumii europene şi a eforturilor ţării noastre de integrare
• cunoaşterea şi respectarea drepturilor tuturor copiilor
• posibilitatea de-a compara reguli care guvernează diferite comunităţi
{reguli despre circulaţie, familie, învăţământ, ecologie}
• cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale şi economice
• familiarizarea cu activităţi multiculturale şi educative în spiritul respectului faţă de diversitate
 • libertatea de a-şi exprima propriile opinii
• copiii participă la primele lecţii de dimensiune europenă, învaţând să dezbată ce se întâmplă la nivel european
• învaţă să recunoască şi să accepte diversitatea culturală
• facilitează accesul copiilor la acţiunile comunităţii
Primăvara Europeană în Grădiniţa cu Program Normal nr.17, Alba Iulia
“Primăvara Europeană” a avut un impact deosebit asupra copiilor din grădiniţa noastră, în primul rând prin utilizarea metodelor interactive, a procedeelor
şi tehnicilor de lucru care le-a sporit încrederea în forţele proprii, iar performanţele obţinute au contribuit la dezvoltarea intelectuală, morală şi la socializarea
lor. Astfel copiii au participat activ la actul învăţării, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de implicare , au învăţat să-şi impună propriile idei şi să le accepte
pe a celorlalţi, au învăţat, prin cooperare, să participe la realizarea unui proiect, asumându-şi responsabilităţi. În organizarea conţinuturilor şi în desfăşurarea
activităţilor am folosit metode moderne precum : abordarea interdisciplinară, predarea integrată a cunoştinţelor, învăţarea asistată de calculator, învăţarea
prin metoda proiectului, etc.
Acţiuni desfăşurate :
Copiii învaţă despre dezastrele naturale care afectează “Planeta “{inundaţii, cutremure,
temperaturi extreme}, sunt familiarizaţi cu măsurile care trebuie luate pentru a evita producerea dezastrelor, precum şi despre ajutorul pe care-l putem da la
nivel European.
Acţiunile copiilor s-au materializat în lucrări artistico- plastice prin care aceştia au pictat ceea ce doresc ei acestei lumi. Lucrările lor participă la concursul
“Săptămâna Verde ” de la Bruxelles, alături de lucrări ale copiilor din toată Europa, prilej de a-şi manifesta protestul faţă de cei care distrug Planeta şi faţă de
indiferenţa celor care ar trebui să ia măsurile necesare pentru a preântâmpina aceste dezastre. Pe site-ul www.greenweek.org, copiii au vizualizat şi comparat
preocupările copiilor din lumea-ntreagă pentru o lume mai curată, mai frumoasă, mai sănătoasă, pe care au redat-o prin desenele lor.
În cadrul programului “Ecogrădiniţa”,copiii din grădiniţa noastră desfăşoară Proiectul “Alba Iulia - un oraş european “, proiect care-i face pe
copii să-şi dorească un oraş curat, frumos, cu multe parcuri, multă verdeaţă {cum au văzut în imaginile din ţările din Europa} şi îi învaţă pe copii cum pot
deveni “mici ecologişti”. Prin derularea acestui proiect copiii învaţă cum pot contribui la menţinerea curată a spaţiilor verzi, a colţurilor “ecologic”şi
“ecoatitudine” din sala de grupă {îngrijesc plante şi animale}, luptă împotriva poluării de orce fel, şi, prin acţiuni practice, concrete, de manifestare, copiii
îngrijesc cu multă pasiune spaţiile verzi din jurul grădiniţei şi pomişorii sădiţi de ei. Imagini din activitătile desfăşurate de copii au fost inserate în site-ul
Primăvara europeană pentru a vedea şi alţi copii din Europa că preocupările copiilor noştri sunt la fel cu a lor.
Prin Proiectul “Drumul spre Europa”, am promovat în rândul copiilor idei despre ţările care fac parte din UE, despre eforturile de integrare a
României, pentru a asigura copiilor o viaţă mai bună, un viitor mai sigur.
Obiectivele proiectului sunt :
• informaţii despre condiţiile pe care trebuie să le indeplinească ţara noastră pentru a fi acceptată în UE
• familiarizarea copiilor cu civilizaţia şi cultura ţărilor din UE
• cunoaşterea simbolurilor ţărilor din U.E
• înţelegerea rolului lor în acest demers
În acest sens copiii au desfăşurat căteva activităţi:
• au ascultat poveşti despre copiii din alte ţări
• au confecţionat drapelul UE şi drapele ale ţărilor membre pe care le-au
aşezat alături de drapelul României la “Colţul Europa”
• au alcătuit un album cu vederi intitulat “România alături de alte ţări”
• au redat prin desene, picturi, construcţii, ceea ce au înţeles despre
Europa, au alcătuit o expoziţie intitulată « Aşa văd eu Europa ! »
 • au confecţionat din diferite cutii case, blocuri, specifice diferitelor ţări, au aşezat drapele diferite şi oameni în costume specifice diferitelor
popoare, cum au văzut în diferite reviste
Ziua de 8 Martie am numit-o “Ziua mamei şi-a diversităţii culturale”.Cu această ocazie copiii au fost “actori” interpretând cu multă pasiune
personajele unui basm european “Scufiţa Roşie”. Sceneta a fost urmată de cântece şi poezii în limba română şi engleză, precum şi cântece din repertorul
rromilor. La spectacol au fost prezenţi părinţi, bunici, elevi. Copiii le-au dăruit celor prezenţi felicitări confecţionate de ei, le-au povestit despre copiii din
Europa, le-au arătat mesajele desenate de ei pentru toţi copiii Europei.
Ziua « Primăvara Europeană » din luna martie am numit-o “O Primăvară Românească dedicată Europei !” şi a fost marcată prin activităţi
deosebite:
1. Concurs “Ce ştim despre Europa?”
2. Vizita copiilor din grupa pregătitoare, însoţiţi de d-na educatoare Popa Rodica, prin care s-a realizat:
• schimb de cunoştinţe despre Europa, s-au vizitat colţurile :
“Europa”; “Ecologic”; şi “Ecoatitudine”
• copiii au participat împreună la un concurs de cântece şi poezii în limba română şi engleză
• copiii au primit diploma”Spring Day in Europe ”
• s-au vizitat expoziţiile copiilor
• s-a învăţat împreună cântecul “Copii din lumea-ntreagă”;”Imnul Uniunii Europene”
3. Acţiunile copiilor au continuat cu o expoziţie de desene intitulată:
“Gânduri de primăvară pentru copiii Europei”
4. A urmat vizita şcolarilor din clasa a IIIa A de la Şcoala “Mihai Eminescu” însoţiţi de d-na învăţătoare Jimborean Lucia, vizită prin care
şcolarii le-au povestit copiilor din basmele europene. Împreună au cântat şi-au recitat poezii în limbile română, engleză şi franceză. Şcolarii au vizitat
expoziţia de pictură a preşcolarilor intitulată “Săptămâna Verde -Bruxelles”{lucrările pentru concurs}.Întâlnirea s-a încheiat cu acordarea diplomei “Spring
Day in Europa” pentru” cel mai bun povestitor”.
5. Copiii au încheiat “Ziua Primăverii” legând o fundiţă verde pomişorului
plantat de ei, care, în luna martie a împlinit UN AN şi plantarea unui alt pomişor, cu promisiunea că în fiecare an vom planta pomi în jurul grădiniţei.
Acţiunile de cunoaştere a “lumii europene “ continuă prin proiectul « Fără bariere culturale », proiect ce se desfăşoară în parteneriat cu şcolarii din
clasa a III- a A de la Şcoala “Mihai Eminescu”din Alba Iulia.
Fiecare şcolar a donat preşcolarilor o carte de poveşti, de autor european, iar pe baza unui program stabilit de d-na învăţătoare Jimborean Lucia, doi şcolari
vin în fiecare zi de vineri ,ora 11,20, şi citesc sau povestesc din cărţile aduse de ei. Întâlnirile se termină cu jocuri distractive, desene sau picturi inspirate din
povestiri şi, în perspectivă, excursii. Copiii înţeleg astfel că scriitorii europeni redau în poveştile lor, la fel ca povestitorii români, lumea aşa cum este ea , cu
aspecte plăcute sau mai puţin neplăcute. Povestirilor cu sfârşit trist{ ex. « Fetiţa cu chibrituri »}, copiii şi şcolarii se întrec în a da un alt sfârşit, se transpun în
copii care ajută alţi copii, spun ce ar face dacă ar întâlni o astfel de situaţie, etc. Părinţii sau bunicii participă la aceste întâlniri şi oferă dulciuri copiilor.
Pentru că 9 mai este Ziua Uniunii Europene, şi o lume-ntreagă sărbătoreşte acest eveniment, am iniţiat un proiect pe Internet, care să unească
gândurile şi ideile copiilor din toată Europa, prin acţiunile lor, prin desenele şi picturile realizate de ei , pe care l-am numit « Europa, la mulţi ani »
Scopul proiectului este cunoaşterea modului în care copiii de 4 – 7 ani din toate ţările Europei sărbătoresc acest eveniment, important pentru toţi,
prin acţiuni care permit stabilirea unor relaţii interculturale prin intermediul artei.
Prin acţiunea propusă am urmărit confecţionarea unui poster de natură interculturală pentru cunoaşterea şi valorizarea acţiunilor desfăşurate de copiii din
diferite colţuri ale Europei,
poster cu imagini şi mesaje de la grădinitele din Europa, de la câţi mai mulţi copii, din diferite ţări, {prin intermediul cadrelor didactice care-i coordonează},
cu ocazia Zilei Uniunii Europene.
Proiectul a fost publicat în limba engleză şi franceză în site-urile My Europe, Spring Day în vederea posibilităţii de participare a tuturor ţărilor înscrise, iar în
România, în site-ul profesorului modern, didactic.ro.
Posterul construit a fost trimis prin mail tuturor grădiniţelor participante la proiect, alături de un raport despre modul în care s-a desfăşurat proiectul, acesta a
fost publicat în limbile engleză şi franceză în site-urile europene. De asemenea un poster a fost trimis la EURO-Expo pentru concursul « Uniunea Europeană
în postere », desfăşurat la Madrid şi Barcelona.
Proiectul “Europa, la mulţi ani !”, reprezintă o diversitate interculturală prin imagini, care oferă copiilor posibilitatea de a arăta lumii întregi modul în
care aceştia sărbătoresc Ziua Uniunii Europene, constituind, în acelaşi timp, un schimb de experienţă transeuropean despre preocupările « celor mai mici
europeni » .
Toate aceste activităţi le-am putut desfăşura datorită Proiectului « Primăvara Europeană »{Spring Day in Europe} pe care-l consider « o şcoală
deschisă » pentru o Românie integrată în Europa
Beneficiul acestui “Proiect European” este că am învăţat atât noi, dascălii, cât şi copiii noştrii, să fim deschişi practicării atitudinilor şi
comportamentelor democratice, să ne facem cunoscută activitatea, să cunoaştem activitatea altor copii din ţara noastră şi din alte ţări. Copiii au fost solicitaţi
să-şi exprime impresiile despre articolele apărute pe site, să analizeze acţiunile prezentate, să vizualizeze imaginile, care au constituit un mijloc de inspiraţie şi
creaţie pentru viitoarele lor lucrări.
Spring Day este o ocazie unica pentru noi şi copiii noştri să pună întrebari şi să dezbată ce se întâmplă la nivel european. Faptul că participăm la
acest proiect european dovedeşte că suntem în “Europa mare”,că, în grădiniţele din România, copiii noştrii sunt pregătiţi ca “adevăraţi europeni!”
 44

