Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Democratia in Antic Hit Ate

    Загружено:

    v2adut
    6 просмотров4 страницы

    Авторское право

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ

    Авторское право:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    6 просмотров4 страницы

    Democratia in Antic Hit Ate

    Загружено:

    v2adut

    Авторское право:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 4
    ~ in prezemt guvernarea democ- ratica este considerata fireascé, in cea mai mare parte a lumii, Insat dreptul unui individ de a vota in favoarea sau impotriva une ‘anumite politici si de a-si alege reprezentantit a avut nevoie de o lupta grea, inceputdl inca in anticbitate. ‘4.0 lumea moderna termenul democratie des- fee o formt de guvemare controlatt de popor sau de reprezentati ales af acestun, ‘dar cuviatul in sine provine din greaca veche domes, insemnand ‘popor sau maine, si dats, fosemedd cel mal tre, sa fos Folosit. Pentru prima oat de istoricul Herodot in Serienle sole din secolul al lnclea LH. ‘Sistemul de guvemare democratict a api rut fh comuniates anten greceascl, care era ‘condust de aristocrat, uneorimpreund cu un rege. Unele indi rat multimea era ne for adunata peny a hots inte difertele po- tick promovate de faciunilearissocrate, dar in general, populatia era exclusd din procesul cotidian de hare a decizlor. Fa nu avea nici ‘dreptul de a schimba decizile, prin prezen- tarea revendicasilr la tribunal Aparitia unei noi puteri {Gu tome ei in orasele-state din Mesopotamia atic existau organiza populsre ~ chiar si Biblia desere Ppoporl ut Israel aplaudnd alegerea fc dle Samuel atune! nd acest tec ales pe Sal ca rege ~ ideea de supune la vot 0 problema specfct in cadral une dura a cetifeilor, si de a numer votre Acestora, «par abia fn Grecia antic, ine ani 800'si $00 THe. Acasa a reprezentat © perioada de coaflite sociale intense intre Conducitorl aristocrat st agreultont care for ‘nu mares majriate a populate, Catia acest confit treble cua into petioadt de deevoltare economict a com- DIK grecest. Uni dine mic propritari au Gobanlt mai mulid avere gi asifel slo mai Imare independents econonnict Fatt de aisto- Cal cu fang tal, fncercind fn acelast timp Si dobaindeased si deptul lun tratament mai eal in fara leh ISTORIE UNIVERSALA Democratia in antichitate © Roma a lsat 0 moste pentru democratic, care arezistat rece ‘impulu. Constitutional, aceasta era guver- nati de Senat. Senator purtau tog albe, cu ‘margin purpuri fn Spana, de exemplu, datoritt cresterit Dungstiel, eranit au putut sf achizitioneze ‘mai mult echipament militar. Ei au devenit soldat in armoun grele ale formatiunlor de ite pet pala, au bopliebarbati eu pirat de un sirde scucur). Acest loc m portant pe cimpul de luptt le-a dat tiranilor ‘curajul de a pune sub semul inrebicii mo- nopolul arixoeraiet asupra. puteti police (Unit membri al aristocrate, prntre cine unl dintre cet dot regi conductor ai Spat, au proftat de aceastt ambitie pentru si inftin- {Be oponentit polit ir revoutia ce @ urmat fds © nous forma de guverare a Sparel, Reforma din Sparta Mii sgscultor mat insti at format 0 ad fare eeltencuset de conducere Sparel ‘Aceasth_adunare_bt expr pedi prin detamati aduse penta saa impotva Masi- tor propuse 9 toate lee webuia sa obina AprObatea aun Astor, mpreuna cu ‘eal, formau un Const care conto sat 635 181 ([FBAY emoceama in anmenrare fin afacerie sale coviene: Un element deter. Spre strgtut rminanc din constituia Sparel era un jus for- marl epedi a deme ‘mat din cinci magisrati,nuimit Zpbors Acestia eratiel stenlene, Supravegheau mocul in care condacesu regi, eamenil dobanlsers pentru a se axigura cl respects leglle, dir mumeroase drepturi ictionau si ct instal supremd in cazurile cetatenest printre Civile de apel. in cazurile de criml Consiiul care serutinl public fo considerat insta suprema In exzul unor texte, Constitutia ateniana inscrptie de log" Dinwre rate oaselestatepreces, tena exe ear dateazb dn