Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Ene Braniste 9.1

    Загружено:

    bobocel_oana
    14 просмотров11 страниц

    Авторское право

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Доступные форматы

    DOC, PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ

    Авторское право:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Скачайте в формате DOC, PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    14 просмотров11 страниц

    Ene Braniste 9.1

    Загружено:

    bobocel_oana

    Авторское право:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Скачайте в формате DOC, PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 11
    Sf. Joan Gur de Aur Si fe cuprins de Gn mai cru hidogenie, Agader, va pont Inmpatatframuseja ta, dact ui de toate avelea,adich de poporal Hu gt de casa atl TH. Ai vat buduates Stpanuli? Prin usmare, no ada si pe dagenba, cern tnocpa cst ein am nara ecko ce Je hahapls acu] rs Gatovnicesocd. Cli lin cara ano ensbile, nu poste in alt mod eno Units se unenscd ou birbotal act wie de ping. de doit $a uth cu tor vols! el pre miele cu care urmeaca sls Insofasc®. De com eric Pavel, eplectndu-se ou strung supra acest cv nuit faa wi, CBci cee, sponta ace ve Iase ‘mma pe ttl ets gt pe mama sa 20 vai de feme'a I vor ficei doi un singur trup™ (Ef, 31); 9i dupl ce a primit in minie tere acest fap" uimindrse,a sign cS taina aceas ‘mate este (Ef 5, 32)". 12, Si Inrecov, esto mare! Cc ce cuget omenese poate riceap fren aves er? $i cum a ar ur cneva, dad i Entel Spica coils ania [pan atancijeulae ceseu in iatac, care a avut parte de atta grijé din pertea piringilor péink a. reset ed vin ens nung, odal.nt-osingrt lpi, ath $i de dure amma gi de vie ait J lll de obloctorte fare gd lagu ages simple spc fol) Se tose at Nusisasinl do pate felopog| lu fogh aie cele dl crimped ra rm, isu ns poe inci ot Sa hls ra eee ss SS oat eens oe tim parte a paraerafiahel 11 araté modal de abordare al cuvaintului waurial pelea ete be cena commas aki a ieee Sas Sh (anoe) migra aul chit Seamica mats hare pared a ieee ite mn) vce ‘ay exprimarce seeste: uimici th folosul aliora. 26 Omit baptiomale toata voina ei {7mm} o Mntoaree care acele pe care na La mai ‘viizut® niciodata pia fn acca sear&? $i atét de mare este {morsitura fucrutilor, incat acela se face pentru ea toate, gi socoate taté si mam si mire gi oriedte ar mei spune cineva. [Ba ‘mai mult], niet mu-s mai amimogte de cei care au crescut-o ataia ‘tit fde puternica] devine legatura lor, Inet nu mai sunt doi, ci un [singur teup] 13, Acest lueru vitzindu-I mai dinainte cu ochi profetici intdivt zidit” a spus: ,accasta se va numi femeie fiinded din Dicbatul ei a fost lust. Pentru aceea ve lisa omul pe ata sau si pe mama sa gi se va lip de ferseia lui i vor fi cei doi un singur twup" (Fac 2, 23-24), Acelasi lucru l-ar putea spune einove gi despre bitbai,flinded si acela,uitind de cei ce Lau nascut side ccasn parintensea, se uneste si se lipeste pe sine de cea care =a legat de el Sica sa ne araie noun dumnezeiasea Seriptur tiria si intimitatca legiturii, nu a zis ,se va uni cu femeia™, ci .se va lipi de femeia Ini“. Ba nici accasia nu a fost suficient, cia adiugat .si vor fi cei doi un singur trup. De aceea si Fristos, dueind uceasti marturie a zis: .incdt nu mai suat doi, ci unt singur trup* (Mt 19, 6). Ait de mare este unirea gi leestura, ise (Hristos}, incdt coi doi sunt un singur trup. Spune-mi, ce _pind omenese poate sa cerceteze acest Jucru, ce minte [dianata] poate si-| tileuiasei? Nu bine ais acest ferieit dase al hur este taint? Si:nu a zis pur gi simplu o@ este alain", ci jaine aceasta mare este” 14, Dact fntre lncrurile sensibile, fmanta] cst taina si inca, cooeree:Mirnsa vt use ven oeetoa p tir area's ven Prvoitatea uct cuneate mal profane, tal nano. "Adan. Sfinel loan considera sn aloe (hn Oral fx Facsr) ca seg lA tot iti penta cte e em c ‘"akribeta axa $i min aiczivoca une faery, Finea fli hut Acrivie ‘ne eum ears fu axecutureyeupeor sau suture fra nels ‘hater det scop su netode Inout, Ente maninon adele Sf Ioan Gur de Aur Omit! baptismale ‘mare taind", ce ar putea spune cinova despre vrednicia acestei ‘hunt duhovnivesti®? Dar si vedem mai depart, in amcinuniime, ‘cum cole ce se intl aici dat rind oa ele sunt duhovnicesti sesivargese in chip coatar calor sensibile. Pentuted in caval nungit sensible, nimeni nu ar primi ca si fie adusi de sofie 0 oarccare, daca nn ¢-arimteresa mei ii de frumusefeaci, de gingasia rapa simu numa de acestea, cimal inidi de bopitia aver, 15. Aici nsf nu este mimic de fell acesta. De ee? Fiindes duhownicesti sunt cele ce se sivirgesc, $i Mirele nostri, migcat de iubires de oameni, alearg3 dup mintuirea sufletelor noaste. (ici si dact mar fi cincvn chipes, st dao ar arita respingitor, si daca sar chinui in ea mii neagra sirdcie, dae ar i de origine uit su sola, sau urgisit, gi duct ar avea oinfirmitate a rupulu 5 ar chice povart de care, [Mire nimic mei cowstcara cu do-at= nuntul, nie: nv-L intereseue’ ceva, nici nui cere socoteal [penta ‘cova dintrecle]. Deoarece fn dar simt si cirstea si hanal Stspanult si mumai una cere de la noi 88. uitim ccea ce a trecut si stadia ‘buna dispozite a voinje™ dupa nceea. 