LEGn£ PRnUcRARn PRIN DEFORMARE PLASTlCA

1. Notluni de bad

Preluerarea prin defonnare plastica se foloseste pentru obtmerea unor piese de c81itat~ superioara; avan~ 0 structura metalograficiiav811tajoasa (cu grlunli mici) ti 0 r~zistentA ~canielt bunA; se llPlicA la rece (la temperatura ambiantA) sau la cald .

• Prelnerarile la cald se aplieA materialelor cu limits de ~Urgereridica~ in, special otelurilor,'dar §i unortipuri de alsme, bronzuri, cu plasticitate,mai redusA.

Prelucrtmle Ia rece se aplieAin speqialaluminiului ~i aliajelor selecu plasticitate mare, aliajelor pe baza.de plumb, ca ~i unor bronzuri ,i warne.

Indifercnt de tipul concret al prelucrarii prin defOnnare plastieA, existA 0 serie de comportamente generale eomune ale materialelor metalicesupuse defonnarii. Acestea sunt demonstrate matematicin teoria plasticiti\tii, deci constituie obiectul' unor teoreme. Aceste teoreme sunt denumite in mod curent Ltgile Prelucriirtt prin DeformarePlastica. Prineipale sunt utntMoarele:

Legea volumului constant. Aceasta lege poate fi enuntatA astfel: ca elect al prelucreri prin defonnare plastics, forma ~i dimensiunile materialului pre)ucr~t se

modifies dar volumul acestuia rAmAne constant.. \ .. ,~ ..

Leges se refers la efectele exclusive ale deformarii plastice, neluindu-se in considerare eventualele rnodificari ale volumului materialului datotate altorcauze decaf defonnarea plastica, ell de exemplu: exfolieri, arderi ~i altele.

Figura 10.1 ilustreaza aceasta lege: semifabricstul initial,cu dimensiunile caracteristice a, b, c, are vo1umul V. Supus uneiasau: mai multor deformAri plastiee succesive, capAtl infmal dimensiunile diferite aI, b1, CI ~i consecutiv 0 altA fonna, dar volumulfinal VI rAmane egro co volumul initial V.

/1 /
t eo
f Vo
I
)-- - - I'
I,
Ito ~. Fig. 10.1

Pe beza acestei legi putem caleula dimensiunile semifabricatelor initiale, CUI1O$CantJ. dimensiunile finale si fonna geometric A a semifabricatelor initiale.

1"'¥-A-i V = V deci daca a' b' C = a . b . c

.vm,; I, I 1], .

atunci lungimea semifabricatului initial rezultl estfel: c == ar'lJ,r c} / a: b.

Putem deci portiona (debita) materialul initial lr.lungimea necesara, calculatil,

LegeR minimei rezisten1e: intr-un corp supus deformarii plastice, particulele lui se deplaseaza in directia in care acestei deplasarii i se opune 0 rezisten~ minima.

Rezistenta la deplasare este opusa de catre suprafetele active ale sculelor ce prelucreaza materialul, obligand-l sA ia 0 anumita forma §i pozitie la contactul cu suprafetele sculelor; dar aceasta rezistenta este opusa §i de catre particulele vecine ale fiecarei particule. Cu cat acestea sunt mai numeroase pe 0 anumita directie §i intr-Wl anumit sens, eu atat rezistenta opusa deplasarii particulei in acea directie §i in ace} senseste mai mare. tn consecinta, partieulele se deplaseaza spre suprafetele libere pe drumul eel mal seurt, adica iii direetia ,i in sensul in care distanta de la partieul! la suprafata tiberA este minimA.

