Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Sãptãmâna 23 - 29.v.2010
Al 226-lea cuvânt
37. Iar \n ziua cea din urm` - ziua cea mare 45. Deci slugile au venit la arhierei [i fari-
a s`rb`torii - Iisus a stat \ntre ei [i a stri- sei, [i le-au zis aceia: De ce nu L-a]i adus?
gat, zic#nd: Dac` \nseteaz` cineva, s` vin` 46. Slugile au r`spuns: Niciodat` n-a vor-
la Mine [i s` bea. bit un om a[a cum vorbe[te Acest Om.
38. Cel ce crede \n Mine, precum a zis 47. {i le-au r`spuns deci fariseii: Nu
Scriptura: r#uri de ap` vie vor curge din cumva a]i fost [i voi am`gi]i?
p#ntecele lui. 48. Nu cumva a crezut \n El cineva dintre
39. Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe c`petenii sau dintre farisei?
Care aveau s`-L primeasc` acei ce cred \n 49. Dar mul]imea aceasta, care nu
El. C`ci \nc` nu era (dat) Duhul, pentru c` cunoa[te Legea, este blestemat`!
Iisus \nc` nu fusese preasl`vit. 50. A zis c`tre ei Nicodim, cel ce venise
40. Deci din mul]ime, auzind cuvintele mai \nainte la El, noaptea, fiind unul din-
acestea, ziceau: Cu adev`rat, Acesta este tre ei:
Proorocul. 51. Nu cumva Legea noastr` judec` pe
41. Iar al]ii ziceau: Acesta este Hristosul. om, dac` nu-l ascult` mai \nt#i [i nu [tie ce
Iar al]ii ziceau: Nu cumva din Galileea va a f`cut?
s` vin` Hristos? 52. Ei au r`spuns [i i-au zis: Nu cumva [i
42. N-a zis, oare, Scriptura c` Hristos va tu e[ti din Galileea? Cerceteaz` [i vezi c`
s` vin` din s`m#n]a lui David [i din din Galileea nu s-a ridicat prooroc.
Betleem, cetatea lui David? 53. {i s-a dus fiecare la casa sa.
43. {i s-a f`cut dezbinare \n mul]ime pen- 12. Deci iar`[i le-a vorbit Iisus zic#nd: Eu
tru El. sunt Lumina lumii; cel ce |mi urmeaz`
44. {i unii dintre ei voiau s`-L prind`, dar Mie nu va umbla \n \ntuneric, ci va avea
nimeni n-a pus m#inile pe El. lumina vie]ii.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 226
SÃPTÃMÂNA 23 - 29.v.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` (†) Pogor#rea Sf#ntului Duh (Rusaliile); 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Cuv. Mihail M`rturisitorul, Ep. Sinadei; Sf. Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Maria lui Cleopa Pr. Ionel Durlea
Luni (†) Sf#nta Treime; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Cuv. Simeon; Sf. Mucenic Serapion; Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Sf. Muceni]` Marciana Pr. Ionel Durlea
Mar]i † A treia aflare a Capului Sf. Ioan
Botez`torul; Sf. Mucenic Celestin
Dar care este oare rodul sf#ntului Astupa izvorul neiubirii, mai ales al
Duh? pizmei, p#r#ul pacatelor \ndata se va usca;
Sa ascultam pe Apostolul Pavel, el ne scoate radacina, atunci ai st#rpit si roadele.
spune, "roada Duhului este dragostea, bucu- Aceasta o zic, nu spre folosul celor pizmuiti,
ria, pacea". (Gal. V. 22). Ia aminte, c#t de ci spre folosul pizmasilor, caci acestia sunt
\ntocmai se rosteste Apostolul si \n ce mare cei care au mai multa paguba dintru aceasta,
legatura stau cuvintele lui, el pune dragostea si ei \nsisi \si pregatesc pieirea.
\nainte, apoi vorbeste despre urmarile ei. El Din contra pentru acei ce sunt piz-
\ncepe de la radacina, si apoi arata roadele. muiti si sufera aceasta cu rabdare, sunt
El pune \nt#i piatra fundamentala, si apoi gatite cununi si rasplatiri slavite. G#ndeste
aseaza zidirea. El face \nceputul cu izvorul si la Abel, totdeauna el va fi proslavit ca un
apoi vine la r#u. drept, \n toate zilele se va vesti lauda lui, si
Intr-adevar, noi nu putem simti bine tocmai uciderea lui i-a adus asa de mare
bucuria mai intai pana ce nu socotim noro- slava, \nca si dupa moarte glasul lui nu a
cirea altora ca pe a noastra, si binele amutit, si de-a pururea p#raste el pe uciga-
aproapelui nu il privim ca pe al nostru. sul sau.