DATA: 19.03.2008
CLASA: a IV-a C
PROPUNĂTOR: inst. Ţîru Camelia

ŞCOALA NR. 32 ,,ALEXANDRU MACEDONSKI” –

CRAIOVA
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Educaţie civică
SUBIECTUL: Drepturile copilului
TIPUL LECŢIEI: exersare de capacităţi
SCOPUL:
• formarea şi cultivarea unor sentimente nobile, generatoare de convingeri,
formarea unor trăsături morale ce duc la un model comportamental;
• stimularea reflecţiei asupra respectării drepturilor copilului.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• să dovedească însuşirea cunoştinţelor despre prevederile Convenţiei Drepturilor
Copilului prin participarea activă şi afectivă la lecţie;
• să-şi exprime părerile personale care să demonstreze modul de a privi critic
informaţiile şi de a le raporta le experienţa zilnică;
• să recunoască situaţii diferite în care drepturile copilului nu sunt respectate şi să
propună situaţii de rezolvare;
• să manifeste colaborare în realizarea sarcinilor propuse.
RESURSE PROCEDURALE: povestirea, conversaţia euristică, problematizarea,
explicaţia, discuţia colectivă, jocul didactic, munca în echipă
RESURSE MATERIALE: fişă-poveste, puzzle, bileţele cu drepturile copilului,
pălărie, fişă-cuvinte grilă, panou-floare
FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe, individuală
DURATA: 45 minute
EVALUARE: continuă
 45

Etapele lecţiei Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor

1. Momentul Se asigură condiţiile optime pentru Elevii, împărţiţi în patru

organizatoric buna desfăşurare a lecţiei. echipe, se pregătesc pentru
începerea orei de educatţie
civică.

,,Spargerea gheţii” (ICEBREAKER) Fiecare echipă îşi

2. Evocarea Se realizează un exerciţiu de
,,încălzire”: În partea de sus a tablei
sun agăţate mai multe baloane. În
fiecare se află câte un bileţel pe care
este scris un drept al copiilor. Se
propune spargerea baloanelor cu
ajutorul unui ac şi citirea biletelor cât
mai rapid.( anexa 1)
desemnează câte un coleg
mai înalt care va sparge cât
mai multe baloane şi va citi
succesiv bileţelele găsite în
interior.

3. Captarea Se citeşte o poveste pentru copii…

atenţiei despre drepturile copiilor. Ascultă firul poveştii.
(anexa 2)
4. Anunţarea
subiectului Se anunţă subiectul şi obiectivele Ascultă cerinţele.
lecţiei şi a lecţiei, se atrage atenţia asupra
obiectivelor participării active şi cu interes la
lecţie.
5. Dirijarea
învăţării
Se reactualizează frontal cunoştinţele
pe care le au despre drepturile Răspund la întrebări.
copiilor.
-Cum se numeşte Organizaţia care a
elaborat o serie de documente ce
conţin drepturile copiilor?
-Ce a semnat România în anul 1990?
-Care sunt consecinţele nerespectării
drepturilor copiilor?
-Cine are prima responsabilitate de a
respecta drepturile acestora?
-Ce alte organizaţii mai cunoaşteţi că
luptă pentru respectarea acestor
drepturi?
-Ce deosebire este între drept şi
îndatorire?
-Care sunt îndatoririle voastre ca
elevi?
Rezolvă sarcina în echipă.
Se cere elevilor din fiecare echipă să
deschidă plicurile aflate pe bănci.
Vor descoperi un puzzle pe care
trebuie să-l rezolve, apoi vor numi
 46

dreptul prezentat în fiecare imagine.

Apoi le voi cere să compună o strofă
formată din patru versuri care să
ilustreze dreptul obţinut în imagine. Rezolvă sarcina în echipă.

-Completaţi grila cu ajutorul

propoziţiilor incomplete!
Se verifică modul de rezolvare a
cerinţei.( anexa 3 )
,,Pălăria fierbinte”- se desemnează
un elev care va sta pe scaun, în faţa
clasei cu ,,pălăria fierbinte” pe cap.
Va citi un scurt text, va recunoaşte
drepturile care s-au încălcat şi va
găsi rezolvări ale situaţiei respective.
( anexa 4 )
Citeşte, recunoaşte ce
drepturi au fost încălcate,
găseşte situaţii de rezolvare.
Dacă răspunsul este
incomplet sau incorect,
poate fi ajutat de echipa sa.
Scriu pe caiete strofa, apoi o
comentează oral.

Se descoperă la tablă strofa

următoare:
Un copil este ca o sămânţă de
floare…
Cât de frumos va creşte, cât de
frumos
va rodi, Lucrează în echipă. Citesc
Depinde de grădinarul care o va apoi îndemnurile pe care le-
îngriji au formulat.
De ce pământ şi de câtă lumină are.
Se comentează versurile.

6. Concluzii,
aprecieri Se cere elevilor să alcătuiască în Ascultă cu atenţie.
scris patru îndemnuri pentru oamenii
de pe întreg pământul ca să respecte
drepturile copiilor. Vor fi îndrumaţi
să folosească aripile fluturaşilor
confecţionaţi.

Se fac aprecieri, se concluzionează.

Lecţia se încheie cu cântecul ,, O
lume minunată” – fredonat de elevi.

Anexa 1
Dreptul de a fi egali, Dreptul la o viaţă decentă.
 47

indiferent de rasă, sex,

limbă, religie, opinie
politică.
Dreptul la viaţă. Dreptul de a beneficia de
servicii medicale.
Dreptul la exprimare liberă. Dreptul la educaţie.
Dreptul la libertatea de Dreptul la odihnă, timp
gândire. liber, de a se juca.
Dreptul la asocierea Dreptul de a fi ocrotit
paşnică. împotriva răpirii şi
vânzării.
Dreptul la informare Dreptul de a trăi în pace.
culturală.

Dreptul de a fi protejat Dreptul la un nume, o

împotriva violenţei. cetăţenie, o familie.

Anexa 2
O poveste pentru copii…despre drepturile copilului

Demult, acum o jumătate de secol, aproape tot pământul a fost cuprins de un război
cumplit. Focul războiului mătura ţară după ţară, omorând oameni nevinovaţi, lăsând în
urmă mii de oameni morţi, oraşe şi sate distruse. Zece milioane de copii din toată lumea
au suferit traume psihice ca urmare a războiului, iar două milioane din ei au murit.
 48

Războiul fusese pornit de o ţară ai cărei conducători credeau că aparţin unei rase
superioare şi că ei au dreptul să conducă lumea.
Când războiul s-a terminat, într-un oraş al păcii s-au adunat oameni de pretutindeni,
din toate ţările Pământului. Ei erau deosebiţi unii faţă de alţii: aveau părul, pielea şi
ochii de culori diferite. Unii veneau din ţări sărace, alţii din ţări bogate, din locuri calde
sau reci. Vorbeau diferite limbi.
Deşi atât de diferiţi, toţi aceşti oameni aveau o dorinţă comună: să reuşească
împreună să redea lumii speranţa că nu va mai fi niciodată război, că nimeni nu va mai
fi rănit sau omorât.
Ei s-au gândit că oricine trebuie să înţeleagă însemnătatea vieţii, că oamenii trebuie
să se respecte unii pe alţii, chiar dacă sunt diferiţi. De aceea au hotărât că fiecare om are
anumite drepturi din momentul în care se naşte.
Deoarece şi copiii au avut de suferit de pe urma acestor violenţe, vocea lor
nefăcându-se de cele mai multe ori, s-a hotărât ca şi ei să aibă drepturi.