Figura 10.2 ilustreazA evolutia suprafetelor libere ale unei piese supusa la refulare, subactiunea unei forte F, intre d9ua suprafete plane rigide; suprafata biteraU1liberA se bombeaza, iar in sectiunea A .. A, care este initial un dreptunghi, deplasarile particulelor sunt cu atat mai mari eu cat distants de In fiecare din ele la conturul exterior al sectiunii este mai mica. Dimpotriva pe directia diagonalelor, pe care distarita la conturul exterior al sectiunii este maxima, deplasarile particulelor sunt minime. Consecutiv, sectiunea initiala se transforms treptat intr .. o elipsA, iar daca prelucrarea continua, aceasta devine circulara,

Fig. 10.2

Suprafata Inl1;I.I~

Legea coexistentei deformatiilor elastice co eele plastiee: in timpul . prelucrarilor prin deformare plastica, pe langa deformatiile plastice, exists ~i deformatii elastiee,

Un material supus unor forte se deformeaza mai mtdi elastic, pana 1a atingerea liniei de curgere, dupa care se deformeaza plastic, eventual paull la rupere ..

Deci deformatiile elastice existA ehlar inainte de a aparea cele plasttee.

Ele dispar inmomentul incetarii actiunii fortelor, dar in timpul exercitarii fortelor

de deformare plastica ele existl. .

Figura 10.3 prezinta diagrama Hooke, de solicitare la intindere a unui material metalic, in' domeniul plastic. Daca se opreste solicitarea in punotul A se constata eA materialul se relaxeaza elastic . dupa dreapta A C ~i-§i diminueaza

drfQrwatia specificl pBnlla valoarea OC, care este plasticll; deci I"ema~q,tlr;t dar 1lIAi lJ1i~ decat deformatia tol81A DB.

Fig. 10.3

J)ifer~ CB ~ (}B - DC nu este -alta decat deform_fl. ~lqtkl exmentA, in punctul c A, a1 .~ituhti solieitarii.

1M figura 10.4 se

ptezinta ihrstrarea actiunii legii t

coexistentei defmmatiilor

elastiee. en cele. plastice in . eazul incovoierii uneipiese ,: din tablA"'sau baJA.

La aplicarea une) forte F piesa se indoaie la unghiul

a, dhf. la in"etatea' actiunii fortei piesa revine spre forma initials en valoarea 'unghiularli

Llt%.

F Fig. 10.4

PI_ "-ttl dup'l relaxerea elastlcl

Evident, trelitnie sA tinem . cent de aceste reveniri elastice atunci cihld proie'e'llm prelucrArile ~i sculele de debmare p1astiei.

Legeatensillnilor interne: ca urmare a solicitarilor exterioare, in corpurile supuse defontUirii plastice apar tensiuni interne; la incetarea solicitiiriior, tensilJllile mutne riRd sA se echilibreze reciproc.

Tensiuaileinacme apar in QOl'puri. ca unnere a solicitlrilor exterioare, Aeeste solicitlri nu actianeazl in lontA '"Ala OOI'pV.\ui, unifOrm. eide fapt dnar pe suprafala exterioarJ. in zone limi"'tc Di. aceaSlil CftU7l\, ipoteza si.pliik.rie a lui Bernoulli, care wite Wlih,rntftHte. repartjfiei eforturllar unitare in corpurile solicitate .in eXiErior, este val_ill rea1mente in extrem de Ptltlne ~azurj de deformare plasticl. Aceastli neuaibwnit8te conduce Is aparijia W10f importsnte tensiuni inw,me, incerpurile defonpate plaltic. in mornentul incetlrii sarcinilor exterioare spar deformatii elastice de ~taxaJe:, explicate ~i prin reechilibrarea partlulA a tensiunilor interne.

Echilibrarea reciprocl a tellsi1Nor nu se deslvru.-~~te Intr-un timp scurt, existand numai 0 tendintA in acest sens, vizihi14 in momentul incetlYii aqiWlii fortelor exterioare, Bfa <cum s-a arlitat. Ea continuA, insl uneori un timp indeJungat, ceea ce face ca piesele deformate plastic, san acelea din care se indepArteazl straturi de material sA sufere ulterior deformatii, foarte mici, uneori un timp indelungat. Pentru prevenirea acester fenomene, se aplic~ dopA defonnarea

plastics, un tratament tcrmic de detensionare. .