16. Ai vit haul cavirster? Ai vita cu ce Mire se nsofese cei ee se Inered in chemme? Der si privim. dc vrei, i celelalte legate de aceasta nunin duhovnicense. Ciel dupa cum la mune sensibile se incheie contracts [refeitoare la este] i se dat daruri ~ aeestes din partea btu, ir din partea cele! eu care ve va csitor, zestrea —in acelesi chip sai, se obigmieste 8 se faca ceva de acest (el. Cici tebuie ca de la cele trupesti mintea 53 fic condusB-spre cele dumnezeiesti si duhovnicesti, Care sunt aici coniraciele reeritoare la zestre? Ce altceva decdt supunerea gi eel este vat ca nul, Euhariata exte vazwts co neat (a vedea totes din calchows ui aso paraprel Sa dn eatshezn 2 Us) Punta see fet o epntra tac 3 4 neingee> (Hapa cum se apa 2 Parsural anterior) inte dou persoane care are Ia baa jets $1 Uinueeu recipocd, Legiturs li Fistor cv seven ete mpi “Buna dpe s vole duce pe c7eqaooumy, In evict tela legsmintele eare urmonzi af implinite ih de Miro?! $i care sunt darurile peeare lead vce Mirele iaintea mang? Ascuks pe fericinal Pavel, care ne arati aceasia yi ne spune atl: ,biubatilor,iubii pe emile voaste, dupa cum gi Hristos a iubit Biserica si S-a dat pe Sine pentru Ea, casi osfinfeasca,euritinco prin bain apei in cava, castigo inigeze Sieg Biseriedslvith, neavand pat on 2treiturs sau aitceva de acest fel (EFS, 25-27). 17. Ai vizut miretia devurloc? Ai vitzut covaesitoarea si anegraita iubire? ,Dupd cum si Hristos a iubit Biserica gi S-a dat pe Sine pentru Es". Aces! lucru mar accepra niment so fra ‘ar siverse sngele poriruceacucare wrmed20sA se cAeaioreasca. Dag Stapéimul Cel ubitor de oameni, umind fireti Lui bunt, ‘sacceptat acest lucru mare gi uimitor, dn pricina gr [lubitosre] {nqade Fa: ca prin propriul singe sio sfinjeased, inet, dupa co a curafi-o prin bais boteaului, si Si-o inffieze Siesi Biseriea slivild, Doweoea Si-a virsat singele gi blk erucea, cagi nous pin ca, sf ne daruiasea sfinfrea sisi me curajcascé pe noi prin bia austerit din now, si pe cei eare mai inainte erau lipsiti de cinste gi nui puteau s@ alba nici o indeed gh Lea mMajgat ‘Sieg slaviti,neavaind pata orf zbirciturd sau alteeva de acest fel 18, Vezi eum prin faptul e8 zis ,O curafa si $-0 infatigeaza Siesi Biscries slivita, neavéind pata ori rbéreituri ne arati” raccurafia in care se afla mai inainte? Lulind [bine] aminte la {cateacestea, voi no recruf i lul Hrisios,s8nu privipls marimea relelor voasire nici iu vl indi la xenumiratle [voaste] cate “Tent. renee Culbonate, Nota ecitrall uncer adce fom nn eeaaz! tel ol ete vere e nestrianism, In sens cd ‘rl din escent unite ev Sala ef Dunnerau ieee luerare ‘remit Sale (bunarea ca ucrare) Ima urate Soin Sragpi devemneazd indrtznesta po este o aven mul fata de Loyimenea mnie de cere (i a rodlinaia dupa bole} Adam] @ ‘cam din tndrizneala [pe care © ave, din pricina neaseuai 1 au Ot ite [rept sale ee tapan ca eva svat dew tepat. Ce fates {bats rat aupuse emalu (Onli a Facee, PG. 33,7), » wR Sf. Joan Gurl de Aur ‘de dineinte. sa chiar mai rmult:socotindu-e pe acestes tnamiinunt, hniet aga sf nu va Indoiji, ci cunescind marinimia Stapsauhui, ccovatsitea harului, mirimea daruli, toi] cif afi fost invredaiciti ‘ici st it inserisi in cetatea Lai, apropiag-va cu inteaga bund dispozitea voingei si, renunfand”Jatoate cele (Acute fname, arti ‘noua vousta stare prinis-ofntgarvere total a mini 19, $i fiindea stiti bine in ce fel de stare erat si cum Sa apropiat Stipnul, necerdndu-va vreun pref de rascumpsrare ‘pentru greseli, nici corectindu-vi pcatele, adluce| i voi cele ale Yoastre si conlizmali nu numa cu Haba mfrturisirea Lui, cis ‘cu mintes™, yeici eu inima’*—zice — se erede spre dreptate, iar ‘ou gum se rlrturisesie spre mantuire* (Rom 10, 10), Fiindea ‘rebuie ca gi mintoa ste Tui eu statornicie Th dreapta credia, iar limba sa vesteasca prin mrturisir [ered] neclintit a mingi, © Aavavaveey este partcpial pl al uaul verb din cares forma subyuanifvel spor fn rontnest dat eapestases). Unirea cu Hristos resupune spovasin de diol, far postaia dela irises implied. henira damon! inrenge apse