PROPUNĂTOR: Institutor 1 Amalia Vereş

Proiect de activitate
 49

GRUPA: mare - pregătitoare

CATEGORIA: activitate practică şi elemente de educaţie ecologică

FORMA DE REALIZARE: îmbinare – ansamblare

FORMA DE ORGANIZARE: frontal şi pe grupuri mici

TEMA : „Copiii, prietenii naturii” (machetă )

TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare

SCOPUL ACTIVITĂŢII : consolidarea deprinderii de a realiza, prin

cooperare ,o lucrare practică inspirată din natură

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

- să-şi consolideze deprinderea de a lipi,tăia,de a picta,de a colora,de a

îndoii hârtia,de a împleti ;

- să-şi consolideze deprinderea de a lucra în echipă ;

- să-şi consolideze deprinderea de a realiza lucrări cu materiale din natură

şi cu deşeuri refolosibile;

- să respecte etapele de lucru şi disciplina impusă de o asemenea activitate.

STRATEGIA DIDACTICĂ :

a) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

exerciţiul.

b) MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: polistiren, bidon plastic,deşeuri

plastic, frunze, hârtie creponată, nuiele, crenguţe, conuri de brad,pietricele

de carieră şi pietre de râu, nisip, sârmă, coajă de răchită , hârtie colorată,

carton, cofraj de ouă, figurine din făină, aracet , pensule, tempera,

foarfeci,cutii de chibrituri, scobitori.

 50

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

1. „ Revista Educaţia Ecologică” - Ed. Policrom, Craiova, nr. 4 din 1998

2. „Metoda proiectelor la vârste timpurii” – MEC, Ed. Miniped, Bucureşti

2005

3. Marcela Meraru, Valeria Oprişoreanu, „ Scrisoarea PĂMÂNTULUI

către copii” – Ed. Emia, Deva 2004

4. Jeanna Wersebe , voluntar la “Corpul Păcii”, România 2003 – 2005 –

“Manual de Educaţie Ecologică”

DURATA: 35 – 40 minute
 51

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Strategii didactice
Metode şi Forme de Mat
Eveniment Conţinutul ştiinţific procedee organizare
didactic
1 2 3 4
1.Moment Pentru buna desfăşurare a
organizatoric activităţii,voi asigura:
-aerisirea sălii de grupă;
-dispunerea mobilierului
pentru lucrul pe ateliere;
-pregătirea materialului
didactic necesar;
-intrarea ordonată a
copiilor în sala de grupă.
2.Captarea Se va realiza printr-un Conversaţia Colectiv, Maşin
atenţiei moment surpriză.Dintr-o dirijat şerve
căsuţă vor apărea doi copii gunoi
cu câte un obiect în mână. parfu
Aceştia îi vor antrena pe
copii într-un dialog care va
avea ca subiect
cunoştinţele lor la educaţie
ecologică.

3.Reactualizarea „ Deci,copii,noi nu ne Conversaţia Colectiv,dirijat

cunoştinţelor comportăm aşa.Noi ştim că
anterioare numai păstrând mediul
curat vom fi sănătoşi.
–Care este cel mai sănătos
mediu care ne oferă aer
curat?
-Este pădurea,parcul,spaţiul
verde.”
4.Anunţarea „Azi ,m-am gândit să Colectiv, dirijat
temei şi a construim un parc.Pentru
obiectivelor aceasta vom folosi
 52

materiale din natură şi

deşeuri refolosibile.”
5.Dirijarea 1.Intuirea materialului
învăţării şi Voi solicita copiilor să Conversaţia Pe grupuri Masa
prezentarea observe şi să denumească Tăviţe
noului conţinut materialele ce le au pe copac
măsuţă în faţa lor. metal
2.Explicaţia şi demonstraţia băncu
modului de lucru colora
Voi explica şi demonstra Explicaţia, Masa
fiecărui grup de lucru ce demonstraţia Tăviţe
are de făcut,spunându-le că plasti
în final toate lucrările lor ,temp
vor fi aşezate pe pensu
machetă,compunând un conur
parc. brad,c
3.Exerciţii de încălzire a ouă,c
muşchilor mici ai mâinilor. Exerciţiul chibri
„Plouă”, „Cântăm la pian”, din al
„Închide şi deschide Colectiv,dirijat Masa
pumnii repede”, „Scutură Tăviţe
mâinile” copii
carton
Masa
Tăviţe
crepo
frunze
Mach
Polist
plasti
deşeu
creng
aracet
de pla
Masu
lucru:
Creng
din hâ
balan
carton
 53

colora
aracet
6.Obţinerea Din acest moment ne Creng
performanţelor apucăm de lucru . Conversaţia Pe grupuri pietre
„Spor la treabă!” Explicaţia conur
În timp ce copiii lucrează exerciţiul brad,f
se vor da indicaţii uscate
individuale şi frontale plută,
(dacă este cazul), se va chibri
atrage atenţia permanent ouă,h
asupra poziţiei corecte a hîrtie
corpului în timpul lucrului crepo
şi asupra acurateţii colora
executării lucrărilor.Se va făină,
insista asupra cooperării în tempe
cadrul grupului. foarfe
Cu puţin timp înainte de şerveţ
epuizarea timpului acordat
activităţii se va anunţa că
aceasta se apropie de
sfârşit( semnal prevestitor).
7.Evaluarea Se analizează lucrările
performanţelor (acurateţe,corectitudinea Conversaţia Colectiv,dirijat
executării ).
Se ansamblează macheta.
„Ce am realizat noi azi
copii?
Ce am confecţionat noi?
Ce nume să dăm machetei
realizată de noi?”

8.Intensificarea Se apreciază participarea

retenţiei şi copiilor la activitate. Conversaţia Individual,indepen-
asigurarea Se vor acorda dent
transferului recompense,iar copiii vor
intona cântecul „Zi de
sărbătoare”.
 54

“Roman in Europa”, propunandu-si ca obiectiv fundamental formarea

convingerilor proeuropene pe baza achizitiilor cognitive (informative)
despre Europa (trecut, prezent, viitor) si educarea atitudinilor de respect,
asumare, promovare a valorilor europene.
S-au procurat materiale
informative utile, relevante.
Punctul de sprijin al acestui
demers l-a constituit Internetul si
Centrul de Informare al Comisiei
Europene in Romania
INFOEUROPA. Acest centru ne-
a oferit o multitudine de
materiale informative sub forma
de pliante, brosuri, ghiduri, harti,
afise, materiale promotionale
(pixuri, stegulete, post-it-uri,
agende, baloane) si informatii pe
suport electronic despre fiecare tara membra a Uniunii Europene.Aceste
materiale au fost un real ghid in derularea activitatilor cercului scolar.
Intrucat copiii au fost atrasi in special de prezentarea pe suport
electronic a subiectului (care era prezentat sub forma unei calatorii
imaginare prin Europa, ghid fiind o steluta din steagul UE - MISS
STARLET) colectivul de invatatori a hotarat transmiterea informatiei
europene intr-un context adecvat varstei, impletind informarea cu jocul,
contribuind astfel si la dezvoltarea creativitatii si spiritului de competitie
intre elevi.
Cercul scolar “Roman in Europa”
s-a derulat pe parcursul unui an scolar,
cu frecventa bilunara, dupa orele de curs
si a implicat elevi din toate clasele I-IV.
Elevii au fost antrenati in activitati
interdisciplinare concretizate in :
-activitati tip atelier de lucru;
-dramatizari;
-jocuri de rol pe teme date;
-puzzle;
 55

-concursuri;
-invatarea unor cantece si dansuri din alte tari.

In derularea cercului scolar a fost implicata si comunitatea locala,

care a contribuit la realizarea unei costumatii adecvate ( tricouri albe, sepci
albastre) si a asigurat sprijin logistic pe intreg parcursul anului scolar.
Cercul scolar a fost adaptat particularitatilor de varsta ale elevilor si
posibilitatilor logistice din scoala,
principala sarcina a cadrelor
didactice fiind aceea de a promova o
atmosfera destinsa in randul copiilor
participanti la cerc, astfel incat
acestia sa fie incurajati sa participe
activ la discutii si la realizarea
activitatilor, sa colaboreze, sa
coopereze in realizarea sarcinilor.
Modalitatile atractive de prezentare
a informatiilor au condus la o
invatare activa si rapida, elevii fiind implicati total in derularea
activitatilor cercului.
Totodata, parintii elevilor si comunitatea locala au beneficiat de
informatii utile, unii dintre acestia cerand in mod expres sa participe alaturi
de elevi la unele activitati.
Finalizarea cercului a constat in prezentarea unui material filmat ce a
reunit secvente semnificative din activitatile derulate.
Invatatorii invitati sa participe la finalizarea cercului scolar au primit
mape de prezentare continand materiale informative suficiente pentru un
start bun in dezvoltarea unor activitati asemanatoare in scolile de
provenienta. Cercul scolar “Roman in Europa” isi continua activitatea si in
anul scolar in curs, experientele anterioare demonstrand ca au constituit
practice eficiente de promovare a valorilor europene in randurile scolarilor
mici.
Vă prezentăm în continuare programa şi planificarea cercului şcolar.