se el mal recent identfista ct democrats, coll al Wiles tie Atena, fel ea Sparta Wecuse printeo eek politica major, care a dus Is o nou condi @ Payal et {uie. Causele cesta em de fapt male Aeropole in fandal, Dini impuse pemilor de aristocratic fora loci in care £6 Personajul principal ai primilor pasi ficuti intalnea Adunarea de Atena spre © conducere emocraiel a fast Ateniand a etiten- Solon, In 591 iff, consilil arcopag, consiiul lor pentru 3-# spune fristocraplor care conducea sual, la cerut hil parerle despre Solon s mociice legile. Criza imediata era problemele statale. legata de datori, inst Solon a cauia © solute pe termen ling prin ffingarea unt regimn politic care si prevind in vitor aparkia anor Situatii asemingtowre, Ela impinit cetdyeni funetile police era deliute de memb tnor fami ansocratcebine-cunoscte Mal semofcatt fox de fp, ei juiiea ht Solon. El nfs adinare, instant supremé de apelin zune penal Hla ofect dep cet stenion ea Sep 0 tne uate nee ut post a Tele date de aga cele ‘consi afeopag, 88 pout {i contestatelee Teforele ate Ge Solon au mate ce pull une! pet ca eal [Ep care «ct ceva mal mult de us seal ‘esti In mod strani, urmitorul pas important ‘ce viea progresul democratic poate f cons ‘der, inochi omll modem, ca o raminere Tirania democratic Tn 561 i4, un politician arstocat, Psheratus, fia une! neposte a lui Solon, a dobindit pa terea prin for Inst efectul acest: lovtai fat nit 8 constat in inlocuirea cetterior i ean praag Mapes ne § nlocuirea anstocrailor din functile public 5 deta actl de luare 1 decir. Porta inf & ene detinutat de arhonti (magistatD a fost pre hts de familin se apropatt acest, con sul sreopag fot in mare ms enor 8 sistem legal a continst xt fanetioneze dk reaftgmat $i -a indeparat pe Pisstatus de 4 dowt ory dar de fiecare dail acesta a revenit § la_putere cr ajuoril cetttenilor ateniei Pisiaratus @ mrt in 528 7H, si Mippias, Ful acest, 4 preliat tania Intemeata de taal ps strat de fa prtere in unmet ant loviturt de sat aris tocratlor, dar in 58 i.e, 0 noua exza politich 4d la nol reforme democratic. cu arhont, era ‘eu lussea deciailor cotene ale ‘dar dupa moartea ul Hipplas, Cleistenes, un arisocrt, 2 inflorat “Cons celor 500 polite. Consiiol areopag cuprindes eapit fami lor anstocratice st pe tu hsebatt care ser & ashont, ins Consiil celor 500 era ae titre multime din cele tei clase superioan Gin societtea arena. Consilal calor 500 fra prezidat de ‘un comet format din 50 de Ientbn, care detineau puterea doar pentcu 0 Hund, la iccare 10 luni ale an atenian, Nici tug cetifean nu putea fr membru al Consiilui tat mult de dou oa in Wiatt Consiie aro: 1 ras 0 instant judecttoreascd impor fa athoott au continuat st detind co manda pe timp de sabi, dr putetea aces fig staral atenian scazuce simon Th petioada lui Cleitenes s1 pina in 460 {Er au Intervent si alte schimbad in organ area satului stenian, $2 introdus esac mul, prin care cetitenitatenieni putea st ‘oteze penira a trmite in exl, pe © perioad de zece ani, pe unul din coaducatont polite Ostacizares 4 fost utlizata pentra a imped ca ca rivalitatea dinte dlfertele foetal st sfarseasc in clocnin volente care ar Fi putt pune in pericol constiutia Cam in ‘ewes period, a retrisautortate pole pre care 0 mai ave const areopag iron ti, AW fost faimate nok tibunale — cri Imense, din 201, 401 sau 500 de membet — care jideciu eattzele cles cole pen ‘are jueca si constinutionalitateslegilor entra prelit aceste sci Puterea poporului Be parcel evoute democret anice, psa forma prin care puteres aon E areopagulul 9 fos pretuat 9 ener mumitdunare. Adunirea se Inrunea pe un deal ctmset a ume de Py napro- piere de piateatenian’ din ceninl oral Cam pind in 460 THe, Adunarea Ateniana adoptase tate legile st hotdse asupra poi Gilor publice Infaprute de oficial stub Mal supeaviewieste sh ascii o descriere a ‘organize statu atenian, print-un discurs din 338 i Hr. al poiiianulul Demostene “Gomitettt de condhicere al Consillut

    Вам также может понравиться