Aceasta insa nu se poate face, daca mai \nt#i Cain a ramas \n viata si a secerat rodul
nu a domnit dragostea \ntru inima noastra. faptei sale, caci si-a petrecut zilele sale \ntru
Adica dragostea - radacina si izvorul si frica si cutremur, Abel \nsa zacea pe pam#nt
mama a tot binelui. Ea, asemenea unei sugrumat, dar vorbea dupa moartea lui cu
radacini, produce mii de ramuri ale faptei- mai mare curaj dec#t acela. Precum pe Cain
bune, se varsa ca un izvor \n nenumarate pacatul l-a facut at#t de nenorocit, \nc#t
p#raie, si asemenea unei mame \mbratiseaza ducea o viata mai amar#ta dec#t moartea,
pe toti cei ce scapa la d#nsa. Fiindca Sf#ntul asa pe Abel fapta cea buna l-a facut \nca si
Apostol Pavel foarte bine stia aceasta, a dupa moartea sa mai slavit si mai renumit
numit-o rod al Sf#ntului Duh. dec#t \nainte.
Dar \ntr-alt loc ii da el o numire asa de Asadar, pentru ca noi at#t aici, c#t si \n
mare, \nc#t o numeste plinire a legii. cealalta viata, sa avem o \ncredintare tare, si
"Dragostea, zice el, este plinirea legii" (Rom. sa seceram fericita bucurie ca rod al acestei
XIII, 10). sarbatori sa aruncam hainele cele necurate
Chiar Hristos, Domnul lumii, declara ale sufletului, dar mai ales pizma sa o depar-
avutia dragostei, ca dovada cea mai adevara- tam!
ta, ca cineva este ucenicul sau, c#nd zice: De am avea mii de \nsusiri bune, toate
"\ntru aceasta vor cunoaste toti, ca ai mei nu ne ajuta, \ntruc#t ne schimonoseste
ucenici sunteti, de veti avea dragoste \ntre aceasta ur#ta meteahna. Dea Dumnezeu, ca
voi" (Ioan XIII, 35). De acea sa alergam la noi toti sa fim slobozi de d#nsa! Inchideti
dragoste, sa ne lipim de ea si cu d#nsa sa deci Satanei intrarea din toate partile, pen-
praznuim aceasta sarbatoare. tru ca voi, plini de \ncredere si de veselie, sa
Caci unde este dragostea, de acolo iesiti \ntru \nt#mpinarea Imparatului ceru-
lipseste micimea sufletului; unde este lui. C#nd El va veni, spre a va face partasi de
dragostea, de acolo pier patimile cele nebune bunurile sale cele negraite pe aceia care au
ale inimii, caci dragostea, zice Apostolul, "nu petrecut viata lor cu fapte bune si cu cucer-
se trufeste, nu se \ng#mfeaza, nu se poarta nicie, \ntru Hristos Iisus Domnul nostru
cu necuviinta,, (I Cor. XIII, 4, 5). Dragostea caruia se cuvine cinstea si slava, acum si \n
nu pricinuieste aproapelui nici o vatamare, si vecii vecilor! Amin.
unde domneste dragostea, acolo nu se vede
nici un Cain si ucigas de frate. din "Predici la duminici si sarbatori"
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 226
sfânta treime
95. Pentru ce numim, \n articolul I Traditia primelor trei veacuri mar-
din Simbolul Credintei, pe Dumnezeu, turiseste fara sovaiala credinta \n existenta
"Tatal"? Sf. Treimi. Au marturisit cu caldura despre
Dumnezeu este unul dupa fiinta Lui. Sf. Treime: Sf. Clement Romanul, Sf.