da nivelul mia (lgats de oun personal rvaen| scat final este captarea iter (Acta porcoune tn fivonrch nels atu altel dite pti Lapta demonalai de a abace inten Invcenicilor dela futes ote desrih fm enteherne Vile. Alc tsa SAtul Tan ne ari alia 8 bu pulow Fal uf Hrists, deeat dct ne-a lat inustes de a orice ar avealegmura $i parayic eu demon, Aeesia exe Sonal acovarat al epadarlor cin aa doua caters St Emigesseate nye jeeconcaty manele Sawin Alegetes Bowls prin yvonne repereatens arupra nies ime mane prin consecitcle pe ‘ate fe ace i caren mi po eva, ¢ dats alegeren Feu, Mites [tavoqa| este past acu in sas ui iste orien eancer obeorsa <8 exprsia % Rap" PaDeOY CspEpES (2 coe cele ale sale) deseo lo fol lean parte coo adace oa IB Colshoraea lieu Ducinsze, niin dina. ‘Creda neceritays ocapeisinreadeoves pri concente dogmatic, ‘soneears fare ll exprimarea clara sf neceivec, st eit este pout Ibe comenes, arctan ine, De flosral penramtniis nace doar dac prin ne schionbasy mime sabes Jowine oe wnirupeas™ in soda foci de hl, 30 Omilil baptiamale 20. $i flindea temelia bunet einstitt de Dumnezeur” este czedinga, bai st vorbim payin despre aceasta, cas punem o temelic de neclintt, saga, mal Geparte, st facem inteaga constructic in sSiguranl. Se cuvine, agdar, ea acei care sau inser fn aceast foaste duhovniceaset sh ereeda in Dumnezeul tuturor, Tati al Domnului nostn HisasHrisios, eats oate,neyrtit ce necunrins cummintea, Care nu poate fi téleuit nei cu cuvantul, nici cumintea, i @aledtuiP™ toate cu iubine de cameni si bundiats. 21. Si in Dommul nostru lisus Hristos, iu! Lui Cel Unul-Nas- ceut, Care intra toate este asemiinator si egal cu Tatil si avin neschimbata asemanare ex El, deo fing [cu Tatalj i cunoseut in propet-lipostas, Care se nage din Elin chip neg yeste nai. {impoluijavwespov yaowaus, Feeduerul runurer veacurilor [ame ‘eupvar), Care In-vrenmutile fuerepone expors} din wma, pentru rmiintuires noast, a luat chip de rob si S-a fBeut om sia tet ‘mpreund cu frea omenease2™ a fost stent atreia a Invik 22. Cici vor trebuie 5d aveti fixate in mrinte cu maxima acuratefe acestea, ca s& nu fifi prad& usoard ingeldciunitor diavolesti, ci, dacd adepfi lui Arie vor si vi punt piedici sii cn exactitate ca trebuie 58 va protejati aural de vorbele lor gi sale ispundefi cu fndrtizneala, artiindu-te ct Fiul este asermenea"™ * ura eistre de Dumeezair ret pe evcepeta (reap cedin a soa 4) pentru g muse fepetn de doua orl euvaaral eels. Din aces pasa) Se'vede car c2 nu exist@o Wenlate absolula ine niovs 5 evoebeia Nerbul prec ete cumiorgie si contine deopotrivl Mee iit (crea) sla mentee im intedoponden, Inv srtasa ues 'Sintauma goceascd poste aves doud sensu appro tout eps eee Gest omalu 2he canvas rpreias ea care [nsvuparea le presopune pe sinew. “eons Kee my vee Tees Dee Oconstinkideeraed iid (nu rear rum Cee deapes care ae vorbele i papal pues fi scandalizart deo sutfel Ge formulae arma’ (pezents §) prgrnts 2), tg fia oan et Selne cem-arian, ce edit ma Fos se: bs este ngs Tata i Flu Sflut Dub Aces ap ne Sf. Jonn Gur de Aur dup fiinjd eu Tat Caei BI Tnsugi este Cel Care a zis: ups ‘cum Talal scoala mort si Jee vii, wot aga gi Fiul i fase vii pe feof care vrea™ (In 5, 21); $1 prin toate arata ci ure o putere egal 0 Talal, Doct din alt flanc Sabelie vrea si strice dogmele cele Sindtoase. confundind ipostasurile, tnchide-{i auzul si faté de facela,iubite, Invi{andd ca una este fim Tatélui 91 Fiului i ‘Sféntulai Dub, tei ts ipostasurile. Caci nici Tatal ne pose 6 ul Tats, nici Dubul Stan ew alt fmume] doedt ne, rimandad ia propriv-ljpostas, are o putere egal. 23. [Ines] si aceasta trebuie si se fixezs in mintea voastra, ‘eh Duhul Sfant este de sceeast vrednicie [eu Tatal gi cu Fil], ddupii cum chiar Hristos a 2is ucenicilor: ,Mergiind, Tnvajati toate neamurile, botezindu-le in numele Tatalui si al Piului i ‘al Dobului Sfant* Me 29,1997 24. Ai vient miturisice desavirsite? Ai vizul invayitur’ ‘neavind nici un echivoc? Deacum Incolo si au te ralbure ciaeva Tneoduosind pe deasupra,in dogmele Biserii, inven proprilor hadari qi vrind fastiel] s8 tulbure dogmele cele drepte 3i ‘sindtoase, ci figi de fnsojirea cu unii ca acestia ea de otravurile ‘atimitoare, Cici acestia sunt mai cumplifi deci acelea, Fiinde& [Tats ca Pann — ind ommen duh ovasyt— muse fexan de orn, ‘ov tea crayinfeleceAsapea exact nog se pert st Tet ue comnproms (pe eum sea veea fh parmgrata 24 Tor posited Ua nteprtaornatoeSmmia acrprcisia. dagmatic ls drains mitrl ce ereiem in wocndin with do vilesea in Piste, ale cre! Sone nema fdragestes duoriseasc Paul d-c:soultpres mall oar cunose pe adevzal Hristos even piu ind via