PROGRAMA SCOLARA
 56

(Suport didactic al cercului “Roman in Europa”)

OBIECTIVE CADRU
1. Descoperirea, cunoasterea si respectarea valorilor europene;

2. Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor acestora in

contextul social comunitar national, european;

3. Cunoasterea, utilizarea unor concepte si mesaje specificeatitudinilor sociale

necesare comunicarii si interactiunii cu semenii, indiferent de nationalitate,
etnie, limba

4. Educarea/dezvoltarea sentimentului de apartenenta europeana si a unor

atitudini favorabile promovarii prieteniei intre popoare.

OBIECTIVE DE REFERINTA SI ACTIVITATI DE INVATARE

1. Descoperirea, cunoasterea si respectarea valorilor europene;

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

• Exerciţii de identificare/invatare a
unor termeni /concepte prezente in
să cunoască/ să
limbajul specific comunicarii in
utilizeze concepte/ termeni
spatiul european.
specifici limbajului optim
• Exerciţii de aprobare sau dezaprobare
relaţionării cu ceilalti;
a unor fapte, atitudini şi
să fomuleze, oral,
comportamente;
enunţuri simple şi opinii
• Jocuri didactice: “E bine aşa?”,
despre prietenie, relaţii de
“Părerea ta contează”, “Ce ştii tu
comunicare pe baza unor
despre...?”;
valori comune, relaţii de
• Joc de rol: Eu sunt reporter; Eu sunt
vecinătate.
ghid;
• Puzzle: Europa, România.
 57

1. Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor

acestora in contextul social comunitar national, european;

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

• Exercitii deidentificare/ selectare a
2.1. sa cunoasca drepturile
situatiilor in care sa respecta sau se
universale ale copilului (selectiv,
incalca drepturile copilului;
conform particularitatilor de varsta)
• Exercitii care implica situatii
2.2. sa identifice norme de
problema si solutionarea lor;
comportare adecvata in mediul social;
• Jocul didactic: calatorii imaginare;
2.3.sa respecte reguli cu privire la
• Jocuri de rol pe teme date: ”Vreau si
raporturile cu lucrurile, plantele,
eu…’ ;
animalele si oamenii din alte tari
• Convorbire tematica ‘Sa respectam
europene.
drepturile copilului”.

1. Cunoasterea, utilizarea unor concepte si mesaje

specificeatitudinilor sociale necesare comunicarii si interactiunii cu
semenii, indiferent de nationalitate, etnie, limba

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

• Exercitii de localizare pe harta, pe
glob, a unor tari europene;
3.1. sa descopere numele tarilor
• Exercitii de recunoastere dupa
invecinate cu Romania, sa identifice
imagini a anumitor caracteristici
hotarele;
specifice;
3.2. sa cunoasca si alte tari
• Stabilirea unor asemanari si
europene, precum si capitalele acestora;
deosebiri dintre diferite tari
3.3 sa formuleze criterii simple
europene si tara de apartenenta -
de identificare a lor;
Romania;
3.4. sa identifice/ sa
• Cunoastere unor bogatii si frumuseti
comentezeaspecte ale unor relatii
naturale ale tarilor europene;
(economice, politice, istorice, culturale)
• Cunoasterea unor personalitati
ale Romaniei cu alte tari;
europene din diferite domenii de
3.5. sa deduca/ sa exprime opinii
activitate: pictori, sculptori,
despre unele organizatii europene.
muzicieni etc.;
• Jocul didactic: “Tari si capitale”,
 58

“In ce tara se afla...” etc.;

• Colectionarea de vederi, timbre,
insigne si alte simboluri;
• Rebusuri, integrame, puzzle.

1. Educarea/dezvoltarea sentimentului de apartenenta europeana si a

unor atitudini favorabile promovarii prieteniei intre popoare.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

• Activitati variate centrate pe
cunoasterea unor traditii si obiceiuri
romanesti si ale altor alte tari
europene;
• Invatarea unor cantece, dansuri si
4.1. sa opereze cu reprezentari si
unele aspecte din cultura altor tari
concepte vizand apartenenta europeana;
europene;
4.1. sa formuleze criterii simple
• Lectura unor texte din literatura
privind necesitatea de promovare a unor
europeana pentru copii: “Zana
relatii de pace si de prietenie, de buna
marii” de H.C.Andersen;
intelegere cu copiii din alte tari.
• Dramatizari din literatura Europeana:
”Cuore” de Edmondo de Amicis;
• Jocul didactic: O vizita deosebita;
Recunoaste genurile muzicale si tara
de provenienta.

PLANIFICARE *Drapelele tarilor europene

CALENDARISTICA *Imnul Uniunii Europene

*Ziua Europei
*O deviza pentru Europa
Obiective *O moneda unica.Alte simboluri
de CONTINUTURI *Despre Organizatia Natiunilor Unite
referinta *In cate limbi spunem “Buna ziua”
1.1. * Cantec pentru Europa- *Inrudiri Europene
1.2. *Sunt copii si dincolo de hotarele tarii *Tari si bogatii
2.1. *Ce este Uniunea europeana? *Prin nordul Europei
2.2. *Tarile europene si capitalele lor *Prin sudul Europei
2.3. *Limbile care se vorbesc in Europa *Prin Europa apuseana
*Prin tarile din centrul Europei
1.2. *Drapelul Europei *Prin tarile din rasaritul Europei
2.1. *Drapelul si Imnul Romaniei *Rebusuri si dramatizari dupa texte din literatura
2.2. *Cantecul Tricolorului europeana pentru copii
 59

*Micii europeni – cercetem, ne jucam.

 60

Activitatea : Recreativă

Tema : Abordarea interculturalităţii în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii preşcolari

Tipul de activitate: Consolidarea, verificarea şi evaluarea de cunoştinţe

Forma de realizare : Şezătoare

Scopul activităţii :
• educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru şi faţă de cele ale altor popoare
• dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii aparţinând altor etnii prin diferite forme de activitate.

Obiective operaţionale:
1. să denumească ţara în care trăiesc, limba vorbită, zonele geografice, alte ţări şi activităţi comune,
agreate de toţi copiii
2. să descrie toate elementele portului popular românesc şi unguresc, în funcţie de costumul cu care
sunt îmbrăcaţi
3. să decoreze spaţiul plastic (ulcior, costume populare, farfurii) cu elemente specifice etniei lor
(român, maghiar) respectând culorile tradiţionale
4. să „coase ” trecând firul de aţă prin „orificiile” ştergarului de la un capăt la altul, alternând apoi
culorile
5. să ţeasă mânuind corect suveica printre firele de urzeală
6. să toarcă mânuind corect fusul până la final
7. să recite poezia însuşită anterior expresiv folosind o intonaţie corespuntătoare
8. să interpreteze cântecele însuşite anterior respectând durata şi intensitatea sunetelor
9. să enunţe ghicitori, proverbe, ,zicători culese din înţelepciunea poporului român, înveselind
sezătoarea
10. să respecte în cadrul dansului paşii specifici jocului popular românesc şi unguresc
 61

Metode şi procedee : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea

Material didactic folosit : ştergare, covoraşe, costume populare, căruţe,
farfurii, ulcior, fuior, fus, lână, hârtie, creioane
colorate, război de ţesut, aţă, aparatura audio, CD
Material bibliografic: Programa activităţilor instructiv-educative în
grădiniţă, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005
Antologie de texte literare

Culegere de cântece

EVENIMENTUL CONŢINUTUL
STRATEGI EVALUARE
DIDACTIC ŞTIINŢIFIC I A
DIDACTICE (instrumente şi
indicatori)
MOMENT Asigurarea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a sezătorii:
ORGANIZATORIC – aerisirea sălii de grupă
– pregătirea materialului didactic
ANUNŢAREA Anunţarea şezătoarei şi oaspeţii sosiţi la ea Convorbirea
TEMEI
DESFĂŞURAREA Discuţii introductive despre:
ACTIVITĂŢII – şezătoare şi schimb de cadouri între copiii celor doua etnii Explicaţia Proba orală
– ţara noastră, limba vorbită, zone geografice Conversaţia
– alte popoare (limba vorbită, ce le place copiilor de acolo să facă) Problematizarea Se fac aprecieri
– costume populare (româneşti şi ungureşti ) individuale şi
Copiii vor: colective pe tot
 62

– recita parcursul
– interpreta cântece activităţii , în
– spune ghicitori, proverbe, zicători funcţie de
– face rime corectitudinea
– dansa răspunsurilor.
Între timp vor şi lucra la măsuţe:
– vor „coase” Proba practică
– vor toarce
– vor ţese
– vor decora Exerciţiu Proba scrisă

ÎNCHEIEREA Copiii fac schimb de cadouri după ce se fac aprecierile generale. Se încheie cu o horă Explicaţia
ACTIVITĂŢII a prieteniei (români, maghiari) Conversaţia

ŞEZĂTOAREA

Copiii
 intră în sala de grupă pe un fundal muzical specific românesc. Spun de ce s-au adunat (pentru a face o
şezătoare) şi că aşteaptă oaspeţi dragi (colegii lor de la secţia maghiară)
 intră în sală pe un fundal muzical specific lor, unguresc
 explică ce vor face la şezătoare şi de ce o fac (doresc să afle cât mai multe lucruri despre etniile lor – română,
maghiară; pentru a se distra împreună, iar la sfârşit fac schimb de lucrări făcute la şezătoare)
 spun câteva date despre: ţara noastră, limba vorbită, zonele geografice, costumele populare purtate, ţările pe
unde au umblat, ce limbă au auzit vorbindu-se pe acolo şi ce făceau copiii de pe acele meleaguri
 între timp lucrează la măsuţe, dar vor spune şi poezii, cântece, ghicitori, proverbe, zicători

Poezia „LIMBA ROMÂNEASCĂ” de George Sion – (fragment )

 63

Mult e dulce şi frumoasă,

Limba ce-o vorbim –
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm
Şi pe buze – aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu !

Cântec „ Mi-o zis mama ” – cântec popular

Mi-o zis mama că mi-o da

Văleleu, văleleu
Zestre când m-oi mărita
Văleu, văleu,văleleu.
20 de perne moi
Văleleu, văleleu
Toate pline cu ţânţari
Văleu, văleu, văleleu.
20 de perne mici
Văleleu, văleleu
Toate pline cu furnici
Văleu, văleu, văleleu.
2 raţe crăcănate
Văleleu, văleleu
 64

Alea cică-s vaci cu lapte

Văleu, văleu, văleleu.

Cântec în limba maghiară – „ KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE... ”

KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE

GYAVA LEGENY KINEK NINCS SZERETOJE
GYAVA LEGENY KINEK, KETTO SHEJ DE HAROM NINSC,
NEM IS SZEP LEGENY,KINEK GONDOR HAJA NINCS.

EDES JO ANYAM ,NEM IROK TOBB LEVELET.

MERT A CSIKO MEGRLIGTA A JOBB KEZEM.
FAJDALMASAN KILATSZIK A ZOKOGASA.

„Gura vă merge, dar mâinile la fel?”- verificarea modului în care lucrează la măsuţe

„Cine ştie să ne spună câteva vorbe înţelepte despre: lucru, sărăcie, timpul pierdut şi ziua buna?”

• Lucru bine început e pe jumătate făcut!

• Sărăcia se uită la poarta omului muncitor, dar nu îndrăzneşte să intre!
• Timpul pierdut nu se mai întoarce!
• Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!

„Hai puţin şi picioarele să ni le încălzim!”

Joc şi cînt : „Drag mi-e jocul românesc”

 65

Drag mi-e jocul românesc,

Dar nu ştiu cum să-l pornesc,
Hei, hei ! Tra, la, la.....

Că de nu l-oi porni bine,

Oi păţi mare ruşine,
Hei, hei! Tra, la, la.....

Nu te uita la cojoc,
Ci te uită cum mai joc,
Hei,hei ! Tra, la, la.....

Drag mi-e jocul românesc,

Dar nu ştiu cum să-l pornesc,
Hei,hei ! Tra, la, la.....

„ SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK...”- cântec popular unguresc

SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK

NINCSEN PARJA, A SZEKELY KISLANYNAK
TELEVAN-A, TELEVAN-A, SZAJA EDES CSOKKAL
ZSEBKENDOZE,CSORGO MOGYOROVAL.

„Am dansat, am recitat, dar voi ştiţi a spune ghicitori?”

• Cavaler împintenat
Sus pe gard stă cocoţat
 66

Şi tot strigă prin vecini

Că e şef peste găini. (cocoşul)

• Cine şade în cuibar

Ca un cocoloş de var? (oul)

• E o pasăre ce-noată
Şi măcăie prin ogradă. ( raţa )

„ Dar la rime vă pricepeţi? ”

• Greieraşul fără frică, cere boabe la.......(furnică )
• Toarce-ntruna mititica, ştiţi voi cine-i? E....(pisica )
• Oul ce în mână–l are, dacă nu e mic e....( mare )

„ Am tors, am ţesut, am „cusut”, am decorat, am petrecut, iar acum din nou la dans”

Dans popular unguresc – „ CSARDAS ”

RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM

SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis
Refr. RAMAS CSIZMA ,HADD SZAKADJON EL,
CSAK A BABAM , SOSE HADJON EL, GALAMBON
RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM
SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis

Dans popular românesc – „CIULEANDRA” – (fetele dansează şi băieţii spun strigăturile)

Foaie verde siminoc

Ţineţi ciuleandra pe loc
 67

Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi

Hop şi-aşa şi-aşa

Învărtiţi-o niţeluş
C-ajungem acuş-acuş
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Ţineţi-o flăcăi aşa

Până ne-ajunge Puica
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Două fire, două paie

Ia ciuleandra la bătaie
Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi
Hop şi-aşa şi-aşa

Şezătoarea se încheie după ce sunt făcute aprecierile. Copiii sunt recompensaţi cu Kürtos Kalacs sau Poale-n brâu. Cei
de la secţia romană oferă copiilor de la secţia maghiară şi invers, ceea ce au lucrat la măsuţe, iar la sfârşit se face o horă a
prieteniei între cele două etnii pe muzica compusă de Ludwig van Beethoven, „Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a .
 68

„ Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a

Versuri : Fr. Schiller Muzica : Ludwig van Beethoven

Slavă ţie, stea curată,

Voie bună pe pământ,
Astăzi ne simţim aproape
Sol din rai cu soare sfânt,
Vraja ta aduce iaraşi
Pe popor lângă popor
Toţi pe lume fraţi noi suntem,
Când apari uşoară-n zbor.

Cine a avut norocul

De prieteni buni să dea,
Cine ştie ce-i iubirea
Lăngă noi cântând să stea.
Fericit un suflet drag te
Poate face pe pământ,
Cine n-a simţit iubirea
Plece dintre noi plângând.

Întocmit de:
69
 70

INTERCULTURALITATEA ÎN CULTURA MANGALIEI

I. SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII MANGALIA

Mangalia, oraş port cu vechi tradiţii culturale, este locul în care cei peste 2500 de ani din istorie demonstrează binecuvântarea acestui
lăcaş de convieţuire pentru civilizaţiile şi etniile care l-au populat de-a lungul timpului.
 71

Situată pe ruinele anticului Callatis, Mangalia retrăieşte în ultimii ani puterea şi frumuseţea vechii cetăţi greceşti, încercând să
redevină un important pol economic şi cultural pe coasta de vest a Mării Negre.
Cei peste 41.000 de locuitori cuprinzând şi diverse etnii şi religii, trăiesc în ritmul unui oraş cu o economie puternică. Municipiul
Mangalia se prezintă astfel şi cu o comunitate interculturală.
Convieţuiesc aici, pe lângă români şi aromâni, turci, tătari, ţigani, lipoveni şi în mai mică măsură locuitori de alte origini pe care
istoria, destinul sau farmecul oraşului i-au determinat să se aşeze aici.
Spectrul eterogen al populaţiei şi viaţa spirituală a localităţii se explică prin trecutul ei istoric, care nu poate fi separat de trecutul
istoric al Dobrogei.
O scurtă incursiune în trecut relevă următoarele aspecte legate de problema multiculturalităţii:
1. Prezenţa poporului român pe pământul Dobrogei.
Dovezile arheologice şi de arhivă atestă că aici trăiau oameni liberi în localităţi înfloritoare, care se ocupau cu creşterea animalelor,
pescuitul, prelucrarea metalelor, cultivarea pământului şi schimbul de produse.
Cultul creştin al populaţiei este explicabil prin misiunea Sfântului Apostol Andrei pe pământul Dobrogei.
2. În jurul anului 1400 se consemnează apariţia populaţiei de etnie rromă în Europa, care se răspândeşte treptat pe tot continentul.
Meşteşugari pricepuţi, lăutari talentaţi, rromii au adus cu ei spiritul lor boem şi cultul pentru fast. Credinţa joacă un rol foarte important în
viaţa lor spirituală. Ei adoptă de regulă cultele populaţiei în mijlocul căreia trăiesc.
3. În a doua parte a domniei lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea a trecut pentru 450 de ani sub autoritate turcească. Populaţie de religie
islamică, turcii au adăugat la viaţa Dobrogei cele două mari sărbători ale anului: Ramazan–bairam şi Kurban–bairam. Cu aceste ocazii
împart dulciuri şi baclavale, care se vor afla şi pe mesele creştinilor ortodocşi.
În România, monumentele de artă musulmană, ca de altfel întreaga moştenire culturală a trecutului se bucură de ocrotirea şi grija
statului român. Toate acestea reflectă sentimentele de prietenie care leagă poporul român de toate popoarele musulmane.
4. În 1873, au sosit în Dobrogea şi primii colonişti germani aduşi din Basarabia. Din păcate după 40 de ani, ei au fost obligaţi să
plece, părăsind în pripă agoniseala de o viaţă.
5. În urma cedării Cadrilaterului 1913-1914 are loc schimbul de populaţie cu bulgarii. Dobrogea a primit astfel populaţia aromână
(macedoneni) care a adus cu ea un folclor deosebit de bogat, creşterea oilor fiind ocupaţia lor cea mai îndrăgită.

6. Lipovenii au plecat din Rusia de III veacuri şi jumătate în jurul anului 1700, din motive religioase, pentru a-şi păstra credinţa
ortodoxă. S-au stabilit în ţări din Europa, America şi Asia. În România, ruşii lipoveni s-au stabilit în Bucovina şi în Dobrogea. Suportul
identităţii etnice îl reprezintă religia şi limba rusă. Denumirea de lipovean este atribuită întâmplător în spaţiul românesc. Termenul de
lipovean vine de la expresia “Tei-Lipa” care defineşte materialul folosit de ei în confecţionarea diferitelor obiecte, în special icoane.
Cunoaşterea trecutului acestei etnii este insuficientă şi uneori denaturată.