Legea similitudinii: La prelucrarea prin defonnare plastic! a douA corpuri asemenea, (avand aceeasi forma, ~i dimessiunile caracteristice liaiare proportionale, notatecu indica 1 ~i respectiv 2) din acelasi material, avand aceeasi structuri metalografica pe toatA durata prelucririi, cu aceleasi temperaturi de inceput §i respectiv de sfar~it de prelucrare, exista relatiile:

). presiunile specifice (p 1; p~ necesare de aplicat pentru realizarea qefonnirii plastice sunt egale.p, = PJ;

). fortele necesare deformarii (FI; F:J) sunt proportionale cu plttratul dimensiunilor liniarecaracteristice: F ffz= (1"'_' (/,!IJJ;

). valorile lucrului mecanic necesar defonnArii (LI; L:J) sunt proportionale cu cubul dimensiunilor lineare caracteristice:

La,= (llllzj' (lI/tJ' (1111,) = (llll~ic

Cunoasterea aeestei legi pennite efectuarea unor cercetAri ex:perimentale pe modele miniaturale, co jm coasum lDal mic de material, de eaergie f.i d. fonduri.

In afara de "Jegile defonnArii platice" 1JllIlI*IlbIte, exist! ~. alle numeroase teoreme care au important! practic:i ill creeIiuI- efieietd 8 prelucrilriior prirl deformare plasticS, dar din lips! de ....... _ mal ia&lstIm asupra acestora.

2. Destl~uJll8rea Incririi

Se va prezenta 0 ptesa IIidrauItcI ......... iftcerclri mecaaiee, ., tipul <*ei

prezentate in figura 10.5. . .

Notaf,iile folosite sunt: 1 .. bIudII. """'_, 2 - pupitrul de COJDaDdI, 3 - cadran indicator ali>rtei. 4 - c~ 1IidraQc, S - piston, 6 - cilindru bidraJlic. 7'- platanul superior, 8 - platamd inferior, 9 - dispozitjv de prindere inferior, 10 _' placa de bazA.

Fig. 10.5

!tt)va veri fica legea vol.mutui constant, prin refularea unei epruv ... prismatice de pkimb carela i se deieTIltinil volurnul, inaiHte ~i dupil refulare.

In timpul rewlm-ir se vor citi si nota valorile variabile ale forteit $i grosimii epruvetei.

Se va desena epruveta tnainte ~i dupa refulare.

Se vor calcula deformatiile epruvetei pe directia fortei ~i se va trasagraficul for,a- deplasore.

Prio lmpartirea fortei la aria finalil a epruvetei in plan normal pe directia fortei, se va calcula efortul unitar existent in material in momentul soHcitarii maxime a eeestuia.

Pe a.;ee~i epruvetA, refulata pana la o grosime mil1ilflil; se va verifica legea minimei rezistente, conform figurii 10.2.

Se va verifka legea coexistentei deformatiilor elastice eu cele plastice, eu cateva experimeme desfasurate pe materiale diferite, sad eu grosimi diferite conform figurii 10.4. Se va face schita epruvetelor, inainte, in timpul ~ dup~ aplicarea fortei maxsne de deformare.

3. Sugestil pentru comentarea relultateJor ,i coaeluzii Se vor cementa:

.. importanta cunoasterii legilor deformarii f'iastice,

- diversitatea tipurilor de prelucrari prin deformare plastica, .. valorile rezultate in unna experimenteior,

~ conditiile de efectuare a masurarilor ~ precizia rezuhatelor acestora

Se va compara comportarea epruvetelor din materiale d;ferite, sau eu grosimi diferite.

Se vor da exernple concrete de prelucrari prin deformare plastica ce S8 cunosc.