poser, = crestor, care. batend-nec parr Septen sven reap erin wo Ua la. standarda” pe caren-teee. oases ped mull Dach am i fa maura pesto yi ss yer a pre fo neice veae Hi fe dup cu armen Wo i ‘Stan Simeon Nou! Teolog.ronkaelearfiatele. Carta Snr He acta ‘ebuisa fle micar prin ape-nous espaol dia Fapele Apso. Cred Sh cupstre acing fecal cad seis acolo gi pot estecala de a Te Dl near palo ai lem ace 097% 2 Omitit baptismale acclea provoact doar vitimarea trupulul, pe cand acestia ruinea {insaigi mantuirea sufletuini. De nczea se cuvine ea de la inceput si fugiti de asemenea convorbiri cv ci $i mai ales, pe ct pute {acd Limpul ingdidule, find intirigi cu misturile Scripture yi ‘eu lgte arme duhovnicesti, inchidofi ura lor cea nerusinat, 25. Noi viem ca voi 8 arttagio foarte mare rigoare fal de doumsle Biverieli gis le aveyt bine fixate ix mintea vosstrs. Dar, Flaca ce ce arto asernene ered se cuvine st striluceasc’ gi prin fap, este nooeser cai despre acest lucrus8-invatima pe cei ce sevorinvrednici de impirttescul da, cae sab cunogtinfe& mt existium astfel de pica, cares poata birui goneroziatea Stipa Gisidaeiar fi cinevadesfrinat suadulter surmuieratic, homosexual, prostiuat,Fipitor, lacom, bet, gf dact wr fi idolatry at de mare ‘se puterca dara i iubirea de oamcni a Suipnul, neat face ‘Aidigura toate acesteasi-ldezvahuiemal swalucitdecdtinseyicazele soarclui pe cl earearait doar o burst dispazitia voinjs. 26. injelegand covarsitorul dar al iubitorului de oamer umnezeu, si ne predispunem” deja gi spre lepidarea relelor gi spre lucrarea faptolot bune, Caci nceart: ne iulearnna gi profetul [Davia}, vicand: ferestete de rau sis binele™ (Ps36,27).Insusi Hristos, vorbind efire tot omul, a zis: , Veni la Mine toft cet costeaiti $i impovarati si Fu va voi odihni. Luagi jugul Meu gi invita de la Mine e sunt blind si smerit ou inima si vefi afla dif suffetolor vostro (MU 11, 28-2) 27. Ai vazun bunsiste prisositoare? AS vizut marinimi chemi? -Venifi— zice —la Mine toi cei ostenifi gi mpovaieat Iubitoace de cameai este chemarea, negraith bundiaea! Veni la Minc of, ma doar conductor csi supusi, mu numai bogati ct °C ne nol wal coped ani aura Sip ® na neste maim asm * De dul bate > Rpmevnpemn fms ano ind il nl eu bn disp aziie sre ceva sit cu fata spe acel er, atinde edie B Sf. Joan Guris de Aur ru doar cei liber, ci si slavii, ma numai basbari, ci si ‘en mgkularele vatimate, nu numai cei sinatosi la trup, 1off venili. CAci asa sunt Ganuile Stapémulu, inch nu face vreo diferen| inte selav si liber. nici ine bogat i sirac, ci leapads toatl aceasta deosebire. Venti {of —zice cel ostenig simpowarali. Si pentru ce fi cheama? In nici un az 6a sf le cena socoteald gi Si-t duct in fata instangei judeestoresi. Dar pentru ce? Ca sii odihneasci de chin lor si. Te ia povara Gea apiattoare. Cici oe poste fi eindva mi apisitor ‘decat peal? Fiindea acesta si dack am fl de mide or esimaitoc: Siam vrea sine ascundem de cameni, ridica impotrive noastri Constiinta ea pe un judeettar nemiinmic; si azcea, fra incetare, se ‘scoala [impotriva aoasta}, provoeindu-ne continu dureri, torturindu-ne precum un cll gi gtranguldndu-ne cugetu! prin rates marimii picatului. Agadar, zice 8 pe cei ingreuiati de ‘ces [de picat] gi chinuii ca de o povart, pe ecesta fi voi odin, Géruindurleioraren pucatelor, pumiai s8 vind la Mine". Cine este tata deimpietrit, cine este aga de te [lacerbice}, inet si nawsculte ‘deo asemenea chemare [pling] de iubire de oameni? "38, Vez cum fi cheam pe aceia caze givau cheltut [viata] in ‘eadelegi, pe cel ce sunt Impoviirati de pllcate, pe cc care nici nu ‘mai pot st siice capul, pe oe plni de rusine™ si £8 de indrtencald? 29. Apoi, ea 34 ne faveje fell odihoei, adaugi: lua juaul “Meu asupra Yoastri", Venti sub jugul Mea! {nsf ru v8 speriati nd auziti do jug Caci nici nu va raneyte gatul, nici am va face $8 ‘vi plecati capul cine Invapt si cugetdim la cele de sus gine ara” Facemena anayirnpionca deo tSdacit care la nceput ave sense de rtronte,nidogenie, Anil, sooutm 8 rginen aceasa are 99 toni ‘ontologit, de deformares Fe pan plea, gm doxr moral, janie. Pana [Sirevest ene! cand vorbeqie de mging tices cuvine dev vate de a ceca} din =r inal wees (evades) eis al complet ne edue8 pear eseregm 34 Omilit baptismale odevarata filosofie, Lua jugul Meu asupea voustr gi inva. inva tnseamana:plecati-visauzul cas pores invagade Ia Mine”. (Cacima voi cere dela voi ceva greu. Voi bil, imitaji-Ma pe Mine, Suipfinul; voi, care sunteyi pimant i comand, rvs [a fit] a 3 Plasmuitorul vostru gi Pacdtorul cerului gil pimdntulut.,.nva- lafieva de la Mine, c@ stunt bland si smerit cu inima 30, Ai vaaut pogorimantul