II. INTERCULTURALITATEA - O NOUĂ PROVOCARE PENTRU EDUCAŢIE

 72

<< Modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat, în mare măsură de modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţele
acestei dezvoltări. După cum apreciază specialiştii, noile tipuri de conţinuturi, sau noile educaţii dintre care una este educaţia interculturală,
reprezintă cel mai pertinent şi mai util răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane >>
(Văideanu, 1986).
Educaţia interculturală nu este o nouă disciplină şcolară sau o extindere a programei, prin predarea culturilor etnice şi nici o
folclorizare, sau o formă de cunoaştere a exoticului.
Educatorul care practică o pedagogie interculturală va ţine cont de prezenţa elevilor de origini etnice diferite, pentru a revaloriza
cultura lor de origine şi pentru a-i sensibiliza şi pe ceilalţi elevi la diversitatea culturală. Efectul dorit de educator, pentru dezvoltarea
educaţiei interculturale, este asigurat printr-o atitudine de armonizare a comportamentului fiecăruia faţă de grup.
Şcoala, ca principal instrument de socializare, trebuie să dezvolte toate armonizările culturale, care să o devanseze pe cea socială.
Gestionarea cât mai operativă şi timpurie a diferenţelor obligă la întronarea unui model educativ, care să favorizeze întâlnirea între mai
mulţi parteneri.
Ca proces orientat spre împlinirea fiinţei şi a comunităţii culturale, educaţia interculturală presupune o desfăşurare concretă, o
participare, trăire şi comunicare între indivizi concreţi şi o cunoaştere profundă a evoluţiilor europene şi naţionale ce au avut loc în ultima
perioadă.
Valorile înglobate finalităţilor educaţiei interculturale nu se pot realiza de la sine în raporturile intelectuale. Deschiderile convieţuirii
nu sunt înnăscute, ci se construiesc prin personalităţi individuale şi prin demersuri educaţionale sistematice. Pentru a dezvolta valorile sus-
amintite, diferenţele vor fi prezentate cu prioritate ca sursă a dezvoltării personale comunitare şi nu ca sursă de prejudicii, tensiuni sau
disconfort.
Educaţia interculturală reprezintă o topică importantă a discursului educaţional şi a practicilor educative în contemporaneitate.
Contextul geopolitic, economic şi cultural proprii Europei de astăzi şi de viitor prefigurează o intensificare a schimburilor şi transformărilor
pe toate planurile. Europa contemporană nu mai poate fi înţeleasă şi tratată static, într-o viziune închisă.
Schimbările politice, culturale, sociale, economice şi tehnologice reprezintă singura constantă a lumii în care trăim. În acest context,
şcoala în ansamblul său trebuie să capete un suflu intercultural de o reală formare.
Educaţia interculturală trebuie să-şi pună amprenta asupra priorităţilor educative, asupra criteriilor de evaluare a competenţelor,
asupra relaţiilor dintre părinţii copiilor, integrând comunităţile. Această atmosferă socială permite formarea unor comportamente creative,
precum: atitudinea de a comunica, cooperarea şi încrederea în grup, respectul de sine şi al altora, acceptarea de opinii diferite de propria
opinie, luarea de decizii în mod democratic, acceptarea responsabilităţii şi acceptarea propriului eu, soluţionarea emoţiilor primare,
atitudinea de a evita altercaţiile.
Copiii proveniţi dintr-o diversitate de medii socioculturale, familiale din etnii diferite impun includerea lor în programe educaţionale
adecvate.
 73

Cele mai eficiente demersuri didactice, menite să-i integreze pe toţi elevii în activitatea şcolară, sunt cele prin care le oferim cât mai
multe ocazii să acţioneze împreună, să trăiască laolaltă.
În societatea românească înscrisă pe drumul deschiderii există grupe de copii preşcolari a căror principală caracteristică este
multiculturalitatea. Trebuie admisă existenţa normelor, atitudinilor şi concepţiilor de viaţă specifice fiecărei culturi şi civilizaţii. Acestea
vor fi cunoscute şi respectate.
Uniunea Europeană, spre care ne îndreptăm, este o comunitate de state, în care fiecare naţiune aduce propria sa contribuţie la
tezaurul de cultură şi civilizaţie al continentului.

III. CE POATE FACE GRĂDINIŢA ÎN VEDEREA CULTURALITĂŢII ŞI EDUCAŢIEI INTERCULTURALE?

Ca proces educaţional integrator vor fi avute în vedere următoarele:

- Viziunea grădiniţei materializată în activităţile instructiv-educative;
- Interculturalitatea - element de cultură organizaţională;
- Identificarea elementelor locale;
- Interes pentru cunoaşterea valorilor spirituale: religie, tradiţii, obiceiuri.
- Proiectarea, care cuprinde acţiuni concrete, resurse umane, resurse materiale şi resurse financiare.
- Oferta educaţională, C.D.S.
- Parteneriate şi colaborări cu părinţii, cu instituţii disponibile, cu agenţi economici, cu autoritatea locală şi cu diverse asociaţii.

Menegerul este educatoarea ori învăţătoarea cu experienţa, pasiunea şi toate calităţile sale profesionale:
- Să fie prezenţă vie, activă în viaţa comunităţii şi să participe la toate evenimentele culturale, să fie membră în asociaţii, organizaţii
şi grupuri implicate în acţiuni culturale sociale sau comunitare;
- Să aibă deschidere pentru comunicare, sprijin şi implicare;
- Să participe cu copiii la evenimentele socio-culturale ale oraşului;
- Să facă vizite cu copiii la lăcaşurile de cult din localitate;
- Să valorifice şi specificul cultural al minorităţilor etnice în serbările cu copiii, în concursuri şi în spectacole;
- Să popularizeze rezultatele obţinute cu copiii;
- Să nu aibă sentimentul de suficienţă în acest demers, interculturaliatea să fie o stare permanentă.

V. VALORIFICAREA TRADIŢIILOR CULTURALE SPECIFICE ÎN CADRUL SERBĂRILOR CU PREŞCOLARII

(din experienţa Grădiniţei O.N. nr.2 Mangalia)
 74

Pregătirea psihologică a părinţilor şi copiilor a cuprins informarea lor asupra proiectelor noastre. Pentru aceasta am stabilit teme şi
subteme care să ajute la intercunoaştere şi cooperare între copii:
- Obiceiuri şi tradiţii specifice diferitelor etnii existente în Mangalia.
Am desfăşurat activităţi cu temele:
- Costumul tradiţional şi obiecte de artă;
- Meşteşuguri specifice;
- Sărbătorirea unor zile importante diferitelor etnii. Exemplu: Ramazan, Bairam, Crăciunul la lipoveni.
Respectarea tradiţiilor religioase ale celuilalt a fost şi a rămas o trăsătură constantă în viaţa acestor comunităţi. Cu timpul, traiul
comun i-a apropiat pe oameni, tradiţiile primind şi oferind influenţele celorlalţi.
Multilingvismul din Mangalia a fost înţeles ca o bogăţie care aparţine fiecărui locuitor, a fost perceput ca un mijloc de apropiere
dintre oameni. Fenomenul se manifestă pe larg în viaţa cotidiană a individului prin participare reciprocă la diferitele sărbători laice sau
bisericeşti.
Cum în grădiniţă sunt şi copii aparţinând naţionalităţilor aromână, turcă, tătară, rromă, ruso-lipoveană am desfăşurat proiectul cu
tema:
- “Dobrogea - pământ milenar, leagăn al multiculturalităţii”.
Pentru desfăşurarea acestui proiect am folosit Metoda Proiectului de Cercetare. Copiii au dorit să-şi cunoască oraşul în care
locuiesc, să cunoască modalitatea în care îşi desfăşoară activitatea copiii altor etnii şi să stabilească relaţii de prietenie între ei.
Am vizitat biserica ortodoxă din apropiere, unde preotul le-a vorbit copiilor despre frumuseţea şi importanţa icoanelor şi a cărţilor
religioase.
La geamie copiii au fost impresionaţi de frumuseţea covoarelor şi de aspectul deosebit al literelor arabe.
Rromii ne-au prezentat dansurile şi cântecele lor pline de viaţă.
Cherhanaua ne-a oferit ocazia să observăm diferite bărci şi plase de pescuit ale ruşilor-lipoveni, peştii şi un delicios borş pescăresc.
Părinţii copiilor care aparţin naţionalităţilor ne-au invitat în casele lor unde am admirat: autenticitatea costumelor şi frumuseţea lor,
obiecte de artă populară, ne-au servit cu mâncăruri tradiţionale: baclavale, sarailii, susan, piroşte, preparate din peşte, am ascultat cântece şi
basme populare.
Am întocmit Harta Proiectului şi inventarul de activităţi, urmărind accesibilitatea textelor şi poeziilor. În grădiniţă, tema proiectului
a fost aprofundată în cadrul celorlalte activităţi interactive desfăşurate cu diferite grupuri de copii români şi etnii diferite „cu uşile deschise”
unde au avut libertatea alegerii centrului dorit.
La nivel de grădiniţă am desfăşurat serbări şcolare cu diferite ocazii. Am organizat împreună jocuri în aer liber, vizite la Muzeul
Callatis, participarea comună la sărbătorirea Crăciunului şi Anului Nou, Bairamului şi a Crăciunului lipovenesc. Una dintre cele mai
importante realizări a acestei acţiuni a fost prietenia stabilă, cunoaşterea, relaţionarea şi comunicarea între copii, îmbinând diferite forme de
învăţare.
 75

Evaluarea finală a fost realizată prin expoziţii de desene, confecţii de obiecte de artă populară, albume de fotografii, CD-uri, şi o
serbare în care s-au reunit armonios: simplitatea mişcărilor în dans şi climatul ambiental.
Serbarea a cuprins numere artistice ale copiilor pe criterii opţionale şi nu exclusiv pe apartenenţa la o etnie.
Beneficiile acestui demers educaţional sunt imense prin sentimentul deplin că faci parte din comunitate, împlinirea sufletească
pentru că faci ceva important împreună cu comunitatea şi pentru comunitate şi un plus adăugat la imaginea grădiniţei şi la prestigiului
învăţământului preşcolar.