Se vor trage concluzii privind avantajele ~i dezavantajele prelucrarilor prin def • .,rmare plastica, domeniile in care diverse tipuri de prelacrari prin deformare plastic! sunt foarte avantajoase.

PRaUCRAREA PIHN EXTRUZHJNE

1. Notiuui de ba.a

Extrudarea .este un ,proces de preI\Jcrare prin deformare plastid\ ia c.e semifabricatele ini&1ele sunt pqsate in cavitati ale unor matrite pana la solicitAri de compresiane superitJ.e" liltniteide~ QIlTgQ"e, materialul ie~ind din matrite pria

ori ficii special prevAzute in acestea Se ,aplici la cald sau la rece in specie} l.llaleritllelor cu foartemare plasticitare (aliaie pe bazt\ de Ph ,i de AI, d. re@uHita caM .1iajelor de Cu, ~i foarte rar, la catd, otelurilor cu PUtin carbon, pentru semifabricate en sectiuni (oane mici) . Extrudarea se reali~e81..l au "oml nor prese.

9. directia ~i sensu} lllIi~clirii materi .... i actrodat fata de cele ale ffJt1:ei F distingem procedeele:

8~ tl - Extrudarea direeta,

~ pre7..,tata in fig. 11. 1, caractwizatl

prin aceea d\ materialul extrudat se deplaseazft in aoeeasi dir~e ~ in ~i SIWlS ell actiunea fo.rtei F;

b - Extrudare inversa, ~ir1Oatl in 'f~a t 1.2. In acest caz materialul extrudat se deplaseaza paralel ~ _sens~""ar cu f~ exterioara F;

Inl1olal, presat

Fig. 11.1

matrita

..."Ifllbrfoatul pree.t

( poe • .,.,1;'-' pI......,u ... >

Fig. 11.2

Fig. 11.3

e - Extnl(lare omnbinRta. ilustratA in figura 1.1. J, avand awt elemente caracteristice extrudArii directe cat ~i celei inverse;

Cel mai frecvent se extrudeasa bare, levi ~i profile de Al §i ~ de AI, aateritA plasdeitAtii mari 8> acestor materiale.

In laborator se vor face ftemensU'atH de extrudare a plumbului.

Fig. 11.5

d - Extrudare transversals, preZlhltata in figura l1A.

Dezavantajulextrudarii este acela (1ft fortele de extrudare sunt (mute marl datorita fttrtetor de freeare, care franeazA procesul.

Consecutiv,

sectiunile trans-

. versale ale semifa ... bricatelor extrudate SlIDt relativ mici, de ordinul mm2 panl Ia mii de mm", in functie de material. .

pi •••

plesa

Fig. 11.4

Dorn

1. Experimente privind extrudarea

Se "or studia ~i schita elernentele coastructive ale unei matrite de extrudare. Se va S'Chi,ta un semifabricat ce urmeaza 3 fi extrudat

Se 'executa 0 extrudare, urmarindu-se '11 notandu-se evoletia fortei de extrudare.

Se va studia ;~ schita piesa extrudata, evidenpindu-se dimensiunile, abarerile acestora ~j calitatea suprafetelor malizat. prin extrudare.

Cu metodiea de la TEMA 3 .. prin masuratori repetate in diverse zone a1e suprafetei extrudate, se va determina valoarea abaterii maxime constatate, se va exprima aceasta abatere in unitati Qe.tolta"nntA 11so si, en ajutorul tabelului 3.1 se va determine treapta de precizie a extrudaris efectuate.

;, Sugestii pentru eomentarea rezultatelor f,i concluzii Se VOT comenta:

productivitatea, precizia, ~gozitatea snprafetelor ~ alti indicatori tehnico-economici ai prelucrarilor studiate,

- stare a sculelor, dispozitivelor ~ verificatoaselor, • avantajele.si dezavantajele extrudarii,

- masurile necesare pentru asignrarea securitapi muncii 18 pre1ucririle prio defonnare plastica.