Stapanuks!? Ai vz iubires [Lui] de oameni cea sinceri? Nu a cerut de ka noi ceva greu su de nosuportal, Findea mua zis favaafi-va dela Mine cam teutsemne, ‘clam inviat mori, c& am aratat minuni, foaci toate] acestea [atin] ‘suai de puterea Lui. Darce? ,nvljai-viidela Mine, cisunt bland smerit cn inima si vey gs odihin sulletelor voastre™ Aivazut elit ‘ste edstigul acest ug, cat folos [aduce|? Cel ce a fost invrednicit si vin sub acest jug sa putut si hnveje de a Stipa si fie bln sé smeritou inima, va dobiind! deplina odihnl a sulletul stu, Acest ucru este inoeputal” miintuiri’ noastre. Cel ce a c&gigat acenstt Virtute poate, find inca in trup, si se ia la irovere cu paterile netru- ‘est iu {mail are ni! partigie cu cole din visa aceasta, 31, Cel ce imita blandeten Stapinnlal nase mfnie, nu se ridiet ‘mpotriva aproapelui, Car daca cineva il va lovi, i va spune: dae aon vorbit ri, da mrturie pentru [acest] ru, dax daca fam at] bine, de ce mi bati?* (In 18, 23). Chiar de-1 va mumi demo- * rice iniaiva diving nevosil un rgpuns din paris emul oA 6 suenic” (Get acena este cl sensu vetted groceseteduspri a i") Scr un haral fut Dummezsu iste dit elo 0 smeres (a un pm ps ‘ae smereni) 315 pleaeaurechen spre m dob purest dew fv har fuenic on poate deveni doctt cel care we of nu si, care sino mevota Je SN Literal: capel. Prin marc, ijelosul poate fg acest luery este eel prinepal a matt mows "ostream reac, participle pesiy peo atid in geneen fet preact al unt ax sivirvle tn recut. (doce eat of um stil Se Gea dobdnelt odin st acum v pisiceaca i 9.0 srs. Aces odin SSterezulunelerincene tpt eu propre ego. Taina veacu wor Se baiegte Inch de ai Sn trtione actry 31 ail space i isos. care Sf Jonn Gurit de Aur nizat, di va ispunde: .eu demon nu am ‘supra. nusl va putea vatama. Unul ea acesta disprepuieste rat ‘lava acestel vif si almie din exlees se vid nul vantage. Find {el va dobandi alli ochi, Cele este smeri cv inizna niciodat mu va putea priv cu och ria bunurle aproapelei, Une ea acesta mu va fi pitor nici Incom, nfl nu va poft vreun lucru, ei va isi ccelealesal, scatind mults compatimire fn de semenul de acess fire. Unul ea cesta nu sapi cisniciaaltoia c&ci venind sub jugul Ji Histos 3i invntind si fe blénd gi smerit cu inima, va aves Inreaga visute" si va pasi pe urmele Stapdnlu, 432. S8 venim Sub juguleel bun si stridicam povara cea usoaca, ‘ca s& putem gis si odthna, Cel e2 vine sub july © dator #8 uite tive veche obisnuinfa gis aiba o alenfie find a ochilor®. ,Cici ecloe seuita la Femeieea so posteasca. deja a cut adulter enea {n inima ni"; Inciteste nevoie de wsigurare sperita pentru simul ‘vezului, ca nu curva prin el $8 se urce mouriea. $i mu numa pentcu Ochi, ci si pentru limbs, de mare atentie este trebuina, Mulfi am eat Zico _ sub ascufigul sabied, dar nu api capi su aan datorita limb (ing. Sir 28, 19). [$i as], punem fru si celorlalte patimi care se muse de aici, agezim mintea in liniste, ingeadim partes irasciilA, minia, pomenirea réului, dugmaina, invidia, pola nesitioasé, toaté cesfrdnarea, toate fuptele efi. core sunt: adulterul, eurvia, necurifia, desirdnares, idotsiria, ermecatoria, desman, cearta,pizma, beta, chefurile 33. Se cuvine si lepidim toate acestea si ne siruuim si aver roads Duhului: dragostea, bucutia, pacea, Indelunga-rib- dare, bimitatea, blandefea,infrénarea. $i daca astfel ne curitim ‘minjile noastre, repetind ca pe o incanlatie tnvajaturile adeva- Teg Seva Cannes nat numinn viii st doar hapeet ale 1S sccagets mnpretelevizotl agi ara uta mpl are acest inal aae ae srelamator, cat ds mut ous 36 Omitii baptismale rate, vom putea deja de aici si ne [formant] o bund prod pozifie™ sisi fim vrednici de primirea darului mare} side paza buna primite [Ia bore2] 34, S8 nu mai am grija infrumusefarior enterioare, nici @ hainelor scumpe, ei tout rivna si o intore spre impodobirea spfletului, inedt frumuseyea Tui sa tic [din ee in ce] mai stri- Jucitoare. S8 nu unai port baine de matase —fire ale viermilor {niet coliere de aur. Ctei ¢ dasetilul lumii, eunoscénd mai ales Inolichunen fii femeiesti i grabnica alunceare a voinjei [yvoyen. nu ezitat s& orinduiasc’ si in legatura cu acestea. Dar de ce spun ed nu s-a dat Sn Idturi si invete despre acesten? Piindea indemmnind in privinfa coafurilor, stiga si zive: .nu eu coafuri ‘satreu aur sau cu perie sau cu haine scumpe* [sh fie impodebita] (Tim 2, 9). [Crezi] e8 invatindu-te acestea, femefe, vrea oare ste infrumusete7i sisi fi lAudalé de cei ce te privesc? [Chiar daca ef te Iauel, ii [spun] e& aceia sunt oament asemenea [ie], dar eu tntreb si pe Stipinul tuturex. Sa vedem pentra ce te va Iida i te va vorhi de bine’? 