CONCLUZII
Aceste activităţi ne-au dat posibilitatea să ne cunoaştem şi să ne obişnuim unii cu alţii, să luăm ce e mai bun de la fiecare şi să
învăţăm să ne apreciem reciproc, să valorificăm tezaurul lor cultural şi astfel să devină oameni mai buni, mai deschişi în comunicarea cu
sine şi cu semenii noştri ca cetăţeni români ai Europei şi ai lumii.
Şcoala reprezintă un spaţiu axiologic prin excelenţă, un câmp de experimente, de negociere, de evaluare, de validare valorică.
Climatul şcolar favorabil asigură succesul sau cel puţin măreşte şansele spre succesul şcolar.
Realizarea unui climat stă în mâna tuturor celor care lucrează în învăţământ, indiferent la ce nivel şi în ce condiţii.

PROIECT DIDACTIC

EDUCATOARE: CSETE SUSANA

GRUPA : Pregătitoare, Grădiniţa cu p. n. nr. 9 Câmpia Turzii
ACTIVITATEA : Activitate integrată - cunoaşteria mediului; educarea limbajului;
educaţie muzicală;
TEMA : ,,PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE’’
TIPUL DE ACTIVITATE: verificare, consolidare
FORMA DE REALIZARE : educaţie muzicală
SCOPUL ACTIVITĂŢII :
 Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la GLOBUL PĂMÂNTESC, ţară, popor, propria cultură şi despre alte
culturi
aparţinând altor naţionalităţi.
 76

 Educarea copiilor în spiritul, păcii, al cooperării şi prieteniei prin formarea comportamentelor de prietenie şi preţuire reciproc,
combaterea discriminării şi a toleranţei.
 Exersarea memoriei, dezvoltarea expresivităţii, şi a creativităţii în vorbire, dezvoltarea atenţiei voluntare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 să-şi formeze reprezentări despre Globul Pământesc, harta Europei, să intuiască locul central ocupat de România în acest spaţiu;
 să denumească câteva ţări din Europa despre care au auzit;
 să cunoască simbolurile hărţi României;
 să denumească vecinii României;
 să cunoască şi să respecte valorile culturii naţionale şi a altor naţionalităţi;
 să cânte clar,toţi deodată,să execute paşii de dans corect;
 să manifeste prietenie, toleranţă, armonie faţă de alte etnii;
 cultivarea capacităţii de comunicare, colaborare şi cooperare.
METODE ŞI PROCEDEE: - conversaţia, expunerea, explicaţia, ,observaţia, exerciţiul;
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: Globul Pământesc,harta României, costume naţionale,
Sintetizator;
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
 Programa activităţilor instructiv –educative în grădiniţă;
 Revista învăţământului preşcolar 3/4 2005
 Internet;

DURATA: 35 – 40 minute;

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE (instrumente şi
indicatori )
ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR

1. MOMENT - aranjarea mobilierului; Copiii intră ordonaţi în sala de grupă şi

ORGANIZATORIC - aerisirea sălii; se aşează la locurile lor.
- aranjarea materialului în faţa copiilor;

2. CAPTAREA Asigurarea atmosferei emoţionale şi stării afective

ATENŢIEI necesare desfăşurării activităţii.
Voi prezenta materialele pentru activitate. Copiii observă şi denumesc materialul
 77

Voi cere copiilor să observe şi să denumească materialul didactic.

expus pe măsuţă.
- Ce se află pe măsuţă? - Globul Pământesc. - apreciere orală
- Ce formă are Globul Pământesc? - Globul Pământesc are forma rotundă.
- Ce culori observaţi pe Globul Pământesc? - albastru, galben, maro. verde;
- Ce reprezintă culoarea albastră ? - Culoarea albastră reprezintă apele. - expunerea
- Dar celelalte culori ? - Celelalte culori reprezintă pământul. - observaţia
După cum putem vedea pe Globul Pământesc - conversaţia
observăm pete mai mari de pământ.
- Ştiţi voi cum se numesc petele acestea de pământ? - Petele mai mari de pământ se numesc
Pe Globul Pământesc copii, sunt mai multe continente.
continente ( America, Africa, Australia, Europa, Asia,
Antarctica) despre care veţi învăţa mai multe lucruri
când veţi fi şcolari.
- Ce se află pe un continent? - Pe un continent sunt mai multe ţări.
- Îmi puteţi spune câteva ţări,despre care aţi auzit - Copiii enumără câteva ţări cunoscute
voi? de ei.
- Cum se numeşte ţara noastră? - Ţara noastră se numeşte România.
- Pe ce continent se află? - Se află pe continentul Europa, în
Copii,după cum puteţi observa pe Globul Pământesc centrul ei.
fiecare continent şi ţară este reprezentat printr-o hartă
geografică.
- Vă rog spuneţi-mi pe părete ce hartă se află? – Harta României.
- Ce culori observaţi pe hartă? – Culoarea maro, galben, verde,
albastru.

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE (instrumente şi
indicatori )
ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR
- Ce simbolizează aceste culori? - Culoarea maro simbolizeză munţii, galbenul
Toate acestea sunt frumuseţile şi bogăţiile dealurile, verdele câmpiile,
României. albastru apele. - observaţia
- Cine doreşte să-mi arete pe hartă vecinii - Vecinii României sunt: Ungaria, - expunerea
 78

României? Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria - conversaţia

Croaţia.
În România ce popor trăieşte? - În România trăiesc români.
Dar pe lângă români ce naţionalităţi mai - Pe lângă români mai trăiesc: maghiari, - evaluare orală
trăiesc? germani, romi, ruşi,turci,evrei.
Aceste naţionalităţi se mai numesc şi etnii, care
trăiesc într-un număr mai mic decât românii.
Copii, să ştiţi că toate popoarele de pe Glob
trebuie să trăiască în pace, prietenie, şi fericire.
La fel trebuie să convieţuim şi noi cu etniile din
ţara noastră. Să trăim în pace, prietenie şi
respect.
Aşa cum poporul român are tradiţii şi obiceiuri
populare, la fel au şi celelalte naţionalităţi.
Avem costume naţionale frumoase, cântece şi
dansuri populare.

Copii,azi vom desfăşura în cadrul educaţiei

3. ANUNŢAREA muzicale activitatea ,,PRIETENIE FĂRĂ
TEMEI FRONTIERE’’ Copiii recepţionează tema. - conversaţia
După cum ştiţi, astăzi grupa noastră reprezintă - explicaţia
cetăţenii României, români, maghiari, germani,
romi, ruşi. Etnia maghiară este reprezentată
de un grup de copii de la grădiniţa maghiară
din oraş.
Împreună astăzi vom prezenta parada
costumelor naţionale, cântece şi dansuri
populare. Iar la sfârşit vom juca hora prieteniei.

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE (instrumente şi
indicatori )
ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR
 79

4. DIRIJAREA 1. Începem activitatea cu grupul de copii Copiii cântă cântecul

ACTIVITĂŢII români. ,,Limba românească’’.
Se prezintă costumul naţional. Recită poeziile: ,,Româncuţa’’
Se prezintă dansul popular pe cântecul: ,,Românaşul’’
,,Frunză verde maghiran’’ Copiii cântă şi joacă. – copiii vor fi
2. Urmează naţionalitatea maghiară. aplaudaţi.
Se prezintă costumul naţional. Copiii prezintă costumul naţional, - expunerea
Se prezintă dansul popular pe cântecul: apoi cântă şi joacă. - exerciţiu
,, Az a szep, az a szep’’
3. Urmează etnia germană.
Se prezintă costumele naţionale. Copiii prezintă costumul naţional, - evaluare orală
Se prezintă dansul şi cântecul în limba cântă şi dansează.
germană: ,, Fruling, Fruling’’
4. Urmează naţionalitatea ruşilor.
Se prezintă costumele naţionale. Copiii prezintă costumul naţional,
Se prezintă dansul şi cântecul în limba cântă şi dansează.
rusă. ,,Kalinka’’.
5. Urmează etnia romilor.
Se prezintă costumele naţionale. Copiii prezintă costumul naţional,
Se prezintă dansul ţigănesc pe cântecul: cântă şi dansează.
,, Ţigăncuşă eşti frumoasă’’.