Descoperirea dumnezeiasca ne \nvata \nsa Ignatie, Sf. Policarp, Aristide, Sf. Iustin,
ca acest Dumnezeu, unul dupa fiinta, este \n Atenagora, Teofil al Antiohiei, Sf. Irineu,
trei persoane: Tatal, Fiul si Sf. Duh. Aceste Clement Alexandrinul, Origen, Tertulian,
trei persoane sau ipostasuri dumnezeiesti Novatian. Sf. Parinti ai veacurilor IV si V s-
alcatuiesc Sf. Treime, taina de nepatruns de au \ntemeiat ne\ntrerupt pe aceasta traditie,
mintea omeneasca si \mpartasita noua prin \n toiul luptelor lor contra arianismului. Se
Descoperirea dumnezeiasca. Cuv#ntul pot cita \n aceasta privinta mai ales Sf.
"Tatal" din Simbolul Credintei ne arata Atanasie, Sf. Epifanie, Sf. Ilarie si Fer.
prima persoana a Sf. Treimi. El arata \nsa si Augustin. "|n unitatea firii sunt trei per-
legatura fiasca pe care noi, credinciosii, o soane" zice Tertulian. "O singura
avem cu El, caci El este "Tatal nostru", asa Dumnezeire si un singur Dumnezeu \n trei
cum spunem la \nceputul Rugaciunii ipostasuri", declara Sf. Atanasie .
Domnesti. 98. Cele trei persoane sau trei
96. Se vorbeste \n Sf. Scriptura ipostasuri pot fi \ntelese ca trei dum-
despre aceste trei persoane sau ipostasuri nezei?
ale singurului Dumnezeu? Cele trei persoane dumnezeiesti nu se
|n Sf. Scriptura se vorbeste \n multe \nteleg ca persoanele omenesti, ci \n felul \n
locuri despre cele trei persoane sau iposta- care ne arata M#ntuitorul \n Evanghelia
suri ale Dumnezeirii. Amintim numai dupa Ioan c#nd zice: "Eu si Tatal Meu una
c#teva: |n Vechiul Testament, Dumnezeu- suntem" (Ioan 10, 30). "Legatura Tatalui cu
Tatal Se adreseaza celorlalte persoane ale Fiul si a Fiului cu M#ng#ietorul (Sf. Duh)
Sf. Treimi: "Sa facem om dupa chipul uneste pe cei trei unul cu altul. Acestia trei
Noastru si dupa asemanarea Noastra" (Fac. sunt una, nu unul, dupa cuv#ntul: "Eu si
1, 26). |n vedenia lui Isaia, \ngerii "strigau Tatal Meu una suntem", una dupa unitatea
unul catre altul si ziceau: Sf#nt, Sf#nt, Sf#nt, fiintei, nu dupa unitatea numarului" . Cele
Domnul Savaot, plin este tot pam#ntul de trei ipostasuri, zice Sf. Grigorie Teologul,
marirea Lui" (Isaia 6, 3). |n Noul Testament, sunt o singura Dumnezeire si "o singura
cu prilejul Botezului Domnului nostru Iisus Fire \n trei proprietati, \ntelegatoare,
Hristos, s-au aratat toate cele trei persoane desav#rsite, exist#nd prin ele \nsele,
ale Sf. Treimi: Tatal, arat#nd lumii pe deosebite \n numar, dar nu deosebite \n
Fiul si binecuv#nt#ndu-L, Fiul primind Dumnezeire".
botezul de la Ioan, iar Sf. Duh cobor#nd Acelasi Sf#nt Parinte explica felul unirii
asupra Fiului, \n chip de porumbel (Matei 3, ipostasurilor astfel: "Se deosebesc fara sa se
16-19 ; Luca 3, 21-22; Ioan 1, 32; 15, 26). \mparta, ca sa zic asa, si se unesc deosebit.
Trimit#nd pe Sf. Apostoli la propovaduire, Unul \n trei este Dumnezeirea si trei fac
M#ntuitorul le spune: "Drept aceea, una". Nu sunt, deci, trei dumnezei.
merg#nd \nvatati toate neamurile, 99. Care e legatura ipostasurilor
botez#ndu-le \n numele Tatalui si al Fiului si \ntre ele?