35. De wreme ce El lepdat acea frumuseye care se ijeste din coafori, din juteri din pero i din haine seumape, 28 vedem o> fel de frumusee fi harazeste femeli? Caci aceasta trumusete [rodusa} de bijuicei gi nine, si daca pentru putin o incdnta pe cea care le poarta, cu timpul sc ofilestc, Dar ce spun cd se ofleste? Inainte dea se ofl datoriti treceri vem, aff ochi invidiogihor = Acast procedea nw are ric cu magia. Este vera de cio eiier dea et ex voce tae ide pareve pe care o ae caval Slnies Serptt. ‘Aci er se iui gn caval gic hae end one ese ore Anumem 9 evils sntitii Acu vos sult carat pani fuvdotl pe cave vi Tarn spas" (Io 15,3). Clitea Sexpmarl, perc es pretest, ave fect purfcair Resin rat, taf palo igh, Jecunlor duewnioep ae ete asupea voi ne WRT fin obra te sens ce rating de ox de Ty dob rin meet ‘ms nimi) decade fia de har fs Dusnneze, * Merl floc oxte aelagi en cal sera ane Sf, Joan Gurl de Aur si-lindeamni pe restora fort lar frumusefen pe care Hrs SShirizeste mise poate perde nie oli cate vegica~ it [in iain acensa] rimandnd impreun cv noi, dar insofinde-ne gi dincolo — si [pe deasupra] ne aduce multi tndrazneala. 536, Dar trebuie +8 ascutim chiar ewvintle apestolul Asada, ce zice? .Acessi [rumusee] se cuvine fereilr care an faut ie emtoare de Dommnezen, cea prin ape ne Tim 2, 9). Femein wrednicd —zive — de faghduinga [Gata Toi Hristos) — {Mgiduinja} de a lusra {poruncile Luil — se impodotete pe sine ca fape ne. Papen hinds urmere fagadvinfe! [ate]. Ai fagaduit 8 cinsiegt pe Dumnezcu Lv crenzA clo pute Lait Adie faptele bane. Dar ce inseamnd {impodobites) prin fae une"? Toss sins vr coma in disprewizescclor din veacul acest dofinja pont cele cin ‘encal vitor nesoeotiren bunurilor {de aii, deschiderea Taft de cei Scns, ngauings,blandefen jfelepelumen”, pce si Hnigte suetul, a nu f pomit spre slava Viti de acum. i = avea privirea afintith la cele de sus gi a te ingriji necontenit penisu cele de acolo gis te avanta cate aces sav. “37. Dar idea acum vorbesen special pen ferme, ven. st le fre indeaproape cunoncute alte bari ned, 0 dat ex ‘lelalte[nesjunsun de eaream vorbi] 58 lepede i obignuinjs ‘isimstoae de asi fda fae, ca a8 mu dau [eeva cipal). «a si cum oper [fui Dumnezcu] ax suri we lips i [astfl] ‘cats ie atribuit Creatorul{Oare gti tl ce Tac, femee? {Ns sti es pos skp sporestfimacten natural prin dre Si fimeluc, [AF] mii Sot schimbs urjenia ireasca? Nu vei ~ Cauvancal orepow (a piv pe desuprs) nu rebut sensu] ural epret eag cum onlin lame a rel im acest ca cuvintal gre a Pes [i bb:hurua), Avesta sunt. aspreute” nia sina 6 ri raporuce fa ele ‘egnice. cole din rma find mak vednice de dori scat cle ir "Tent ,.lovota". Darla Paring aceasta desemmcazd modu! do vias stn (ofa, men Woh), Omili baptismate sudtugs ctusi de putin frumusetii fest so vei suica gi pe eea 4 sfletulti, Preocuparea aceasta [pentra tmpodabire) este Senna unei molicunt Isunirice. De altel, mulia ostnd8 ti ‘uni prin aceasta intrarpind ochi celor ner, captind prvirile desttdnatilr, provocdnd adultere nocuvenite, si fest] atragh asupra capului tu [responsabilitates] alunec’rii acclora, 38. Un Ivers cuvenit 33 de folos este sa remuntt la {impodobire} la dacs cele ce sunt obite” de acest rv obiced = vor, macar cid vin la Bierict smu fae aceasta, Spune-rt Deotr ce st sian Bisericlinr-un asemenca hal? Oare accastS Trumusefe o eauta Cel Caruia fa vil st I te inching [inaintea Caruia maeturisestipdcatee? El cautdfrurmusefea luni, jucrarea Tapelor une, rilostenin, cumpatares,srSpungerca inkl eredingaprofun. Tartu, eenongénd ia acewea™ degrabs provoci potieite in Biserivd color mai slabi". De ete falgere mi est vrednicd? Est n port st mafagier Vi a doctor st ‘indeed rile i plcei ev ele mai mart Ce iertare vei mai ven ‘dupa acestea? Ins chiar daca mai inainte unele erau cuprinse te delasare fof de propia mantire, de ais fe ineredinate i [tebwie] st rename in acest views, Cai ded [Dumnezet} ni & fest de acord sf folosim hainele scempe, eu mult maf mult {ou adnite] tarde gi rimelurte 439. PelingA [tose] acesten, mi og cag arbi gi femelle si fuga deplin de divinatie si practicile [supersttioase]. C&ci deste fleacuri sunt ae pagiatlor stale color inca robifi de frgelare: preocuparea peciru cronetnitulcorbilor, pentru chiff- ‘ue sosreclon pentru toscturlegrinzilr, a primicuplacere sponte a een cis de ceva cane spucarvacions nore if Indclung cba (oor) devine 8 ‘Cerna vena oo re al ies potent Tape ‘Sloe ede vor sca cus cats tule sconcreze has me aeror gre ira sc prs cae sha hn tn seen ceeding Sf Ioan Gur de Aur inldinirile cu oameni ¢2 traiese ruginas, dar a fugi de cei ce intra evlavie gi