PRELUCRAREA T ABLELOR ~I SARMELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA ~I TAIERE

1. Notiuni de bazi

De regula, tablele ~i sarmele se prelucreaza prin taiere fiind supuse la forfecare, iar forma spatiala a semifabricatelor taiate se obtine aplicandu-se eel mai des solicitari de incovoiere.

1.1. Taierea prin forfecare

Forfecarea se poate realiza dupa 0 directie rectilinie sau dupa un contur de o anumita forma. In primul caz, taierea tablelor se realizeaza in scopul "debitartt" (portionarii) materialului, iar in cazul al doilea se urmareste obtinerea unor sernifabricate sau piese finite, eu un contur mai complex, avand eventual ~i decupaje, exterioaresau interioare.

In figura 12.1 se prezinta schema de principiu a forfecarii, in sectiune transversals fata de taisurile seulelor.

F

cutlt superior Mobil

Taierea dupa 0 singura directie se executa aproape intotdeauna pe foarfece (de regula mecanice), far taierea dupa contururi (inchise sau desehise) . se realizeaza aproape intotdeauna cu ajutorul unor scule numite stante.

Taierea dupa 0 singura directie

tit I (' I se executa aproape intotdeauna pe

cu nrer or fi _J. ... d

I oarrece mecaruce, tar taierea upa

contururi inchise sau deschise se realizeaza aproape intotdeauna Cll ajutorul unor scule numite stante.

in toate cazurile, materialul se foarfeca pe 0 suprafata aproximativ

Fig. 12.1 normala pe suprafata plana a tab lei, a carei arie Ao este determinata de:

- lungimea conturului solicitat la forfecare L, in mm;

- grosimea tablei s, in mm.

In cazul in care forfecarea se face intre muchii (taisuri) paralele, ana suprafetei de forfecare Ao se calculeaza conform relatiei:

Ao = L . s [mm2]. (12,1)

Forta necesara forfecarii Ff §i separarii efective a materialului este direct proportional a eu aria Ao §i cu efortul unitar de rupere prin forfecare (notat Cll Rf, sau ell "'~ fiind ceva mai mare dedit produsul acestor marimi:

02.2)

In relatia (12.2) rezultatul se exprima in N sau daN, dupa cum valoarea Rp se introduce inMPa (1 MPa == 1 Nlmm2) sau in daNlmm2.

De obicei efortul unitarde rupere (rezistenta de rupere) prin forfecare are valori in circa 15 .. 25% mai mici decat rezistenta de rupere prin tractiune Rt:

Rj= (O.75 ... 0,85)·R/~ (12.3)

In figura 12.2 se prezinta schema de principiu a tliierii prin forfecare pe foarfece CD tii~uri paralele.

In cazul in care

forfecarea se executa intre

Cutitul , doua muchii inclinate intre ele

mobil eu un unghi A. (fig. 123), 18 un

Tai$ul-I::::;:;::;:::;~:;:;:;:::;:;:;::;:;;::I T aisul fix moment dat este solicitata

mobil numai 0 zona Ao, de forma triunghiulara, mai mica- dedit aria totala a intTegii taieturi.

in acest caz, forta necesara prelucrarii, PI este datA relatia:

82 -ctg a

F/= (1,1. .. 1,3) -Af) ·R, = (1,1 ... 1,3) . -·_·Rj IN, daN]. (12.4)

2

Cutltu! fix

Fig.l2.2

Taisul mobil

Fig. 12.3

Cut/tul fix

Ta/sul fix

. . Rezulti ci dacli· unghiul A. creste, va scadea manmea ariei AD ~i vom avea

fOJ1emai miei.in acelasi timp va crestemarimeacursei cutitului mobil, necesara tAierii intregii llitimi a materialului si, simultan, vor aparea tendinte de deplasare la_endA amateriaIului,in lungul tAi~ului fix, ceeaee conduce la scaderea preciziei tllerii. Din acestemotive, valorile curent utilizate ale unghiului a sunt de 3, .. 8°.