al Sf. Duh" (Matei 28,19). Desi mare taina, lucrul acesta a
97. Sf. Traditie marturiseste exis- fost lamurit pe larg de Sf. Parinti. Sf.
tente Sf. Treimi? Chiril al
nr. 226 Cuvânt spre folos pagina 8
Alexandriei ne spune ca Firea dumnezeias- ta cu Acesta. Fiul e Fiu dinaintea veacului si
ca, simpla si necompusa, e largita de \nsusir- de totdeauna. El nu Si-a \nceput c#ndva
ile ipostasurilor si de deosebirile de per- existenta, ci de c#nd e Tatal e si Fiul. Si c#nd
soana si de nume. |n fiecare persoana se g#ndim la Tatal, g#ndim si la Fiul. Fiul nu e
\ntelege \ntreaga Fire \mpreuna cu \nsusirea creat, cum pretindea Arie, ci e nascut din
ei, adica cu ipostasul. Ram#ne fiecare ceea Tatal, dar nu printr-o nastere omeneasca,
ce este, av#nd \n sine si pe celelalte, prin nici constr#nsa, ci printr-una voita si fireas-
unirea fireasca cu ele. Tatal este \n Fiul si \n ca. E o nastere necuprinsa de mintea ome-
Sf. Duh. De semenea si Fiul si Sf. Duh Se neasca. Fiul si Tatal sunt una ca
afla \n Tatal, iar Tatal, \n ceilalti doi . Dumnezeire, ca fire, ca vesnicie, ca vointa,
100. Cele trei ipostasuri voiesc si ca lucrare, ca bunatate etc., dar Se
lucreaza separat sau la un loc? deosebesc ca ipostasuri: unul e nascut, pe
Sf. Ioan Damaschin spune ca fiecare din cele c#nd celalalt e nenascut; \n aceasta privinta,
trei ipostasuri nu voiesc si nu lucreaza Tatal este izvorul si cauza Fiului. Fiul Se
aparte, separat si deosebit, ci \mpreuna . Sf. deosebeste, apoi, si de Tatal si de Sf. Duh,
Treime e o singura fire, o singura vointa, o prin aceea ca El Si-a luat asupra-Si lucrarea
singura lucrare, o singura putere, o singura m#ntuirii. Numele propriu al Fiului este
autoritate, pentru ca e o singura "Cuv#ntul". El Se numeste si "|ntelepciunea
Dumnezeire . lui Dumnezeu. El e Cuv#ntul, Stralucirea si
101. Ce au \mpreuna si ce au Chipul Tatalui" .
deosebit persoanele Sf. Treimi? 104. Prin ce Se deosebeste mai de
Tatal, Fiul si Sf. Duh au \mpreuna aproape Duhul Sf#nt?
\nsusirea de a fi nefacuti si Dumnezeirea. Duhul Sf#nt purcede din Tatal, cum
Fiul si Sf. Duh au \mpreuna \nsusirea ca spune |nsusi M#ntuitorul: "Iar c#nd va
sunt din Tatal. Tatal este nenascut, Fiul este veni M#ng#ietorul, pe Care Eu |l voi trimite
nascut, Sf. Duh este purces. voua, de la Tatal, Duhul adevarului, Care de
102. Prin ce Se deosebeste mai de la Tatal purcede, Acela va marturisi despre
aproape Tatal? Mine (Ioan 15, 26). |nsusirea Lui personala
Tatal este nenascut. El nu primeste este de a fi purces din Tatal de a Se face
existenta de la nimeni, nu are cauza. El e cunoscut dupa Fiul si \mpreuna cu Acesta .
izvorul celorlalte doua persoane. Dumnezeu El e sfintenia \nsasi si prin aceasta izvorul
e Tata din veci. El nu este \nsa Tata \n felul Sf. Har, Care desav#rseste opera M#ntu-
omenesc. El n-a \nceput sa fie Tata \n timp, itorului, dupa \naltarea Sa la cer: "Iar c#nd
dupa \mplinirea v#rstei, odata cu aparitia va veni Acela, Duhul adevarului, va va
puterii de a naste, asemenea oamenilor si calauzi pe voi la tot adevarul... Acela Pe
celorlalte vietuitoare. Dumnezeu e Tata deo- Mine Ma va slavi, pentru ca din al Meu va
data cu vesnicia. El e, deci, totdeauna Tata . lua si va vesti voua" (Ioan 16, 13-14).
103. Prin ce Se deosebeste mai de
aproape Fiul? extras din
Fiul este nascut, este Unul-Nascut, |nvatatura de Credin]` Cre[tin` Ortodox`,
fiind \mpreuna vesnic cu Tatal si deofiin- Apologeticum 2006, p. 35-37