sfinfenic, considerindu-i] pricini a mii do rele. Veri cile sunt mestesugirile diavolulul? Céci vrea mu ‘uma 2 fir pst de virtue gis ne aplecém spre rautate, csi sskdensea in nol ura eas ne intourcera de etre cei ee urmenzi ‘viru. Sau altfel: vrea nu numal si umm eele rele, cine Zoreste gis impinge =a ni lei fasugim, fiedind tot posibilul st Jeprimim cu plicere™, 440. Si nu socotii 8 sunt luerusi ici, niei fra importants, ci sunt suficiento.ca st scufunde sufletul ssl coboare tn insusi fadancul rautayii, Caci aceasta, aceasta este perversitatea vieleanulil demon: sd ne impiedece prin lucrurl meirunte (s.2.), Dar voi, noi ostasi ai lui Hristes, gi birbagi gi femei ~ caci in aceasti armata a lui Hristog nu se face deosebire de sex — Jndepartand de acum orice asemenea obiceiuri, ea unii ce veti primi pe Imparatul roturor, aga si vi eursigi minten, neat nici o ‘pails nu v8 fntunece gindurile. 41. Chiar daca eineva are vzeun dustnm, SA se impace eu cl, puntind ia mintea sa de ce fel [de daruri] va avea parte de la Stipin el, cel eufundat in atétea pacate, si si-iferte aproapelui ‘pominile conta sa. Caci zie: fiecare dintre voi sA au gandeasca au fala de aproapele in inima sa” (Zah &, 17) , Dac cinevaare vreun contact si multe dobinzi [de primit), s& te cups. Casi ive: .rupeti contractele nedrepte” (Is $8, 6). Inte-un euvant, are ti akluet mai Int cele din partea sa, ea s& primeasca cu ‘multi larghete® cele din partea Stipénalui. 42, Si mai Inti de toate instrufi-vi limba si se cureje de jurdininte, Nu vorbese [doat] de jurtmintele false, ci side cele 7 Plceeainand Gisulleearcl sicarnals)estcea care ede asian irs om peat En cope pr st npeopeene po co! de-atdeiles [Ene cle selene pat ma de ea fbco pe nara sa doresst dsp Seca, Tox plete il canvinge © acon ete binale acevarat Treat {Spats damon ate sme mcd platen ain cd Tacen Rl Apo Getta vee vom face im sontneare so 7 Omilii baptiomale {oumale 51 uguratice care sunt spre paguba cetor ce le fac. Cai ice: 48-4 spus nu jun strémb. Fu ins va spun s8 mu vjurahi deloe™ (MUS, 33-34). Ai auzit: at nu juri deloc~? De acum abjine-te si mai iscodesti legile Stipinului, increde-te in Cel (Cea poruncit gi curtteste-ti In tntregime* mintea. 43. Sa muti mai fie gandul fa hipodrom si la spectacolele nelegiuite din teatre ~ caci gi acclea aprind pe nesimtite desfrinarea, nici la cruda desfStare provecati de luptele cu animale. Spune-mi, ce destatare es'= st vezi pe cel de un neam cultine $i pitas aceleiagi tr sfaiat de farele silbatice? Nu te ingpsimsdni, nici muse zon ca se-va cobort un fulger da sus si- ti va zdrobi capal” Fiindea se poste spune ca tu intardti dint ai aporiul la ucidere prin striyatul tau, chiar daci pu [Iucrezi} cu mana, ins fomori] cu limba”. 44-Nu, va rog, nu uayi cu atta uguritate méntuinea voastrat Pune in minte vrednicia ta gi ruyinewzi-te, Cici dack cineva ‘care cugeti cevamire despre vreo vrednicie omencase’, adesea ‘ofa sa faca vreun lucru necuvenit care ar leza acea detaritate, ty, urmand sa primestio atit de mare vrednicie, nu esti dator si te fiesti de pe acum? Fiinded.o asemenes vrednicie ai, inet ea te ingojegte gi in veacul avesta gi va merge cu tine gi tn vigha iitonze, Care este aceasta? Crestin vel i numitdin pri ‘gostei de cameni a Ini Dumnezeu: $i credincios, lata, mu.o singura vrednicie, ci dou. II vei imbriica pe Hristos nu peste mult F Gredem Bay larghao,darvicie) ou so refert numa la Du. seve ch gtx om Fit decal pe nurs eae lu de © pi. De Skea capastateesteraspurzator ort sen se rfcese prin varies ‘oruncilor Darea ara mca cw care Dumne ce it impsre dari hur mv opt et traperal nee coin conchae curt mines pin srumentle Serie de tae ae Si samiom ph ‘Once prtsgar ow spect pot siti wt exe net. Et ne ere Soom prin car ave paraiso oe ssa coo Spr csc Sal an ae es ean "1 &¢ Sf. Joan Gura de Aur ‘rome gi ise cuvine sf hordristi gis faci toate [inind cont de faprol] e8 Acela este totdeauns impreuna cu tine, 45. [Oare] nu vozi pe coi ce edrmuiesc treburile cetasii — {deoarece poartihaine ce au insemnele impdratesti— eft de inalt ccugeit [despre ef insist] si din aceasta cau7a dorese s& Ii se det ‘mai multa cinst gi s& beneficieze de gard de corp? Dacd accia, ceare au pe Imbricdminte fnsemnul impirdiese, pentra aceasta vor si fie respectati, cu cat mai muft tu, cave fl vei imbrica pe insugi Hrisios"? Céci zice: ,.voi locui tntru voi gi vot umbla mprejurul vostra si voi f Dumnezeul vastra™ (Lv 26, 12). 