Precizia tweturilor este in mod obisnuit in treptele 13. .. 16 (1 S 0).

Pentru precizii mai bune, ea ~i pentru taieturi eu eonturnri coroplexe, se apeleazA la ,tantare.

In cazul §lantArii, materialul este forfeeat de regula dupA un eontur nerectiliniu (circular" sau campus din linii frante sau arce de cere, fonnind poligoane) in scopul dftupl.,U san al perforlrii wei piese, prin forfecare. in cazul decuparii se urmareste separarea unei piese, sau a unui element dintr-un semifabricat mai mare, iar la perforare se urmareste obtinerea unei gauri in piesa,

In figura 12.4 se prezinta schema de principiu a ~tanlArii. Prelucrarea are Ioe prin forfeearea materialului intre 0 placa de taiere ~i un poanson, ambele 8vAnd tfti§uri cu acelasi eontur. Poansonul strapunge materialul prin forfecare ~i se opreste dupa ce atrecut de muchiile placii de taiere, printre acestea .. Poansoanele sunt ghidate precis fatA de placile de taiere, eu ajutorul unor placi de ghidare, sau cu ajutorul unor coloane de ghidare,

Tabla (banda)

F

Este necesar ca tii§urile sa fie executate foarte precis, cu un joe j

~~~~~_ Placade cat mai mie intre poanson

ghldare ~i placa de tAiere:

i = (0,05...0,15)'8 [mm] (12.S)

unde s este grosimea Ptaca de tablei §tantate.

talere

Fig. 12.4.

tn tipul §tantArii se foarfeca simultan un complex de suprafete, fiecare dintre acestea Bvfuld aria Ai'

Forts rezultanta necesara forfecarii F rjva tine cont de suma aeestor n arii:

n n

Frf= (l,1 ... 1,3)·Rf'L Ai = (1,1. .. 1,3) . R, . S • L L, [daN) (12.6)

i~ 1-1

L, reprezinta lungimea fiecarui contur de forfecare, definir, eu 0 forma geometries elementara

Pozitia rezultantei fertelor de forfeeare se poate preciza intr-un sistem de ooordtmate rectangulare, cu ajutond relatiilor:

n

LXi' Ai

1=1

Xrf =~1J---

I:~

I"")

Int.rueit in fiecare arie AI = S • LI rezultl:

n

LYi . Ai

1=1

Y if = =r=:

LAf

I=}

putem scoate factor comun grosimea s,

(12.7)

(12.8)

1.2. Prelucrarea prin deformare plasticA, lirA tiiere

Dintre numeroasele procedee de prelucrarea prin deformare plastica fm:i tliere, in laborator se vor studia prelucrarile de indoire in dispozitive, curbarea eu role (valtuirea) ~i indreptarea, prezentate ca principiu in figurile 11.7, ]2.8 ~i respectiv 12.9.

La toate procedeele trebuie avut in vedere fenomenul revenirii elastice: dupa aplicarea forte lor de incovoiere pfula la unghiul a, materialul revine elastic cu unghiul ~a, nlmfulfuld cu deformatia permanentace;

Fig. 12.7 {ndoirea in dispozitiv universal

Semlfabricatul curbot

Rola R2 - robatoblll!!

Fig. 12.8 ~ Valtuirea

\ ' ...

Rola R1- motoare F

Role motoare

Role de indreptare

Fig. 12.9 fndreptarea cu role

~

Deformarea Inltiali

A.., Deformarea finali

Moto-reductor

2. Desfl,urarea experimentelor

Se vor studia organologic utilajele, dispozitivele ~i sculele din laborator ~i se vor face prelucrari demonstrative de debitare pe foarfeca ghilotina, prelucrari de indo ire, de valtuire, de indreptare ~i de stantare.

Decele mai multe ori, alegand in mod convenabil pozitia axelor, in diversele cazuri practice calculul coordonatelor (Xrj. Yrj ale centruloi de presiulle al fortelor de ~tantare este destul de simplu, desi relatiile par complicate.

in figura 12.5 se prezinta In doua proiectii 0 schita de ansamblu a unci stante pentru per-forarea si decuparea unei saibe, avand forma data In figura 12.6, in care se dii si schema deprelucrare.

A-A

Cep de prindere Placa superioaf8

~~~$~~~$~~~t: Placa de presiune

Poanson de P:; Ptece distantier

~~::a...;}""'__PJaca pott-poenson

~..;l,p-.;;.;._._;;;r ~_~~~~O~ .