5. ÎNCHEIEREA Copiii, vor dansa hora prieteniei ,,Hai copii, veniţi,

Copiii vor cânta şi vor juca hora
ACTIVITĂŢII veniţi’’. prieteniei. – exerciţiu
În încheiere se va cânta ,,Oda bucuriei’’ – demonstraţia Copiii vor fi
fluturând baloane . – conversaţia aplaudaţi
Se va face aprecierea activităţii Participă la evaluare.
Evaluare orală.
80
 81

Copiii sunt viitorul Romaniei

Motto : "Nu invatam pentru scoala, ci pentru viata. Seneca"

Colaborarea dintre familie si gradinita, conditie esentiala in educarea moral-civica a prescolarului

Copiii sunt viitorul Romaniei. De felul in care ne crestem si educam urmasii depinde lumea de maine. Poate fi o lume a progresului, a
concordiei, sau o lume macinata de conflicte, de ura si distrugeri. Traim intr-un prezent vulcanic in care grija pentru educatie si pentru copii este o
solutie a polarizarii eforturilor si un prilej de conlucrare la nivel national si international. Toate popoarele isi iubesc copiii si toti parintii sunt
ocrotitorii vlastarelor lor. Devine tot mai necesar sa se identifice solutii pentru ca toti copiii sa aiba acces la educatie si sa participe la viata sociala,
sa se integreze in societate si sa fie cat mai adaptati. Acesta este un drept al tuturor copiilor, dar si o obligatie a tuturor adultilor. Lumea in care se
dezvolta azi copiii nostri este complexa si contradictorie. Problemele acestei realitati cer raspunsuri rapide si flexibile. De aceea, tanara generatie
trebuie pregatita nu numai sa inteleaga si sa suporte schimbarile permanente, ci si sa le stapaneasca. Copiii de azi vor fi agentii schimbarii de maine
si evolutia va depinde de solutiile lor dinamice si adaptate. Idealul educational de azi il reprezinta omul care stapaneste schimbarea. Stapanirea
schimbarii presupune nu numai adaptarea la realitate ci si permanenta interogatie asupra solutiilor gasite. Omul viitorului este cel care formuleaza si
adreseaza intrebari, iar dimensiunea morala constituie o premisa in aceasta constructie.
In educarea prescolarului, familia, educatorii si societatea sunt mijloace importante de educatie si instructie.
Educatia moral-civica corespunde necesitatii de a le forma copiilor o conduita civica bazata pe cunoasterea cotidiana a regulilor vietii sociale,
democratice intr-un stat de drept. Aceasta urmareste initierea copiilor in practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranta si
respect fata de sine si fata de ceilalti, constient de drepturi si de datorii, liber si deschis spre alte culturi.
Prin morala se intelege in mod curent, un ansamblu de norme, reguli si deprinderi, obiceiuri, mentalitati, sentimente si trairi, valori, idealuri
si scopuri care calauzesc omul in viata personala si sociala. Ea se prezinta ca un sistem de deprinderi, sentimente si convingeri de comportare,
sedimentate prin traditie in norme si precepte de conduita ale comunitatilor umane si ale individului. Educatia morala urmareste sa formeze si sa
dezvolte calitati si insusiri pentru ca, pe baza lor, individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala. In general,
prin educatia morala se urmareste formarea individului pentru a face bine si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de
respectarea cotidiana a normelor si principiilor morale.
Educatia civica urmareste, in esenta, cultivarea unor raporturi corecte intre stat, organele si institutiile sale si individ, intre indivizi, ca
cetateni ai unei societati bazata pe legi si reglementari, pe norme si reguli care asigura convietuirea, linistea si eficienta tuturor activitatilor ce se
desfasoara, pentru ca fiecare individ si societatea, in ansamblu, sa poata exista si sa se dezvolte.
Intre moralitate si civism exista atat asemanari, cat si deosebiri. Educatia civica este mai mult circumscrisa unei anumite societati, unui
anumit grup social determinat istoric si geografic; educatia morala vizeaza aspecte mai generale, universal valabile.
Metodele de educatie morala si civica sunt aceleasi. Ele presupun cultivarea unor virtuti comune, ca: harnicia, stapanirea de sine, spiritul de
abnegatie, infranarea egoismului, ajutorul reciproc, cinstea, punctualitatea etc.
 82

Atat educatia morala, cat cea civica urmareste sa realizeze o disciplina libera sau o libertate disciplinara, dar nu poate fi admisa libertatea fara
respectul unor principii,al unor norme la care s-a aderat constient.
Atat in educatia civica,cat si in cea morala trebuie armonizate doua cerinte:a disciplinei si a adeziunii la ordinea necesara bunei convietuiri si a
dorintei de libertate a individului.
Principalele institutii sociale care se implica in educatia morala sunt: familia, gradinita, comunitatea, Biserica, institutiile cultural-educative,
mass-media.
Influentele si actiunile educative pe care le exercita institutiile sociale se afla in stransa interdependenta, de aceea este important ca ele sa se
desfasoare convergent, unitar, gradinita si familia avand in acest sens, un rol "catalizator".
Familia ofera copilului un mediu afectiv, social, cultural. Mediul familial, mai ales sub aspect afectiv, este o scoala a sentimentelor in care se
modeleaza sub acest aspect personalitatea. Copilul traieste in familia sa o gama variata de relatii interindividuale copiindu-le prin joc in propria
conduita.
Cu tripla functie "reglatoare,socializatoare si individualizatoare", familia contribuie in mare masura la definirea personalitatii si conturarea
individualitatii fiecarui copil.
Din punct de vedere practic,responsabilitatea sociala a parintilor se realizeaza in raport nemijlocit cu modalitatea in care pentru educarea
copilului in spiritul idealului de viata acestia stiu sa foloseasca autoritatea lor parinteasca.
Unitatea de actiune a celor doi factori "gradinita-familie" in opera de formare a copilului este conditionata de unitatea de vedere, de un mod
comun de lucru si o buna cunoastere reciproca.
Interesul comun al celor doua institutii trebuie sa determine o miscare de apropiere cu sens dublu, familie-gradinita, gradinita-familie, in
vederea unei suficiente cunoasteri a ambelor parti.
Cadrul metodic al unui schimb organizat de pareri si mai ales de indrumare a parintilor pe anumite probleme este reprezentat de programul
consultatiilor individuale si colective cu teme ca:
- scopul familiei in educatia copiilor,despre noi si copii nostri,cum sa contribuim la formarea si dezvoltarea valorilor morale ale copiilor nostri, etc.
in mod special in cadrul consultatiilor individuale se pot rezolva chestiuni de indrumare concreta pentru fiecare copil in parte in conditiile unei
colaborari de apropiere prietenoasa si multa discretie din partea educatoarei. Facand aceasta mentiune avem in vedere faptul ca adesea neajunsurile
in comportamentul copiilor sunt consecintele directe ale unor situatii nefericite din familiile acestora, situatii ascunse si pastrate atat de parinti cat si
de copii cu un sentiment de justificata jena.
Cadrul mai larg de informare teoretica a familiilor in probleme de pedagogie este acela al adunarilor generale periodice, unde la asa-zisele
mese rotunde cu educatoarele si specialistii se dezbat aspecte importante referitoare la modul de crestere si indrumare a copiilor. Apreciem ca buna
cunoastere a ceea ce copilul trebuie sa primeasca si primeste concret din partea familiei, conjugata cu o munca metodica, pe baze stiintifice, din
gradinita, in conditiile unei bune colaborari permanente dintre familie si gradinita, al unei indrumari suficiente a familiei reprezinta parghii de baza
in munca de formare a prescolarului.
Realizarea educatiei morale poate avea uneori un caracter difuz in practica sau se poate confrunta cu problema relativizarii scalei valorilor
morale. Educatia civica ii familiarizeaza pe copii cu valorile statului de drept,cu drepturile copilului intr-o societate democratica,urmarind
dezvoltarea sentimentelor patriotice, a raspunderilor si comportamentelor specifice cetateanului.
Educatoare,
Iovan Alina-Violeta
Gradinita Vela
 83

Poezia mesaj

Iubiţi natura prea curată!

Când încă nu e prea târziu.
Copii şi vârstnici laolaltă,
Să mai păstrăm pământul viu!

Te-aş îndemna copile să respecţi,

Natura ca pe mama ta,
Te-aş îndemna copile, să respecţi,
Dacă-ai făcut vreodată o faptă rea.

Să învăţăm de la copii,
Ce-nseamnă gingăşie, bunătate,
Şi să iubim copacii încă vii,
Şi tot ce se numeşte vietate!

Şi tu vei fi copile-n locul meu,

Şi vei da sfat celor mai mici ca tine
Şi-atunci vei înţelege rostul tău,
 84

Învaţă că eşti schimbul de mâine.

Nădejdea că va fi mai bine,

În tine e, copilul meu.
Tu înfloreşti zorii de mâine,
Eşti peste neguri, curcubeu!

Cântec pentru Terra

-imnul ecologiştilor-
(pe melodia cântecului „Copăcelul”)

Sunt pe Terra munţi, izvoare

Câmpuri multe roditoare,
Limpezi ape, văi adânci,
Unde oare să te duci?
 85

Bine-ar fi pe acest pământ

Oamenii să aibă-un gând,
Pace între pământeni
Şi iubire între ei.

Să iubim acest Pământ,

Domnul ni l-a lăsat sfânt,
Nu e o misiune grea;
Ocrotim, păzim viaţa!

Refren:

Terra, Terra, Terra noastră

E planeta cea albastră
Unde bine ne simţim
Unde vrem ca să trăim!

Zi de sărbătoare
 86

Azi în parcul plin de soare

Fete şi băieţi sosesc,
Îmbrăcaţi de sărbătoare
Şi uimiţi în jur privesc.
Un, doi, un, doi!
Ce frumos e-n parc la noi !
Un, doi, un, doi !
Ce frumos e-n parc la noi !

Uite scrânciob, tobogane

Şi covorul fermecat!
Coloratele baloane,
Se înalţă nencetat.
Mai sus, mai sus,
Un balon de vânt e dus.
Mai sus, mai sus,
Un balon de vânt e dus.

Hai, copii, cu veselie

Să ne dăm în căluşei
Dii, căluţi peste câmpie,
Alergaţi ca nişte zmei.
Dii, zmeu! Dii, zmeu!
Tii ce călăreţ sunt eu!
Dii, zmeu! Dii, zmeu
 87

Tii, ce călăreţ sunt eu!

88