46. Feriti-va de toate aceste rele momeli ale diavoluli gi nnimig sin fie mai de cinste pentru voi decdta intra in Biserica ‘Si data cu renungaren Ia bucate sila rele sa va fie mare gi rave pentru vistute. $i tot timpal™ zilei stl Imparjim astfel: 0 parte pentru rugdiciuni i mlrturs alta pentru ciire si strapun- "Oar mal evan vor at era ote Dn cd sa oo ie? “ocma pen cb ru al avem conga cases ce 2 pur din Borer, Ne © gine oe teu adevaratcresnese tape la rire lal seetela ‘Pentru dice viata: Nessim adese mori handicap act soci ‘hve peru aceon no cer sdascrt st eran nodal eva evanaelc ne roxpngs fine numneye feta, acpebilde a pricepe progres lua (Gin sens patina nen aseata ln eonoideraro} Creda & rose ‘aleal aceagardstjprogestom area ait woods: Sesemmia pet ste gi Durmsere, devdt Cae ric! un om va putea ave evo mints ra Sup fms pu cave oe, numa sa manta, din pre lta [deageste. pe om. Dac vom sveacy sever minis Int Hrtoe vor ace force, ne vom face ture tate, vor accept fons, eh aie wacom songilor soy pe Hrsos, Dar au vom eoda dole pcaull, Aca se prea um! din aepectee rednicies de ers. Nov mn iri met, dou ‘cs coder el ls Hest, ar auc! lm Mb ora poste ange "© ape, Flee I alege peso amen pci petty inten ‘pista courte (2 se eden umatouen propecia a sens) ‘in ra depen cata ne arm chee * Pots vr de trie ini nuciome de mira sn mater sau du da matte pin fepte st somporament Rersivares 2 Omili! baptiamale gerea sufletului; si tnata rvna nosstré $4 fie Indreptata spre convarbiri despre cole duhovnicesti. Mare stentic trebuie si avem ca $8 nu fim pringt in cursele celui rau. Caci daca dam cama pentru fiecare cuvint nelucritor” cu ct mai mull pentru palavrele inoportune 3 discutile Inmest 47. Dacai vot end astil si va vet! ing ‘lui vastru, vefiatrage gi din pare lui Dumnezeu mei mult bunlvointt, va veyi bucura de si mai malts indrazeala, far noi ‘cusi mai mare zol vom continus invSjstura, sind 3 aruncim _seminjele acestea duhovnivesti in urechi cu o bunt dispozitie i in paimadne ingrasat si affinat, Fic ca voi s& va inveednicili de dar imbelgugat de la Dummezeu, jar noi sti aver parte de iubirea Lvl de oameni, cu harul si cu indurtvile Unuia-Nascnt Fivfui ‘Siu, impreuna cu Care, Tatilui si Duhului Sfant slava, putere si einste, acum gi paruren gi tn veeti veeilor. Amin, [Reticence a sacha asap iin uv esowadope ‘Sm fan Gura de Ar. Spr exer neomertar a pl reterns la moirurises nimi tr nigheane, pea pleat, apune: «Agadir, ace ‘mars amin gi nck. Cae dae ms wrem a plongem all, reapers ne ‘vornlnurea vom plane lincoln (PC 55, 76). Seu, apart saeelra venta spunea exe chip mirsir fe et oxiires yentob {ope fe watfumizenadws ui Dapezrus(F..35, 121) "Ares apy poate fn evi despre cle domnezeiest dar ach exe last nepotrvty edu cect pony scape ieerioeuterul poste #8 1s provoace rousracl de constingtCoare 58 Te verbs si de tarul tm eare ‘pune cavine pe cave nu l-ath pus Th fap, pe care a leva vt eu ‘serail ear dae cle pF arse su rapor doctinr) “Terma gree cgainsidees do sob yreza (prin fri agrcoe) 6 fun simple pamare. Comteaza mit pregatie naar meted & Omilia aceluiagi clitre cei ce urmeaza a fi luminati si limurire clara a olor savireHte chip simbolic si inchipuit in ‘Gumnezeleseul botez 1. Hide iri $2 vorbim putin eu cet inscris Histo, artindu-le lor gi puterea armelor pe cate le vor primi i neuraita bondtate a fubiiorului de oameni, Dumnezeu, pe care a aratat-o neantului omenese, ici acogti, apropiindu-se cuanult 3 doplind credin(a, s& se bucure de © mai bogaté cinstire, Gandeste-e,iuhite, lacavirgitoarea bundtae [ata de El) chiar die Ia ineepuat, Cael daea pe coi care nu s-au ostenit deloc. pe eet ‘care nu a ata nimic de ciaste ia Invrednicit de un asermenea Gar gi lea teria grogelile cele din toata vremea, [atunei]. decd {dupa atata marinimie fersiats), afi dori dinie-o bund dispaziie, ‘st aduces gi voi ceva de la vot inside eft risplathrnu vi vey ‘nvredniei din partea iubitorului de oameni Dumnezcu! 2. in treburile omenesti mu se vede asa ceva niviodata, oi mull, adesea, dupa multe ostenli si chinuri pe eure fe fac Ta riidjdea risplitiei, se Thinre acasi cu mainile goale: ie pentra ch ect de la caro agfeptan risplata sunt rauvoitor faj& Ge cei ce mull se ostenesc, fre <@ sunt rapiti mai devreme din vieja si na ‘mai pot si implineases seopul. Dar incazul Stapanului nox, fou numai ef nu se fnidmpld aga ceva vrevdata. ci chiar mat Init de a inepe nol otenelile deat ta cele ale nowt Omilii baptiamale bine, si ne attaga spre ecea ce a gindit mai dinainie pentru ‘mintuirea noastrd. 3. $1 astfel, dintru Inceput bine iucrand, nu a ineetat s& dea faceri neamului omenese. CAci dupt ce ba plasinuit pe eel ‘nti zeit, de inden, chiar dintru inceput, Ha salasluit inal gil-a goigacesemnea actnmea cle mr ep! ms prs n° ie, imtoo Srepan na iacurad scapirotyjpoevie of 0 nelure fe series ap

    Вам также может понравиться