.J..~~~t- Poanson perforare

~~=+==~~*;;:~~:t'-' 1aCB de ghidare

t"I: a benzil

~I-- Placa de taiere

B-S

Surub de asarobJare

Stiff centrare

Loces de . prindem pe m888 prasei

---,

s

.. {9-.

Fig. 12.5

Piesele active (poansoaaele §i placa de taiere) se executa din oteluri malt aliate cu Cr, Mo §iTi imbunatatite, piesele de ghidare se executa din *1 carbon descule sau din otel Hltp.1 de constructie imbunatatite, iar cele de reazem general

se executa din otel de uz general pentru constmctii sau din otel carbon de cali tate, calite ~i revenite latemperaturi relativ mici, sau normalizate.

Deoarece stantarea este 0 prelucrare specifica productiei de serie mare §i de masa (pentru eA stantele sunt scumpe), are 0 mare importanta amplasarea judicioasa a pieselor pe suprafata materialului initial, astfel incat sa se luereze eu pierderi cat mai mici de material, ceea ce se numeste eroire rationala.

Aeeasta presupune ca randamentul utt1izArii materialului 17m. exprimand raportul dintre suprafata plana a tututOf pieselor nA, realizatedintr-un semifabricat (tabla sau banda) si suprafata plana totala a semifabricatulur.a, sa fie n·A

maxim posibil: 11m = A = max im .

t

SOHEMA oe PAeLUCAAAIE

Poan,on ::I. perfor ...

Poaneon d.·· ct.cupar.

d. avans automat

semff,· .. 'caNt InfttQl,lau f1 . .,lo d1n aoesta

----O.,eu

Fig. 12.6

Taierea sarmelor se face cu ajutorul foarfecelor.

Uneori, in productia de serie mare ~i de masa, se apeleaza la foarfeee ell unul dintre tai~uri neliniar, profilat dupa conturul sectiunii transversale a sarmelor.

Adesea, sarmele se prelucreaza prin taiere fiind supuse nu Ia forfecare, ci la presiune de contact pe suprafete minime (la strivire). Pentru table procedeul se aplica mai rar, numai in cazul tablelor foarte subtiri, sau moi.

Se vor realiza schitele pieselor realizate §i, la indicatia cadrelor didactice, prin masuratori repetate in diverse zone ale suprafetelor efectiv preluorate, se va determina precizia unora dintre aceste prelucrari, utilizandu-se metodica de la TEMA3.

La indicatia cadrelor didactice se vorexecuta schitele unor elemente ale unor stante san unor matrite utilizate la prelucrarea tablelor sausarmelor ~i se va calcula pozitia rezultantei fortelor de forfecare, cu ajutorul relatiilor 12.8.

3. Sugestii pentru comentarea rezultatelor ~i concluzii Se vor comenta:

- diversitatea tipurilor de prelucrari prin deformare plastica, productivitatea, precizia ~i alp indicatori tehnico-economici at prelucrarilor studiate,

- masurile necesare pentru asigurarea securitapi muncii la prelucrarile prin defonnare plastica.

Se vor da exemple concrete de aite tipuri de prelucrari, prin defonnare plastica.

Se vor trage concluzii privind avantajele ~i dezavantajele prelucrarilorprin deformare plastica, domeniile in care diverse tipuri de prelucrari prin deformare plastica sunt foarte avantajoase.